vineri 28 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2079 articole
Internațional

Rachete Patriot pentru Ucraina, amenințări rusești

Rachete Patriot pentru Ucraina, amenințări rusești. Ambasadorul Rusiei la Washington, Anatoli Antonov (foto), a declarat joi că acţiunile SUA conduc la o escaladare cu "consecinţe greu de prevăzut", o referire la sprijinul oferit miercuri preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, în timpul vizitei sale în capitala federală americană. Rachete Patriot pentru Ucraina, amenințări rusești "În pofida avertismentelor noastre, la Kiev vor fi trimise sisteme de rachete antiaeriene Patriot", a afirmat diplomatul rus, potrivit unei declaraţii difuzate de agenţia oficială rusă TASS pe tema anunţului făcut de Washington privind furnizarea către Ucraina a acestui tip de armament. Antonov a subliniat că, la toate nivelurile, Rusia şi-a reiterat "apelurile la bun simţ şi a subliniat că acţiunile provocatoare ale SUA conduc inevitabil la o escaladare cu consecinţe greu de imaginat". Citește și: FOTO & VIDEO Zelenski la Casa Albă și în Congres, prima ieșire a președintelui de la Kiev din Ucraina de la începutul invaziei ruse, un semnal foarte puternic al SUA pentru Putin "Astfel, suscită o profundă preocupare dezbaterile privind o ipotetică furnizare către ucraineni a rachetelor ATACMS şi a dronelor cu rază mare de acţiune", a menţionat Antonov, referindu-se la un tip de armament capabil să atace obiective pe teritoriu rus cerut de Ucraina şi care până acum i-a fost refuzat. Ambasadorul rus a declarat totodată că "vizita în stil hollywoodian" a lui Zelenski la Washington "a confirmat definitiv că declaraţiile conciliante ale administraţiei (SUA) cu privire la lipsa sa de interes de a intra într-o confruntare cu Rusia nu sunt decât vorbe goale". "În zgomot de aplauze şi cu zâmbete sarcastice s-a declarat de fapt nevoia de a continua împotriva ţării noastre, până la victoria totală asupra noastră", a susţinut Antonov.

Rachete Patriot pentru Ucraina, amenințări rusești (sursa: TASS)
Putin îngroapă economia Rusiei în război (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin îngroapă economia Rusiei în război

Putin îngroapă economia Rusiei în război. Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat miercuri că ţara sa va continua să-şi dezvolte potenţialul militar, inclusiv "pregătirea pentru luptă" a forţelor sale nucleare, în plin conflict în Ucraina şi criză cu occidentalii. Noi amenințări nucleare "Forţele armate şi capacităţile de luptă ale forţelor noastre armate cresc în mod constant şi în fiecare zi. Iar acest proces, desigur, îl vom dezvolta", a spus Putin cu prilejul unei reuniuni cu ofiţeri superiori, menită să fixeze obiectivele armatei ruse pentru 2023. "Vom continua să menţinem şi să creştem pregătirea pentru luptă a triadei noastre nucleare", a adăugat el. Citește și: FOTO & VIDEO Zelenski la Casa Albă și în Congres, prima ieșire a președintelui de la Kiev din Ucraina de la începutul invaziei ruse, un semnal foarte puternic al SUA pentru Putin Putin a anunţat, spre exemplu, intrarea în serviciu la începutul lui ianuarie a noilor rachete hipersonice de croazieră Zircon, care aparţin noii familii de armamente dezvoltate în ultimii ani de Rusia. Armată mai mare, cere Șoigu La reuniune, ministrul Apărării, Serghei Şoigu, a considerat necesare creşterea efectivelor armatei la 1,5 milioane de militari, majorarea vârstei limită pentru serviciul militar şi crearea a două noi entităţi administrative militare în nord-vestul Rusiei. "Sunt de acord cu propunerile dumneavoastră în ce priveşte viitoarele schimbări structurale ale forţelor armate", i-a răspuns Putin, dând asigurări că aceste evoluţii vor fi realizate "fără pagube" pentru societatea şi economia ţării. El le-a adus, de altfel, un scurt omagiu soldaţilor ruşi căzuţi în timpul ofensivei. "Evident, operaţiunile militare sunt întotdeauna asociate cu tragedii şi pierderi umane. Dar, întrucât este inevitabil, e mai bine să se întâmple astăzi decât mâine", a spus el. Potrivit lui Putin, conflictul din Ucraina este o "tragedie comună", însă nu Rusia este vinovată. Putin îngroapă economia Rusiei în război În acelaşi discurs, el a dat asigurări că Moscova nu are nicio problemă în a finanţa campania militară, în pofida sancţiunilor occidentale. "Nu avem nicio limită de finanţare. Ţara şi guvernul dau tot ceea ce armata cere. Cu adevărat tot!", a spus liderul rus, care a decretat în septembrie o mobilizare militară după o serie de retrageri ale forţelor armate. El a reamintit că 300.000 de ruşi au fost mobilizaţi între timp şi că, dintre aceştia, "o parte" sunt deja în teatrul de operaţiuni. "150.000 (mobilizaţi) sunt în curs de instruire în bazele militare. Este o rezervă suficientă pentru a desfăşura operaţiuni, o rezervă strategică care nu a fost utilizată în operaţiunile militare", a mai afirmat el.

Disperare la Kremlin: Medvedev, la Beijing (sursa: fmprc.gov.c)
Internațional

Disperare la Kremlin: Medvedev, la Beijing

Disperare la Kremlin: Medvedev, la Beijing. Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a întreprins o vizită surpriză la Beijing, unde a discutat cu preşedintele chinez Xi Jinping despre conflictul din Ucraina. Disperare la Kremlin: Medvedev, la Beijing Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului Securităţii Federaţiei Ruse, a postat pe canalul său Telegram o înregistrare video în care se poate vedea cum este primit de Xi, cum zâmbesc pentru poze, precum şi o reuniune între oficiali chinezi şi ruşi. Potrivit lui Dmitri Medvedev, el şi Xi au discutat despre parteneriatul strategic "fără limite" dintre ţările lor, precum şi despre Ucraina, însă nu a oferit alte amănunte. "Am discutat despre cooperarea dintre cele două partide de guvernământ din China şi Rusia (...), despre cooperarea bilaterală în cadrul parteneriatului nostru strategic, inclusiv în economie şi producţia industrială. De asemenea, am discutat probleme internaţionale, inclusiv, bineînţeles, conflictul din Ucraina", a spus Medvedev. Invitaţia Partidului Comunist Chinez "Discuţiile au fost utile", a conchis Medvedev, care a ajuns în China la invitaţia Partidului Comunist Chinez, în calitate de preşedinte al partidului Rusia Unită, la putere în Rusia. La rândul său, preşedintele chinez Xi Jinping a cerut la întâlnirea cu Medvedev "moderaţie" şi "dialog" în conflictul din Ucraina, transmite EFE, care citează agenţia oficială de presă a Chinei, Xinhua. Xi i-a cerut lui Medvedev să-i transmită preşedintelui rus Vladimir Putin "salutările sale cordiale şi cele mai bune urări". Şeful statului chinez a subliniat că ţara sa "a păstrat întotdeauna o atitudine obiectivă şi justă" faţă de războiul din Ucraina şi "a promovat convorbirile de pace", exprimându-şi totodată speranţa că ambele părţi "îşi vor soluţiona preocupările comune în sfera securităţii prin intermediul instrumentelor politice". Rusia are nevoie de China Xi a dat asigurări că relaţiile dintre Beijing şi Moscova "au rezistat la proba vicisitudinilor internaţionale şi s-au dezvoltat întotdeauna într-o manieră sănătoasă şi stabilă" şi a comunicat disponibilitatea ţării sale "de a colabora cu Rusia pentru a face să progreseze încontinuu relaţiile dintre cele două ţări" şi pentru a "promova guvernarea globală într-o direcţie mai justă şi mai rezonabilă". Rusia şi-a accelerat gesturile de deschidere către Beijing după ce a fost afectată de o serie întreagă de sancţiuni din partea Occidentului, în urma invaziei pe care a declanşat-o asupra Ucrainei. Citește și: Exporturile rusești de petrol s-au prăbușit cu peste 50% după declanșarea embargoului UE. În perioada 1-20 decembrie, cădere de 11% Rusia continuă să denumească această invazie drept "operaţiune militară specială". Moscova caută să-şi întărească relaţiile economice, politice şi în domeniul securităţii cu Beijingul, pentru a compensa deteriorarea relaţiilor cu Occidentul, şi vede în Xi Jinping un potenţial aliat în cadrul unei coaliţii antioccidentale.

Exporturile rusești de petrol s-au prăbușit Foto: Lukoil
Eveniment

Exporturile rusești de petrol s-au prăbușit

Exporturile rusești de petrol s-au prăbușit cu peste 50% după declanșarea embargoului UE, arată datele colectate de agenția Bloomberg. Pe de altă parte, Kommersant scrie de o scădere de 11%, între 1 și 20 decembrie, citând surse rusești. Exporturile rusești de petrol s-au prăbușit De când Uniunea Europeană și-a impus sancțiunile pentru țițeiul transportat pe mare, exporturile de petrol rusești au scăzut cu mai mult de jumătate. În săptămâna care s-a încheiat pe 16 decembrie, care a marcat prima săptămână completă de la intrarea în vigoare a interdicției, volumele totale care ies din Rusia au scăzut cu 1,86 milioane de barili pe zi, sau 54% (…). Media pe patru săptămâni a scăzut, de asemenea, la un nou minim pentru 2022. Semnele indică, de asemenea, o lipsă de proprietari de nave care au fost dispuși să transporte petrol rusesc de la o instalație de export din Asia, se arată în raport. Cu toate acestea, datele trebuie privite cu prudență, deoarece variabile precum vremea și programarea mărfurilor pot influența fluxurile de transport de la o săptămână la alta. Compania petrolieră americană Exxon Mobil evită să lucreze cu petroliere care transportau produse rusești, potrivit Bloomberg. Grafic: Bloomberg Rivalul energetic global Shell a făcut o mișcare similară, deoarece posibilitatea ca niște petrol rusesc să rămână într-un petrolier riscă să încalce sancțiunile. Citește și: Putin începe să accepte și să admită că are o mare problemă în Ucraina: Situația în regiunile anexate este „extrem de dificilă” Kommersant: scădere de 11% în perioada 1-20 decembrie Exporturile rusești de petrol au scăzut cu 11% în perioada 1-20 decembrie față de luna precedentă, după ce embargoul Uniunii Europene asupra petrolului rusesc a intrat în vigoare, a informat miercuri cotidianul Kommersant, citând surse neidentificate familiare cu situația. Exporturile Rusiei către țările din afara CSI - care acoperă atât transporturile prin conducte, cât și transporturile pe mare - au totalizat aproximativ 560.000 de tone pe zi în timpul perioadei, a raportat Kommersant. Embargoul UE asupra achizițiilor de petrol rusești a intrat în vigoare pe 5 decembrie. Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, Europacumpăra aproximativ jumătate din toate exporturile de petrol ale Rusiei.

Putin continuă invazia, SUA sprijină Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin continuă invazia, SUA sprijină Ucraina

Putin continuă invazia, SUA sprijină Ucraina. Liderii ruşi sunt divizaţi în ce priveşte declanşarea unei mari ofensive de iarnă în Ucraina, a afirmat marţi un înalt responsabil american, sub acoperirea anonimatului, transmite AFP. Putin continuă invazia, SUA sprijină Ucraina "Cred că suntem în prezenţa unor puncte de vedere divergente", a spus responsabilul american, vorbind despre deliberările în curs în interiorul guvernului rus. "În mod clar, sunt unii care, cred, îndeamnă la continuarea ofensivei în Ucraina. Sunt alţii care au întrebări reale în ce priveşte capacitatea Rusiei de a o face", a adăugat el. Declaraţiile sale intervin în contextul în care, potrivit Kremlinului, preşedintele rus Vladimir Putin urmează să fixeze obiectivele armatei pentru 2023, într-o reuniune cu înalţi responsabili militari miercuri. Statele Unite "îşi vor ajusta şi adapta rapid" obiectivele dacă va fi decisă o astfel de ofensivă, a afirmat responsabilul american. "Ceea ce facem noi, ceea ce vom continua să facem este să ne asigurăm că ucrainenii au mijloacele de a se apăra eficace în faţa agresiunii ruse", a adăugat el. Ucrainenii nu se predau În ce-i priveşte pe ucraineni, aceştia nu arată niciun semn că vor "să încetinească şi cred că ruşii trebuie să ţină cont de aceasta în calculele lor", a mai spus responsabilul citat. Rusia a înregistrat în ultimele luni importante eşecuri militare care au obligat-o să se retragă din regiunea Harkov şi din oraşul Herson. Citește și: Putin începe să accepte și să admită că are o mare problemă în Ucraina: Situația în regiunile anexate este „extrem de dificilă” Vladimir Putin a admis marţi că situaţia este "extrem de dificilă" în cele patru regiuni din sudul şi estul Ucrainei a căror anexare o revendică Moscova, fără însă a le fi cucerit total. În paralel, Rusia a optat din octombrie pentru bombardamente masive contra infrastructurilor ucrainene, ce cauzează cu regularitate întreruperi în alimentarea cu energie şi apă.

În spațiu, americanii și rușii colaborează (sursa: Facebook/Roscosmos)
Internațional

În spațiu, americanii și rușii colaborează

În spațiu, americanii și rușii colaborează. Directorul agenţiei spaţiale ruse (Roscosmos), Iuri Borisov, a salutat, marţi, solidaritatea de care a dat dovadă partea americană în timpul recentei creşteri a temperaturilor la bordul unui vehicul conectat la Staţia Spaţială Internaţională (ISS) după o scurgere accidentală. În spațiu, americanii și rușii colaborează "Salutăm toată echipa americană, ei s-au comportat foarte demn în această situaţie şi ne-au întins o mână pentru a ne ajuta. Însă eu sper că vom rezolva problema prin propriile mijloace", a declarat Iuri Borisov într-o discuţie cu cei trei cosmonauţi ruşi prezenţi la bordul ISS - Serghei Prokopiev, Dmitri Petelin şi Anna Kikina. "Sper că acest mic incident care s-a produs la sistemul de reglare a temperaturii (în capsula Soyuz MS-22) nu a avut vreun efect asupra moralului vostru şi capacităţii voastre de a vă păstra sângele rece", a continuat el, potrivit unei transcrieri publicate de Roscosmos. "Aţi dat un exemplu lumii întregi despre felul în care trebuie să lucrezi în condiţiile cele mai îngrozitoare şi mai dificile. Sper că mulţi dintre politicieni vor învăţa o lecţie", a adăugat Iuri Borisov. ISS, excepție în relațiile Rusia - SUA Scurgerea de pe Soyuz MS-22 s-a produs miercuri atunci când cosmonauţii ruşi Serghei Prokopiev şi Dmitri Petelin se pregăteau pentru o ieşire în spaţiu, care a fost în cele din urmă anulată. Sursa acelei scurgeri a fost identificată: ea provenea de la sistemul de răcire al capsulei Soyuz, iar fluidul descoperit în exteriorul capsulei era, a priori, lichid de răcire. Citește și: Moș Gerilă rusesc are program de vizitat toată țara cu trenul, dar evită regiunile de la granița cu Ucraina și teritoriile nou anexate Luni, Roscosmos a anunţat că temperatura s-a stabilizat în jurul valorii de 30 de grade Celsius în capsula rusească. Potrivit aceleiaşi agenţii, cauza scurgerii era în curs de identificare şi o comisie specială ar trebui să decidă dacă vehiculul spaţial va mai putea fi utilizat pentru a aduce cosmonauţi pe Terra. ISS reprezintă unul dintre puţinele domenii de cooperare rămase încă active între Statele Unite şi Rusia după declanşarea ofensivei militare ruse în Ucraina pe 24 februarie şi după sancţiunile adoptate ulterior de statele occidentale.

Rusia își asumă victoria Argentinei la Campionatul Mondial: meritul ar fi al vaccinului Sputnik V, folosit pe scară largă în această țară Foto: Facebook AFA - Selección Argentina
Eveniment

Rusia își asumă victoria Argentinei

Rusia își asumă victoria Argentinei la Campionatul Mondial: fondul suveran rus amintește că această țară a folosit pe scară largă vaccinul anti-covid Sputnik V. Recent, surse rusești au speculat că una din țările în care Vladimir Putin ar putea fugi, dacă pierde războiul din Ucraina și puterea, este Argentina. Rusia își asumă victoria Argentinei „Majoritatea dozelor de vaccin Sputnik V care au fost exportate au mers în Argentina. Chiar și președintele Argentinei a fost vaccinat cu Sputnik V. Astăzi, naționala a învins Franța la loviturile de departajare și a devenit campioană mondială. O coincidenta? Noi nu credem”, a arătat fondul suveran al Rusiei, care a finanțat dezvoltarea vaccinului, citat de The Times. Argentina a fost una dintre primele țări din lume care a început să-și vaccineze cetățenii cu Sputnik V, dar a fost forțată să apeleze la alte vaccinuri atunci când Rusia nu a putut să ofere suficiente doze pentru a doua doză. „Pariul Argentinei cu vaccinul Sputnik V a lăsat țara într-o „situație foarte critică” din cauza eșecului Rusiei de a-și îndeplini angajamentele de livrare, potrivit unei scrisori oficiale către Moscova. Rusia datorează Argentinei 18,5 milioane de doze din Sputnik V, peste două treimi dintre acestea doze fiind pentru rapel. Doar 12% dintre argentinieni sunt complet vaccinați până acum, parțial din cauza eșecului livrărilor Sputnik pentru rapel. Alți 37% au primit doar o singură doză. Citește și: Putin, cu sănătatea în paragină, se pregătește să fugă în America de Sud – The Times Acest lucru se compară cu ratele de vaccinare, cu doze duble, de peste 60% în Chile și Uruguay, țări vecine care nu au pariat atât de mult pe vaccinul rusesc”, scria The Guardian în iulie 2021.

Moş Gerilă rusesc evită granița cu Ucraina (sursa: Twitter/Russian Railways)
Internațional

Moş Gerilă rusesc evită granița cu Ucraina

Moş Gerilă rusesc evită granița cu Ucraina. Versiunea rusească a lui Moş Crăciun, se va ţine la distanţă de graniţa cu Ucraina şi de regiunile ucrainene anexate de armata rusă, cu ocazia călătoriei sale pe care o întreprinde în fiecare an cu trenul prin Federaţia Rusă, informează DPA. Moş Gerilă rusesc evită granița cu Ucraina Moş Gerilă va face peste 70 de opriri între oraşul portuar din estul extrem Vladivostock şi până la Sankt Petersburg, potrivit unui program oficial publicat luni de Căile Ferate Ruse. În mod notabil, regiunile Krasnodar, Rostov, Belgorod, Kursk şi Breansk, care se află în vestul Rusiei şi de-a lungul graniţei cu Ucraina, nu figurează în acest program. Teritoriile ucrainene anexate - Crimeea, Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson - nu au fost nici ele incluse. Trenul lui Moş Gerilă este un proiect turistic pe care Căile Ferate Ruse l-au lansat anul trecut în colaborare cu autorităţile dintr-o regiune aflată în nordul Rusiei, Vologda. Festivități de iarnă reduse Potrivit legendelor ruseşti de Crăciun, Moş Gerilă nu trăieşte la Polul Nord, ci în micul sat Veliki Ustiug din regiunea Vologda. În acest an, Moş Gerilă şi-a început călătoria în luna octombrie, pentru a putea să ajungă în toate localităţile programate în turneul său, până la jumătatea lunii ianuarie. Citește și: VIDEO Propaganda Kremlinului îi îndeamnă pe cetățenii ruși, într-un clip publicitar, să se înroleze ca să poată cumpăra telefoane mobile copiilor lor. Videoclipul nu arată marca telefonului Din cauza războiului din Ucraina, multe localităţi din Federaţia Rusă şi-au redus festivităţile ocazionate de sărbătorile de iarnă. Cu toate acestea, pentru a păstra o aparenţă a normalităţii, administraţiile orăşeneşti şi regionale din întreaga ţară au anunţat că vor menţine festivităţile de Anul Nou, organizate cel puţin la scară mai mică.

Rusia se pregătește să invadeze Republica Moldova, spune Alexandru Musteata, seful SIS Foto: diez.md
Eveniment

Rusia se pregătește să invadeze Republica Moldova

Șeful servicului secret de la Chișinău, Alexandru Musteață, afirmă că Rusia se pregătește să invadeze Republica Moldova la începutul lui 2023. Într-un comentariu pentru postul TV Moldova, Musteață a spus că întrebarea nu este dacă Moscova se pregătește să facă acest lucru, ci când. Ulterior, Serviciul de Informații și Securitate a Republicii Moldova (SIS) a precizat că punerea în aplicare a acestor planuri depinde de evoluțiile războiului din Ucraina. Rusia se pregătește să invadeze Republica Moldova „Întrebarea nu este dacă Federaţia Rusă va face o nouă ofensivă spre teritoriul Republicii Moldova, dar când se va întâmpla acest lucru: fie la începutul anului, ianuarie, februarie, fie mai târziu, martie, aprilie. Dar, din informaţia pe care o deţinem noi, Federaţia Rusă intenţionează să meargă mai departe. Având scopul de a crea o joncțiune cu regiunea transnistreană, care este teritoriul Republicii Moldova, şi atunci cu o claritate putem spune că da, ei au intenţia să ajungă aici, să se conecteze. Ce va urma ulterior, intenţiile lor în raport cu Chişinăul, putem discuta, dar asta este un risc real şi foarte înalt”, a spus Musteață, citat de Newsmaker.md. Șeful Serviciului de Informații și Securitate a mai adăugat că cel mai mare depozit de muniţii din Europa, cel de la Cobasna, în regiunea transnistreană, este securizat de ruşi, la capacitate maximă. Una dintre ipoteze este utilizarea acestor muniţii într-o posibilă confruntare militară. Ulterior, SIS a venit cu o precizare: „În contextul declarațiilor dl Alexandru Musteața, director SIS, pentru TVR Moldova referitor la principalele riscuri la adresa securității naționale, în cadrul cărora s-a făcut referire și la analiza mai multor scenarii prin care Federația Rusă ar încerca inclusiv o invazie terestră prin nordul Ucrainei, către Republica Moldova, precizăm că directorul SIS a menționat că obiectivul Federației Ruse de a crea un coridor terestru până în regiunea transnistriană este unul valabil și azi, iar o nouă ofensivă a Federației Ruse spre această direcție ar putea avea loc în 2023. De asemenea, punerea în aplicare a acestora depinde de evoluțiile războiului din Ucraina”. Citește și: Noul șef al serviciului secret din Moldova, SIS, are 34 de ani, a lucrat la Fundația Soros și sugerează că are și cetățenie română

Povestea unui spion rus arestat la Viena Foto: Kremlin.ru
Internațional

Povestea unui spion rus arestat la Viena

Povestea unui spion rus arestat în martie la Viena este relatată, azi, de ziarul Kurier din Austria. Agentul Moscovei avea 39 de ani, era fiul unui diplomat, avea cetățenie greacă, dar origini rusești și spiona în Austria de ani întregi. Și tatăl său, fost diplomat care a lucrat în Austria și Germania, era suspectat că a lucrat pentru Kremlin. Povestea unui spion rus arestat la Viena El a fost arestat la 24 martie 2022, când două echipe Cobra au luat cu asalt locuința sa. Acum, publicația vieneză relatează activitățile în care era implicat. Potrivit der Kurier, spionul rus cu cetățenie greacă avea pregătire militară. Între 2018 și începutul lui 2022, a făcut un total de 65 de călătorii în străinătate, inclusiv în Rusia, Belarus, Turcia și Georgia. Deși veniturile nu-i permiteau, deținea proprietăți în Viena, Rusia și Grecia. „Ce secrete a spionat suspectul pentru Rusia? În primul rând, este posibil să fi servit ca un fel de barometru al situației din Austria. Se spune că el a obținut informații despre politica externă, situația socială și politica de securitate și le-a transmis Rusiei. Așadar, călătoria la Moscova cu puțin timp înainte de începerea războiului nu a fost probabil o coincidență, ci un schimb conștient de informații despre informațiile dobândite în Austria”, arată Der Kurier. Ziarul spune că avea și un sistem de predare a informațiilor în locuri marcate din Viena. În timpul diferitelor percheziții în casa suspectului, se spune că a fost descoperit un detector de semnal - care poate depista dispozitive de interceptare telefonică și camere ascunse. Citește și: VIDEO Propaganda Kremlinului îi îndeamnă pe cetățenii ruși, într-un clip publicitar, să se înroleze ca să poată cumpăra telefoane mobile copiilor lor. Videoclipul nu arată marca telefonului Suspectul este acum în libertate și riscă o pedeapsă între șase luni și cinci ani de închisoare. În martie, Financial Times scria despre o creștere alarmantă a spionajului rusesc în spațiul european, după ce a intervievat opt oficiali din serviciile de informații și diplomați. Publicația arată că Austria este considerată a fi „portavionul” spionajului rusesc. Un diplomat intervievat de Financial Times (FT) a apreciat că ministerul austriac al Apărării este practic un departament al GRU.

Putin va face un anunț important (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin va face un anunț important

Putin va face un anunț important. Preşedintele rus Vladimir Putin va face un anunţ major săptămâna viitoare la o reuniune la Ministerul Apărării, potrivit unui post public rus citat duminică de agenţia DPA. Putin va face un anunț important "Aşteptăm declaraţii importante", a declarat la radio-televiziunea publică rusă VGTRK Pavel Sarubin, moderatorul programului "Moscova. Kremlin. Putin". Conform acestui program, Putin va conduce o reuniune lărgită a Ministerului Apărării; data acesteia încă nu este cunoscută. Liderul de la Kremlin are deocamdată pe agendă o vizită luni în Belarus, unde se va întâlni la Minsk cu aliatul său, preşedintele Aleksandr Lukaşenko. La o şedinţă de guvern la care a participat săptămâna trecută, Putin a cerut ajustarea activităţii complexului militar-industrial al Rusiei pentru a se adapta nevoilor războiului împotriva Ucrainei lansat pe 24 februarie, Moscova denumindu-l în continuare "operaţiune militară specială". La reuniunea de săptămâna viitoare el ar putea discuta cu responsabilii militari despre noi măsuri pentru funcţionarea economiei conform regimului de economie de război, în condiţiile în care trupele ruse din Ucraina continuă să se confrunte cu dificultăţi logistice. Război de artilerie Aceste dificultăţi au determinat armata rusă să se retragă în martie din nordul Ucrainei, unde ajunsese atunci până la porţile Kievului, pentru a se concentra pe fronturile de est şi de sud. Între timp însă, trupele ruse au fost forţate să se replieze şi din mare parte din provincia nord-estică Harkov în urma unei contraofensive ucrainene şi apoi de asemenea de pe malul de vest al fluviului Nipru în regiunea sudică Herson. Armata rusă s-a regrupat în provinciile estice Doneţk şi Lugansk şi în ce mai controlează din Harkov, consolidând linia frontului în timp ce continuă să încerce acţiuni ofensive şi obţine înaintări minore, în special în zona oraşului Bahmut, unde se dau cele mai grele lupte. Dar pe ansamblu frontul pare îngheţat într-un război de uzură cu un mare consum de muniţii şi mari pierderi umane şi în echipamente, pierderi pe care fiecare parte le minimalizează în ce o priveşte şi le exagerează pe cele ale adversarului. "Acest război este în mare parte un război de artilerie şi Ucraina are nevoie de mai multe tunuri pentru a putea opri ofensivele ruseşti şi pentru a-şi continua propriile contraofensive", a declarat marţi ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba. Rusia, o nouă ofensivă? De când a început invazia rusă Ucraina a primit din partea SUA şi statelor UE ajutoare militare substanţiale constând în muniţii şi arme de diverse feluri, precum rachetele antitanc Javelin sau NLAW care au jucat un rol major în zădărnicirea ofensivei ruse către Kiev, sistemele antiaeriene care au împiedicat Rusia să obţină supremaţia aeriană, tancuri T-72 şi alte blindate de concepţie sovietică cu care armata ucraineană este familiarizată, sau lansatoarele multiple de rachete HIMARS care au permis armatei ucrainene să lovească ţinte ruseşti mult în spatele liniei frontului. Acest ajutor a diminuat însă semnificativ stocurile occidentale, iar în privinţa muniţiilor de artilerie completarea lor va necesita 10-15 ani, a avertizat proprietarul unei mari companii cehe producătoare de armament implicată în ajutorul militar oferit Ucrainei. Citește și: Rusia, unde jurnaliști sunt arestați, bătuți, uciși, reclamă „cenzura politică” din Republica Moldova, după ce au fost suspendate licențele a șase posturi TV pro-ruse care dezinformau Oficiali ucraineni au evocat săptămâna aceasta posibilitatea unei noi ofensive militare ruse la începutul anului viitor, când îşi vor încheia programul de instrucţie circa jumătate dintre cei aproximativ 300.000 de rezervişti mobilizaţi în septembrie de Putin. Conform preşedintelui rus, 150.000 dintre aceşti rezervişti se află în zona de operaţiuni militare în Ucraina, iar dintre aceştia aproximativ 77.000 sunt angajaţi direct în lupte. În timp ce campania militară din Ucraina evoluează nefavorabil pentru Rusia, Kremlinul a anunţat că tradiţionala conferinţă de presă la care Putin participă la sfârşitul fiecărui an nu va mai avea loc anul acesta, şi nici discursul său în faţa camerelor reunite ale parlamentului.

Moscova denunță "cenzura" media a Chișinăului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Moscova denunță cenzura media a Chișinăului

Moscova denunță cenzura media a Chișinăului. Rusia a denunţat sâmbătă decizia luată în ajun de Republica Moldova de a suspenda licenţa de emisie a şase posturi de televiziune, măsură pe care Moscova a calificat-o drept "cenzură politică". Moscova denunță cenzura media a Chișinăului "Considerăm că această interdicţie este un act fără precedent de cenzură politică, un abuz asupra principiului pluralismului media şi o încălcare flagrantă a dreptului la liber acces la informaţie la care conducerea politică a Republicii Moldova îşi declară periodic adeziunea", a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova. "În lumina consecinţelor fără precedent a implementării acestei interdicţii pentru partea rusofonă a populaţiei ţării, calificăm aceasta drept o încălcare cinică a drepturilor minorităţilor naţionale", a adăugat reprezentanta diplomaţiei ruse. Şase posturi de televiziune din Republica Moldova îşi vor suspenda activitatea pe durata stării de urgenţă, conform unei decizii aprobate vineri în cadrul şedinţei Comisiei pentru Situaţii Excepţionale (CSE), prezidate de premierul moldovean Natalia Gavriliţa. Posturile vizate de această decizie sunt Accent TV, NTV Moldova, Orhei TV, Primul în Moldova, RTR Moldova şi TV6. Maia Sandu: Prevenim dezinformarea Posturile respective, dintre care unele emit în limba rusă, sunt acuzate că difuzează "informaţii incorecte" despre Republica Moldova şi despre agresiunea militară rusă contra Ucrainei. Decizia de suspendare va intra în vigoare luni şi se va aplica pe perioada stării de urgenţă declarate de Republica Moldova după începerea în 24 februarie a invaziei ruse în Ucraina. Citește și: UE, Grinch pentru Putin: al nouălea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Dar Kremlinul are „elfi” în Turcia, Hong Kong și Estonia, care ocolesc obstacolele impuse Suspendarea licenţei de emisie vine să protejeze spaţiul informaţional naţional şi să prevină dezinformarea, a afirmat preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în reacţie la decizia Comisiei pentru Situaţii Excepţionale anunţată vineri, transmite sâmbătă Moldpres. "Decizia are la bază constatările Consiliului Audiovizualului în privinţa acestor posturi, care arată lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor din ţară şi a războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei, şi vine să protejeze spaţiul informaţional naţional şi să prevină dezinformarea", a punctat şefa statului într-un comunicat publicat de Serviciul de presă al instituţiei prezidenţiale. Ferocitatea cenzurii ruse Publicaţia independentă Novaia Gazeta a anunţat la finalul lunii martie suspendarea apariţiei sale atât în format online, cât şi în versiunea tipărită, până la sfârşitul operaţiunii militare în Ucraina. Într-un comunicat, redactorul-şef al ziarului, Dmitri Muratov, laureat al premiului Nobel pentru Pace în 2021, a explicat că a luat această măsură după ce a primit al doilea avertisment din partea Roskomnadzor (Serviciul federal pentru control în domeniul comunicaţiilor, tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor în masă) în mai puţin de o săptămână, pentru încălcarea unei controversate legi privind „agenţii străini”. Concret, Novaia Gazeta este acuzată că nu a precizat că o organizaţie neguvernamentală menţionată într-unul din articolele sale este calificată drept „agent străin” de către autorităţile ruse, aşa cum cere legea. Șase jurnaliști ai Novaia Gazeta, uciși Cei calificaţi drept „agenţi străini” sunt obligaţi să se prezinte ca atare în fiecare dintre publicaţiile lor, inclusiv pe reţelele de socializare. Şi mass-media care le menţionează trebuie, de asemenea, să precizeze acest aspect de fiecare dată. Urmăririle penale pentru pentru încălcarea acestei legi pot avea consecinţe grave. În decembrie, cea mai respectată organizaţie neguvernamentală din Rusia, Memorial, care a fost catalogată drept „agent străin”, a fost interzisă pentru că nu a precizat acest statut în anumite publicaţii. Fondată în 1993, Novaia Gazeta se bucură de reputaţia de înalt profesionalism pentru investigaţiile sale privind corupţia şi încălcările drepturilor omului în Cecenia. Acest angajament a costat viaţa a şase angajaţi ai săi, între care jurnalista Anna Politkovskaia, asasinată în 2006.

Saloanele auto din Federația Rusă nu mai au mașini noi Foto: Twitter
Eveniment

Saloanele auto din Federația Rusă nu mai au mașini noi

Saloanele auto din Federația Rusă nu mai au mașini noi, iar majoritatea sunt din China, scrie Izvestia, citând Asociația dealerilor auto din această țară. În stocuri se mai află circa 20-30.000 de mașini. Mai rău, au dispărut mașinile cu prețuri medii, precum Kia, Volkswagen, Hyundai, Toyota sau Renault, scrie Izvestia. În 2022, 45 de mărci de mașini au părăsit Rusia. În acest moment, în țară operează doar 14 producători, dintre care trei sunt autohtoni și 11 chinezi. Ținând cont de volumul actual al vânzărilor, rezervele de mașini sunt suficiente pentru o lună. În aceste condiții, un Kia Picanto a ajuns să coste peste 60.000 de dolari, arată Izvestia. Saloanele auto din Federația Rusă nu mai au mașini noi „Depozitele centrelor auto s-au epuizat semnificativ, au rămas puține automobile – unii dealeri mai au câte 10, alții 20. Situația stă în felul următor: un centru auto vindea pe lună circa 30 de mașini și atunci când a rămas cu circa zece modele este clar că nu poate face față cererii”, a explicat reprezentantul Asociației, Alexei Poșekoldin, citat de Izvestia. În total, potrivit expertului, în Rusia există circa 3000 de centre auto. „De facto, în toată țara, au rămas câteva zeci de mii de mașini noi. Dacă ne referim la branduri, atunci fiecare dealer are, în medie, mai puțin de 1000. În 2023, majoritatea centrelor vor rămâne cu depozitele goale”, a adăugat acesta. Deficitul potențial de mașini noi este estimat la 1,1 mln de unități pentru anul viitor. „Anul trecut s-au vândut aproape 1,7 mln de mașini. Anul curent îl vom încheia cu o cifră de circa 650 mii. Reiese că deficitul constituie 1,1 mln de automobile. Puțin probabil că va fi acoperit anul viitor”, consideră Podșekoldin. Importul paralel de mașini nu poate îmbunătăți situația - volumele sale sunt prea mici și nu pot acoperi cererea, a subliniat expertul. Producătorii chinezi își sporesc prezența pe piața rusă, dar capacitățile lor încă nu sunt suficiente pentru a acoperi cererea, a declarat Yang Haytseer, vicepreședintele Uniunii Naționale a Automobilelor (NAU). Citește și: Atac neobișnuit al unui important bancher austriac, Andreas Treichl, la adresa guvernului de la Viena, după ce acesta a blocat accesul României în Schengen

Putin se pregătește să fugă în America de Sud Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Putin se pregătește să fugă în America de Sud

Vladimir Putin, cu sănătatea în paragină, se pregătește să fugă în America de Sud, scrie, azi, The Times. Publicația arată că liderul de la Kremlin și-a suspendat mai multe activități de final de an, inclusiv tradiționala participare la meciul de hockey din Piața Roșie. Putin se pregătește să fugă în America de Sud „În ultimele zile au fost anulate conferința de presă a lui Putin și „conversația sa anuală cu oamenii” – o sesiune de întrebări și răspunsuri care poate dura mai mult de patru ore. Ambele evenimente, care sunt transmise în direct de televiziunea de stat, sunt elemente vitale ale portretizării de către Kremlin a lui Putin ca un atotputernic părinte al națiunii. Mai important, Putin pare să intenționeze să renunțe la discursul anual privind starea națiunii în fața camerelor inferioare și superioare ale parlamentului. Președintele este obligat să se prezinte personal la parlament o dată pe an, conform Constituției Rusiei, care a fost rescrisă acum doi ani de Kremlin pentru a-i permite lui Putin să rămână la putere până în 2036, când va împlini 83 de ani. Cu toate acestea, odată cu scurgerea timpului, Kremlinul spune că este posibil ca evenimentul să fie amânat până anul viitor. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, nu a explicat motivele din spatele anulărilor”, arată The Times. Publicația arată că consilierii liderului de la Kremlin se tem de întrebări despre starea războiului. Planul „Arca lui Noe” În plus, pe fondul eșecurilor din Ucraina și a unui posibil puci, la Kremlin, Putin și-ar pregăti o evadare în țări din America Latină, unde s-au refugiat și o serie de criminali naziști, după cel de-al doilea război mondial. „Eșecurile armatei ruse din Ucraina au determinat Kremlinul să înceapă să pregătească adăposturi sigure pentru Putin în cazul în care Rusia suferă o înfrângere umilitoare și este forțat să fugă din țară, a spus fostul său redactor de discursuri. Abbas Gallyamov, care acum este analist politic, a citat o sursă de la Kremlin care a spus că Putin va scăpa în Argentina sau Venezuela, dacă ar exista o amenințare serioasă că ar putea fi răsturnat. Se crede că planul poartă numele de cod „Arca lui Noe”. „Anturajul lui [Putin] nu a exclus că va pierde războiul, va fi deposedat de putere și va trebui să evacueze urgent undeva”, a scris Gallyamov pe Telegram. Citește și: UE, Grinch pentru Putin: al nouălea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Dar Kremlinul are „elfi” în Turcia, Hong Kong și Estonia, care ocolesc obstacolele impuse Igor Sechin, șeful Rosneft, o companie petrolieră de stat, se spune că supraveghează aranjamentele pentru o posibilă evadare în Venezuela. El este unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Putin și se crede că are o relație strânsă cu Nicolas Maduro, liderul venezuelean. Se cunosc puține despre presupusul plan de evacuare a lui Putin în Argentina, dacă regimul său se prăbușește”, arată The Times.

UE sancționează, Kremlinul evită eficient obstacolele (sursa: kremlin.ru)
Internațional

UE sancționează, Kremlinul evită eficient obstacolele

UE sancționează, Kremlinul evită eficient obstacolele. Cele 27 de state membre ale UE au convenit joi seară să adopte noi sancţiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la războiul început de Moscova în Ucraina, au declarat pentru AFP mai multe surse diplomatice. 192 de persoane și companii Comisia Europeană a prezentat acest nou pachet de sancţiuni pe 7 decembrie, propunând adăugarea a 144 de persoane fizice şi 48 de companii ruse pe lista neagră a UE, printre care forţele armate ale Rusiei şi trei dintre băncile ţării. Bruxellesul a recomandat, de asemenea, interzicerea tuturor investiţiilor noi în sectorul minier rus şi consolidarea restricţiilor asupra achiziţiei de produse cu dublă întrebuinţare, civilă şi militară, precum şi de componente electronice şi informatice, substanţe chimice şi agenţi neurotoxici. Executivul UE a propus, de asemenea, interzicerea exportului în Rusia de componente pentru fabricarea de drone, precum şi suspendarea a patru noi media ruse acuzate că au participat la propaganda Kremlinului. Posibilitatea derogării Acordul asupra acestui al nouălea pachet de sancţiuni europene împotriva Moscovei a fost obţinut în unanimitate între ambasadorii celor 27 la Bruxelles, în marja unui summit al liderilor europeni. Va trebui să fie adoptat acum prin procedură scrisă, a indicat preşedinţia cehă a UE pe Twitter, fără a oferi imediat detalii despre ceea ce au aprobat statele. Două ţări, Polonia şi Lituania, au fost în mod deschis preocupate de anumite posibilităţi de derogare oferite de Bruxelles în cadrul acestor noi sancţiuni. Potrivit unei surse diplomatice, textul aprobat în final menţine posibilitatea derogării de la sancţiuni în numele securităţii alimentare şi a nevoilor de aprovizionare cu îngrăşăminte, în cazul apariţiei unui risc pentru unul dintre statele membre. UE sancționează, Kremlinul evită eficient obstacolele Înscrierea pe lista neagră conduce la îngheţarea activelor şi la interzicerea intrării pe teritoriul UE. Deschisă în 2014 după anexarea Crimeei, această listă include deja 1.241 de persoane fizice şi 118 de entităţi. Citește și: Cum a evitat Kremlinul sancțiunile internaționale: componente electronice în valoare de miliarde de dolari au fost importate de Rusia prin firme din Turcia, Hong Kong și Estonia Aceste noi sancţiuni se vor adăuga în special embargoului total asupra importurilor de petrol rusesc transportat pe cale maritimă, care a intrat în vigoare la începutul lunii decembrie, în paralel cu plafonarea globală a preţului ţiţeiului rusesc decisă împreună cu G7 şi Australia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră