România pierde la CEDO procesul privind sancționarea fostului judecător Cristi Dănileț
Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a decis definitiv că, deși magistrații sunt supuși unei obligații generale de rezervă, aceștia pot comenta public, inclusiv pe rețelele sociale, chestiuni de interes general. Decizia a fost pronunțată luni și este definitivă, a explicat Nicoleta Popescu, avocata care l-a reprezentat pe Cristi Dănileț în fața Curții de la Strasbourg. Hotărârea stabilește standarde obligatorii pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, inclusiv România, și marchează un moment-cheie în jurisprudența CEDO privind libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor. Cum a ajuns cazul Dănileț la CEDO În anul 2021, Cristi Dănileț, la acea vreme judecător (ieșit la pensie în ianuarie 2024), a dat România în judecată la CEDO. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Demersul a venit după ce, în 2019, Consiliul Superior al Magistraturii, condus atunci de Lia Savonea, l-a sancționat disciplinar pentru două postări publicate pe Facebook. Sancțiunea a constat în diminuarea indemnizației lunare brute cu 5% timp de două luni. Una dintre postări viza funcționarea justiției și conținea un comentariu apreciativ la adresa unui procuror care vorbise public despre problemele din sistem, iar cealaltă se referea la numirea șefului Statului Major al Armatei. Decizia CEDO: sancțiune disproporționată, libertate încălcată CEDO a confirmat că România a încălcat articolul 10 din Convenția europeană a drepturilor omului, care protejează libertatea de exprimare. Curtea a stabilit că sancționarea disciplinară a fostului judecător a fost disproporționată și că opiniile exprimate de acesta priveau chestiuni de interes public, precum funcționarea justiției și statul de drept. Curtea a respins însă invocarea articolului 8 privind dreptul la viață privată, reținând exclusiv încălcarea libertății de exprimare. Un standard european obligatoriu pentru toate statele membre Potrivit avocatei Nicoleta Popescu, hotărârea Marii Camere clarifică limitele în care statele pot restrânge libertatea de exprimare a magistraților. Deși aceștia au o obligație de rezervă, aceasta nu poate fi interpretată ca o interdicție de a participa la dezbateri publice legitime. Decizia stabilește un standard minim obligatoriu pentru toate statele membre ale Consiliului Europei atunci când reglementează condițiile în care exprimarea publică a magistraților poate fi limitată. Riscul de autocenzură, evidențiat de Curte CEDO a subliniat explicit riscul de autocenzură, cunoscut drept „chilling effect”, generat de sancțiunile disciplinare. Curtea a arătat că inclusiv sancțiunile considerate minore pot descuraja magistrații să se exprime public pe teme esențiale pentru societate. În acest context, Curtea a avertizat că reducerea la tăcere a magistraților în dezbateri privind statul de drept reprezintă un pericol real pentru funcționarea democrației. Poziția lui Cristi Dănileț: fără daune morale Cristi Dănileț nu a solicitat acordarea de daune morale din partea statului român. El a explicat că nu a considerat potrivit ca eventualele despăgubiri să fie plătite din bani publici. „A cere magistraților să tacă atunci când se discută despre statul de drept este o rețetă periculoasă pentru democrație. Miza acestui caz este echilibrul dintre independența justiției și libertatea de exprimare”, a declarat fostul judecător, mulțumind totodată avocatelor sale și celor care l-au susținut. De la sancțiunea CSM la hotărârea definitivă a CEDO În 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut sancțiunea aplicată de CSM, apreciind că limbajul folosit de magistrat ar fi depășit limitele decenței și ar fi afectat imaginea sistemului judiciar. Ulterior, în 2021, Cristi Dănileț a sesizat CEDO. Pe 20 februarie 2024, o Cameră a Curții a constatat încălcarea articolului 10 din Convenție. Luni, Marea Cameră a CEDO a menținut această soluție, pronunțând o hotărâre definitivă cu efect obligatoriu pentru toate statele membre ale Consiliului Europei.
