vineri 20 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2492 articole
Internațional

Rusia și Ucraina, schimb de prizonieri

Rusia și Ucraina, schimb de prizonieri. Rusia și Ucraina au anunțat vineri un nou schimb de prizonieri de război, eliberând câte 95 de soldați din fiecare tabără. Negocierile care au facilitat acest schimb au fost mediate de Emiratele Arabe Unite. Rusia și Ucraina, schimb de prizonieri Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că „Nouăzeci și cinci dintre concetățenii noștri s-au întors acasă. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Soldați care au apărat Mariupol și Azovstal, precum și regiunile Donețk, Lugansk, Harkov, Kiev, Cernigău și Herson.” Zelenski a subliniat că fiecare eliberare de prizonieri aduce Ucraina mai aproape de ziua în care toți cetățenii săi vor fi eliberați din captivitatea rusă și a mulțumit echipei implicate în negocieri și eliberarea prizonierilor. Rusia anunță eliberarea soldaților săi Ministerul Apărării din Rusia a confirmat că „Datorită acestei negocieri, 95 de soldați ruși au fost eliberați”. În același schimb, 95 de prizonieri de război ucraineni au fost eliberați și ei. Acordurile de schimb De la invazia Rusiei asupra Ucrainei, care a început în februarie 2022, cele două părți au realizat mai multe schimburi de prizonieri. Aceste acorduri au fost mediate de țări precum Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Turcia. Schimbul anterior a avut loc luna trecută și a implicat 206 prizonieri din fiecare tabără. Pe lângă schimbul de prizonieri, vineri, autoritățile ucrainene au anunțat că au recuperat rămășițele a 501 soldați ucraineni căzuți pe câmpul de luptă, majoritatea provenind din estul Ucrainei. De asemenea, Rusia a recuperat trupurile a 89 de soldați, conform declarațiilor făcute de deputatul rus Șamsail Saraliev pentru canalul de știri RBK.

Rusia și Ucraina, schimb de prizonieri (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Rusia, atac cu drone asupra Kievului (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rusia, atac cu drone asupra Kievului

Rusia, atac cu drone asupra Kievului. Rusia a atacat Kievul cu drone în timpul nopții de vineri spre sâmbătă, timp de peste trei ore. Deși sistemele antiaeriene au reușit să intercepteze toate dronele rusești, o femeie a fost rănită în capitala Ucrainei. Rusia, atac cu drone asupra Kievului Șeful Administrației Militare Regionale din Kiev, Serghei Popko, a anunțat pe canalul său de Telegram că atacul a fost lansat din mai multe direcții și a durat peste trei ore și jumătate. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Forțele de apărare au reușit să neutralizeze toate dronele rusești care amenințau capitala. În raionul Dniprovski, o tânără a fost grav rănită la un picior în urma atacului. Conform primarului Kievului, Vitali Kliciko, aceasta a fost transportată la spital și a fost supusă unei intervenții chirurgicale după ce a fost lovită de un fragment de dronă. Alerte aeriene și noi atacuri în întreaga Ucraina Alertele aeriene au fost declanșate și în alte zone din Ucraina în primele ore ale zilei de sâmbătă. Rusia a lansat noi atacuri cu drone, bombe de planare și rachete de croazieră, afectând aproximativ 15 regiuni, printre care Nikolaiev în sudul țării și Dnipropetrovsk în centru, conform datelor furnizate de serviciul de apărare antiaeriană al Ucrainei pe Telegram. Regiunea Sumî, aflată aproape de linia frontului, a suferit de asemenea atacuri, în urma cărora șapte persoane au fost rănite de drone și bombe de planare. Mai multe părți ale infrastructurii energetice din Ucraina au fost distruse, acestea fiind deja ținte frecvente ale atacurilor rusești în ultimele luni.

Rusia avertizează Ucraina asupra armelor nucleare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia avertizează Ucraina asupra armelor nucleare

Rusia avertizează Ucraina asupra armelor nucleare. Președintele rus Vladimir Putin a descris vineri drept „provocare periculoasă” declarația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a sugerat la Bruxelles că Ucraina ar putea încerca să obțină arma nucleară. Rusia avertizează Ucraina asupra armelor nucleare Putin a avertizat că „orice măsură în această direcție va antrena o reacție corespunzătoare” din partea Rusiei. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Aceste afirmații au fost făcute în timpul unei întâlniri cu jurnaliști străini. Deși a afirmat că „nu știe” dacă Ucraina are capacitatea de a dezvolta o armă nucleară, Putin a subliniat că „acest lucru nu este dificil în lumea modernă”. Președintele rus a declarat ferm că „Rusia nu va permite în nicio circumstanță ca aceasta să se producă”, referindu-se la posibilitatea ca Ucraina să dezvolte arme nucleare. Declarația lui Zelenski Volodimir Zelenski a sugerat joi, în cadrul unui discurs susținut la Bruxelles, că Ucraina ar putea încerca să obțină arme nucleare pentru a se proteja de Rusia, în cazul în care nu va reuși să devină membră NATO. „Fie Ucraina dispune de arme nucleare, care îi vor servi ca protecție, fie ea trebuie să facă parte dintr-un fel de alianță”, a declarat Zelenski, subliniind că „nu cunoaștem o altă alianță la fel de eficientă” ca NATO. Acordul după destrămarea URSS După destrămarea Uniunii Sovietice, Ucraina a acceptat să predea Rusiei armele nucleare sovietice aflate pe teritoriul său, în baza Memorandumului de la Budapesta, semnat în 1994. Acest acord a fost menit să asigure securitatea Ucrainei în schimbul renunțării la arsenalul său nuclear.

Rusia pedepsește un desen cu închisoarea (sursa: Le Monde)
Internațional

Rusia pedepsește un desen cu închisoarea

Rusia pedepsește un desen cu închisoarea. Un tată din Rusia, Aleksei Moskaliov, condamnat la aproape doi ani de detenție pentru "discreditarea" armatei ruse, a fost eliberat marți după ispășirea pedepsei. Cazul său, care a șocat opinia publică din Rusia, scoate în evidență represiunea guvernului împotriva celor care critică invazia rusă din Ucraina. Rusia pedepsește un desen cu închisoarea Aleksei Moskaliov, în vârstă de 56 de ani, a fost separat de fiica sa Maria după ce aceasta, la 13 ani, a realizat un desen în clasă în care a ilustrat rachete rusești îndreptându-se către o femeie și un copil, alături de drapelul Ucrainei. Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Acest gest a declanșat o reacție rapidă din partea autorităților. Directoarea școlii a contactat poliția, care a descoperit mesaje postate de tatăl său pe rețelele sociale, în care critica ofensiva rusă împotriva Ucrainei. Condamnarea și detenția După incident, Aleksei a fost separat de fiica sa, care a fost plasată într-un cămin pentru minori, iar el a fost trimis în judecată. În martie 2023, Moskaliov a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru "discreditarea" armatei ruse. Cu câteva ore înainte de condamnare, el a fugit în Belarus, dar a fost rapid arestat și extrădat în Rusia. Tribunalul regional din Tula a redus ulterior pedeapsa sa cu două luni. În total, Aleksei a petrecut un an și șapte luni în detenție, deoarece o zi de arest preventiv a fost considerată ca o zi și jumătate într-o colonie de muncă, conform legislației ruse. Eliberarea și reîntâlnirea cu fiica sa Aleksei a fost eliberat marți și, potrivit avocatului său, Vladimir Bilienko, a putut în sfârșit să se reîntâlnească cu fiica sa Maria, în vârstă de 14 ani. ONG-ul OVD-Info, care a relatat despre acest caz, a publicat o înregistrare video emoționantă a revederii lor la ieșirea din penitenciarul din Novomoskovsk. Represiunea vocilor critice în Rusia Cazul Moskaliov este doar unul dintr-o serie de exemple de represiune a celor care critică invazia rusă în Ucraina. Potrivit OVD-Info, peste 1.000 de persoane au fost urmărite penal în Rusia pentru criticarea ofensivei ruse, iar alte câteva sute au fost forțate să plece în exil. Autoritățile ruse folosesc aceste metode pentru a limita contestarea și a intimida vocile disidente. Cazul lui Aleksei Moskaliov a devenit un simbol al represiunii din Rusia împotriva celor care se opun invaziei Ucrainei. Eliberarea sa aduce un moment de ușurare pentru familia sa, dar și o atenție crescută asupra măsurilor drastice luate de guvernul rus pentru a reduce la tăcere criticile.

Amestecul Rusiei în alegerile Republicii Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Amestecul Rusiei în alegerile Republicii Moldova

Amestecul Rusiei în alegerile Republicii Moldova. Kremlinul a respins acuzațiile referitoare la implicarea Rusiei în procesul electoral din Republica Moldova, acuzând, în schimb, persecuții împotriva partidelor și presei proruse. Declarațiile vin în contextul apropiatelor alegeri prezidențiale și referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană, programate pentru duminică. Peskov: „Cetățenii proruși sunt privați de drepturi” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că mulți cetățeni și partide politice din Republica Moldova doresc relații bune cu Rusia, însă li se refuză acest drept. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol, șefă peste Portul Constanța prin intermediul finului ei, Mihai Teodorescu, numit director General al Portului de către Sorin Grindeanu, foarte apropiat de Vicol Peskov a insistat că autoritățile de la Chișinău împiedică cetățenii proruse să își formeze partide politice și limitează libertatea presei proruse de a relata corect procesul electoral. Amestecul Rusiei în alegerile Republicii Moldova Președinta pro-occidentală a Republicii Moldova, Maia Sandu, care candidează pentru un nou mandat la alegerile prezidențiale din 20 octombrie și susține organizarea unui referendum privind aderarea la UE, acuză Rusia de tentative de destabilizare a țării. În replică, Kremlinul neagă orice implicare și denunță presiunile asupra forțelor proruse din Republica Moldova. Blocarea opoziției proruse și arestarea activiștilor Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova a respins înregistrarea blocului electoral prorus „Victorie-Pobeda”, condus de oligarhul fugar Ilan Șor, iar trei activiști ai acestui bloc au fost arestați în timpul vizitei președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aceasta a promis investiții europene de 1,8 miliarde de euro pentru Republica Moldova în următorii ani. Tentative de influențare a alegerilor prin finanțare externă Procuratura de la Chișinău a anunțat că zeci de mii de alegători moldoveni ar fi fost plătiți prin intermediul unor conturi bancare rusești, într-o încercare de a submina corectitudinea alegerilor. Acest lucru intensifică tensiunile dintre autoritățile moldovene și forțele proruse, în contextul unei campanii electorale extrem de sensibile pentru viitorul geopolitic al țării.

Rusia condamnă un francez la închisoare (sursa: youtube/TheSwissBox Conversation)
Internațional

Rusia condamnă un francez la închisoare

Rusia condamnă un francez la închisoare. Este vorba despre Laurent Vinatier, cercetător francez, acuzat de încălcarea legii. Rusia condamnă un francez la închisoare Un tribunal din Rusia l-a condamnat pe cercetătorul francez Laurent Vinatier la trei ani de închisoare, acuzându-l de încălcarea legii ruse privind „agenții străinătății”. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol, șefă peste Portul Constanța prin intermediul finului ei, Mihai Teodorescu, numit director General al Portului de către Sorin Grindeanu, foarte apropiat de Vicol Vinatier, în vârstă de 48 de ani, este angajat al Centrului pentru Dialog Umanitar (HD), o organizație internațională cu sediul la Geneva, specializată în medierea conflictelor. Acuzațiile aduse de FSB Laurent Vinatier a fost arestat în iunie de Serviciul Federal Rus de Securitate (FSB), fiind acuzat că nu s-a înregistrat ca „agent al străinătății” și că ar fi colectat informații militare sensibile. Potrivit FSB, cercetătorul francez ar fi stabilit numeroase contacte cu experți, sociologi, economiști și oficiali din Rusia, colectând date care ar fi putut fi folosite împotriva securității Federației Ruse de către servicii speciale străine. În septembrie, Vinatier a pledat vinovat în cadrul procesului, acceptând un regim special care i-a garantat o pedeapsă redusă. Aceasta înseamnă că pedeapsa maximă nu putea depăși două treimi din cei cinci ani prevăzuți de lege pentru infracțiunile de care a fost acuzat. Rusia utilizează deținuți străini în negocieri internaționale De-a lungul timpului, Moscova a folosit frecvent deținuții străini pentru a exercita presiuni asupra altor state sau pentru a negocia schimburi de prizonieri cu cetățeni ruși aflați în detenție în alte țări. Cazul lui Laurent Vinatier ar putea fi utilizat într-o asemenea strategie diplomatică. Legea „agenților străinătății” în Rusia Legea rusească privind „agenții străinătății” impune organizațiilor și persoanelor finanțate din surse externe să se înregistreze oficial la autorități. Deși legea a fost inițial menită să reglementeze transparența finanțării, aceasta este adesea folosită de autoritățile ruse pentru a controla și supraveghea activitățile opoziției și ale organizațiilor non-guvernamentale.

Amenințarea unui conflict direct Rusia, NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Amenințarea unui conflict direct Rusia, NATO

Amenințarea unui conflict direct Rusia, NATO. Serviciile secrete germane au avertizat că Rusia ar putea fi capabilă să lanseze un atac împotriva Alianței Nord-Atlantice (NATO) la sfârșitul acestui deceniu. Amenințarea unui conflict direct Rusia, NATO În cadrul unei ședințe publice în Camera Deputaților, Bruno Kahl, șeful serviciilor germane de spionaj și contraspionaj (BND), a declarat că, în termeni umani și materiali, forțele armate ruse vor fi probabil capabile să desfășoare un atac împotriva NATO în viitorul apropiat. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol, șefă peste Portul Constanța prin intermediul finului ei, Mihai Teodorescu, numit director General al Portului de către Sorin Grindeanu, foarte apropiat de Vicol Kahl a subliniat că posibilitatea unui conflict militar direct între Rusia și NATO devine din ce în ce mai reală. Acest avertisment vine pe fondul activităților tot mai agresive și destabilizatoare ale Rusiei, care încearcă să testeze limitele de toleranță ale Occidentului printr-o serie de acte de ingerință și sabotaj. Creșterea spionajului și sabotajului rusesc în Germania Martina Rosenberg, directoarea serviciului militar de contraspionaj german, a raportat o creștere semnificativă a actelor de spionaj și sabotaj care vizează armata germană. Aceasta a precizat că spionajul rusesc în Germania nu doar că s-a intensificat din punct de vedere cantitativ, dar a crescut și calitativ. Thomas Haldenwang, șeful Serviciului de Informații Interne, a adăugat că Moscova se află în spatele unui incident în care un colet suspect a luat foc la un centru DHL din Leipzig, în iulie. Dacă pachetul ar fi explodat la bordul unui avion, rezultatul ar fi fost o catastrofă. Amenințarea rusă, din ce în ce mai gravă Haldenwang a avertizat că amenințarea reprezentată de Rusia a evoluat dintr-o "furtună" într-un "uragan", care se îndreaptă de la est spre vest. El a făcut referire la țările baltice și Polonia, unde acțiunile Rusiei sunt mult mai brutale decât cele desfășurate în Germania. În plus, Bruno Kahl a precizat că Moscova se pregătește pentru o nouă escaladare a acțiunilor hibride și secrete, cu scopul de a testa limitele impuse de Occident. În fața acestei amenințări crescânde, guvernul german a anunțat o serie de măsuri pentru întărirea controalelor de securitate, în special pe rețelele de socializare. Aceste măsuri sunt menite să combată riscurile de spionaj în ministere și sabotajul infrastructurilor critice din Germania.

Ucraina distruge un avion militar rusesc (sursa: X/Defence intelligence of Ukraine)
Internațional

Ucraina distruge un avion militar rusesc

Ucraina distruge un avion militar rusesc. Ucraina a anunțat luni că a reușit să distrugă un avion de transport militar rusesc în timpul unui atac desfășurat pe o bază din regiunea Orenburg, situată în sudul Uralilor, la peste 1.000 de kilometri de granița ruso-ucraineană. Ucraina distruge un avion militar rusesc Acest raid este parte a unei serii de atacuri ucrainene care vizează infrastructura militară a Rusiei, cu scopul de a perturba logistica forțelor Moscovei, care continuă să bombardeze Ucraina începând din februarie 2022. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro Direcția de informații a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR) a anunțat pe platforma Telegram că un avion de transport militar de tip Tupolev Tu-134 a fost distrus în urma atacului. Potrivit GUR, acest avion aparținea regimentului 117 de aviație de transport militar al forțelor armate ruse și era utilizat pentru transportul conducerii Ministerului rus al Apărării. Incidentul a avut loc la aerodromul militar Orenburg-2, iar Ucraina a publicat imagini cu avionul în flăcări, sugerând că incendiul ar fi fost provocat intenționat. Atacurile ucrainene asupra teritoriului rusesc continuă Acest atac este doar unul dintre multele desfășurate de armata ucraineană pe teritoriul Rusiei. Kievul a subliniat că țintele sale sunt obiective militare sau industriale folosite de armata rusă pentru susținerea invaziei în Ucraina. Deși Rusia nu a raportat oficial atacul, aceste lovituri pe teritoriul rusesc s-au intensificat, în ciuda măsurilor ordonate de președintele Vladimir Putin pentru a crea o "zonă tampon" la graniță, menită să prevină astfel de incursiuni. Perturbarea logisticii rusești Prin aceste atacuri, Ucraina urmărește să afecteze capacitatea Rusiei de a-și menține ofensiva militară pe teritoriul ucrainean. De la începutul conflictului, forțele armate ruse au continuat bombardamentele asupra mai multor regiuni din Ucraina, însă aceste lovituri ucrainene pe teritoriul rus ar putea forța Moscova să-și regândească strategia logistică și militară.

Companie chineză asamblează mașini în Rusia (sursa: Facebook/Chery International)
Eveniment

Companie chineză asamblează mașini în Rusia

Companie chineză asamblează mașini în Rusia. Grupul Chery începe asamblarea de mașini în Rusia, ocupând fabrici părăsite de Volkswagen și Mercedes. Companie chineză asamblează mașini în Rusia Producătorul auto chinez Chery a demarat asamblarea de vehicule în Rusia, utilizând trei fabrici abandonate de rivalii occidentali, inclusiv Volkswagen și Mercedes, potrivit unor surse anonime citate de Reuters. Citește și: VIDEO De ce n-a luat Ciolacu bacalaureatul. Mărturia premierului: A fost perioada „cea mai lipsită de responsabilități” Această mișcare vine în contextul retragerii companiilor auto occidentale de pe piața rusă după invazia Ucrainei, lăsând un gol pe care producătorii chinezi îl umplu rapid. Expansiunea producătorilor chinezi pe piața rusă Odată cu plecarea marilor producători occidentali, cota de piață a companiilor auto chineze în Rusia a depășit 50%, Chery fiind responsabilă pentru aproximativ o cincime din vânzările de autoturisme. Chery nu doar că importă vehicule finite în Rusia, dar finalizează și asamblarea unor modele aproape terminate în trei fabrici rusești, susțin sursele. Chery, cel mai mare exportator auto al Chinei, se bazează pe cererea solidă din Rusia, unde producția locală este limitată, iar capacitatea de producție este insuficient utilizată. Deși compania a confirmat că livrează mașini pe piața rusă, a subliniat că nu intenționează să construiască sau să cumpere fabrici în această țară. Guvernul rus a majorat taxele la importul de mașini, ceea ce ar putea încuraja producătorii auto străini să își extindă operațiunile de asamblare locală. În acest context, Chery pare să își consolideze prezența în Rusia, utilizând fostele uzine Volkswagen, Mercedes-Benz și Nissan pentru a produce modele populare precum SUV-ul Tiggo și Exeed. Vânzările Chery cresc vertiginos în Rusia Vânzările Chery pe piața rusă au crescut de aproape patru ori în 2023, ajungând la peste 200.000 de unități. Această creștere spectaculoasă este susținută de producția locală în fabricile preluate de la producătorii occidentali. De exemplu, la fosta uzină Nissan din St. Petersburg, modelul Tiggo 7 este redenumit Xcite X-Cross 7. Chery și-a anunțat planurile de expansiune globală, vizând intrarea pe peste 60 de noi piețe în următorii trei ani. Cu toate acestea, compania se confruntă cu provocări, inclusiv tarifele vamale suplimentare impuse de Uniunea Europeană pentru vehiculele electrice (EV) fabricate în China, care vor afecta și modelele electrice produse de Chery. Giganții auto occidentali În fabricile părăsite de Volkswagen, Mercedes-Benz și Nissan, Chery produce modele precum SUV-ul Tiggo și Exeed. La fosta uzină Volkswagen din Kaluga, autoritățile locale estimează că vor fi produse 27.000 de mașini până la finalul anului, în timp ce la fabrica din Esipovo, deținută anterior de Mercedes-Benz, se produce modelul de lux Exeed VX. Expansiunea producătorilor auto chinezi în Rusia marchează o schimbare semnificativă pe piața auto locală, având în vedere plecarea marilor rivali occidentali și creșterea interesului pentru producția locală de vehicule.

Nouă prizonieri ucraineni, executați în Kursk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Nouă prizonieri ucraineni, executați în Kursk

Nouă prizonieri ucraineni, executați în Kursk. Ombudsmanul ucrainean Dmitri Lubineț a anunțat că a sesizat Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) și Organizația Națiunilor Unite (ONU) cu privire la presupusa execuție a nouă prizonieri de război ucraineni de către forțele ruse. Nouă prizonieri ucraineni, executați în Kursk Aceste incidente s-ar fi petrecut în regiunea rusă Kursk, unde armata ucraineană a efectuat operațiuni pentru a diminua presiunea trupelor ruse pe frontul din Donbas, în estul Ucrainei. Citește și: VIDEO De ce n-a luat Ciolacu bacalaureatul. Mărturia premierului: A fost perioada „cea mai lipsită de responsabilități” Lubineț a subliniat pe contul său de Telegram că execuțiile prizonierilor de război constituie o gravă încălcare a Convenției de la Geneva, care reglementează tratamentul prizonierilor de război. Informațiile privind aceste crime circulă deja pe rețelele de socializare, iar oficialul ucrainean a anunțat că a trimis noi sesizări către ONU și CICR pentru a atrage atenția asupra acestor fapte. Cerere de sancționare a Rusiei Comisarul pentru drepturile omului a cerut sancționarea Rusiei pentru aceste acțiuni, afirmând că acestea nu trebuie să rămână nepedepsite. Lubineț a acuzat Rusia că este un stat terorist care încalcă regulile războiului și a cerut comunității internaționale să nu ignore aceste crime. Declarațiile lui Lubineț au fost făcute publice după ce platforma de analiză militară DeepState, apropiată de Ministerul Apărării de la Kiev, a publicat imagini și informații de la surse din cadrul Brigăzii separate de tancuri 1 a Forțelor Armate Ucrainene (VSU). Potrivit analizei DeepState, execuția soldaților ucraineni a avut loc pe 10 octombrie, în apropierea satului Zelionîi Șliah, unde trupele ucrainene au fost prinse într-o capcană. Situația din regiunea Kursk Analiștii militari de la DeepState au adăugat că forțele ucrainene, deși inițial credeau că se află într-o zonă sigură, au fost întâmpinate de forțele ruse și, în lipsa muniției, au fost nevoite să se predea. Situația din regiunea Kursk este în continuare dificilă, iar forțele ucrainene depun eforturi pentru a stabiliza frontul, deși este foarte dificil să recupereze terenul pierdut.

Iranul trimite doi sateliţi în Rusia (sursa: tasnimnews)
Internațional

Iranul trimite doi sateliţi în Rusia

Iranul trimite doi sateliţi în Rusia. Iranul a trimis recent Rusiei doi sateliți fabricați pe plan intern, pentru a fi lansați pe orbită de o rachetă rusească, conform agenției iraniene semioficiale Tasnim. Această colaborare face parte dintr-o cooperare spațială între cele două țări, ambele aflate sub sancțiuni impuse de SUA. Iranul trimite doi sateliţi în Rusia Sateliții, Kowsar și Hodhod, marchează un pas important pentru sectorul spațial privat al Iranului. Citește și: VIDEO De ce n-a luat Ciolacu bacalaureatul. Mărturia premierului: A fost perioada „cea mai lipsită de responsabilități” Kowsar este un satelit de imagistică de înaltă rezoluție, care poate fi utilizat în agricultură, managementul resurselor naturale, monitorizarea mediului și gestionarea dezastrelor. Hodhod, un satelit de comunicații de dimensiuni mici, este proiectat pentru a furniza comunicații în zone izolate cu acces limitat la rețele terestre. Cooperare spațială Iran-Rusia Rusia a mai lansat sateliți iranieni în 2022 și februarie 2023, ceea ce a atras îngrijorarea autorităților americane. SUA se tem că acești sateliți ar putea fi utilizați atât de Rusia în conflictul din Ucraina, cât și de Iran pentru a monitoriza potențiale ținte militare în Israel și Orientul Mijlociu. În septembrie, Iranul a anunțat o a doua lansare de satelit din acest an, utilizând o rachetă construită de Gardienii Revoluției, forța de elită a armatei iraniene. Acest eveniment a avut loc pe fondul acuzațiilor din partea SUA și a unor țări europene, care susțin că Iranul ar fi transferat rachete balistice către Rusia pentru a fi utilizate în războiul din Ucraina. Teheranul a respins aceste acuzații.

Soldați nord-coreeni vor lupta pentru Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Soldați nord-coreeni vor lupta pentru Rusia

Soldați nord-coreeni vor lupta pentru Rusia. Mii de militari nord-coreeni sunt în curs de pregătire în Rusia și ar putea fi desfășurați în Ucraina până la sfârșitul acestui an, conform unui oficial al serviciilor secrete militare ucrainene, relatează The Washington Post. Soldați nord-coreeni vor lupta pentru Rusia Aceste unități sunt pregătite pentru a susține trupele rusești în războiul împotriva Ucrainei, iar unele surse indică faptul că soldați nord-coreeni ar fi fost deja uciși sau răniți. Citește și: STENOGRAME Vanghelie despre Geoană: Îl știu cum știu chiloții de pe mine. „Dobitocul căștigă, mă…”, crede fostul primar al Sectorului 5 Această cooperare militară pare să reprezinte o nouă etapă în relația dintre Phenian și Moscova, ambele fiind sub sancțiuni internaționale. Ministrul Apărării din Coreea de Sud a afirmat că desfășurarea soldaților nord-coreeni în Ucraina ar putea fi rezultatul unui acord bilateral, asemănător unei alianțe militare. Antrenamente și desfășurare în Ucraina Oficialul ucrainean, care a preferat anonimatul, a declarat că „câteva mii” de soldați nord-coreeni sunt antrenați în Rusia și că nu se știe cu exactitate unde vor fi desfășurați. Aceștia ar putea fi utilizați pentru a elibera trupele rusești din regiunile de graniță, care ar fi apoi trimise să lupte în Ucraina. Experții sud-coreeni consideră acest scenariu ca fiind posibil. Se raportează că ofițeri nord-coreeni se află deja pe teren în Ucraina ocupată de Rusia pentru a observa forțele rusești și a studia câmpul de luptă. Totuși, până acum nu au fost văzute unități nord-coreene angajate direct în lupte. Săptămâna trecută au apărut informații în presa ucraineană și pe canale Telegram despre prezența soldaților nord-coreeni în Donbas. Surse din serviciile de informații militare au indicat că mai mult de 20 de soldați nord-coreeni, inclusiv ofițeri, au fost uciși într-un atac cu rachete în apropiere de Donețk. Negarea Kremlinului și pactul de apărare Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat prezența militarilor nord-coreeni în Ucraina, calificând aceste afirmații drept o „farsă”. Totuși, liderul nord-coreean Kim Jong Un și președintele rus Vladimir Putin au semnat recent un pact de apărare reciprocă, întărind parteneriatul dintre cele două țări împotriva ordinii globale conduse de Occident. Statele Unite au acuzat Coreea de Nord că a trimis muniție, inclusiv obuze, în Rusia, iar Ucraina a raportat că Phenianul a trimis personal militar pentru a supraveghea utilizarea acestor arme. Unii dintre acești militari nord-coreeni au murit deja pe front.

Rusia cere arestarea unui jurnalist american (sursa: CNN)
Internațional

Rusia cere arestarea unui jurnalist american

Rusia cere arestarea unui jurnalist american. Un tribunal rus a dispus vineri arestarea unui jurnalist american, Nick Paton Walsh, care lucrează pentru CNN și se află în prezent în afara Rusiei. Acesta este acuzat de trecerea ilegală a frontierei dinspre Ucraina pentru a realiza un reportaj în regiunea Kursk, parțial ocupată de armata ucraineană. Incidentul a avut loc în contextul înaintării forțelor ucrainene în această zonă în luna august. Rusia cere arestarea unui jurnalist american Autoritățile ruse au intensificat recent anchetele împotriva mai multor jurnaliști străini, acuzați de intrare ilegală pe teritoriul rus. Citește și: VIDEO Cum se asfaltează un drum din Argeș, fief PSD, în anul 2024: un muncitor udă bitumul cu un șomoiog de crengi cu frunze Tribunalul din Kursk a emis un mandat de arestare pentru Nick Paton Walsh, care a fost adăugat pe lista persoanelor căutate, fiind acuzat că ar fi trecut ilegal frontiera împreună cu soldați ucraineni până în orașul Sudja, ocupat de forțele Kievului. Aceeași măsură a fost luată anterior și împotriva a două jurnaliste italiene de la postul public RAI, acuzate de intrare ilegală în Rusia în circumstanțe similare. Conform legislației ruse, acuzația de trecere ilegală a frontierei poate duce la o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare.

Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente

Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente. Rusia continuă să mențină canalele de comunicații de urgență cu Statele Unite și NATO pentru a gestiona crizele în contextul intensificării pericolului nuclear, potrivit agenției de presă de stat RIA. Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente Linia de comunicație directă între Moscova și Washington, cunoscută sub denumirea de „telefon roșu”, a fost stabilită în 1963 pentru a evita interpretările greșite care au contribuit la criza rachetelor din Cuba, din 1962. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Această linie a fost utilizată în momente critice, cum ar fi Războiul de Șase Zile din 1967, invazia sovietică în Afganistan din 1979, atacurile din 11 septembrie 2001 și invazia americană în Irak din 2003. Sistemul a fost ulterior modernizat, fiind înlocuit de o platformă computerizată securizată. Canale de comunicare pentru situații nucleare Pe lângă „telefonul roșu”, există și linii directe între Pentagon și Ministerul rus al Apărării, deschise în perioada Războiului Rece, pentru a reduce riscul unui conflict nuclear. Conform unui raport New York Times, la 12 iulie, ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a contactat direct pe omologul său american, Lloyd Austin, pentru a discuta un presupus plan ucrainean aprobat de Washington împotriva Rusiei. După invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, militarii ruși și americani au convenit asupra unor noi modalități de contact direct, menite să prevină escaladarea conflictului și implicarea directă a Statelor Unite. Din 2013, o linie directă de comunicare a fost stabilită între Rusia și NATO pentru a preveni neînțelegerile și crizele. Moscova actualizează doctrina nucleară Viceministrul rus de externe, Aleksandr Grușko, a declarat că Rusia observă o creștere a importanței armelor nucleare în strategia NATO. În acest context, Rusia își revizuiește doctrina nucleară pentru a trimite un mesaj clar adversarilor: „astfel încât aceștia să nu-și facă iluzii despre disponibilitatea noastră de a asigura securitatea Federației Ruse prin toate mijloacele disponibile”. La 12 septembrie, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că, dacă Occidentul va permite Ucrainei să folosească rachete occidentale pentru a ataca în adâncimea teritoriului rus, aceasta ar însemna „implicarea directă a țărilor NATO, a Statelor Unite și a țărilor europene în războiul din Ucraina”. Oficialii ruși afirmă că războiul cu Ucraina, declanșat acum doi ani și jumătate, a intrat în prezent în cea mai periculoasă fază. Reacția Washingtonului Washingtonul ia în considerare posibilitatea de a autoriza astfel de atacuri pentru Kiev, în timp ce Vladimir Putin modifică doctrina nucleară rusă, reducând pragul pentru utilizarea armelor nucleare ca răspuns la atacuri convenționale. Potrivit Reuters, Statele Unite consideră China drept principalul rival strategic, iar Rusia drept cea mai mare amenințare de stat. Președintele american Joe Biden susține că secolul 21 va fi definit de confruntarea între democrații și autocrații.

Rusia anchetează încă doi jurnaliști străini (sursa: france24.com)
Internațional

Rusia anchetează încă doi jurnaliști străini

Rusia anchetează încă doi jurnaliști străini. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat luni lansarea unei noi investigații împotriva unor jurnaliști străini, acuzați că ar fi traversat ilegal frontiera rusă dinspre Ucraina pentru a realiza reportaje în zona ocupată a regiunii Kursk. Potrivit unui comunicat emis de FSB, printre cei vizați se numără jurnalista britanică Catherine Norris Trent, care lucrează pentru canalul francez France 24, și jurnalistul elvețian Kurt Pelda, corespondent pentru CH Media. Rusia anchetează încă doi jurnaliști străini Cei doi jurnaliști sunt acuzați de autoritățile ruse că „au trecut ilegal frontiera Federației Ruse în regiunea Kursk”, regiune aflată în centrul unor conflicte intense între trupele ruse și cele ucrainene. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Armata ucraineană a lansat o ofensivă surprinzătoare în această regiune de frontieră pe 6 august, marcând prima incursiune militară străină pe teritoriul Rusiei de la Al Doilea Război Mondial. În replică, armata rusă a declanșat o contraofensivă, susținând că a recucerit o mare parte din teritoriu. Cu toate acestea, Ucraina afirmă că încă deține controlul asupra a numeroase localități din regiunea Kursk. Contextul anchetelor FSB În acest context de conflict militar, autoritățile ruse au intensificat măsurile de securitate și au lansat în mod regulat anchete împotriva jurnaliștilor străini care au realizat reportaje în zonele aflate sub controlul Kievului. Până în prezent, aproximativ zece jurnaliști străini sunt vizați de astfel de acuzații, în special pentru trecerea „ilegală” a frontierei ruse dinspre Ucraina. Alte investigații deschise împotriva jurnaliștilor La sfârșitul lunii septembrie, FSB a deschis investigații penale împotriva altor trei jurnaliști străini, inclusiv împotriva jurnalistului român Mircea Barbu, acuzat de aceeași infracțiune de trecere ilegală a frontierei ruse. Alte nume incluse pe lista autorităților ruse sunt jurnaliști ai unor instituții de presă internaționale precum canalul de televiziune american CNN, canalul italian RAI, sau postul german Deutsche Welle. Consecințele juridice pentru jurnaliștii vizați Deși jurnaliștii vizați de aceste anchete nu par să se afle pe teritoriul Rusiei în prezent, ei riscă sancțiuni severe conform Codului Penal rus, care prevede pedepse de până la cinci ani de închisoare pentru trecerea ilegală a frontierei de stat. Măsurile luate de autoritățile ruse au atras atenția comunității internaționale, iar organizațiile de presă au cerut o abordare mai deschisă în ceea ce privește accesul jurnaliștilor în zonele de conflict, pentru a asigura transparența și raportarea obiectivă a evenimentelor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră