marți 21 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sanse

5 articole
Politică

Bolojan poate fi al 7-lea premier demis prin moțiune de cenzură. Istoric, una din zece a avut succes

După 1990, moțiunile de cenzură au devenit o constantă a vieții politice românești, însă eficiența lor reală a rămas limitată, doar câteva reușind să ducă la căderea guvernelor. Între 1990 și 2026 au fost depuse 51 de moțiuni de cenzură, dar numai șase au fost adoptate. Premierii demiși în urma acestor voturi sunt Emil Boc (2009), Mihai Răzvan Ungureanu (2012), Sorin Grindeanu (2017), Viorica Dăncilă (2019), Ludovic Orban (2020) și Florin Cîțu (2021). Un caz aparte rămâne cel al lui Sorin Grindeanu, demis chiar de propriul partid. Moțiunea de cenzură Decizia PSD de a-și retrage miniștrii și posibilitatea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan readuc în prim-plan unul dintre cele mai importante instrumente parlamentare: moțiunea de cenzură. Citește și: VIDEO Sociologul Sebastian Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în șase luni din partea noilor șefi ai parchetelor Deși apare frecvent în viața politică românească, istoria ultimelor trei decenii arată că doar în cazuri limitate aceasta a dus la căderea unui guvern. Analiza evoluției moțiunilor de cenzură după 1990 relevă un paradox: ele sunt des folosite, dar rar decisive. Ce este moțiunea de cenzură și cum funcționează Moțiunea de cenzură este principalul mecanism prin care Parlamentul poate demite Guvernul. Pentru a fi adoptată, este nevoie de votul majorității parlamentarilor, iar efectul este imediat: executivul este demis și rămâne interimar până la instalarea unui nou cabinet. După adoptare, guvernul își exercită atribuțiile limitat, fără a putea promova politici majore, până la formarea unui nou executiv. În practică, însă, depunerea unei moțiuni are adesea mai degrabă rol politic și simbolic decât unul efectiv. Câte moțiuni de cenzură au fost după 1990 Datele academice și analizele politice arată că România a avut un număr ridicat de moțiuni de cenzură în perioada post-comunistă. Între 1989 și 2012 au fost dezbătute aproximativ 25 de moțiuni de cenzură, dintre care doar două au trecut. Ritmul s-a accelerat după 2007, când astfel de inițiative au devenit tot mai frecvente, fără a produce însă schimbări politice majore. În ultimii ani, practica a devenit aproape rutină: guvernele sunt supuse periodic unor astfel de voturi, fără ca acestea să ducă automat la schimbarea puterii. Premierii care au căzut prin moțiune Deși moțiunile sunt frecvente, numărul premierilor care au fost efectiv demişi este relativ mic. Printre cazurile notabile se numără: Emil Boc (2009) Mihai Răzvan Ungureanu (2012) Sorin Grindeanu (2017) Viorica Dăncilă (2019) Ludovic Orban (2020) Florin Cîțu (2021) Dintre acestea, câteva exemple notabile. Guvernul condus de Florin Cîțu a fost demis în 2021 cu un număr record de voturi, într-un context de criză politică majoră. La fel, cabinetul condus de Ludovic Orban a căzut în 2020, devenind unul dintre cele mai scurte mandate guvernamentale în urma unei moțiuni de cenzură. Sorin Grindeanu a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură depusă de propriul partid, PSD. 1990–1996: început timid, fără impact real În primii ani post-comuniști, instrumentul a fost rar utilizat și fără efect. Între 1990 și 1992 nu a fost depusă nicio moțiune, iar în perioada guvernului Nicolae Văcăroiu au existat cinci inițiative ale opoziției, toate respinse, într-un context de majoritate parlamentară stabilă. 1996–2004: instrument politic fără rezultate Odată cu alternanța la putere, moțiunea devine mai vizibilă, dar rămâne ineficientă. Guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu și Adrian Năstase au trecut peste mai multe moțiuni depuse de opoziție, toate respinse, confirmând că majoritățile solide blocau orice schimbare. 2004–2008: frecvență mai mare, același rezultat Frecvența crește în perioada 2004–2008, când guvernul Călin Popescu-Tăriceanu se confruntă cu șase moțiuni de cenzură. Toate au fost respinse, pe fondul disputelor legate de integrarea europeană și reformele interne. 2009: momentul de ruptură Momentul decisiv apare în 2009, cu moțiunea „11 împotriva României”. Inițiată de PNL și UDMR și susținută de PSD, moțiunea duce la căderea guvernului Emil Boc, marcând prima demitere prin acest mecanism în România post-1989. 2010–2012: criza economică și presiunea politică Pe fondul măsurilor de austeritate, guvernul Boc a fost vizat de mai multe moțiuni, toate respinse. Însă, în 2012 opoziția USL reușește să demită guvernul Mihai Răzvan Ungureanu după doar câteva luni de mandat. 2012–2016: stabilitate relativă Guvernele conduse de Victor Ponta au trecut peste patru moțiuni respinse, într-o perioadă de relativă stabilitate politică. Moțiunea a fost utilizată mai ales ca instrument de presiune și comunicare. 2017: demiterea lui Grindeanu, caz unic în Europa Un episod atipic apare în 2017, când guvernul Sorin Grindeanu este demis chiar de propriul partid, PSD. Moțiunea a fost adoptată după ce o primă încercare a opoziției fusese respinsă. 2018–2021: moțiuni decisive și instabilitate În 2019, guvernul Viorica Dăncilă cade în urma unei moțiuni inițiate de opoziție. Perioada 2020–2021 aduce o instabilitate accentuată: guvernele Ludovic Orban și Florin Cîțu sunt demise prin moțiuni de cenzură, cea din urmă fiind adoptată cu un număr record de voturi. 2022–2026: frecvență mare, eficiență redusă După 2022, deși moțiunile devin frecvente în cazul guvernelor conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu. Toate sunt respinse, ceea ce confirmă o tendință recentă: moțiunea de cenzură rămâne un instrument de presiune și comunicare politică, eficient doar în momente de ruptură majoră în interiorul coalițiilor de guvernare. De ce majoritatea moțiunilor eșuează În mod obișnuit, moțiunile de cenzură nu reușesc să treacă dintr-un motiv simplu: lipsa unei majorități parlamentare. Guvernele care controlează sau negociază o majoritate solidă pot bloca aceste inițiative, iar opoziția folosește moțiunile mai degrabă ca instrument de presiune și comunicare politică. De exemplu, guvernul condus de Ilie Bolojan a supraviețuit mai multor moțiuni recente, care nu au reușit să adune voturile necesare. Moțiunile de cenzură ca instrument politic În România, moțiunea de cenzură a devenit un instrument standard al opoziției. Dincolo de șansele reale de adoptare, ea are mai multe funcții: - atrage atenția publică asupra unor probleme - testează coeziunea majorității - creează presiune politică asupra guvernului În multe cazuri, chiar și o moțiune respinsă poate avea efecte politice indirecte, cum ar fi remanieri sau negocieri în interiorul coaliției.

Moțiunea de cenzură, guverne demise (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Trump amenință Iranul, dar vorbește de acord (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump anunță „șanse bune” pentru un acord cu Iranul, în timp ce amenință cu distrugeri masive

Președintele american Donald Trump a declarat duminică, într-un interviu acordat postului Fox News, că există „șanse bune” pentru încheierea unui acord cu Iranul chiar în ziua în care expiră ultimatumul adresat Teheranului privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz. În același timp, Trump a amenințat Iranul cu distrugeri masive. Trump: „Negocieri se desfășoară chiar acum” Liderul de la Casa Albă a sugerat că dialogul diplomatic este în curs și ar putea produce un rezultat rapid. Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport „Cred că există şanse bune de a ajunge mâine la un acord. Negocieri se desfăşoară chiar acum”, a susţinut Trump în interviul acordat unui jurnalist al postului Fox News. Totuși, tonul său a rămas extrem de dur, reluând amenințările la adresa Iranului: „Veţi vedea poduri şi centrale electrice prăbuşindu-se în toată ţara. Mă gândesc să arunc totul în aer şi să pun mâna pe petrolul iranian", a declarat Trump. Mesaj incendiar pe Truth Social: amenințări și insulte Anterior, în aceeași zi, Trump a publicat un mesaj agresiv pe platforma sa, Truth Social, în care a lansat noi amenințări directe la adresa Iranului. „Marţi va fi în Iran Ziua Centralelor Electrice şi Ziua Podurilor, toate într-una singură. Nimic nu se va compara cu asta!!! Deschideţi Nenorocita de Strâmtoare, ticăloşi nebuni, sau veţi ajunge în Iad - VEŢI VEDEA! Slavă lui Allah”. Ultimatumuri repetate și negocieri contestate De-a lungul ultimelor săptămâni, Trump a emis mai multe ultimatumuri către Iran, ulterior amânate. Casa Albă a justificat aceste amânări prin existența unor negocieri în desfășurare, însă Teheranul a negat constant aceste discuții. Cel mai recent ultimatum expiră pe 6 aprilie, crescând presiunea asupra ambelor părți. Reacția Iranului: amenințări cu închiderea Strâmtorii Ormuz După unul dintre aceste ultimatumuri, Iranul a transmis că Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă pentru toate navele, cu excepția celor asociate „inamicilor Iranului”. Totodată, autoritățile iraniene au avertizat că, în cazul în care SUA își pun în aplicare amenințările, consecințele vor fi severe. Strâmtoarea Ormuz ar putea fi închisă complet. Instalațiile energetice regionale ar putea fi atacate Interesele economice americane din regiune vor deveni ținte legitime. Infrastructuri vitale, inclusiv uzinele de desalinizare, ar putea fi lovite. În continuarea, situația din jurul Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul global de petrol, rămâne extrem de tensionată, iar declarațiile contradictorii și amenințările reciproce nu fac decât să amplifice riscul unui conflict major în regiune.

Nicușor vrea egalitate pentru copiii romi (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan susține că va milita pentru politici care să rupă "lanțul marginalizării" romilor

Nicușor vrea egalitate pentru copiii romi. Candidatul independent la alegerile prezidențiale, Nicușor Dan, a declarat că lupta sa este pentru o Românie în care copiii romi beneficiază de aceleași oportunități ca toți ceilalți copii. Acesta și-a exprimat susținerea față de comunitatea romă și angajamentul pentru protejarea drepturilor minorităților. Nicușor vrea egalitate pentru copiii romi În cadrul unui eveniment organizat de Fundația Roma for Democracy, Nicușor Dan a mulțumit pentru invitație și a subliniat importanța unui efort colectiv pentru siguranța și prosperitatea tuturor minorităților din România. Citește și: Portretul alegătorului nehotărât care poate înclina balanța alegerilor în favoarea lui Nicușor Dan - studiu sociologic El a reiterat rolul statului și al societății în combaterea discriminării și a excluziunii. Angajamente împotriva urii și excluderii „Ca președinte al României, mă angajez să-i protejez pe cei mai vulnerabili din societate, în special în fața urii, violenței și a folosirii minorităților ca țapi ispășitori”, a declarat candidatul. El a subliniat că va garanta tratament egal în fața legii și va combate orice sistem care exclude sau discriminează minoritățile. Deblocarea potențialului economic al comunității rome Un alt angajament major asumat de Nicușor Dan este sprijinirea dezvoltării economice a comunității rome. Acesta a afirmat că este esențial ca romii să nu mai fie tratați ca „invizibili” în discursul public și în politicile de stat. Reprezentanți ai minorităților în actul de guvernare „Ca președinte al României mă angajez să propun guvernului includerea reprezentanților minorităților în procesul decizional”, a anunțat Nicușor Dan. El consideră că este timpul să se rupă lanțul marginalizării și să se construiască punți de încredere între comunități. O Românie europeană care nu lasă pe nimeni în urmă În viziunea candidatului, România trebuie să devină o țară europeană incluzivă, în care „nimeni nu este lăsat în urmă”. El a încheiat cu un mesaj ferm: „Voi lupta pentru o Românie în care copiii romi au aceleași șanse ca oricare alt copil din această țară.”

Ciolacu are șanse în turul II doar dacă se confruntă cu Simion Foto: Inquam/George Calin
Politică

Ciolacu are șanse în turul II doar dacă se confruntă cu Simion

Președintele PSD Marcel Ciolacu are șanse teoretice în turul II al alegerilor prezidențiale doar dacă se confruntă cu George Simion, liderul AUR, arată o analiză a sociologului Cătălin Stoica, profesor la SNSPA și care are un doctorat la universitatea Stanford. Analiza sa mai arată că Nicolae Ciucă, Elena Lasconi sau Mircea Geoană îl bat pe Ciolacu la un scor zdrobitor, diferența estimată de Stoica fiind de circa 14 procente. Citește și: Cine va intra în turul II? O analiză incompletă și subiectivă a următoarelor 84 de ore În postări anterioare, Cătălin Stoica a explicat că estimările sale sunt făcute pe baza sondajelor existente, cu ajutorul studenților săi. Ciolacu are șanse în turul II doar dacă se confruntă cu Simion „Prezint mai jos o serie de scenarii privind scorurile din turul al II-lea. După cum puteți vedea în graficul de mai jos, problema lui Ciolacu pare a fi că șansele sale de a câștiga finala sunt mai mari, TEORETIC, doar dacă se confruntă cu Simion. Estimările sunt bazate pe rezultatele a 18 sondaje realizate de institutele CURS, INSCOP, SOCIOPOL, Avangarde-INSOMAR, BCS, AtlasIntel, Verifield, CIRA in perioada 10 octombrie -13 noiembrie, 2024. Am construit scenarii bazate pe scorurile din primul tur și niște presupoziții ori estimări conservatoare privind participarea la vot asemanatoare cu cea din primul tur; sunt modelări teoretice. Rezultatele lor pot fi distorsionate de presupozițiile pe care le-am introdus în model cu privire la rata de participare la vot și posibilul transfer de voturi. Pentru alte elemente de distorsiune precum absența datelor privind votul celor din diaspora și multe altele, vezi postarea mea anterioară („ESTIMĂRI ACTUALIZATE ALE SCORURILOR DIN ȚARĂ LA PREZIDENȚIALE”) Nu va ascund că, atunci când se rulează alte modele bazate pe alte presupoziții privind afinitățile ideologice și rate de participare diferite, există simulări în care Ciolacu poate pierde și în fața lui Simion. PS: Insist asupra faptului ca aceste simulări sunt făcute înainte de primul tur. Sunt failibile, bazate pe probabilități, cu un anumit grad de incertitudine, ca multe alte modelări statistice”, a scris Stoica.

Firea are toate şansele să câştige Primăria Capitalei, crede Nicușor Dan Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Firea are toate şansele să câştige Primăria Capitalei

„Gabriela Firea are toate şansele să câştige Primăria Capitalei”, a afirmat, joi, actualul edil-șef al Bucureștiului, Nicușor Dan. El a răspuns astfel unei întrebări privind sondajele care arată că diferența, în sondaje, față de candidata PSD este în scădere. El nu i-a dat nici o șansă lui Sebastian Burduja, candidatul PNL. Citește și: Delir la postul lui Pandele: Nicușor Dan, acuzat că l-a ajutat pe finul lui Sile Cămătaru și că, dacă va fi ales, își va pierde mandatul. Laude deșănțate pentru Firea la Metropola TV Firea are toate şansele să câştige Primăria Capitalei „Este o chestiune de mobilizare. Sunt alegeri într-un singur tur. Există două bazine mari în București: unul anti PSD sau să-i spunem de dreapta, unul PSD sau să-i spunem de stânga și în interiorul acestor bazine fiind mai mulți candidați oamenii se orientează către cel mai bine plasat și în funcție de ce va mobiliza mai bine bazinul electoral va câștiga. Deci Gabriela Firea are toate șansele să câștige Primăria Capitalei”, a declarat Nicușor Dan. Un sondaj de opinie prezentat, marți, la Antena 3 îl plasează pe Nicușor Dan pe locul 1 în preferințele bucureștenilor, la distanță de 6 procente de Gabriela Firea și la 15 procente de Cristian Popescu Piedone, candidatul susținut de partidul fondat de Dan Voiculescu. Potrivit sondajului realizat de ARA Public Opinion care a măsurat intenția de vot pentru Primăria Capitalei, Nicușor Dan ar obține 35%, Gabriela Firea 29%, Cristian Popescu Piedone 20%, Sebastian Buduja 12% iar candidatul AUR, Mihai Enache, cu 3%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră