marți 16 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2430 articole
Internațional

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin. Preşedintele rus a spus joi că, în cazul în care Occidentul ar permite Ucrainei să lovească teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acţiune, aceasta ar însemna că "ţările NATO sunt în război cu Rusia". NATO, război cu Rusia, avertizează Putin "Dacă se va lua o astfel de decizie, aceasta nu va însemna altceva decât implicarea directă a ţărilor NATO, a SUA şi a ţărilor europene în războiul din Ucraina. Acest lucru ar schimba însăşi natura conflictului. Citește și: GALERIE FOTO O rachetă rusească a lovit o navă aflată în apele Zonei Economice Exclusive ale României din Marea Neagră. Vasul, care transporta cereale, plecase din Ucraina Ar însemna că ţările NATO sunt în război cu Rusia", a declarat Putin la televiziunea de stat după ce a luat cuvântul la un forum cultural la Sankt Petersburg, conform unei înregistrări video postate pe Telegram de un jurnalist din grupul de presă de pe lângă preşedinţia rusă. Un transcript al declarației a fost publicat și pe site-ul Kremlinului Ucraine cere cu insistență permisiunea Ucraina cere cu insistenţă permisiunea de a lovi ţinte în profunzimea teritoriului rus cu rachetele care i-au fost livrate de către Occident. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat joi "întârzierea" în dezbaterile pe această problemă. SUA au refuzat în mod special să facă acest lucru până acum, de teama unei escaladări care ar putea duce la un conflict direct cu Rusia, având în vedere că ambele ţări sunt puteri nucleare. Secretarul de stat american Antony Blinken a promis totuşi miercuri la Kiev examinarea de "urgenţă" a cererilor militare ale Ucrainei. Preşedintele american Joe Biden şi premierul britanic Keir Starmer urmează să abordeze această problemă la întâlnirea lor anunţată pentru vineri.

NATO, război cu Rusia, avertizează Putin (sursa: kremlin.ru)
Rachetă rusească, lovitură în apele României (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Rachetă rusească, lovitură în apele României

Rachetă rusească, lovitură în apele României. Kievul a acuzat Moscova de lansarea unei lovituri aeriene asupra unei nave care transporta cereale ucrainene. Rachetă rusească, lovitură în apele României O navă civilă comercială care transporta cereale din Ucraina către Egipt a fost lovită de o rachetă rusească, a declarat purtătorul de cuvânt al marinei ucrainene, Dmitro Pletenciuc. Citește și: CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor publice, care trebuie plătite până pe 15 septembrie, și cere o suplimentare masivă de fonduri de la Ciolacu Comandantul unei nave civile, sub pavilion străin, aflată în afara apelor teritoriale ale ţării noastre, dar în Zona Economică Exclusivă a României, a cerut, în noaptea de 11 spre 12 septembrie, schimbarea rutei de navigaţie către Constanţa, întrucât la bordul navei a avut loc a explozie, a informat Garda de Coastă. Potrivit unui comunicat al sursei citate, nava se afla la aproximativ 30 de mile marine (aproximativ 55 de km) de localitatea Sfântu Gheorghe, fiind în marş de la Cernomorsk (Ucraina) către Istanbul (Turcia) şi a transmis un mesaj radio prin care informa că la bordul navei a avut loc o explozie, iar comandantul a cerut schimbarea rutei de navigaţie către Constanţa în vederea evaluării efectelor. Coasta de Gardă a luat legătura cu nava lovită "Nava maritimă de supraveghere MAI 0201, aflată în misiune de patrulare şi supraveghere a zonei de responsabilitate, a fost trimisă în apropierea navei care a transmis mesajul, în coordonare directă cu Autoritatea Navală Română, în vederea acordării asistentei în caz de necesitate. Nava Poliţiei de Frontieră a ajuns în apropierea navei. În urma relaţionării cu comandantul, acesta nu a solicitat asistenţă", se precizează în comunicat. Zonă economică exclusivă este zona maritimă adiacentă mării teritoriale a unui stat riveran, care se extinde până la maximum 200 mile marine în larg, distanța fiind calculată de pe linia de bază a apelor teritoriale. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a publicat mai multe fotografii ale navei avariate.

Rusia și China, amenințări către SUA (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia și China, amenințări către SUA

Rusia și China, amenințări către SUA. Rusia a declarat miercuri că parteneriatul său cu China nu este îndreptat împotriva unor terţe ţări, dar că cele două puteri ar putea să-şi "unească potenţialul" dacă s-ar confrunta cu o ameninţare din partea Statelor Unite. Rusia și China, amenințări către SUA "Aş dori să vă reamintesc că Moscova şi Beijingul vor răspunde 'dublei descurajări" din partea Statelor Unite printr-o 'contraacţiune dublă'", a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, în conferinţa sa săptămânală de presă de la MAE rus când a fost întrebată despre o posibilă desfăşurare de rachete americane în Japonia. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Publicaţia Japan Times a relatat în 7 septembrie că SUA şi-au exprimat interesul pentru desfăşurarea unui sistem de rachete cu rază medie de acţiune Typhon în Japonia pentru exerciţii militare comune. "Este clar că atât Rusia, cât şi China vor reacţiona la apariţia unor noi ameninţări majore legate de rachete, iar reacţia lor va fi departe de a fi una politică, după cum au confirmat în mai multe rânduri ambele", a afirmat Zaharova. Poziție "defensivă" Purtătoarea de cuvânt a MAE rus a mai spus că parteneriatul strategic dintre Rusia şi China nu este agresiv în intenţiile sale. "Relaţiile noastre nu sunt îndreptate împotriva unor ţări terţe, iar dubla contraacţiune nu contrazice acest lucru. Este vorba despre o poziţie defensivă, nu este o iniţiativă de a viza alte ţări", a declarat Zaharova răspunzând unei întrebări din partea Reuters. "Dar dacă o politică de atac agresivă este pusă în aplicare împotriva noastră dintr-un centru, de ce să nu ne unim potenţialul şi să dăm o ripostă adecvată?", a întrebat retoric ea. Nu se ştie deocamdată dacă există vreo reacţie din partea Beijingului la această declaraţie a purtătoarei de cuvânt a diplomaţiei ruse. Parteneriat "fără limite" Preşedinţii rus Vladimir Putin şi chinez Xi Jinping au semnat un acord de parteneriat "fără limite" în 2022, cu mai puţin de trei săptămâni înainte ca Putin să îşi trimită armata în Ucraina. În luna mai a acestui an, ei au convenit să aprofundeze ceea ce au numit "parteneriatul lor cuprinzător şi cooperarea strategică" pentru o nouă eră. Cele două ţări nu au proclamat o alianţă militară oficială, deşi Putin a afirmat săptămâna trecută că Rusia şi China sunt "aliaţi în toate sensurile cuvântului". Exerciții militare în comun Rusia şi China au organizat împreună exerciţii militare, inclusiv exerciţii navale care au început marţi. Putin, care a supervizat lansarea manevrelor, a avertizat Statele Unite împotriva tentativelor de a devansa Rusia prin consolidarea puterii lor militare în regiunea Asia-Pacific. În cadrul manevrelor navale ruso-chineze "Okean-2024", două bombardiere strategice ruseşti Tu-160 au survolat miercuri apele mărilor Barents şi Norvegiei, a anunţat Ministerul rus al Apărării, citat de EFE. Zborul avioanelor cu rază lungă de acţiune a avut loc deasupra apelor neutre şi a durat nouă ore, se arată în comunicatul ministerului rus. Avioanele Tu-160, care au fost escortate de două avioane de luptă Su-35 şi Su-30, au exersat lansarea de rachete de croazieră împotriva unui inamic imaginar. Zborurile "au fost efectuate în strictă conformitate cu normele internaţionale de utilizare a spaţiului aerian", subliniază instituţia de apărare de la Moscova. Aviaţia strategică rusă (Tu-160, Tu-95MS şi Tu-22M3) efectuează în mod regulat misiuni de patrulare deasupra apelor neutre din Arctica, Atlanticul de Nord, din mările Neagră şi Baltică, Oceanul Pacific etc, zboruri care nu au fost întrerupte de războiul dus de Rusia în Ucraina. În plus, potrivit Ministerului rus al Apărării, un submarin nuclear, mai multe nave şi avioane au luat parte la alte exerciţii împotriva submarinelor inamice în Marea Barents. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat marţi că 'Okean-2024' cu participarea Chinei sunt cele mai mari exerciţii de la căderea Uniunii Sovietice.

Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei

Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat miercuri că peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, ar trebui să fie "returnată" Ucrainei, o poziţie pe care Ankara a susţinut-o de la începutul conflictului. Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei "Anexarea Crimeii, împotriva căreia Turcia s-a pronunţat de la început şi pe care nu a recunoscut-o niciodată, a adâncit şi mai mult 'durerea' populaţiei turcofone din peninsulă, tătarii din Crimeea", a declarat Erdogan într-un mesaj video transmis în cadrul celui de-al 4-lea congres al liderilor Platformei tătare din Crimeea, care are loc miercuri la Kiev. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum "Sprijinul nostru pentru integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei este de neclintit. Returnarea Crimeii Ucrainei este o obligaţie în temeiul dreptului internaţional", a insistat Erdogan. Deportarea tătarilor În discursul său, preşedintele turc a evocat deportarea tătarilor din Crimeea din ordinul dictatorului Iosif Stalin, de la care s-au împlinit 80 de ani în luna mai. Aproximativ 190.000 de tătari, întreaga populaţie turcofonă din peninsula Crimeea, tradiţional musulmană, au fost deportaţi în Asia Centrală în anul 1944 şi nu s-au putut întoarce decât după obţinerea independenţei de către Ucraina în 1991. După anexarea Crimeii de către Rusia, în urma unui referendum considerat ilegal de către comunitatea internaţională, mulţi tătari au plecat din nou în exil, susţinând că sunt intimidaţi şi persecutaţi de Moscova. De la invazia Rusiei în Ucraina în 2023, Ankara a pledat pentru o soluţie negociată la conflict, insistând că aceasta trebuie să respecte integritatea teritorială a Ucrainei, care să includă şi Crimeea. Pe de altă parte, Turcia menţine relaţii amiabile cu Moscova şi nu a aderat la sancţiunile impuse de SUA şi Uniunea Europeană.

Ambasada Iranului infirmă livrarea rachetelor Rusiei (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Internațional

Ambasada Iranului infirmă livrarea rachetelor Rusiei

Ambasada Iranului infirmă livrarea rachetelor Rusiei. Ambasada Iranului în România respinge în mod categoric informaţiile publicate în ultimele zile privind transferul de rachete balistice cu rază scurtă de acţiune către Rusia pentru a fi folosite în războiul din Ucraina, calificându-le drept nefondate. Ambasada Iranului infirmă livrarea rachetelor Rusiei Potrivit sursei citate, este vorba de o repetare a acuzaţiilor discreditate anterior. "Asemenea acuzaţii lipsite de dovezi credibile sunt un exemplu evident de dezinformare". Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Ambasada califică drept "atât ironic, cât şi ipocrit" faptul că aceste acuzaţii "fără temei" sunt formulate de "ţările direct implicate în conflictul din Ucraina şi care contribuie în mod semnificativ la escaladarea acestuia prin furnizarea de armament avansat". "De la începutul crizei din Ucraina, Republica Islamică Iran nu a fost niciodată parte a războiului şi a conflictului militar", insistă ambasada, care precizează că Teheranul vede aceste acuzaţii ca fiind "doar agende politice înguste şi miope, care vizează promovarea propriilor interese politice". Iranul vrea rezoluție pașnică "Iranul continuă să solicite o rezoluţie paşnică prin dialog şi mijloace diplomatice, subliniind necesitatea unei încetări imediate a focului şi a unor negocieri constructive pentru a pune capăt suferinţei oamenilor afectaţi de acest război tragic", subliniază Ambasada Iranului în România. Reacţia Ambasadei intervine în contextul în care în ultimele zile agenţii internaţionale de presă au publicat declaraţii oficiale în legătură cu acest subiect, după ce CNN şi Wall Street Journal au scris săptămâna trecută că Iranul a transferat în Rusia rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, citând surse neidentificate. Astfel, Statele Unite, prin vocea purtătorului de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, Sean Savett, şi-au exprimat îngrijorarea vinerea trecută cu privire la potenţialul transfer de rachete iraniene către Rusia. Ministerul de Externe al Ucrainei şi-a exprimat sâmbătă preocuparea profundă faţă de aceste informaţii, iar luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că Uniunea Europeană consideră ''credibile'' informaţiile deţinute de aliaţi şi va examina această chestiune cu statele membre

Analiza modificării legislaţiei privind anihilarea dronelor (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Analiza modificării legislaţiei privind anihilarea dronelor

Analiza modificării legislaţiei privind anihilarea dronelor. Comisia de apărare a Senatului se va reuni, miercuri, de la ora 12,00, într-o şedinţă cu reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, informează site-ul Senatului. Analiza modificării legislaţiei privind anihilarea dronelor Potrivit unor surse parlamentare, printre temele întâlnirii se află analiza modificării legislaţiei prin care s-ar permite militarilor anihilarea dronelor care intră pe teritoriul României. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Preşedintele Senatului, liderul PNL, Nicolae Ciucă, a opinat, luni, la Sebeş, că România trebuie să încheie un protocol cu Ucraina. Potrivit acestui acord, dronele ruseşti care pătrund în spaţiul aerian românesc "să poată fi angajate de către sistemele de apărare antiaeriană".

Rachetele Iranului pentru Rusia: „escaladare dramatică" (sursa: iranwatch.org)
Internațional

Rachetele Iranului pentru Rusia: "escaladare dramatică"

Rachetele Iranului pentru Rusia: "escaladare dramatică". Statele Unite au declarat luni că livrarea de către Iran de rachete balistice către Rusia ar reprezenta o "escaladare dramatică" a sprijinului Teheranului pentru Moscova în războiul din Ucraina şi ar putea avea "consecinţe semnificative". Rachetele Iranului pentru Rusia: "escaladare dramatică" "Suntem incredibil de alarmaţi de aceste informaţii", a declarat presei adjunctul purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Vedant Patel. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău "Orice transfer de rachete balistice iraniene către Rusia ar reprezenta o escaladare dramatică a sprijinului Iranului pentru agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei", a menţionat sursa citată. Uniunea Europeană consideră că aliaţii dispun de ''informaţii credibile'' despre rachete balistice iraniene livrate Rusiei, a indicat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Kremlin nu dezminte informația Kremlinul nu a dezminţit că Iranul ar livra rachete Moscovei, aşa cum susţin occidentalii, precizând că Rusia îşi dezvoltă relaţiile cu Teheranul potrivit propriilor interese, în special în domeniile ''cele mai sensibile''. Potrivit publicaţiei Wall Street Journal, SUA şi-au informat aliaţii europeni despre o livrare de rachete iraniene cu rază scurtă de acţiune pentru Rusia într-o perioadă când aceasta şi-a intensificat atacurile contra oraşelor şi infrastructurilor ucrainene. Washingtonul şi aliaţii europeni ai Ucrainei au avertizat în mod repetat că astfel de livrări ar avea consecinţe grave pentru Iran, ţară supusă unui regim strict de sancţiuni occidentale

Rusia condiționează posibilul demers pentru pace (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia condiționează posibilul demers pentru pace

Rusia condiționează posibilul demers pentru pace. Kremlinul a transmis luni că nu respinge propunerea cancelarului german Olaf Scholz ca Rusia să participe la o viitoare conferinţă pentru pace în Ucraina, dar a subliniat că un asemenea demers este inutil dacă nu este susţinut şi de SUA şi dacă nu implică negocieri directe între Moscova şi Kiev. Rusia condiționează posibilul demers pentru pace "Nu ştim nimic mai mult faţă de ceea ce a a relatat presa. Şi anume că un fel de plan este în lucru. Încă nu cunoaştem detaliile pe care le-ar implica. Noi nu respingem în avans niciun plan, dar trebuie să înţelegem despre ce este vorba", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, la conferinţa sa de presă zilnică. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău Cancelarul german Olaf Scholz, care s-a întâlnit vineri cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a apreciat duminică într-un interviu că a sosit momentul intensificării eforturilor diplomatice care să conducă la pace în Ucraina, adăugând că în discuţia cu preşedintele ucrainean ei au fost de acord asupra nevoii unei noi conferinţe pentru pace, care să includă şi Rusia, după conferinţa desfăşurată în iunie în Elveţia fără participarea Moscovei. "Fără nicio îndoială va avea loc o altă conferinţă pentru pace (...) Preşedintele ucrainean şi cu mine suntem de acord ca aceasta să includă şi Rusia", a spus Scholz în interviu. Comentând în continuare această declaraţie, Dmitri Peskov a subliniat că, "în ce priveşte soluţionarea conflictului din Ucraina prin mijloace paşnice, până la ora actuală nu s-a conturat nimic concret". "De fapt, nu vedem declaraţii pe acest subiect din partea ţării care conduce întregul proces, care conduce Occidentul colectiv", a explicat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, referindu-se la SUA. Potrivit Rusiei, în negocierile desfăşurate la Istanbul cu oficialii ucraineni în martie-aprilie 2022, la o lună după lansarea invaziei asupra Ucrainei, aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului. Planul cancelarului Scholz Conform publicaţiei italiene La Repubblica, cancelarul german Olaf Scholz pregăteşte propriul plan de pace pentru soluţionarea conflictului în Ucraina şi care nu exclude cedarea unor teritorii ale acesteia către Rusia. Cancelarul german, a cărui propunere privind o pace negociată survine după ce alegerile regionale desfăşurate săptămâna trecută au confirmat pierderea de popularitate a tuturor celor trei formaţiuni care alcătuiesc coaliţia sa de guvernare, respectiv social-democraţii săi, liberalii ministrului de finanţe Christian Lindner şi Verzii titularei Externelor, Annalena Baerbock, a fost criticat pentru iniţiativa sa de opoziţia de dreapta. Scholz încearcă să "împingă subtil Ucraina către o pace falsă determinată de Rusia", a declarat Roderich Kiesewetter, un deputat al Uniunii Creştin-Democrate (CDU). În replică, purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Hebestreit, a precizat luni că "o pace justă nu trebuie să însemne ridicarea steagului alb de către Ucraina". "Există un consens conform căruia o astfel de întâlnire (precum conferinţa desfăşurată în Elveţia) ar trebui să ia în considerare şi Rusia, iar acest efort este în desfăşurare, dar avem senzaţia în întreaga lume că acest război trebuie, dacă este posibil, să se termine curând", a mai explicat acelaşi purtător de cuvânt. Cerințele lui Putin Vladimir Putin a cerut în luna iunie retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în 2022 la Istanbul. Cererea lui Putin a fost respinsă din start de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, în special SUA, care au precizat că sprijină doar "formula de pace" prezentată la sfârşitul anului 2022 de Zelenski şi care prevede în principal retragerea necondiţionată a tuturor trupelor ruse din Ucraina, inclusiv din Crimeea, şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute internaţional. Ulterior, în iulie, Zelenski a declarat că pregăteşte o foaie de parcurs pentru încheierea războiului care să fie prezentată către sfârşitul anului Rusiei la un nou "summit pentru pace", în continuarea reuniunii căreia Ucraina i-a dat acest nume şi s-a desfăşurat la jumătatea lunii iunie în Elveţia, unde participanţii au abordat condiţiile în care Ucraina ar accepta încheierea unei păci cu Rusia, care nu a fost invitată la acea conferinţă, dar potrivit lui Zelenski ar putea fi invitată la următoarea conferinţă. Însă Moscova a reacţionat sceptic faţă de această iniţiativă a preşedintelui ucrainean, insistând că o conferinţă de pace trebuie să însemne discuţii directe între cele două părţi, nu un forum în care Zelenski să caute sprijin internaţional pentru propunerile sale de încheiere a conflictului.

Ministerul Apărării a găsit o dronă, dar o caută și pe cealaltă Foto: Facebook
Eveniment

Ministerul Apărării a găsit o dronă, dar o caută și pe cealaltă

Ministerul Apărării a găsit, după peste 24 de ore, o dronă, dar o caută și pe cealaltă, a anunțat acest minister într-un comunicat de presă. Pe de altă parte, drona care a căzut, duminică, în Letonia avea explozibil, potrivit Reuters. Citește și: Militarii români primesc „rații individuale de luptă” produse în Spania și Suedia Ministerul Apărării a găsit o dronă, dar o caută și pe cealaltă „Echipe din MApN, în cooperare cu specialiști din Serviciul Român de Informații și Ministerul Afacerilor Interne, au cercetat proximitatea localității Periprava, judetul Tulcea, de unde au ridicat fragmente ale unei drone de origine rusească, urmând ca acestea sa fie expertizate, conform procedurilor legale. În perioada următoare vor fi executate acțiuni de cercetare și în proximitatea localității Caraorman, unde a fost semnalată o altă posibilă zonă de impact. Menționăm cǎ, atât aria cercetată în apropierea localității Periprava, cât și posibila zonă de impact din proximitatea localității Caraorman se află în zone mlăștinoase, în afara localităților, nefiind afectate elemente de infrastructură”, arată ministerul Apărării. „Forțele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură portuară din Ucraina, în dimineața zilei de 8 septembrie, în proximitatea frontierei cu România. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județele Tulcea și Constanța, fiind transmise, la ora 2:20 respectiv ora 2:38, mesaje RO-Alert”, a anunțat MApN, duminică. Citește și: Prefectul PSD de Brăila, cu pensie specială uriașă și amicul lui Mihai Tudose, se ponta „în misiune” la înmormântarea unui coleg

Iranul a livrat rachete balistice Rusiei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Iranul a livrat rachete balistice Rusiei

Iranul a livrat rachete balistice Rusiei. Uniunea Europeană consideră că aliaţii dispun de ''informaţii credibile'' despre rachete balistice iraniene livrate Rusiei, a indicat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Iranul a livrat rachete balistice Rusiei ''Examinăm această chestiune cu statele membre şi, dacă se confirmă, această livrare ar reprezenta o escaladare materială importantă în sprijinul Iranului pentru războiul de agresiune ilegală al Rusiei contra Ucrainei'', a declarat Peter Stano. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor Kremlinul nu a dezminţit că Iranul ar livra rachete Moscovei, aşa cum susţin occidentalii, precizând că Rusia îşi dezvoltă relaţiile cu Teheranul potrivit propriilor interese, în special în domeniile ''cele mai sensibile''. ''Acest tip de informaţii nu sunt întotdeauna adevărate. Iranul este un partener important al nostru, dezvoltăm relaţii comerciale şi economice, dezvoltăm dialogul şi cooperarea în toate domeniile posibile, inclusiv în cele mai sensibile'', a declarat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov. Relații strânse: Teheran, Moscova Teheranul şi Moscova şi-au intensificat relaţiile după invadarea Ucrainei de către trupele ruse în februarie 2022. Iranul livrează drone Shahed armatei ruse. De partea sa, Fazlollah Nozari, reprezentant al conducerii Gărzilor Revoluţionare iraniene, a susţinut că relatările despre transferul de rachete iraniene către Rusia se înscriu într-un ''război psihologic''. Vineri, SUA au declarat că orice transfer iranian de rachete balistice spre Rusia ar marca o escaladare majoră în războiul din Ucraina.

Apărarea antiaeriană ucraineană doboară 15 drone (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Apărarea antiaeriană ucraineană doboară 15 drone

Apărarea antiaeriană ucraineană doboară 15 drone. Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât una dintre cele patru rachete de croazieră ghidate Kh-59 şi 15 din cele 23 de drone de atac Shahed lansate de Rusia în noul atac aerian desfăşurat asupra Ucrainei în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit unui comunicat al Forţelor aeriene ucrainene. Din patru rachete, una doborâtă Forțele aeriene ucrainene au postat un comunicat pe Telegram. Citește și: Cum relatează Ciucă bătălia de la Nasiriyah în cartea sa: „Se auzeau exploziile grenadelor, moartea alegea la întâmplare” "Ocupanţii au efectuat atacuri cu patru rachete aer-sol ghidate Kh-59 lansate din regiunea Belgorod, în Federaţia Rusă, şi cu 23 de vehicule aeriene de atac fără pilot de tipul Shahed", lansate din regiunea rusă Kursk şi dinspre Capul Chauda, din teritoriul ocupat al Crimeei", se arată în comunicat. Apărarea antiaeriană ucraineană doboară 15 drone Apărarea antiaeriană a reuşit să doboare 15 dintre drone. "De asemenea, trei rachete Kh-59 nu şi-au atins ţintele vizate ca urmare a contramăsurilor active ale forţelor de apărare ucrainene", mai susţine armata ucraineană. Potrivit acesteia, noul atac aerian rusesc a fost respins de aviaţie, unităţi de rachete antiaeriene şi grupuri mobile de foc ale unităţilor de război electronic din cadrul Forţelor de Apărare ucrainene. Apărarea antiaeriană a fost activată în timpul atacului în regiunile Odesa, Harkov şi Dnipropetrovsk.

O dronă rusească, prăbuşită în Letonia (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

O dronă rusească, prăbuşită în Letonia

O dronă rusească, prăbuşită în Letonia. O dronă rusească s-a prăbuşit sâmbătă în apropierea oraşului Rezekne în estul Letoniei, la aproximativ 50 de kilometri de graniţele cu Belarus şi Rusia, a anunţat duminică Ministerul leton al Apărării. O dronă rusească, prăbuşită în Letonia "În prezent, serviciile responsabile, inclusiv Poliţia, continuă investigarea circumstanţelor incidentului, dar conform datelor preliminare este vorba despre un vehicul aerian militar fără pilot al Federaţiei Ruse şi, conform informaţiilor Forţelor Armate Naţionale, a intrat spaţiul nostru aerian dinspre Belarus", se arată într-un comunicat difuzat de Ministerul leton al Apărării. Citește și: Cum relatează Ciucă bătălia de la Nasiriyah în cartea sa: „Se auzeau exploziile grenadelor, moartea alegea la întâmplare” Şefa diplomaţiei letone, Baiba Braze, care se află în Coreea de Sud într-un turneu în regiunea Asia-Pacific, a scris pe reţeaua socială X că un reprezentant al ambasadei Rusiei la Riga a fost convocat luni la Ministerul de Externe. "Am informat aliaţii, NATO şi liderii UE asupra acestui incident. Războiul Rusiei în Ucraina ne obligă să rămânem vigilenţi. Un incident similar s-a petrecut astăzi în România. Suntem vigilenţi, hotărâţi şi examinăm paşii următori în mod raţional, cu implicarea aliaţilor noştri', a completat ministrul Baiba Braze. Potrivit Ministerului Apărării leton, sistemele armatei au detectat pătrunderea unei drone în spaţiul aerian al Letoniei, au monitorizat deplasarea acesteia şi au determinat locul în care aparatul s-a prăbuşit. Declaraţia acestui minister insistă şi asupra faptului că spaţiul aerian leton este de asemenea spaţiu aerian NATO. Oraşul Rezekne, cu o populaţie peste 26.000 de locuitori, este situat la aproximativ 50 de kilometri de graniţa Letoniei cu Belarus, care se află la sud-est. Graniţa cu Rusia se află la aproximativ 50 de kilometri est de oraş

Violarea spațiului aerian românesc, MAE protestează (sursa: Facebook/MAE)
Eveniment

Violarea spațiului aerian românesc, MAE protestează

Violarea spațiului aerian românesc, MAE protestează. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) reiterează protestul faţă de violarea, din nou, a spaţiului aerian al ţării, în contextul identificării şi urmăririi de sistemul de supraveghere radar, duminică, în proximitatea frontierei cu România, a unei drone ce a evoluat în spaţiul aerian naţional şi a părăsit teritoriul naţional spre Ucraina, existând probabilitatea unei alte zone de impact pe teritoriul naţional. Violarea spațiului aerian românesc, MAE protestează Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), instituţia solicită încetarea atacurilor repetate împotriva populaţiei şi a infrastructurii civile ucrainene şi a escaladării iresponsabile de către Federaţia Rusă a situaţiei de securitate, inclusiv la frontiera dintre România şi Ucraina. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor Ministerul Afacerilor Externe cere respectarea normelor de drept internaţional, inclusiv a inviolabilităţii spaţiului aerian al României şi reiterează condamnarea puternică a acestor atacuri ilegale. Ministerul Afacerilor Externe a informat şi se coordonează cu ceilalţi aliaţi şi cu structurile NATO asupra evoluţiilor de la frontiera dintre România şi Ucraina, inclusiv asupra acestui incident.

Drone rusești au survolat teritoriul românesc (sursa: haaretz.com)
Eveniment

Drone rusești au survolat teritoriul românesc

Drone rusești au survolat teritoriul românesc. Populaţia din judeţele Tulcea şi Constanţa a primit, în noaptea de sâmbătă spre duminică, un mesaj RO-ALERT, după ce structurile de apărare şi securitate naţională au identificat un posibil atacat aerian al Federaţiei Ruse asupra unor obiective de pe teritoriul Ucrainei. Mesajul a fost transmis în jurul orei 2,30 şi avertiza populaţia cu privire la posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian, prezentând în acelaşi timp măsuri de adăpostire. Reacția MAPN În urma acestor evenimente, MAPN a transmis un comuicat de presă. Citește și: Eurostat: România, una din cele mai slabe creșteri ale PIB din UE și una din cele mai dure prăbușiri ale serviciilor „Forţele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile şi de infrastructură portuară din Ucraina, în dimineaţa zilei de 8 septembrie, în proximitatea frontierei cu România. Centrul Naţional Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă privind instituirea măsurilor de alertare a populaţiei din judeţele Tulcea şi Constanţa, fiind transmise, la ora 2.20 respectiv ora 2.38, mesaje RO-Alert. Începând cu ora 2.25, două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situaţiei aeriene. În cursul acestor evenimente, a fost identificat şi urmărit de către sistemul de supraveghere radar traseul unei drone care a evoluat în spaţiul aerian naţional şi care a părăsit teritoriul naţional spre Ucraina. Situaţia evoluţiei acestei drone a fost monitorizată şi de cele două aeronave F-16, care au revenit în bază în jurul orei 4.08. Din datele disponibile la acest moment, a fost indicată probabilitatea existenţei unei zone de impact pe teritoriul naţional, într-o arie nelocuită, în proximitatea localităţii Periprava. Forţele Ministerului Apărării Naţionale execută, începând din această dimineaţă, cu mijloace aeriene şi cu echipe la sol, cercetări în zonă. MApN a informat şi informează în timp real structurile aliate cu privire la situaţiile generate de atacuri, rămânând în contact permanent cu acestea. Ministerul Apărării Naţionale transmite un mesaj ferm de condamnare a acestor atacuri executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă ucrainene, care sunt nejustificate şi în gravă contradicţie cu normele de drept internațional." Drone rusești au survolat teritoriul românesc Rusia a atacat azi-noapte cu 4 rachete ghidate X-59 lansate din regiunea Belgorod și 23 de drone de tip Shahed lansate din regiunea Kursk și si din capul Chauda (Crimeea), potrivit forțelor aeriene ucrainene. „Ca urmare a luptei aeriene, au fost doborâte o rachetă ghidată X-59 și 15 drone de atac Shahed. În plus, două drone inamice au fost pierdute local (probabil că au căzut sub influența războiului electronic). De asemenea, trei rachete X-59 nu și-au atins țintele vizate din cauza contramăsurilor active ale forțelor de apărare ucrainene. Apărarea aeriană a fost activă în regiunile Odesa, Harkov și Dnipro”, a transmis sursa citată. „Un grup de drone de atac a violat spațiul aerian al României”, au transmis pe Telegram, la ora 02:49, forțele aeriene ucrainene. „Un vehicul aerian fără pilot este deasupra teritoriului românesc în zona Sabangia”, se spune într-un alt mesaj venit după zece minute, făcând referire la localitatea Sabangia de pe malul lacului Razelm, aflat la circa 40 de kilometri de granița cu Ucraina. „Drona a părăsit teritoriul României, a zburat prin Vilkovo (localitate aflată peste Dunăre de Periprava” și continuă să meargă peste apele de coastă ale Golfului Odesa”, au mai spus forțele aeriene ucrainene într-un mesaj postat la ora 03:41.

Rachete balistice iraniene, transferate în Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rachete balistice iraniene, transferate în Rusia

Rachete balistice iraniene, transferate în Rusia. Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat sâmbătă că este profund preocupat de informaţiile privind un posibil transfer iminent de rachete balistice iraniene către Rusia. Rachete balistice iraniene, transferate în Rusia Într-o declaraţie trimisă prin e-mail jurnaliştilor, ministerul a menţionat că intensificarea cooperării militare între Teheran şi Moscova este o ameninţare pentru Ucraina, Europa şi Orientul Mijlociu şi a cerut comunităţii internaţionale să crească presiunea asupra Iranului şi Rusiei. Potrivit CNN şi Wall Street Journal, Iranul a transferat în Rusia rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, citând surse neidentificate. În august că Rusia aştepta livrarea iminentă a sute de rachete balistice cu rază scurtă de acţiune Fath-360 din Iran şi că zeci de militari ruşi erau antrenaţi în Iran pentru arme ghidate prin satelit pentru a fi utilizate eventual în războiul din Ucraina. Vineri, Statele Unite, un aliat cheie al Ucrainei, şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la potenţialul transfer de rachete iraniene către Rusia. "Orice transfer de rachete balistice iraniene către Rusia ar reprezenta o escaladare dramatică a sprijinului Iranului pentru războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei", a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, Sean Savett.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră