joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2432 articole
Internațional

Rușii acuză SUA pentru cazul Telegram

Rușii acuză SUA pentru cazul Telegram. Preşedintele camerei inferioare a parlamentului rus, Duma de Stat, Viaceslav Volodin, un aliat de rang înalt al preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat marţi că Washingtonul este în spatele arestării în Franţa a lui Pavel Durov, fondatorul şi CEO-ul platformei de mesagerie Telegram, care joacă un rol-cheie în comunicarea despre războiul din Ucraina. Rușii acuză SUA pentru cazul Telegram Fără a furniza dovezi în acest sens, Volodin a declarat că SUA, prin intermediul Franţei, a încercat să exercite control asupra Telegram. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "Telegram este una dintre puţinele şi în acelaşi timp cea mai mare platformă de internet asupra căreia SUA nu are influenţă", a precizat Volodin într-o postare. "Odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale americane, este important ca (preşedintele Joe) Biden să preia controlul asupra Telegram", a adăugat el. Casa Albă nu a comentat până acum arestarea lui Durov. Preşedintele francez Emmanuel Macron a spus că arestarea "nu este în niciun fel o decizie politică". Kremlinul a anunţat luni că aşteaptă acuzaţiile oficiale ale procurorilor francezi împotriva lui Durov.

Rușii acuză SUA pentru cazul Telegram (sursa: duma.gov.ru)
NATO avertizează guvernul de la Moscova (sursa: facebook/NATO)
Internațional

NATO avertizează guvernul de la Moscova

NATO avertizează guvernul de la Moscova. NATO a transmis luni că nu deţine informaţii care să indice că obiectul neidentificat care a intrat în aceeaşi zi în spaţiul aerian polonez face parte dintr-un atac intenţionat al Rusiei, care şi-a intensificat ofensiva împotriva Ucrainei, dar a avertizat guvernul de la Moscova că aceste acte sunt "iresponsabile şi potenţial periculoase". NATO avertizează guvernul de la Moscova "Deşi nu avem informaţii care să indice un atac intenţionat al Rusiei împotriva aliaţilor, aceste acte sunt iresponsabile şi potenţial periculoase", a declarat pentru EFE purtătoarea de cuvânt a Alianţei Atlantice, Farah Dakhlallah. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Polonia a anunţat luni că un obiect, probabil o dronă, a intrat în spaţiul său aerian la începutul zilei, în timpul atacurilor masive ale Rusiei împotriva Ucrainei, a amintit purtătoarea de cuvânt al NATO, care "a condamnat ferm aceste atacuri în curs împotriva civililor şi infrastructurii civile ucrainene". Deşi nu a putut verifica dacă obiectul care pătruns luni în spaţiul aerian polonez era de provenienţă rusă, Dakhlallah a amintit că fragmente de drone şi rachete ruseşti au fost găsite în mai multe rânduri pe teritoriul aliat, de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022. Prezența sporită pe flancul estic Dakhlallah a adăugat că NATO şi-a sporit "în mod semnificativ" prezenţa pe flancul său estic, inclusiv în Polonia, ca răspuns la războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Peste 70 de poliţişti şi rezervişti căutau luni în Tyszowce (estul Poloniei) rămăşiţele unui obiect neidentificat care a intrat în spaţiul aerian polonez în cursul dimineţii şi despre care se credea că ar putea fi o dronă lansată din Rusia. Operaţiunea de căutare, la care au luat parte mai multe elicoptere, a fost lansată la scurt timp după ora locală 6:45 (4:45 GMT) când, dinspre est, un obiect a pătruns aproximativ 25 de kilometri în spaţiul aerian polonez şi a dispărut de pe radar. Potrivit dpa, luni după-amiază forţele armate poloneze nu aveau încă idee dacă obiectul s-a prăbuşit sau şi-a continuat survolul şi a revenit în Ucraina.

Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia

Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia. Guvernatorul regiunii ruse Belgorod, frontalieră cu Ucraina, a declarat marţi că a primit informaţii privind o tentativă de incursiune a forţelor armate ucrainene, după ce mai multe media ruse au relatat că un atac terestru este în curs. Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia "Există informaţii potrivit cărora duşmanul încearcă să treacă frontiera în regiunea Belgorod. Potrivit Ministerului rus al Apărării, situaţia la frontieră rămâne dificilă, dar sub control", a postat guvernatorul Viaceslav Gladkin pe contul său de Telegram. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "Militarii noştri desfăşoară operaţiuni planificate. Vă cer să vă păstraţi calmul şi să nu aveţi încredere decât în sursele de informare oficiale", a adăugat el. Potrivit canalului rus de Telegram MASH, cunoscut ca fiind apropiat de autorităţi, militari ucraineni încearcă să intre în regiune prin punctul de frontieră de la Nehoteevka, unde sunt în curs lupte. Potrivit acestei surse, un alt grup ucrainean încearcă de asemenea să intre în regiune prin postul de frontieră Şebekino, situat la 40 km est de Nehoteeevka. Un alt canal de Telegram, SHOT, a dezminţit această informaţie. Grupuri ucrainene de sabotaj Un blog militar rus cu aproape 1,6 milioane de abonaţi, "Operaţiunea Z - corespondenţi militari ai primăverii ruse", a relatat că nu au existat tentative majore de străpungere a frontierei. "Au existat ciocniri cu grupuri (ucrainene) de sabotaj şi recunoaştere şi artileria (rusă) lucrează. Nu a fost înregistrată nicio tentativă la scară mare de a trece frontiera", a mai menţionat sursa citată. Aceste informaţii survin la trei săptămâni de la începutul incursiunii militare ucrainene în regiunea rusă Kursk, o operaţiune încă în curs de o amploare fără precedent după ce Rusia a declanşat ofensiva împotriva Ucrainei în februarie 2022

Tensiunile cresc între Rusia și Franța (sursa: X/Tucker Carlson)
Internațional

Tensiunile cresc între Rusia și Franța

Tensiunile cresc între Rusia și Franța. Kremlinul a avertizat marţi Parisul împotriva unei "tentative de intimidare" a fondatorului şi CEO-ului Telegram Pavel Durov, arestat în Franţa unde este suspectat de douăsprezece infracţiuni care ţin de criminalitatea organizată. Tensiunile cresc între Rusia și Franța "Acuzaţiile avansate sunt foarte grave şi ele necesită probe la fel de solide", a declarat presei purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "Dacă nu, va fi evident că este o tentativă de restricţionare a libertăţii de comunicare (...) şi chiar de intimidare directă la adresa managerului unei mari companii", a estima el. "Va fi evident că nu este altceva decât politică", în pofida dezminţirilor preşedintelui francez Emmanuel Macron, a adăugat Peskov. Macron: Arestarea lui Durov nu e o „decizie politică” Macron a declarat luni că arestarea în Franţa a CEO-ului platformei de mesagerie criptată Telegram nu este "deloc o decizie politică" şi ţine de "o anchetă judiciară", reamintind că Franţa este "ataşată de libertatea de expresie şi de comunicare". Justiţia franceză îi reproşează lui Durov că nu acţionează împotriva unei utilizări care duce la comiterea de delicte de către abonaţii săi, în special din cauza absenţei moderatorilor şi a lipsei de cooperare cu anchetatorii

Șeful Telegram arestat, Moscova acuză Parisul (sursa: Facebook/Pavel Durov)
Eveniment

Șeful Telegram arestat, Moscova acuză Parisul

Șeful Telegram arestat, Moscova acuză Parisul. Ambasada Rusiei la Paris a acuzat duminică autorităţile franceze că "refuză să coopereze" cu Moscova după arestarea în Franţa a şefului serviciului de mesagerie criptată Telegram, Pavel Durov, care deţine dublă cetăţenie, franceză şi rusă. Șeful Telegram arestat, Moscova acuză Parisul "Am cerut imediat autorităţilor franceze să explice motivele acestei detenţii şi am solicitat ca drepturile sale să fie protejate şi să i se acorde acces consular. Până în prezent, partea franceză refuză să coopereze în această chestiune", a acuzat ambasada Rusiei la Paris, citată de agenţia de ştiri RIA Novosti. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a confirmat că Moscova a solicitat acces consular pentru miliardarul în vârstă de 39 de ani, adăugând că, din moment ce acesta avea şi cetăţenie franceză, "Franţa consideră că aceasta este naţionalitatea sa principală". Într-o postare anterioară pe Telegram, Zaharova a spus că "ambasada Rusiei la Paris s-a apucat imediat de lucru, aşa cum se obişnuieşte" în cazul detenţiei cetăţenilor ruşi în străinătate. Amintind că mai multe ONG-uri internaţionale au condamnat în 2018 decizia unui tribunal rus de a bloca Telegram, o decizie care nu a fost niciodată implementată pe deplin, Zaharova a glumit: "Credeţi că de data aceasta vor cere eliberarea lui Durov, sau vor rămâne tăcuţi?". Comisarul rus pentru drepturile omului, Tatiana Moskalkova, a spus că arestarea sa a fost "o încercare de a închide Telegram, o platformă de internet unde se poate afla adevărul despre evenimentele care au loc în lume". Avertizările lui Medvedev Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat că l-a avertizat pe Pavel Durov în timpul unei întâlniri "cu mult timp în urmă" că va avea "probleme serioase în toate ţările" din cauza poziţiei sale intransigente faţă de confidenţialitatea utilizatorilor. "A făcut un calcul greşit. Pentru toţi duşmanii noştri comuni, el este rus - şi, prin urmare, imprevizibil şi periculos", a scris Medevedv pe Telegram, adăugând: "Durov ar trebui să realizeze în sfârşit că patria, ca şi epoca, nu poate fi aleasă”. De la fraudă la trafic de droguri Un mandat de percheziţie a fost emis împotriva lui Pavel Durov de către anchetatorii francezi care vizează diverse infracţiuni ale serviciului său de mesagerie criptată, de la fraudă la trafic de droguri, hărţuire cibernetică, crimă organizată, glorificarea terorismului şi fraudă, potrivit unei surse apropiate cazului. Justiţia franceză îl acuză că nu a acţionat împotriva utilizării infracţionale a serviciului său de mesagerie de către abonaţii săi, în special din cauza lipsei de moderare şi colaborare cu anchetatorii. Arestat sâmbătă seara pe aeroportul Le Bourget, la nord de Paris, fondatorul Telegram venea din Baku (Azerbaidjan) şi trebuia să petreacă cel puţin seara la Paris, unde plănuise să ia cina, potrivit unei surse apropiate anchetei.

Ambasadorul rus, propagandă sovietică la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ambasadorul rus, propagandă sovietică la Iași

Ambasadorul rus, propagandă sovietică la Iași. Vineri, 23 august, ambasadorul Federației Ruse în România, Vladimir Gheorghievici Lipaev, face o vizită la Iași pentru o așa-zisă comemorare a eliberării Iașiului și României de naziști. Ambasadorul rus, propagandă sovietică la Iași Acțiunea este definită drept o "propagandă tipic rusească" de către un istoric ieșean. Citește și: Cât a plătit Victor Negrescu să fie propus comisar european de către premierul Marcel Ciolacu: 1,2 milioane de lei. Suma a fost împrumutată de Negrescu de la rude "Din punctul meu de vedere, este un act de propagandă tipic rusească, s-au mai făcut asemenea gesturi politice și în anii anteriori, când URSS avea influență mai puternică în părțile unde trăim noi. Este o provocare, pentru că noi ar trebui să răspundem cu ceea ce știm că reprezintă adevărul istoric. Ei nu au eliberat pe nimeni, nu sunt eliberatorii noștri", a spus conf. univ. dr. Claudiu Topor de la Facultatea de Istorie din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza" (UAIC) din Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Criticile fostului șef SIE Predoiu, preluate de TASS Foto: Facebook Silviu Predoiu
Politică

Criticile fostului șef SIE Predoiu, preluate de TASS

Criticile fostului șef al SIE Silviu Predoiu la adresa lui Zelenski au fost preluate de TASS: „Zelenski a creat riscul unui război nuclear fără acordul aliaților săi”, relatează agenția rusă de stat afirmațiile fostului oficial. Citește și: EXCLUSIV Cea mai competentă funcționară din România, cu funcții în mai multe ministere, sub miniștri USR, PNL și PSD. Azi e șefa CA al Romarm și a luat de la Transelectrica 930.000 lei Criticile fostului șef SIE Predoiu, preluate de TASS „Președintele ucrainean Vladimir Zelenski a creat riscul unui război nuclear pentru toți aliații săi, fără acordul lor, ordonând un atac asupra regiunii ruse Kursk, a declarat Silviu Predoiu, fost șef al Serviciului Român de Informații Externe. «A fost depășită o linie roșie», a declarat el la televiziunea Canal 33. «Și-au asumat riscul de a avea ca răspuns un atac nuclear, și l-au asumat și în numele nostru». «Ucraina a ales un moment de slăbiciune aliată», a continuat el. «America desfășoară o campanie electorală, condusă de un președinte aflat în declin fizic și mental, cu un vicepreședinte care habar nu are ce este politica internațională, geopolitica și așa mai departe. În NATO, un secretar general îl înlocuiește pe altul. În UE, puterile noii Comisii Europene sunt transferate». «Ucraina a înțeles foarte bine ce face», a spus Predoiu. «Și a spus acest lucru: Ne-am săturat de indecizia voastră. Știți ce? Am intrat în Rusia cu tancurile, tunurile, mitralierele, muniția voastră. Sunteți deja toți acolo, în Rusia. Să vedem ce aveți de gând să faceți acum». «Și asta e greșit», a spus generalul în retragere. «Nu pentru asta îi ajutăm - să ne trezim târâți în conflict. Iar ei sunt foarte interesați să implice pe toată lumea. Noi ajutăm cu bună credință , dar ei au mers prea departe»”, scrie TASS, citându-l pe Predoiu. În martie, Predoiu - care a lucrat în SIE din 1987 în 2018, ajungând director adjunct și director interimar - a anunțat că vrea să candideze la președinția României.

Rușii acuză SUA, Marea Britanie, Polonia (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii acuză SUA, Marea Britanie, Polonia

Rușii acuză SUA, Marea Britanie, Polonia. Incursiunea Ucrainei în regiunea rusă Kursk a fost pregătită cu participarea serviciilor de informaţii din SUA, Regatul Unit şi Polonia, a relatat miercuri ziarul Izvestia, citând serviciul rus de informaţii externe. Rușii acuză SUA, Marea Britanie, Polonia "Operaţiunea forţelor armate ucrainene în regiunea Kursk a fost pregătită cu participarea serviciilor de informaţii din SUA, Regatul Unit şi Polonia", a titrat Izvestia, citând serviciul de informaţii externe. Citește și: Cum este influențată pensia recalculată de anii de armată și de cei de facultate. La ce trebuie să fie atenți pensionarii "Unităţile implicate în ea au trecut printr-o perioadă de coordonare de luptă în centre de instruire din Regatul Unit şi Germania", a mai precizat sursa citată. Serviciul rus de informaţii externe a mai precizat pentru Izvestia că are "informaţii demne de încredere" pentru a-şi susţine acuzaţiile, dar nu a furnizat nicio dovadă în acest sens. Casa Albă a afirmat anterior că SUA nu a fost notificată în prealabil de Kiev că plănuieşte o incursiune militară în regiunea Kursk.

Putin atacă Kievul cu rachete nord-coreene (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin atacă Kievul cu rachete nord-coreene

Putin atacă Kievul cu rachete nord-coreene. Forţele ucrainene au dejucat duminică dimineaţa un atac rus cu rachete îndreptat împotriva Kievului, a anunţat administraţia civilă a capitalei Ucrainei. Putin atacă Kievul cu rachete nord-coreene "În această dimineaţă, în jurul orelor 05:00 (02:00 GMT), inamicul a folosit arme balistice pentru a lansa un atac cu rachete asupra Kievului", au raportat autorităţile ucrainene pe reţeaua socială Telegram. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne Potrivit aceleiaşi surse, este "foarte probabil" să fie vorba de "rachete balistice nord-coreene de tip KN-23". Potrivit informaţiilor preliminare, rachetele au fost interceptate în apropiere de capitala ucraineană şi astfel nu au putut să-şi atingă obiectivul, subliniază administraţia. Drone de atac ruse au vizat de asemenea "aproape simultan" oraşul, dar şi ele au fost toate "distruse" în afara perimetrului Kievului de apărarea aeriană, afirmă autorităţile. "Nicio distrugere nu a fost constată la Kiev şi nu a fost primită nicio informaţie referitoare la victime", adaugă aceeaşi sursă. Phenianul ajută Moscova Potrivit Occidentului, Coreea de Nord livrează armament Rusiei pentru asaltul ei împotriva Ucrainei şi beneficiază în schimb de asistenţă, inclusiv în domeniul spaţial. La sfârşitul săptămânii trecute, în timpul unui atac rus împotriva capitalei ucrainene, un bărbat de 35 de ani şi fiul său de 4 ani au fost ucişi de căderea unei bucăţi de rachetă, iar trei persoane au fost grav rănite, potrivit serviciilor de salvare. De cealaltă parte a liniei frontului, apărarea aeriană rusă a distrus în noaptea de sâmbătă spre duminică în total cinci drone de luptă ucrainene în regiunile Belgorod şi Rostov, la frontiera cu Ucraina, a raportat Ministerul rus al Apărării. Sâmbătă, şeful statului ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că armata sa îşi întăreşte poziţiile în regiunea rusă Kursk, la peste zece zile de la lansarea unei ofensive de amploare în teritoriul rus, unde Kievul susţine că a cucerit 82 de localităţi şi 1.150 de kilometri pătraţi din teritoriu.

Rusia: Ucraina va ataca centrala nucleară (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rusia: Ucraina va ataca centrala nucleară

Rusia: Ucraina va ataca centrala nucleară. Rusia a acuzat Ucraina că plănuieşte să atace centrala nucleară din regiunea Kursk în care au intrat trupele ucrainene. Kievul califică aceste afirmaţii drept propagandă "nebunească". Rusia: Ucraina va ataca centrala nucleară Ministerul Apărării de la Moscova a anunţat că va exista un răspuns dur la orice atac asupra centralei nucleare din Kursk, care se află sub controlul Rusiei. Acesta nu a furnizat dovezi împotriva Ucrainei, dar a precizat că o zonă amplă din împrejurimi ar putea fi contaminată de un atac. Compania nucleară rusă de stat Rosatom, care conduce şi centrala de la Zaporojie din Ucraina controlată de Rusia, a acuzat de asemenea Kievul că ameninţă securitatea ambelor centrale. Nu a prezentat însă dovezi. Şeful Rosatom Aleksei Lihacev a discutat telefonic situaţia cu directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, şi l-a invitat să viziteze centrala nucleară de la Kursk. Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc în mod repetat că încearcă să saboteze operarea centralei de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, din sud-estul Ucrainei. Reactoarele centralei sunt închise, dar necesită energie electrică din exterior pentru a menţine materialul nuclear la temperatura potrivită şi a evita un accident nuclear. Kievul: propagandă "nebunească" Ministerul Afacerilor Externe ucrainean a reacționat. "Vedem o nouă creştere în propaganda rusă nebunească privind presupuse planuri ucrainene de a folosi 'bombe murdare' sau de a ataca centrale nucleare. Respingem oficial aceste afirmaţii false", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe ucrainean, Heorhii Tîhîi, pe reţeaua X. "Ucraina nu are nici intenţia şi nici capacitatea de a întreprinde astfel de acţiuni", a adăugat acesta.

Închisoare pentru donație de 50 USD (sursa: news.sky.com)
Internațional

Închisoare pentru donație de 50 USD

Închisoare pentru donație de 50 USD. Un tribunal rus a condamnat joi o femeie cu dublă cetăţenie ruso-americană la 12 ani de închisoare pentru "trădare", pentru o donaţie către o organizaţie de ajutorare a Ucrainei, la două săptămâni după un amplu schimb de prizonieri între Moscova şi Occident. Închisoare pentru donație de 50 USD "Tribunalul a declarat-o pe Ksenia Karelina vinovată de înaltă trădare şi a condamnat-o la 12 ani de închisoare", a anunţat tribunalul regional din Sverdlovsk în Ural, unde această femeie de 32 de ani a fost judecată în spatele uşilor închise. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI Karelina este originară din Ekaterinburg, regiunea Ural din Rusia, dar locuia în California, în SUA, unde emigrase în urmă cu peste zece ani şi a obţinut cetăţenia americană. Ea a fost arestată în februarie 2024 în Rusia, unde venise pentru a-şi vizita bunicii. Potrivit media ruse, Karelina efectuase chiar în primele zile ale conflictului un transfer de circa 50 de dolari către ONG-ul Razom, care furnizează ajutor material Ucrainei. Agenţiile de securitate ruse au descoperit donaţia către organizaţia ce susţine Ucraina pe telefonul său. Tribunalul a afirmat că aceste fonduri au fost "utilizate pentru achiziţia de echipament medical, arme şi muniţii de către forţele armate ucrainene". "În timpul procesului, acuzata şi-a recunoscut în totalitate vinovăţia", a afirmat tribunalul. Casa Albă reacționează Washingtonul, care acuză Moscova că vizează în mod intenţionat cetăţeni americani pentru a se servi de ei drept monedă de schimb, a denunţat imediat un verdict "de o cruzime plină de ranchiună". "Aceasta nu este nimic altceva decât cruzime plină de ranchiună. Vorbim de 50 de dolari daţi pentru persoane care suferă în Ucraina şi a califica aceasta drept este absolut ridicol", a reacţionat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby. O înregistrare video difuzată de tribunal o arată pe Ksenia Karelina în cuşca de sticlă rezervată acuzaţilor, îmbrăcată într-un pulover alb şi blugi, în timp ce ascultă pronunţarea verdictului. Avocatul său, Mihail Muşailov, a anunţat că clienta sa intenţionează să înainteze "parţial apel la verdict". Angajatorul Kseniei Karelina, un SPA din California, a afirmat pe Facebook că tânăra femeie a fost acuzată pe nedrept, iar partenerul său a îndemnat public la eliberarea ei.

Putin securizează regiunea de frontieră Belgorod (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin securizează regiunea de frontieră Belgorod

Putin securizează regiunea de frontieră Belgorod. Rusia a anunţat joi că va trimite forţe suplimentare în regiunea Belgorod, la frontiera cu Ucraina, în cea de-a noua zi a unei ofensive ucrainene de o amploare fără precedent în regiunea vecină Kursk. Putin securizează regiunea de frontieră Belgorod În timpul unei reuniuni consacrate securităţii regiunilor frontaliere, ministrul rus al apărării Andrei Belousov a informat despre "alocarea de forţe şi mijloace suplimentare" în regiunea Belgorod. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI "Reuniunea (...) a permis discutarea unor măsuri suplimentare menite să garanteze integritatea şi inviolabilitatea teritoriului, precum şi apărarea populaţiei şi a infrastructurilor în regiunea Belgorod împotriva atacurilor formaţiunilor militare" ale armatei ucrainene, a anunţat ministrul rus pe Telegram. În aceeaşi zi, pentru prima dată de la declanşarea pe 6 august a ofensivei ucrainene în regiunea Kursk, armata rusă a afirmat că a recucerit satul Krupeţ. Marţi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că armata sa controlează 74 de localităţi şi 1.000 de kilometri pătraţi în această regiune frontalieră rusă. În regiunea Doneţk, pe frontul de est din Ucraina unde cea mai mare parte a luptelor continuă să se deruleze, ministerul rus a revendicat joi capturarea unui sat, Ivanivka, situat la circa 15 kilometri de oraşul Pokrovsk, un important nod logistic. Ofensiva ucraineană nu slăbește atacurile ruse Potrivit Kievului, incursiunea ucraineană în curs în Rusia, cea mai mare ofensivă a unei armate străine pe teritoriul rus după Al Doilea Război Mondial, vizează între altele să forţeze Rusia să îşi deplaseze trupele din estul Ucrainei. Însă atacurile ruse din regiunea Doneţk - unul dintre marile obiective ale preşedintelui rus Vladimir Putin - pe frontul de est nu slăbesc în intensitate, după cum recunoaşte chiar Kievul.

Mine rusești neexplodate în Marea Neagră (sursa: Facebook/MapN)
Eveniment

Mine rusești neexplodate în Marea Neagră

Mine rusești neexplodate în Marea Neagră. Scafandrii specializaţi EOD din şase state au neutralizat peste 100 de mine eşuate în Marea Neagră provenite din atacurile Rusiei asupra Ucrainei din ultimii doi ani, a precizat Ministerul Apărării Naţionale (MapN) pentru Agerpres. Mine rusești neexplodate în Marea Neagră Din cele 105 mine, Forţele Navale din România au detonat şase mine, scafandrii specializaţi din Bulgaria au neutralizat alte cinci, cei din Turcia au identificat şi neutralizat alte cinci, cei din Rusia, trei mine, cei din Georgia, o mină, iar scafandrii specializaţi din Ucraina au neutralizat 85 de mine. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Din cele şase mine eşuate în sectorul românesc al Mării Negre şi neutralizate de specialiştii Forţelor Navale, una provine din atacurile Rusiei făcute la gurile Dunării sau ale Niprului şi a fost distrusă marţi, 13 august, în zona grindului Chituc, judeţul Constanţa. După ce în februarie-martie 2014, Rusia a anexat ilegal Crimeea, forţele ruse au intensificat după data de 24 februarie 2022, atacurile armate asupra Ucrainei, incluzând porturile de la Marea Neagră şi cele de la Dunăre, iar presa internaţională a apreciat războiul ca fiind cel mai mare conflict armat înregistrat pe continent după Al Doilea Război Mondial şi cel mai costisitor. Potrivit pescarilor de la Marea Neagră şi din Delta Dunării, activitatea de capturare a resursei piscicole a fost afectată în ultimii doi ani, din cauza războiului ruso-ucrainean. De asemenea, multe nave de croazieră care ajungeau în porturile fluviale şi maritime româneşti şi-au anulat sosirile, pe fondul conflictului declanşat de Rusia.

Ucraina ocupă 1.000 kmp în Rusia (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina ocupă 1.000 kmp în Rusia

Ucraina ocupă 1.000 kmp în Rusia. Kievul a revendicat luni controlul asupra a circa o mie de kilometri pătraţi de teritoriu rus în provincia frontalieră Kursk, unde a lansat marţea trecută o ofensivă ce a luat prin surprindere armata rusă, slab desfăşurată în zonă. Ucraina ocupă 1.000 kmp în Rusia "Continuăm să desfăşurăm operaţiuni ofensive în regiunea Kursk. La ora actuală, controlăm aproximativ o mie de kilometri pătraţi din teritoriul Federaţiei Ruse", a spus comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, vorbind la o reuniune cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, din care acesta din urmă a publicat imagini pe platforma Telegram. Citește și: Salariul mediu net în administrația publică – 7.055 lei/lună, cu 1.000 de lei mai mult decât acum un an Zelenski afirmă că a ordonat pregătirea unui "plan umanitar" pentru respectiva zonă, unde armata ucraineană a lansat pe 6 august o ofensivă mecanizată şi a ajuns până la o distanţă de circa 30 de kilometri în interiorul teritoriului rus, însă între timp armata rusă a trimis acolo întăriri şi susţine că a oprit înaintarea ucraineană, dar situaţia se menţine confuză. Nu există o linie clară a frontului "Avem astăzi 28 de localităţi sub controlul inamicului, profunzimea penetrării teritoriului regiunii Kursk este de 12 kilometri, pe o lăţime de 40 de kilometri", a precizat guvernatorul provinciei Kursk, Alexei Smirnov, vorbind la o reuniune de criză convocată de preşedintele rus Vladimir Putin şi de la începutul căreia au fost transmise imagini televizate. În cele 28 de localităţi trăiesc circa 2.000 de persoane, "a căror soartă este necunoscută", de asemenea "avem 12 civili morţi şi 121 de răniţi, printre care zece copii", a adăugat guvernatorul. Potrivit acestuia, au fost evacuate din provincia Kursk circa 121.000 de persoane şi alte aproximativ 60.000 aşteaptă evacuarea. "Problema este că nu există o linie clară a frontului, nu este evident unde se află unităţile de luptă ucrainene", a explicat Alexei Smirnov, care a insistat că în situaţia actuală "este foarte important să se ştie unde se află inamicul". Potrivit bloggerilor militari ruşi, armata ucraineană nu controlează un teritoriu coerent în provincia Kursk şi acţionează acolo cu unităţi mobile de sabotaj dificil de localizat şi care pot provoca haos în rândul unităţilor ruse trimise ca întăriri. Putin e supărat Preşedintele Putin a ordonat la această reuniune Ministerului Apărării să expulzeze trupele ucrainene din Kursk şi a estimat că această ofensivă ucraineană are mai multe obiective, printre care a menţionat încercarea de destabilizare a Rusiei, slăbirea presiunii trupelor ruse pe frontul din estul şi sudul Ucrainei unde armata rusă înaintează. Dar şi câştigarea de Kiev a unei poziţii mai bune la eventuale negocieri de pace cu Rusia, negocieri pe care acum liderul de la Kremlin le exclude. "Despre ce fel de negocieri se poate vorbi acum? Cu oameni care bombardează la întâmplare civili (...), care caută să creeze ameninţări pentru instalaţiile nucleare?", s-a întrebat el la reuniunea de criză, în timp ce trupele ucrainene sunt la câteva zeci de kilometri de centrala nucleară Kursk şi după ce Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc de provocarea unui incendiu la centrala nucleară ucraineană Zaporojie aflată sub control rusesc.

Adolescenți ruși, trimiși să apere Kursk (sursa: X/Azovsouth)
Internațional

Adolescenți ruși, trimiși să apere Kursk

Adolescenți ruși, trimiși să apere Kursk: imagini tulburătoare din regiunea rusă au fost publicate pe conturi de social media. Adolescenți ruși, trimiși să apere Kursk Potrivit canalului X Azovsouth, trupele ucrainene au luat sute de prizonieri din forțele ruse. Citește și: Furie și frustrare la Kremlin după pătrunderea trupelor ucrainene în Rusia. Moscova amenință cu represalii neprecizate Într-una din imaginile publicate de sursa citată, pot fi văzuți soldați ruși în genunchi, cu mâinile legate la spate. Unii dintre ei par a fi foarte tineri, poate chiar minori. În alte imagini, pot fi văzuți soldați prizonieri adulți întinși pe jos sau urcați în vehicule de transport. Cel mai probabil, pentru a fi duși în Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră