joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2432 articole
Internațional

Penetrați de ucraineni, rușii frustrați amenință

Penetrați de ucraineni, rușii frustrați amenință. Rusia a ameninţat cu represalii după recentele lovituri ucrainene. Frustrarea rusă s-a accentuat după atacul de sâmbătă spre duminică, în oraşul rusesc Kursk, centrul administrativ al regiunii ruse cu acelaşi nume. În urma atacului, s-ar fi înregistrat 13 răniți. Penetrați de ucraineni, rușii frustrați amenință Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, a declarat pe Telegram, că „autorii acestor crime și comanditarii, inclusiv supervizorii lor din străinătate, vor trebui să dea socoteală. Un răspuns sever din partea forţelor armate ruse nu se va lăsa aşteptat". Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei Autorităţile ruse au recunoscut duminică o scurtă incursiune ucraineană în districtul Belovski din regiunea Kursk, la graniţa cu Sudja vecină, pe unde trupele ucrainene au intrat marţi în Rusia, fără a fi respinse până acum. Potrivit guvernatorului interimar al Kurskului, Alexei Smirnov, "Ieri (sâmbătă) a fost înregistrată intrarea unui grup subversiv ucrainean pe teritoriul raionului Belovski, dar apărătorii noştri au reuşit să stabilizeze situaţia". Smirnov a asigurat că în prezent "nu există lupte" în zonă şi că trupele ruse fac "tot ce este necesar pentru a proteja populaţia civilă". "Este important să nu vă panicaţi. Cei care doresc să părăsească districtul în mod voluntar, o pot face", a transmis Smirnov, care a făcut apel la localnici să contacteze autorităţile locale sau să apeleze o linie telefonică specială pentru a afla despre posibilităţile de evacuare. Potrivit datelor oficiale, cel puţin 76.000 de persoane au fost evacuate din satele din apropierea frontierei ucrainene din regiunea Kursk începând de marţi. Totuși, media independentă rusă The Insider susţine că această cifră nu corespunde realităţii. Potrivit The Insider, cifra e mult mai mare decât întreaga populaţie a zonelor în care au loc luptele şi reprezentând mai mult de jumătate din populaţia tuturor zonelor de graniţă. Rușii fug de frica ucrainenilor În acelaşi timp, autorităţile dintr-o altă regiune de frontieră, Belgorod, au raportat că oamenii din apropierea satelor de la graniţa cu Kursk au fugit de teama intensificării atacurilor ucrainene. Ucraina, la rândul ei, a cerut evacuarea a cel puţin 20.000 de civili din regiunea ucraineană Sumî, situată la frontiera cu regiunea rusă Kursk. Rusia trimite întăriri Ca răspuns la acest atac, Rusia a trimis întăriri în zonă şi a instituit regim "antiterorist" în trei regiuni de la frontiera cu Ucraina, inclusiv în Kursk. Potrivit unui responsabil ucrainean din domeniul securităţii incursiunea a avut ca scop iniţial "dislocarea" forţelor ruse din regiunile ucrainene Harkov (nord-est) şi Donbas (est) pentru a reduce presiunea asupra trupelor Kievului, depăşite numeric şi care nu dispun de suficiente muniţii. Totuși, potrivit acestuia, incursiunea nu pare să fi influenţat încă situaţia de pe frontul de est. Cu toate acestea, el a declarat că atacul "i-a luat prin surprindere pe ruşi" şi "a ridicat moralul, cel al armatei ucrainene, al statului şi al societăţii", epuizate de doi ani şi jumătate de invazie. Ucraina susține că respectă dreptul internațional Oficialul ucrainean a declarat că Rusia pregăteşte un atac masiv cu rachete împotriva "centrelor de decizie" din Ucraina ca represalii la ofensiva din regiunea Kursk. Aliaţii occidentali ai Ucrainei au fost preveniţi în legătură cu această incursiune, a mai susținut acesta. Casa Albă a declarat miercuri că a contactat Ucraina pentru a afla mai multe despre "obiectivele" incursiunii. De asemenea, oficialul ucrainean a asigurat că trupele ucrainene respectă dreptul internaţional umanitar în cadrul incursiunii şi că nu au nici o intenţie de a anexa zonele pe care le ocupă în prezent.

Penetrați de ucraineni, rușii frustrați amenință (sursa: kyivindependent.com)
Ucrainenii sunt în trei regiuni rusești (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Ucrainenii sunt în trei regiuni rusești

Ucrainenii sunt în trei regiuni rusești. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că forţele ucrainene luptă în regiunea rusă Kursk şi a afirmat că operaţiunea face parte din eforturile Kievului de a restabili justiţia după invazia Rusiei în 2022. Ucrainenii sunt în trei regiuni rusești Rusia a anunţat sâmbătă instituirea "regimului de operaţiune antiteroristă" în trei regiuni la graniţa cu Ucraina, respectiv în provinciile Belgorod, Briansk şi Kursk. Citește și: Psihiatrul Diaconu, consilierul lui Rafila, anunță că demisionează după ce a apărat uciderea pacienților de la „Sf. Pantelimon” În Kursk au loc lupte intense între trupele ruse şi cele ucrainene care au descins marţi într-o ofensivă surpinzătoare pentru armata rusă. Preşedintele ucrainean a declarat că a discutat despre operaţiune cu comandantul şef ucrainean Oleksandr Syrskyi, fără a uita de luptele dificile cu care se confruntă trupele ucrainene pe frontul de est. "Astăzi am primit mai multe rapoarte de la comandantul şef Syrskyi cu privire la liniile frontului şi acţiunile noastre de a împinge războiul pe teritoriul agresorului", a afirmat Zelenski. "Sunt recunoscător fiecărei unităţi a forţelor de apărare pentru că a asigurat acest lucru. Ucraina demonstrează că poate într-adevăr să restabilească justiţia şi să asigure presiunea necesară asupra agresorului", a menţionat, de asemenea, preşedintele ucrainean.

Ucraina, invazie în regiunea rusă Kursk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina, invazie în regiunea rusă Kursk

Ucraina, invazie în regiunea rusă Kursk. Rusia a anunţat trimiterea de întăriri în regiunea Kursk, unde armata ucraineană a pătruns zeci de kilometri într-o ofensivă ce a luat prin surprindere armata rusă. Ucraina, invazie în regiunea rusă Kursk Luptele continuă pentru a patra zi consecutiv în regiunea rusă Kursk de la graniţa cu Ucraina. Încă nu este clar cât teritoriu au reuşit să ocupe trupele ucrainene. Citește și: VIDEO Chiar și pesediștii sunt șocați după ce Ciolacu a spus „malsprasi” și se îndoiesc că poate susține un discurs de președinte Relatări, inclusiv din surse ruseşti, vorbesc despre prezenţa trupelor ucrainene până la circa 35 de kilometri în punctul cel mai îndepărtat de graniţă. Mai multe sate şi cel puţin o parte a micului oraş Sudja sunt sub control ucrainean. În paralel cu ofensiva mecanizată, armata ucraineană recurge la atacuri dispersate executate de grupuri de recunoaştere şi sabotaj. Potrivit bloggerului militar rus Rîbar, unităţile ucrainene intră în sat după sat şi organizează ambuscade contra trupelor ruse trimise pentru întăriri. După atacul inițial de marţi, cu aproximativ o mie de soldaţi sprijiniţi de tancuri şi blindate, armata ucraineană a adus între timp noi trupe peste graniţă. „Invazia” ucraineană După aproape doi ani şi jumătate de când Rusia a lansat invazia sa în Ucraina, politicienii şi militarii ruşi vorbesc direct despre o "invazie" ucraineană. Armata rusă nu s-a așteptat la un asemenea atac ucrainean de anvergură în regiunea Kursk și a menţinut în zonă o prezenţă redusă. Unii soldații ruși, între care şi tineri recruţi fără experienţă militară, au fost luați prizonieri de trupele ucrainene. Trupe ruse, spulberate Armata rusă a început să trimită noi trupe către Kursk, dar un convoi de camioane militare ruse a fost nimicit de un atac ucrainean într-un sat din provincia Kursk. Imagini postate pe social-media şi confirmate ca fiind autentice arată un convoi de aproximativ 13-15 camioane militare ruseşti calcinate, unele cu soldaţi ruşi morţi înăuntru. Potrivit bloggerilor militari ruşi, atacul asupra convoiului a fost executat cu rachete HIMARS. Şi canalul ucrainean de Telegram care a postat pe internet imaginile cu convoiul rus distrus consideră că a fost vorba despre un atac cu rachete HIMARS. Potrivit portalului rus de ştiri MASH, care are contacte în serviciile de securitate, un bărbat localnic care a înregistrat şi trimis unei mass-media ucrainene respectivele imagini a fost arestat şi pus sub acuzare pentru spionaj. De partea sa, Ministerul rus al Apărării a difuzat imagini ce arată drone ruseşti distrugând un tanc şi un obuzier ale armatei ucrainene lângă oraşul Sudja şi a anunţat trimiterea de întăriri pentru a respinge ofensiva ucraineană. "Coloanele care se îndreaptă către zonele de executare a misiunilor (de luptă) sunt echipate cu lansatoare multiple de rachete BM-21 Grad, piese de artilerie remorcate, tancuri (...), echipamente grele pe şenile, vehicule Ural şi Kamaz", a enumerat ministerul rus, care susţine că Ucraina ar fi pierdut până la 945 de soldaţi şi 102 blindate în luptele din provincia Kursk, fără a face vreo referire la propriile pierderi. Ofensiva ucraineană pe teritoriul rus survine după ce trupele Kievului au pierdut constant teren în ultimele luni pe frontul din estul Ucrainei. În acest context, armata ucraineană a fost lăudată de preşedintele Volodimir Zelenski pentru capacitatea sa de "a surprinde". Ofensiva din Kursk ar urmări să determine dislocarea unor trupe ruse de pe frontul din estul Ucrainei pentru a slăbi acolo armata rusă, care este mai numeroasă şi mai bine echipată. Totuşi, chiar şi după lansarea incursiunii ucrainene în Kursk, trupele ruse au continuat să înainteze în provincia Doneţk din estul Ucrainei, iar vineri au revendicat ocuparea acolo a unei noi aşezări, satul Vesele, care se află aproape de oraşul Pokrovsk, unde se află un nod de transport important pentru logistica armatei ucrainene.

Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia (sursa: Kremlin.ru)
Internațional

Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia

Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia. Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat miercuri Ucraina de ''provocare pe scară mare'', în urma relatărilor despre o ofensivă ucraineană în regiunea rusă frontalieră Kursk. Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia ''Regimul de la Kiev a întreprins o nouă provocare pe scară mare, trăgând orbeşte cu diferite tipuri de arme, inclusiv rachete, asupra unor clădiri civile, clădiri rezidenţiale şi ambulanţe'', a spus Putin în deschiderea unei şedinţe cu reprezentanţi ai Ministerului Apărării, ai armatei şi ai serviciilor de informaţii ruse. Şeful statului rus a adăugat că urmează să primească rapoarte mai detaliate privind situaţia militară din Kursk. Comitetul de anchetă rus a deschis proceduri penale pentru ceea ce a descris drept un atac terorist pe teritoriul Rusiei. Rușii se plâng de atacuri Guvernatorul regiunii Kursk, Aleksei Smirnov, a afirmat că s-au înregistrat victime şi le-a cerut localnicilor să doneze sânge. El a adăugat că un atac ucrainean cu dronă a lovit o ambulanţă în afara oraşului Sudzha, omorând şoferul şi pe un paramedic. Anterior, Ministerul Apărării rus a confirmat că în regiunea Kursk confruntările armate continuau, la o zi după ce anunţase că forţele ruse au respins o ofensivă ucraineană. Secretarul general al Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul ministru al apărării Serghei Şoigu, a anunţat că, după eşecul contraofensivei de anul trecut a Ucrainei, Rusia a avansat şi de la 14 iunie a preluat controlul asupra a 420 de kilometri pătraţi de teritoriu de la forţele ucrainene. Atât Kievul, cât şi Moscova susţin că nu vizează ţinte civile în actualul război cauzat de invazia pe scară largă lansată de Rusia asupra ţării vecine în februarie 2022. În acest an, forţe care se autointitulează paramilitare ce luptă de partea Ucrainei au intrat în regiunile ruse Belgorod şi Kursk.

Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor (sursa: Facebook/Vladimir Kara-Murza)
Internațional

Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor

Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor. Declaraţiile unora din opozanţii ruşi eliberaţi din detenţie într-un schimb cu Occidentul au provocat dezamăgire în Ucraina. Opozanții lui Putin cer diminuarea sancțiunilor La o conferinţă de presă în Germania, a doua zi după ce au fost scoşi din Rusia, disidenţii Vladimir Kara-Murza, Ilia Iaşin şi Andrei Pivovarov (foto) au cerut "recalibrarea" sancţiunilor împotriva Moscovei astfel încât acestea să vizeze regimul preşedintelui Vladimir Putin, nu pe ruşii de rând. Citește și: Austria se opune boicotării președinției ungare a Consiliului UE după ce Viktor Orban l-a vizitat pe Putin la Moscova, iritând, astfel, liderii UE Iaşin, care fusese închis după ce condamnase de mai multe ori crimele comise de ruşi în Ucraina, a apreciat că Kievul ar trebui să negocieze cu Moscova pentru a salva vieţi. Astfel de afirmaţii i-au iritat pe unii ucraineni. Deputata Irina Gheraşcenko a criticat poziţia lui Iaşin într-un mesaj pe Telegram: "Nu mai cred în ruşii buni (...) instinctul meu a fost cel corect". Iermak: "Sancţiunile trebuie înăsprite" Andri Iermak, şef de cabinet al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a apreciat că "obiectivul comun al tuturor ruşilor ar trebui să fie eliberarea Rusiei de dictatorul nebun Putin şi de regimul acestuia, nu lupta împotriva sancţiunilor". El a insistat că "sancţiunile trebuie înăsprite atâta vreme cât Rusia îşi continuă agresiunea armată (...) Sancţiunile sunt cele care frânează maşinăria militară a regimului". Unii analişti din Ucraina şi-au exprimat chiar teama că opiniile disidenţilor ruşi eliberaţi şi mediatizarea acestora ar putea influenţa politica occidentală faţă de Rusia, creând tensiuni cu Ucraina. Maria Zolkina, cercetătoare la London School of Economics, a afirmat că va fi greu de cerut sancţiuni mai dure dacă simboluri ale speranţei democratice din Rusia cer relaxarea. Disidenții cer negocieri Kara-Murza, care a susţinut multă vreme sancţiunile anti-ruse, consideră că restricţiile impuse începând din 2022 nu trebuie să îi afecteze pe toţi ruşii, pentru a nu fi exploatate de propaganda Kremlinului, care afirmă că occidentalii îi urăsc pe ruşi pentru ceea ce sunt, nu pentru politica statului lor. Iaşin, care a criticat chiar şi schimbul de deţinuţi de care a beneficiat şi el, este părere că Ucraina ar trebui să se aşeze la masa negocierilor, deoarece "situaţia este într-un impas sângeros, cu morţi de ambele părţi". După ce declaraţiile sale au provocat iritare, el şi-a reafirmat însă, într-o înregistrare video de două ore difuzată pe YouTube, opoziţia faţă de invazia "criminală şi barbară" a Rusiei în Ucraina. "Mi-am dat doi ani din viaţă pentru că am spus adevărul despre războiul din Ucraina. Nu sunt duşmanul vostru", le-a transmis el ucrainenilor. Zelenski își pusese speranțe în opoziția rusă Astfel de tensiuni dovedesc, însă, în ce măsură s-au modificat de la începutul războiului aşteptările faţă de opoziţia rusă. În februarie 2022, Zelenski spera că în Rusia se va manifesta o mişcare anti-război pentru răsturnarea lui Putin sau măcar pentru a-l convinge să renunţe la invazie. A doua zi după ce trupele ruseşti au intrat pe teritoriul ucrainean, el li s-a adresat în limba lor miilor de ruşi care ieşiseră în stradă pentru a protesta: "Vă vedem. Asta înseamnă că ne auziţi. (...) Luptaţi pentru noi, luptaţi împotriva acestui război". Protestele au fost reprimate rapid de autorităţile ruse; mii de critici au fost ameninţaţi, amendaţi sau închişi. Atenția asupra Ucrainei, deturnată După mai bine de doi ani, opoziţia rusă nu mai trezeşte simpatie în Ucraina, chiar dacă Kievul susţine că majoritatea ruşilor nu sunt de acord cu invazia. Profesorul de politică rusă Sam Green de la King's College din Londra explică acest sentiment: "Ucrainenii se tem pe bună dreptate că accentul pe visurile de democraţie rusă pot deturna atenţia de la ajutorul dat Ucrainei pentru a câştiga războiul". Kara-Murza a reacţionat la critici recunoscând că societatea rusă are o parte din "responsabilitatea pentru ceea ce face regimul Putin". El a declarat pentru BBC că "nu putem să-l lăsăm pe Putin să câştige acest război. Ucraina trebuie să câştige, iar ţările occidentale trebuie să o susţină mai mult ca să se întâmple asta". Geraşcenko, la fel ca mulţi compatrioţi de-ai ei, are o poziţie clară: "Este pur şi simplu drept ca Rusia să plătească pentru acest război. Ruşii trebuie să-şi asume o responsabilitate colectivă".

57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia Foto: Twitter
Eveniment

57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia

Circa 57% dintre ucraineni sunt în favoarea negocierilor cu Rusia, potrivit unui nou sondaj realizat în luna mai de Institutul Internaţional de Sociologie din Kiev şi finanţat prin cooperarea SUA şi a Suediei, relatează EFE. Citește și: Ciutacu, argumentul suprem că Pieleanu și Bulai sunt inocenți: pe nevasta lui n-a invitat-o nici un profesor acasă Un procent de 38% se pronunţă împotriva începerii discuţiilor cu inamicul. 57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia Acesta este primul sondaj publicat de la începutul războiului în care majoritatea ucrainenilor se exprimă în favoarea iniţierii de negocieri pentru a se pune capăt conflictului. În acelaşi timp, 66% dintre cei intervievaţi au declarat că Ucraina trebuie să-şi recupereze toate teritoriile, inclusiv Crimeea, peninsulă în Marea Neagră anexată de Rusia în 2014, precum şi regiunile estice Doneţk şi Lugansk, anexate de Moscova în septembrie 2022 împreună cu regiunile Herson şi Zaporojie din sudul Ucrainei. Mai mult, 74%, respectiv 76% resping renunţarea de către Ucraina la aspiraţiile sale de a adera la NATO şi la Uniunea Europeană în cadrul unui ipotetic acord de pace cu Rusia. Sondajul a fost efectuat telefonic, între 8 şi 25 mai, pe un eşantion de peste 2.500 de adulţi care locuiesc în teritoriile ucrainene aflate sub controlul guvernului de la Kiev, ale căror numere de telefon au fost alese la întâmplare. Posibilitatea negocierilor cu Rusia a devenit tot mai prezentă în discursul oficial al Kievului şi la nivelul opiniei publice ucrainene, în contextul înaintării limitate, dar constante, a Rusiei pe linia frontului şi al lipsei de perspective evidente pentru armata ucraineană de a inversa această situaţie. Zelenski, ușoară schimbare de discurs Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi ministrul său de externe, Dmitro Kuleba, au avut în ultimele săptămâni contacte directe şi publice cu diverşi lideri care pledează pentru negocieri care să pună capăt războiului cât mai curând posibil, precum prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, candidatul republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, şi ministrul chinez de externe Wang Yi. Zelenski a anunţat că va prezenta până la sfârşitul lunii noiembrie un plan de pace detaliat, care ar putea fi prezentat Rusiei după ce va fi aprobat de comunitatea internaţională. O pace justă pentru Ucraina, a spus preşedintele ucrainean într-un interviu acordat în această săptămână mai multor media franceze, "implică recuperarea integrităţii noastre teritoriale, dar asta nu înseamnă că acest lucru trebuie făcut doar prin arme", potrivit Reuters. Forţele ruse ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei şi avansează lent în partea de est a frontului cu o lungime de 1.000 km de la cucerirea oraşului strategic Avdiivka în februarie. Putin nu vrea să cedeze nimic Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat luna trecută că Moscova este dispusă să negocieze încetarea războiului, dar condiţia sa este ca Ucraina să renunţe la cele patru regiuni anexate de Rusia în 2022, pe lângă Crimeea, precum şi la aspiraţia sa de a adera la NATO. Zelenski a declarat că renunţarea la teritoriu nu este o opţiune, subliniind că cedarea teritoriilor ucrainene este o chestiune "foarte, foarte dificilă", şi nu a exclus organizarea unui referendum pe această problemă. "Un referendum? Asta ar trebui să-şi dorească poporul ucrainean, să fiu sincer: aceasta nu este cea mai bună opţiune, pentru că avem de-a face cu Putin şi va fi o victorie pentru el dacă va ocupa o parte din teritoriile noastre", a declarat Zelenski în interviul pentru media franceze, potrivit Ukr.net.

Ciolacu, dur cu Orban în 2022, împăciuitorist în 2024 Foto: Facebook
Politică

Ciolacu, dur cu Orban în 2022, împăciuitorist în 2024

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, era dur cu premierul Ungariei, Viktor Orban, în 2022, și a devenit împăciuitorist în 2024: “Putea să urce şi pe Himalaya să facă astfel de declaraţii, importantă e gravitatea declaraţiilor“, spunea liderul social-democrat în 2022. Discursul său s-a schimbat radical în 2024. Citește și: EXCLUSIV Adrian Curaj, „baronul” fondurilor din cercetare, în conflict grav de interese: câștigă sute de mii de lei din proiecte finanțate de UEFISCDI, instituția pe care o conduce Și în 2022, și în 2024, Orban, aflat în vizită la Băile Tușnad, a făcut același tip de afirmații, în care lăuda Rusia și îi ataca pe susținătorii Ucrainei. Viktor Orban la Tusnad Foto: Facebook Ciolacu, dur cu Orban în 2022, împăciuitorist în 2024 Însă reacțiile lui Ciolacu s-au schimbat, în doi ani. În 2022, el cerea o discuție în coaliție și afirma că așteaptă o reacție a liderului UDMR Kelemen Hunor. “O să avem o discuţie în cadrul coaliţiei. Declaraţia a fost jignitoare la toată lumea. Nu a fost o jignire adusă în special românilor. Mi-aş fi dorit să nu fie făcută pe teritoriul României, dar indiferent, putea să o facă şi pe Himalaya, efectele sunt aceleaşi, ale tale ca şi om politic”, a declarat Ciolacu în iulie 2022. În iulie 2024, a avut o reacție complet diferită. “Treaba dânsului. A spus ceva de România? Aţi vrut să îi interzic să vină pe teritoriul României. Acelaşi lucru mi se pare că l-a spus şi de la Bruxellesşi de la Budapesta. Nu e treaba mea“, a spus duminică premierul PSD. Viktor Orban, primit de Marcel Ciolacu Conducerea Rusiei este "hiper-raţională", în timp ce Occidentul devine tot mai "iraţional", iar centrul de putere al lumii se va muta în Asia, a declarat sâmbătă Viktor Orban, care crede totodată că Ucraina nu va putea niciodată să-şi îndeplinească visul de a deveni membră a Uniunii Europene sau a NATO. Polonia a reacţionat duminică la discursul rostit de premierul maghiar Viktor Orban la Băile Tuşnad sugerându-i să iasă din Uniunea Europeană şi să facă o uniune cu Vladimir Putin şi cu alte state autoritare, dacă nu este mulţumit de deciziile UE şi NATO.

Diplomat român, acuzat de Japonia că face jocurile Rusiei Foto: Newsweek.ro
Eveniment

Diplomat român, acuzat de Japonia că face jocurile Rusiei

Un înalt diplomat român aflat la Moscova este acuzat de Japonia că face jocurile Rusiei: Liliana Burda a vizitat Kurilele, revendicate de Tokyo, dar aflate sub controlul regimului de la Kremlin. Liliana Burda este ministru plenipotențiar în cadrul ambasadei României în Rusia, a treia pe scara ierarhică, după ambasador și adjunctul său. Citește și: Revolta de la Leeds, relatată impecabil în The Times: fără acuzații de natură rasială, fără a decide cine este vinovat. Ce se relatează despre românii implicați în evenimente Informația despre vizita Lilianei Burda în insulele Kurile a apărut mai întâi pe agenția rusă de stat, TASS, la 12 iulie, fiind apoi preluată de trustul japonez de presă NHK. Acest trust menționa, la 18 iulie, că este fără precedent ca un diplomat vestic să viziteze aceste insule. În martie 2023, România și Japonia au semnat un acord de parteneriat strategic. Diplomat român, acuzat de Japonia că face jocurile Rusiei „Presa rusă de stat a anunțat că un diplomat român aflat la Moscova a vizitat ca turist Insulele Kurile din Marea Ohotsk. Cele două insule pe care le-a vizitat fac parte din ceea ce Japonia numește Teritoriile sale de Nord. Agenția rusă de presă TASS a relatat pe 12 iulie că Liliana Burda, ministru plenipotențiar al Ambasadei României în Rusia, a vizitat Insulele Kurile din regiunea Sakhalin într-o vizită neoficială în scop turistic. Agenția a citat un reprezentant al industriei turismului din Sakhalin care a declarat că Liliana Burda a vizitat «regiunea noastră. Ea a vizitat Insulele Kuril din regiunea Sakhalin». Reprezentantul a precizat că insulele vizitate de diplomată au fost Shikotan și Kunashiri. Potrivit reprezentantului, Burda a obținut toate permisele oficiale necesare pentru vizitarea insulelor, în conformitate cu legislația rusă. Pe contul de social media al agenției de turism apare o fotografie cu persoana despre care se crede că este Liliana Burda, care se bucură în apa mării. Este fără precedent ca un diplomat occidental să viziteze aceste insule”, scrie NHK. Japonia cere explicații, dar este ignorată Ulterior, agenția de presă Nikkei a relatat: „În cadrul unei conferințe de presă care a avut loc pe data de 18, Secretarul șef al Cabinetului, Yoshimasa Hayashi, a declarat cu privire la informațiile conform cărora trimisul României în Rusia ar fi vizitat insulele Kunashiri și Shikotan din Teritoriile de Nord pentru a face turism: «Am contactat partea română pentru a confirma faptele, dar nu am primit nicio explicație în acest moment». Hayashi a dezvăluit că a transmis părții române că «dacă vizita este adevărată, este inacceptabilă având în vedere poziția Japoniei cu privire la Teritoriile de Nord»”. Un CV al Lilianei Burda este de negăsit. Potrivit unei declarații de avere din 2023, ea a câștigat, net, 102.000 USD în anul fiscal 2022. Liliana Burda Foto: Twitter Ea are cont pe Twitter, unde, în 2021, a redistribuit o postare a europarlamentarului PSD Victor Negrescu. Una dintre problemele nerezolvate ale celui de-al Doilea Război Mondial, disputa dintre Rusia și Japonia cu privire la Insulele Kurile („Teritoriile nordice”, cum le numește Japonia) a fost amplificată odată cu invadarea Ucrainei ordonată de Vladimir Putin, arăta Reuters în 2022. Disputa asupra insulelor a împiedicat Tokyo și Moscova să ajungă la un tratat de pace care să pună capăt oficial ostilităților din cel de-al Doilea Război Mondial.

Biserici, sinagogi - incendiate, morți, răniți (Rusia) (sursa: tass.com)
Internațional

Biserici, sinagogi - incendiate, morți, răniți (Rusia)

Biserici, sinagogi - incendiate, morți, răniți (Rusia). Bărbaţi înarmaţi au atacat duminică sinagogi şi biserici ortodoxe din Caucazul rus, omorând nouă persoane, printre care un preot şi poliţişti, au anunţat autorităţile, denunţând acte "teroriste". Biserici, sinagogi - incendiate, morți, răniți (Rusia) Atacurile au avut loc în capitala republicii ruse Daghestan, Mahacikala, şi în oraşul de coastă Derbent. Daghestanul este o regiune rusă majoritar musulmană, învecinată cu Cecenia, dar şi cu Georgia şi Azerbaidjan. Operaţiuni antiteroriste în zonă sunt anunţate în mod regulat de autorităţile ruse. Citește și: Cum mi s-a dublat prețul la RCA în decurs de cinci ani, la aceeași mașină, cu zero accidente sau sancțiuni rutiere Atacurile de duminică au vizat "două biserici ortodoxe, o sinagogă şi un punct de control al poliţiei", a anunţat Comitetul naţional antiterorist, citat de agenţia Ria Novosti. Reprezentanţi ai evreilor, printre care Congresul Evreiesc rus, au afirmat că a fost atacată şi o altă sinagogă. Un preot al Bisericii Ortodoxe Ruse, în vârstă de de 66 de ani, a fost ucis la Derbent, potrivit autorităţilor. Moartea a şase poliţişti a fost, de asemenea, anunţată de Ministerul de Interne din Daghestan. Ulterior, autorităţile au mai informat că un ofiţer al Gărzii Naţionale şi-a pierdut viaţa, iar un alt poliţist a decedat din cauza rănilor sale. În total, nouă decese, chiar dacă autorităţile nu au comunicat un bilanţ total. Doi atacatori, uciși În total, 16 persoane, dintre care 13 poliţişti, au fost rănite şi internate în spital, potrivit ministerului. Indivizi înarmaţi au deschis focul şi asupra unui vehicul în care se aflau poliţişti, rănindu-l pe unul dintre ei, în Sergokala, un sat situat între Mahacikala şi Derbent, a mai precizat Ministerul de Interne regional pentru agenţiile ruse. Niciun element nu permite stabilirea motivaţiilor sau identităţii autorilor acestor atacuri, care par coordonate. Comitetul naţional antiterorist a anunţat în cursul serii încheierea "fazei active" a operaţiunii antiteroriste de la Derbent şi a indicat că doi atacatori au fost ucişi. De asemenea, forţele de ordine au "eliminat patru atacatori la Mahacikala", potrivit Ministerului de Interne regional. Comitetul de anchetă rus a indicat că a deschis o anchetă penală pentru "acte teroriste", fără alte detalii. Patriarhul Kirill vorbește de "semințele urii" Sinagogile din Derbent şi Mahacikala au fost incendiate, potrivit preşedintelui consiliului public al comunităţilor evreieşti din Federaţia Rusă, Boruh Gorin. Imagini, preluate de presa rusă, au arătat o clădire în flăcări, prezentată ca fiind o sinagogă. În alte înregistrări video, au putut fi auzite focuri de armă pe străzile din Mahacikala, unde a fost desfăşurat un important dispozitiv poliţienesc. Autenticitatea acestor imagini nu a putut fi verificată independent. Liderul Daghestanului, Serghei Melikov, a afirmat duminică seară că aceste atacuri "sunt o încercare de a destabiliza situaţia" din republică. Patriarhul Kirill, şeful Bisericii Ortodoxe Ruse şi susţinător fervent al Kremlinului, a asigurat că "inamicul" caută să distrugă "pacea inter-religioasă" din Rusia. Scopul său este de "a sădi seminţele urii", a denunţat el, fără a-i numi pe responsabili. Crocus City Hall Moscova - 140 de morți În octombrie, pe aeroportul din Mahacikala au izbucnit revolte ostile Israelului. În momentul aterizării unui avion din Israel, sute de protestatari au luat cu asalt aeroportul, în mijlocul tensiunilor din întreaga lume legate de conflictul dintre Israel şi Hamas. Rusia a fost vizată de mai multe ori de atentate şi atacuri revendicate de organizaţia jihadistă Stat Islamic (SI), chiar dacă influenţa sa rămâne limitată în ţară. Citește și: Cel mai mare tun al lui Ciolacu: pășune cumpărată cu 260 de euro, schimbată cu o pădure a statului de 440.000 de euro În martie, un atac revendicat de SI la Crocus City Hall, la periferia Moscovei, a ucis peste 140 de persoane. Săptămâna trecută, mai mulţi membri ai SI au fost ucişi după ce au luat ostatici doi agenţi de pază într-o închisoare din sudul Rusiei, potrivit autorităţilor. Rusia s-a confruntat cu o rebeliune islamistă la începutul anilor 2000 în Caucaz, o mişcare născută din primul conflict împotriva Ceceniei separatiste din 1994-1996. Aceasta a fost învinsă de forţele federale ruse şi, în ultimii ani, incidentele armate au fost rare acolo. Aproximativ 4.500 de ruşi, în special din Caucaz, au luptat alături de SI în Irak şi Siria, potrivit datelor oficiale.

Activele rusești înghețate aduc bani Ucrainei (sursa: X/G7 Italy)
Internațional

Activele rusești înghețate aduc bani Ucrainei

Activele rusești înghețate aduc bani Ucrainei. Liderii statelor din G7, reuniţi joi în Italia, au ajuns la un "acord politic" asupra folosirii veniturilor rezultate din activele ruseşti îngheţate ca garanţii pentru deblocarea unui împrumut de 50 de miliarde de dolari destinat Ucrainei, a anunţat un responsabil al preşedinţiei SUA. Activele rusești înghețate aduc bani Ucrainei "Avem un acord politic la cel mai înalt nivel (...) şi 50 de miliarde de dolari vor fi destinaţi Ucrainei", a spus responsabilul american, care a cerut AFP să rămână anonim. Citește și: ANALIZĂ Mircea Geoană, pe cale de a fi recuperat de PSD: ce îl apropie și ce îl desparte pe secretarul general adjunct al NATO de fostul său partid Acest credit de 50 de miliarde de dolari pentru Kiev va fi garantat astfel cu veniturile din dobânzile generate de cele circa 300 de miliarde de euro active ruseşti îngheţate în statele G7 (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi SUA), venituri estimate la aproximativ trei miliarde de euro pe an. "Este vorba despre un împrumut solidar", dar principalul finanţator al acestuia va fi SUA, a mai spus acelaşi responsabil american. 300 de miliarde de euro ale Rusiei, blocate Statele UE au ajuns luna trecută la un acord ca veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia în Ucraina să fie folosite pentru finanţarea ajutorului militar oferit armatei ucrainene, decizie catalogată de Moscova drept "furt" şi "banditism", Rusia considerând că aceasta va conduce la zeci de ani de procese şi la subminarea reputaţiei UE de apărător de încredere al proprietăţii şi de loc sigur pentru investiţii. Statele blocului comunitar împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur. Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro. Cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 185 de miliarde de euro, este depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare şi sume cash, iar casa de compensare Euroclear se ocupă de gestionarea acestor active. Restul activelor ruseşti îngheţate în afara UE se află în special în SUA, Japonia, Regatul Unit şi Elveţia. Confiscarea activelor rusești, aproape imposibilă Statele occidentale ar dori confiscarea directă a activelor ruseşti îngheţate şi folosirea acestora atât pentru reconstrucţia Ucrainei, cât şi pentru achiziţia de arme şi muniţii destinate acesteia. Însă o asemenea măsură, cerută şi de Kiev, pare cel puţin deocamdată dificilă, existând numeroase obstacole de natură juridică, geopolitică şi financiară, cum ar fi de pildă riscul de a tulbura pieţele financiare internaţionale şi de slăbire a monedelor ţărilor occidentale, plus că Moscova a ameninţat cu represalii dacă va fi pusă în practică. De altfel, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat joi, înaintea anunţului oficialului american citat mai sus, că încercările Occidentului de a-şi însuşi veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate sunt ilegale şi vor conduce la un răspuns dureros din partea Moscovei.

România trebuie să reziste două săptămâni până vin aliații din NATO, spune generalul Hodges Foto: Army.mil
Eveniment

România trebuie reziste două săptămâni până vin aliații din NATO

România trebuie să reziste două săptămâni până îi vin în ajutor aliații din NATO, arată generalul american Ben Hodges, fostul şef al Forţelor Terestre Americane din Europa, într-un interviu acordat jurnalistului Radu Tudor. Citește și: Afacerile fabuloase ale pensionarilor speciali retrași din SRI: firma „Anacondei”, fostă șefă a „acoperiților”, rată a profitului de 90% Generalul Hodges are 66 de ani și s-a retras în 2018. România trebuie să reziste două săptămâni până vin aliații din NATO „Dacă ne gândim la apărarea NATO, acesta se bazează în primele zile ale unui conflict pe creşterea prezenţei grupurilor de luptă, a forţelor NATO, a forţelor ţării gazdă, care trebui să oprească înaintarea trupelor, primele atacuri. Apărarea aerieană, apărarea terestră, marina, toate... Dar un aspect critic al apărării este ca fiecare naţiune să-şi asume că s-ar putea să trebuiască să reziste cam două săptămâni pe cont propriu. Se va lupta cu ceea ce există aici. Deci, cu trupele franceze, americane plus toate forţele armate române. Pentru trupele terestre, presupun eu, cam două săptămâni ar fi perioada în care să reziste. Forţele aeriene pot veni mai repede. Forţele maritime din Turcia şi Bulgaria pot ajunge mai repede. Ce înseamnă asta şi de ce două săptămâni? În funcţie de cât de repede ne dăm seama, de cât de repede anticipăm atacul, şi dacă forţele politice vor avea curajul să se pună în mişcare de dinainte de atac, este posibil ca aceste două săptămâni să se reducă la mai puţine zile. Dar în cele mai multe ţări, în cele mai multe locuri, am văzut o reticenţă în a se pune în mişcare, pentru că oamenii nu vor să fie consideraţi provocatori, nu vor să creeze o motivaţie, o justificare pentru ca Rusia să atace. Deci, dacă ne asumăm că nu ne punem în mişcare foarte repede, atunci, cred că România, la fel ca toate celelalte ţări, Polonia, Lituania, toată lumea, vor trebui să aştepte cam două săptămâni înainte de sosirea unor forţe suplimentare”, a spus Hodges. El a explicat, în acest context, și de ce este nevoie de o infrastructură modernă. „Dacă începem de la zero, trebuie să avem transportul, trebuie să ne urnim şi, aşa cum am discutat de mai multe ori, este dificil să ajungem în România şi să ne mişcăm prin ţară... Din cauza infrastructurii de transport, care nu este prea bună. O parte din capacitatea de apărare a unei naţiuni depinde de capacitatea de mişcare din ţara respectivă. Deci, a avea drumuri bune, nu este important doar pentru ca oamenii să ajungă bine la muncă sau ca să meargă la mare, în vacanţă, sau la munte, în Transilvania. Drumurile sunt şi pentru a putea să mutăm trupe mai repede”, a arătat generalul în rezervă. Putem rezista „cel puțin cinci zile” În aprilie, un general în rezervă care acum candidează pentru PUSL, la alegerile pentru Parlamentul European, spunea că România ar putea rezista cinci zile pe aliniamentul de la Poarta Focșanilor. „În acest moment sunt șase mari forțe militare - nu doar din punct de vedere al României, ci și al celor care sunt cu noi în NATO - așezate în această zonă a Porții Focșanilor. Să nu uităm, o altă dezvoltare, în plus față de ce ați arătat dumneavoastră pe hartă, ar putea să vină din Bugeac (teritoriu românesc aflat actualmente în componența Ucrainei, n.r.). Și în acest caz am prevăzut forțe, ca prim dispozitiv. Cât putem să apărăm această bucată de teren? Foarte bine ați spus dumneavoastră: cel puțin 5 zile, singuri. Așadar, (scenariul) că în 24 de ore ar putea să pice Bucureștiul este exclus", a spus generalul (r) Cristian Barbu la Antena 3 CNN.

Cum au devastat armatele ruse Moldova și Valahia Foto: Historia
Eveniment

Cum au devastat armatele ruse Moldova și Valahia

Cum au devastat armatele ruse Moldova și Valahia la începutul secolului XIX, când se aflau în război cu Turcia: „Armata rusă distruse în așa măsură această țară, încât ea nu mai oferea deja decât imaginea unui deșert”. Pe rețeaua X/Twitter a fost publicată o colecție de relatări ale unor diplomați străini, dar și ale unor oficiali ruși, despre jafurile armatei rusești, care au generat o foamete extinsă și au determinat localnicii să fugă chiar și în Turcia. Citește și: VIDEO Cum arată campania electorală a lui Șoșoacă: umblă cu calul prin pădure, îmbrăcată în uniformă de militar. SOS România s-a prăbușit în sondaje Există însă și alte surse care arată cum a procedat Imperiul Țarist, care dorea să anexeze Moldova și Valahia. „Armata rusă distruse în așa măsură această țară (Valahia), încât ea nu mai oferea deja decât imaginea unui deșert”, arăta diplomatul francez Meriage, la 1808. Din 1805 şi până în 1811, mărimea impozitelor а crescut de două-trei ori, în unele cazuri chiar de patru ori, urmare a ocupației ruse, explică un articol din basarabeni.ro. Rușii au ocupat militar de 11 ori Principatele, până la unirea din 1859. Cum au devastat armatele ruse Moldova și Valahia Iată ce scria, în 1808, consulul Franței la București: „Această țară - Muntenia - este distrusă cu desăvârșire, ruinată și depopulată. Nu mai sunt în țară nici fân, nici orz, de 8 zile nu se mai găsesc pe piața Bucureștilor nici carne, nici pâine, nici lemne, nici verdețuri. Țăranii munteni vor pleca cu toții fie în Turcia, fie în Transilvania, și nu se vor mai întoarce niciodată." „Aceste țări sunt de o rodire minunată. Ele erau acoperite de turme, dar armata rusească le-a mâncat așa de rău, că, la începutul anului 1809, ele nu mai înfățișau decât închipuirea unui deșert. Iar armata rusească era nevoită a-și trage proviziile sale din țările de la nordul Nistrului și din Odesa” - agentul francez Meriage, citat de Gheorge Brătianu în cartea „Basarabia Drepturi naționale și istorice”. Mareșalul Prozorovski: „Basarabia a fost transformată de trupele rusești într-un pustiu total". "Să vină domne rușii"! Partea a 2-a. În 1808, consulul Franței la București, Lamare, nota: "Această țară - Muntenia - este distrusă cu desăvârșire, ruinată și depopulată. Nu mai sunt în țară nici fân, nici orz, de 8 zile nu se mai găsesc pe piața Bucureștilor nici carne, nici… pic.twitter.com/1zg3h9OxUF— Anti-Spootnik (@Anti_Spootnik) May 22, 2024 „Constrângerea băştinaşilor a continuat şi în timpul lui Kutuzov; vităritul, cândva foarte dezvoltat în principate, a dispărut; mulţi mari proprietari de pământuri, speriaţi, îşi părăseau conacurile şi plecau în Austria. Cei rămaşi în patrie sufereau de pe urma fărădelegilor militarilor şi deseori de pe urma zeflemelelor ofiţerilor noştri; iar pelerinii ce peregrinau pe malul Dunării contemplau localităţi pustiite, atât pe câmpurile de bătălie din Bulgaria, cât şi în locurile de cantonament al armatelor noastre din Valahia”, scria juristul rus în „Rusia şi bazinul dunărean”, carte publicată la Iași în 1940. Hartă: Wikipedia/Simion Ion Ceapleanu „Uşurarea însă şi răsplătirea la încheierea păcii de Bucureşti fu luarea a jumătate de Moldova de către acea putere protectriţă, pentru care românii s-au... jertfit în atâtea rânduri”, a scris istoricul Mihail Kogălniceanu despre acordul din 1812, când Basarabia a fost anexată de Rusia.

Un român a spionat obiective NATO (sursa: Facebook/NATO)
Eveniment

Un român a spionat obiective NATO

Primul caz de trădare în România: un român a spionat obiective NATO. Acesta a fost arestat preventiv pentru 30 de zile sub acuzația de trădare pentru că a supravegheat obiectivele militare românești și NATO, dar a și fotografiat tehnica militară deplasată în zona de graniță cu Ucraina. Citește și: Coldea, suspectat împreună cu ex-colegul SRI Dumbravă că ar fi cerut 700.000 de euro să intervină într-un dosar penal, are două firme cu profituri de peste 90% din încasări de milioane Toate materialele colectate de român au fost transmise diplomaților din cadrul Ambasadei Rusiei la București. Un român a spionat obiective NATO România se confruntă cu primul caz de trădare de la începerea războiului din Ucraina. Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) l-au reținut pe un român care spiona în favoarea Rusiei. Judecătorii de la Curtea de Apel București au decis ca acesta să fie arestat preventiv pentru 30 de zile pentru acuzația de trădare. "Din probatoriul administrat în cauză a reieșit că, începând cu anul 2022, persoana cercetată ar fi supravegheat unele obiective militare românești sau aparținând NATO, amplasate în proximitatea municipiului Tulcea, colectând informații cu caracter militar și efectuând fotografii privind tehnica militară de luptă și deplasarea personalului în zona de graniță cu Ucraina, pe care le-ar fi transmis către diplomați din cadrul unei ambasade străine în România", a anunțat Poliția Română. Operațiunea de prindere a celui acuzat de spionaj a beneficiat de sprijinul Direcției de Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române, dar și de ajutorul Serviciului Român de Informații și al Direcției Generale de Informații a Apărării din cadrul Ministerului Apărării Naționale.

România, lovită de bruiajul electronic rusesc (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

România, lovită de bruiajul electronic rusesc

România, lovită de bruiajul electronic rusesc. Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă a emis un avertisment zilele trecute cu privire la faptul că Federația Rusă a declanşat un război electronic în zona de est a României. România, lovită de bruiajul electronic rusesc Concret, Rusia perturbă sistemele globale de navigaţie prin satelit din zona Mării Negre, prin aceste perturbări sistematice fiind afectate securitatea aeriană şi funcţionarea porturilor și operațiunile portuare. Citește și: EXCLUSIV Din MAE au dispărut sute de lucrări de artă luate cu împrumut de la Muzeul Național de Artă Contemporană. Ministerul, dat în judecată pentru milioane de euro Bruiajul a început în luna aprilie și a continuat în luna mai. Bucureștiul, Ploieștiul și Iașiul erau, pe 20 mai, în "zona galbenă", cu atacuri de valoare medie. În aceeași zonă sunt și trei localități din Bulgaria: Russe, Varna și Burgas. Afectate ar trebui să fie zborurile avioanelor, care se bazează pe GPS. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Arme nucleare rusești, aproape de România (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Arme nucleare rusești, aproape de România

Arme nucleare rusești, aproape de România. Armata rusă a anunţat marţi că a început în apropiere de Ucraina exerciţii militare privind utilizarea armelor nucleare tactice, exerciţii ordonate la începutul lunii mai de preşedintele Vladimir Putin, dând asigurări că este vorba despre un răspuns la "ameninţările" occidentale. Arme nucleare rusești, aproape de România "Prima etapă a exerciţiilor (...) privind pregătirea şi utilizarea armelor nucleare nestrategice a început", a anunţat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat, precizând că aceste manevre se desfăşoară în Districtul Militar de Sud, la graniţa cu Ucraina, şi care include şi părţi ale teritoriului ucrainean pe care Rusia le controlează în prezent. Citește și: Împrumuturile statului au explodat: guvernul Ciolacu s-a îndatorat în patru luni din 2024 cât în șapte luni din 2022. Suma-record: 89,5 miliarde de lei Ministerul rus de Externe a menţionat declaraţii ale preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a prezentat posibilitatea trimiterii de trupe europene pentru a lupta împotriva Rusiei în Ucraina, şi afirmaţii ale ministrului britanic de Externe David Cameron, care a spus că Ucraina are dreptul de a folosi armele furnizate de Londra pentru a lovi ţinte de pe teritoriul Rusiei. Analiştii pe probleme de securitate afirmă că exerciţiul este conceput ca un semnal de avertizare lansat de Putin pentru a descuraja Occidentul să se implice mai mult în războiul din Ucraina, unde a furnizat arme şi informaţii Kievului, dar s-a abţinut de la a trimite trupe. Belarus participă la exercițiu Ministerul rus al Apărării a declarat că în prima etapă a exerciţiului vor fi folosite rachete Iskander şi Kinzhal. Exerciţiile militare au loc pentru a testa dacă unităţile şi echipamentele sunt pregătite pentru "utilizarea în luptă a armelor nucleare nestrategice pentru a răspunde şi a asigura necondiţionat integritatea teritorială şi suveranitatea statului rus ca răspuns la declaraţiile provocatoare şi ameninţările unor oficiali occidentali împotriva Federaţiei Ruse", a mai spus ministerul. Belarus, unde Rusia a anunţat anul trecut că desfăşoară arme nucleare tactice, va participa de asemenea la exerciţii, au anunţat cele două ţări.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră