marți 16 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2430 articole
Internațional

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze. Guvernul rus se aşteaptă în următorii trei ani la o scădere a veniturilor din petrol şi gaze, în urma preţurilor mai scăzute la energie şi a unui regim fiscal mai blând pentru Gazprom, transmite Bloomberg. Rusia, scad veniturile din petrol, gaze Conform unui proiect de buget pe trei ani consultat de Bloomberg, această sursă cheie de fonduri pentru Kremlin va scădea cu 14% din 2024 în 2027, cu implicaţii asupra războiului din Ucraina şi a cheltuielilor militare ale Rusiei. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Industria petrolului şi gazelor din Rusia ar urma să contribuie anul viitor la buget cu 10.940 miliarde de ruble (118 miliarde de dolari) sub formă de taxe, conform proiecţiilor guvernamentale. Ar fi cu 3,3% mai puţin decât proiecţiile din 2024. Veniturile anuale ar urma să scadă în continuare în următorii doi ani, ajungând la 9.770 miliarde de ruble în 2027, conform documentelor. Biroul de presă al Guvernului rus nu a răspuns solicitărilor Bloomberg de a comenta informaţia. Fluxul de petrodolari a ajutat Kremlinul să continue agresiunea sa militară contra Ucrainei, chiar dacă statele occidentale au ajutat militar Kievul cu miliarde de dolari şi au impus sancţiuni menite să reducă câştigurile Rusiei de pe urma exporturilor de energie. Moscova a ocolit sancţiunile, făcând rost de o flotă fantomă de petroliere şi vase pentru livrarea de gaze naturale lichefiate (GNL) către noii clienţi din Asia. Declinul veniturilor Un alt factor care contribuie la declinul proiectat al veniturilor Rusiei din petrol şi gaze este planul de a renunţa la povara fiscală asupra Gazprom, care a fost o sursă de numerar pentru Guvern. De la invazie, compania a renunţat la majoritatea exporturilor sale prin gazoducte spre Europa, anterior cea mai mare piaţă externă a sa. Decizia a provocat anul trecut Gazprom primele pierderi nete din acest secol. Totuşi, Guvernul a impus Gazprom o taxă pe profit, aşteptând să primească încă 50 miliarde de ruble de la companie în fiecare lună, între 2023 şi 2025. Acum există un plan de a atenua povara fiscală asupra Gazprom, arată documentele. Dacă planul va fi adoptat, regimul fiscal mai blând va reduce veniturile Rusiei din producţia de petrol şi gaze cu peste 30% faţă de 2023, la uşor peste 1.000 miliarde de ruble în 2025, conform calculelor Bloomberg.

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze (sursa: Gazprom)
Prizonierii ucraineni sunt torturați în Rusia (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Prizonierii ucraineni sunt torturați în Rusia

Prizonierii ucraineni sunt torturați în Rusia. Prizonierii ucraineni sunt în mod deliberat privaţi de asistenţă medicală în închisorile din Rusia, iar unii medici au luat parte la acte de tortură într-unul din penitenciare, dezvăluie luni o comisie de anchetă a Consiliului ONU pentru drepturile omului. Prizonierii ucraineni sunt torturați în Rusia Comisia, creată pentru a ancheta asupra încălcărilor drepturilor omului în Ucraina de la invazia pe scară largă a Rusiei în februarie 2022, a concluzionat deja că forţele de ocupaţie ruse utilizează "în mod sistematic" tortura. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Însă în raportul său oral în faţa Consiliului în această luni, comisia subliniază că aria geografică extinsă şi similitudinea metodelor utilizate "demonstrează că tortura a fost folosită ca practică curentă şi acceptabilă de către autorităţile ruse, cu un sentiment de impunitate". Dincolo însă de tortura sistematică şi violurile din lagărele de prizonieri sau violurile asupra femeilor din oraşele şi satele ocupate de trupele ruse, Comisia notează "absenţa oricărui ajutor medical adecvat pentru cei care aveau nevoie disperată de el" în numeroase centre de detenţie controlate de către autorităţile ruse. "Într-unul dintre aceste centre, medicii închisorii au participat chiar la şedinţe de tortură", subliniază preşedintele comisiei, Erik Mose, în raportul său oral în faţa Consiliului. Mărturii ale foștilor prizonieri Cu titlu de exemplu, Mose evocă mărturiile unor foşti prizonieri ucraineni în închisoarea Olenivka, din estul Ucrainei. La 29 iulie 2022, o explozie în centrul de detenţie Olenivka a provocat moartea mai multor prizonieri ucraineni. Ruşii au acuzat forţele ucrainene de bombardarea închisorii. Kievul, aliaţii săi occidentali şi mulţi analişti cred însă că în spatele exploziei au fost ruşii. Potrivit martorilor, "nu a fost acordată nicio asistenţă medicală imediată multor zeci de persoane care au suferit răni ce le-au pus viaţa în pericol", a declarat Mose. Doar medici militari dintre prizonieri au încercat să acorde ajutor răniţilor, subliniază raportul. "Ei au văzut multe persoane murind în acea noapte, în timp ce responsabilii coloniei Olenivka stăteau şi priveau", a acuzat şeful comisiei ONU. Sechelele fizice şi psihologice sunt profunde, iar nevoile în materie de sănătate mintală sunt enorme, conform mărturiilor colectate de Comisie. "Eram bântuit de teama de a fi încarcerat din nou. Sunt acasă din punct de vedere fizic, dar încă mă simt încarcerat mental de trauma provocată de ruşi", spune unul dintre aceşti foşti prizonieri torturaţi. Numeroase victime au exprimat "nevoia vitală de a se face dreptate", iar preşedintele Comisiei a insistat asupra continuării strângerii de dovezi.

Șoșoacă, delir pe teme de politică externă Foto: Facebook
Politică

Șoșoacă, delir pe teme de politică externă

Europarlamentarul SOS România, Diana Șoșoacă, s-a lansat într-un adevărat delir pe teme de politică externă: i-ar spune lui Putin să îi dea o conductă cu gaze ieftine pe care ea să le vândă scump „Occidentului”. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Nu este clar de ce Putin i-ar face un asemenea favor și de ce nu l-a făcut pentru Viktor Orban al Ungariei, cel mai puternic susținător al poziției Rusiei în interiorul UE: Șoșoacă a mai spus, în emisiunea TU DECIZI!, moderată de Ana Maria Păcuraru, că și-ar dori „exact politica pe care a avut-o Ceaușescu”. Șoșoacă, delir pe teme de politică externă Cum a răspuns, potrivit transcrierii site-ului realitatea.net, președintele SOS România când a fost întrebată ce i-ar spune lui Putin: „Aș discuta, în primul rând, de ce nu ar trebui să treacă conducta de gaz a rușilor prin România. Și aș negocia, exact cum i-a propus la un moment dat lui Băsescu, să treacă acea conductă prin România, să ne-o dea la cel mai mic preț, iar noi să o vindem către Occident, cu ce preț vrem noi. Vă dați seama că acum conduceam Europa? Eu mi-aș dori să reiau relații diplomatice și economice și cu Rusia, nu numai cu Rusia, cu China, cu țările africane, exact politica pe care a avut-o Ceaușescu, pentru că, așa, avem atâția specialiști care acum nu mai lucrează în România. Lucrează și dezvoltă alte țări și cresc bugetele altor țări. De ce să nu-mi aduc eu specialiștii mei acasă și să lucreze pentru statul român?” Citește și: România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului bugetar – Cîțu

Japonia, protest „serios”, adresat guvernului rus (sursa: Facebook/Japan Ministry of Defense)
Internațional

Japonia, protest „serios”, adresat guvernului rus

Japonia, protest „serios”, adresat guvernului rus. Japonia a adresat un "protest foarte serios" luni Moscovei după ce un avion militar rus a pătruns de trei în spaţiul său aerian, prima incursiune de acest tip din 2019, a declarat ministrul japonez al apărării, Minoru Kihara. Japonia, protest „serios”, adresat guvernului rus "Am confirmat astăzi că un avion de patrulare rusesc, un Il-38, a încălcat spaţiul nostru aerian deasupra apelor noastre teritoriale la nord de insula Rebun", în largul Hokkaido, "în trei rânduri", a afirmat Minoru Kihara. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de hărțuire sexuală când era șef la Ape Minerale, actualul deputat PNL Alin Udriște a devenit și proprietar peste apele Piscicola SA Neamț printr-o escrocherie, acuză ANPA Ca reacţie, Tokyo a ridicat avioane de vânătoare de la sol, a lansat avertismente radio şi rachete de semnalizare. "Această încălcare a spaţiului aerian este extrem de regretabilă şi am adresat astăzi (luni) un protest foarte serios guvernului rus prin canale diplomatice, încurajându-l cu tărie să evite ca astfel de lucruri să se repete", a subliniat ministrul nipon al apărării. Japonia e de partea Ucrainei Japonia s-a aliniat poziţiei occidentale faţă de invazia Rusiei în Ucraina, acordând Kievului sprijin financiar şi material şi sancţionând persoane şi organizaţii ruseşti. Este prima incursiune a unui avion rusesc în spaţiul aerian al Japoniei din iunie 2019, când un bombardier Tu-95 a pătruns în sudul insulei Okinawa şi în jurul insulelor Izu, la sud de Tokyo, potrivit autorităţilor nipone. Principalul purtător de cuvânt al guvernului, Yoshimasa Hayashi, nu a dorit să "dea informaţii definitive cu privire la intenţia şi scopul" incursiunii ruse de luni, dar a menţionat că "armata rusă a fost activă în proximitatea ţării noastre de la invazia în Ucraina". Japonia a ridicat de la sol avioane de vânătoare şi la începutul lunii septembrie. Avioanele ruseşti, Tu-142, nu au intrat atunci în spaţiul aerian nipon, ci au survolat o zonă care face obiectul unui diferend teritorial între Japonia şi Rusia, a precizat Tokyo

Rusia plănuiește atacarea instalațiilor nucleare ucrainene (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rusia plănuiește atacarea instalațiilor nucleare ucrainene

Rusia plănuiește atacarea instalațiilor nucleare ucrainene. Ministrul de externe ucrainean, Andrii Sîbiga, a declarat sâmbătă că Rusia plănuieşte lovituri asupra instalaţiilor nucleare din Ucraina înainte de sosirea iernii şi a cerut AIEA şi aliaţilor Kievului să stabilească misiuni permanente de monitorizare la centralele nucleare ale ţării. Rusia plănuiește atacarea instalațiilor nucleare ucrainene "Conform serviciilor de informaţii ucrainene, Kremlinul pregăteşte lovituri asupra unor obiective nucleare critice din Ucraina înainte de sosirea iernii", a scris şeful diplomaţiei ucrainene pe reţeaua X. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor "Sunt vizate în special dispozitivele de distribuţie deschise (de la centrale nucleare) şi substaţii de transmisie, esenţiale pentru funcţionarea în siguranţă a unităţilor nucleare", a mai spus el. Andrii Sîbiga nu a explicat de ce Kievul crede că sunt pregătite astfel de lovituri. Moscova nu comentează Moscova nu a avut nicio reacţie imediată în legătură cu aceste declaraţii. Rusia desfăşoară o campanie de bombardamente asupra infrastructurii energetice a Ucrainei din toamna anului 2022, după invazia lansată la începutul acelui an. Atacurile ruse au deteriorat sau distrus cea mai mare parte a capacităţii de generare a energiei termice a Ucrainei şi au vizat uneori baraje, însă nu au lovit încă nicio instalaţie nucleară controlată de Kiev. Ucraina a acuzat Rusia de şantaj nuclear după ce forţele Moscovei au ocupat centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, în martie 2022, la începutul invaziei.

Summit-ul pentru pace, Rusia refuză prezența (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Summit-ul pentru pace, Rusia refuză prezența

Summit-ul pentru pace, Rusia refuză prezența. Rusia a anunţat că nu va participa la cel de-al doilea summit privind Ucraina, prevăzut de Kiev în luna noiembrie, după o primă reuniune de pace în iunie în Elveţia, preşedintele Volodimir Zelenski afirmând că doreşte ca Moscova să fie prezentă de această dată. Summit-ul pentru pace, Rusia refuză prezența "Summitul va avea aceleaşi obiective: promovarea iluzoriei 'formule Zelenski' drept orice bază privind soluţionarea conflictului, obţinerea sprijinului majorităţii lumii şi folosirea acesteia pentru a prezenta Rusiei un ultimatum de capitulare", a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, într-un comunicat. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor "Nu vom participa la astfel de 'summituri'", a adăugat ea. Rusia a respins această perspectivă - cu privire la care îşi exprimase deja rezervele serioase - înaintea vizitei lui Zelenski la Washington de săptămâna viitoare, în timpul căreia liderul de la Kiev intenţionează să-şi prezinte propunerile pentru pace preşedintelui Joe Biden, vicepreşedintei şi candidatei democrate la preşedinţie Kamala Harris, precum şi fostului preşedinte şi candidat republican Donald Trump. În timp ce Kievul îşi menţine cererea pentru o pace "justă" care să determine trupele ruse să se retragă din teritoriile ocupate, inclusiv din peninsula Crimeea, Moscova a afirmat că este gata să ia în considerare doar "propuneri serioase" care să ţină cont de "situaţia de pe teren care reflectă realităţile geopolitice". Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat în iunie că Moscova nu va accepta negocieri de pace decât cu condiţia ca Ucraina să renunţe la suveranitatea sa asupra a cinci dintre regiunile sale, ocupate parţial sau total de Rusia.

Rusia, război cu NATO și UE (sursa: Facebook/Andrius Kubilius)
Internațional

Rusia, război cu NATO și UE

Rusia, război cu NATO și UE. Uniunea Europeană trebuie să-şi întărească rapid apărarea, deoarece Rusia ar putea fi pregătită pentru o confruntare în şase până la opt ani, a declarat Andrius Kubilius, desemnat pentru a deveni primul comisar al UE pentru apărare, într-un interviu acordat agenţiei Reuters. Rusia, război cu NATO și UE Nou creatul post de comisar reflectă faptul că securitatea a ajuns în fruntea agendei politice a UE după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, menţionează Reuters. Citește și: VIDEO Imagini spectaculoase după ce ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție. Explozia, perfect vizibilă din satelit Kubilius, fost prim-ministru al Lituaniei, vecină cu Rusia, a fost numit cu obiectivul de a stimula industria armamentului de pe continent, determinând ţările UE să cheltuiască mai mult pe arme europene şi să facă achiziţii în comun, precum şi încurajând companiile să coopereze mai mult peste graniţe. Estimările NATO "Miniştrii apărării şi generalii NATO sunt de acord că Vladimir Putin ar putea fi pregătit pentru confruntarea cu NATO şi UE în 6-8 ani", a declarat miercuri Kubilius, un critic aprig al Rusiei şi un susţinător al Ucrainei. "Dacă luăm în serios aceste estimări, atunci este timpul să ne pregătim corespunzător, şi este un timp scurt. Asta înseamnă că trebuie să luăm decizii rapide şi decizii ambiţioase", a subliniat el. Kubilius a mai spus că prima sa misiune în calitate de comisar va fi să exploreze, împreună cu comisarul desemnat pentru afaceri externe, Kaja Kallas, de ce resurse are nevoie Uniunea Europeană pentru a fi pregătită pentru o provocare militară. El îşi propune să finalizeze un studiu exploratoriu în primele 100 de zile.

Ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție Foto: Twitter
Eveniment

Ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție

Imagini spectaculoase după ce ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție: filmările exploziilor multiple au devenit virale pe rețelele sociale. Exploziile sunt perfect vizibile din satelit. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene Explozia văzută din satelit Ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție Se pare că acesta este cel mai mare depozit de muniție distrus de ucraineni în acest război. El ar fi adăpostit circa 30.000 de tone de muniție, inclusiv echipamente sofisticate, precum rachete Iskander și sisteme Grad, S-300, S-400 și materiale militare furnizate de Coreea de Nord. Depozitul, care a fost lovit de o dronă ucraineană, se află la doar 240 kilometri de Moscova. Mai mulți milibloggeri ruși și ucraineni estimează că depozitul a fost complet distrus întrucât era prost construit, iar oficialii implicați erau corupți: fie bunkărele nu erau suficient de rezistente, fie erau prea apropiate, fie o combinație a acestor factori. Răsărit de soare la Toropets: exploziile nu se mai termină „În Toropets se construiește un arsenal pentru depozitarea rachetelor și muniției conform standardelor mondiale. Acesta ne va permite să adăpostim rezervele de rachete împotriva influențelor externe și să le asigurăm siguranța la incendii și explozii. Sarcina completă a fiecărei unități de depozitare va fi de până la 240 de tone”, declara în 2018 adjunctul ministrului rus al apărării de la acea vreme, Dmitri Bukgakov. Acesta a fost demis în 2022.

Iranul promite strângerea relațiilor cu Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Iranul promite strângerea relațiilor cu Rusia

Iranul promite strângerea relațiilor cu Rusia. Preşedintele iranian Masoud Pezeshkian s-a angajat marţi ca Iranul să aibă legături mai strânse cu Rusia pentru a contracara sancţiunile occidentale, a informat presa de stat, pe fondul îngrijorării americane că Teheranul furnizează rachete Moscovei pentru a ataca Ucraina. Iranul promite strângerea relațiilor cu Rusia Secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Serghei Şoigu, a sosit în capitala iraniană la câteva zile după ce s-a întâlnit la Phenian cu liderul nord-coreean Kim Jong Un. Citește și: Alexandra Păcuraru, fiica penalului care controlează Realitatea Plus, care susținea că Zelenski a otrăvit un român, vrea la Cotroceni La peste doi ani şi jumătate de la declanşarea conflictului cu Ucraina, Rusia urmăreşte să dezvolte legături cu cele două state, ambele ostile Statelor Unite. "Guvernul meu va urmări în mod serios cooperarea şi măsurile în curs pentru a îmbunătăţi nivelul relaţiilor dintre cele două ţări", i-a comunicat preşedintele Masoud Pezeshkian înaltului oficial rus, conform agenţiei oficiale de ştiri IRNA. "Relaţiile dintre Teheran şi Moscova se vor dezvolta permanent, continuu şi durabil. Aprofundarea şi consolidarea relaţiilor şi a cooperării dintre Iran şi Rusia vor reduce impactul sancţiunilor", a adăugat şeful statului iranian. Îngrijorare în SUA SUA privesc cu îngrijorare faptul că Rusia îşi consolidează relaţiile cu Iranul şi Coreea de Nord şi susţin că ambele ţări furnizează Moscovei rachete balistice pentru a fi folosite în conflictul din Ucraina. Iranul a negat că ar fi trimis rachete balistice în Rusia, iar Moscova a spus doar că Iranul este partenerul Rusiei în toate domeniile posibile. Aceste vizite ale secretarului Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse au loc într-un moment crucial al războiului, în care Kievul presează SUA şi pe aliaţii săi să îi permită să folosească arme cu rază lungă de acţiune furnizate de statele occidentale pentru a lovi ţinte precum aerodromuri aflate adânc în interiorul teritoriului rus. Amenințările lui Putin Preşedintele Vladimir Putin a declarat săptămâna trecută că ţările occidentale se vor lupta direct cu Rusia dacă s-ar da undă verde pentru astfel de acţiuni şi că Moscova va răspunde. Agenţia de ştiri Nour, afiliată Consiliului Suprem de Securitate Naţională al Iranului, a informat că Serghei Şoigu s-a întâlnit cu omologul său iranian, Ali Akbar Ahmadian. Nu au existat informaţii imediate cu privire la rezultatul întâlnirii. Rusia a declarat în repetate rânduri că este aproape de semnarea unui acord major cu Iranul pentru a încheia un parteneriat strategic între cele două ţări. Serghei Şoigu a fost ministru al Apărării până în luna mai, când a fost numit în noua funcţie. Consiliul de Securitate al Federaţiei Ruse, în fruntea căruia se află acum, reuneşte şefii armatei şi ai serviciilor de informaţii ai preşedintelui Vladimir Putin, precum şi alţi înalţi oficiali. Pe lângă întâlnirea cu liderul nord-coreean săptămâna trecută, Serghei Şoigu a purtat recent discuţii la Sankt Petersburg cu ministrul chinez de externe Wang Yi.

Rusia amenință ONU și Crucea Roșie (sursa: Facebook/United Nations)
Internațional

Rusia amenință ONU și Crucea Roșie

Rusia amenință ONU și Crucea Roșie. Rusia le-a solicitat luni Naţiunilor Unite şi Crucii Roşii Internaţionale să respingă invitaţia adresată de Kiev de a participa la inspectarea unor zone din regiunea rusă Kursk, care se află parţial sub controlul forţelor ucrainene. Rusia amenință ONU și Crucea Roșie ''Ne aşteptăm ca astfel de declaraţii provocatoare să nu fie acceptate de către destinatari. Aceasta este pur şi simplu o provocare'', a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat Ministerul de Externe de la Kiev declarase că forţele ucrainene respectă drepturile oamenilor din zonele ocupate şi fac tot ce le stă în putinţă pentru a proteja populaţia civilă de efectele luptelor. Ucraina a cerut asistenţă din partea ONU pentru livrarea ajutoarelor umanitare, a adăugat diplomaţia ucraineană. Într-o scrisoare publicată pe website-ul Ministerului de Externe ucrainean, Kievul i-a solicitat Crucii Roşii să se alăture misiunii de inspectare în regiunea rusă Kursk. Ucraina a lansat la începutul lunii august o importantă ofensivă în regiunea rusă Kursk, unde afirmă că ar controla "peste "1.000 km2" şi zeci de localităţi. Potrivit Moscovei, ofensiva a dus la evacuarea a circa 150.000 de civili. Preşedintele Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR), Mirjana Spoljaric, a sosit luni la Moscova într-o vizită programată de mai mult timp, la doar câteva zile după ce trei angajaţi ucraineni ai CICR au fost ucişi. Anterior, un bombardament rusesc vizase locul unde se aflau camioanele cu ajutoare umanitare în regiunea Doneţk, din estul Ucrainei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a atribuit acest atac armatei ruse, calificându-l drept o "nouă crimă de război".

Putin cere o nouă mobilizare militară (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin cere o nouă mobilizare militară

Putin cere o nouă mobilizare militară. Preşedintele rus Vladimir Putin a decretat luni că efectivele armatei ruse vor trebui să ajungă la 1,5 milioane de soldaţi până la 1 decembrie, cu 180.000 mai mulţi decât în prezent, a treia decizie de acest fel luată de liderul de la Kremlin de când a început războiul în Ucraina. Putin cere o nouă mobilizare militară Personalul armatei ruse va ajunge astfel la 2,38 milioane de persoane, inclusiv personalul administrativ, potrivit aceluiaşi decret. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat Putin, care a lansat campania militară împotriva Ucrainei în februarie 2022, a dispus de asemenea guvernului să aloce fondurile necesare creşterii efectivelor armatei ruse. Ultimul decret de acest fel emis de Putin datează din decembrie 2023, când efectivele armatei ruse au crescut cu aproape 170.000, după ce ordonase în august 2022 creşterea lor cu 137.000 de militari. Mobilizarea rezerviștilor în 2022 De asemenea, în septembrie 2022, Putin a ordonat mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti pentru susţinerea operaţiunilor militare pe frontul ucrainean. În perioada scursă de atunci nu a mai ordonat nicio altă mobilizare, estimând suficient numărul celor care se oferă voluntari pentru a intra în rândurile armatei. Efectivele armatei ruse desfăşurate pe frontul din Ucraina sunt de circa 700.000 de militari. Ofensiva ucraineană Dar Rusia se confruntă de la începutul lunii august cu o ofensivă ucraineană în provincia sa de graniţă Kursk care a luat prin surprindere armata rusă. Aceasta din urmă avea în acea zonă un dispozitiv slab format mai ales din tineri recruţi, sute dintre aceştia fiind atunci luaţi uşor prizonieri de trupele ucrainene. Kievul a sperat prin această incursiune că va forţa Moscova să-şi mute trupe de pe frontul din estul Ucrainei pentru a putea astfel să oprească înaintarea armatei ruse acolo, dar aceasta a continuat să câştige teren pe acel front. Comentatorii militari remarcă faptul că, deşi comandamentul rus a retras unele unităţi din Ucraina pentru a consolida apărarea provinciei Kursk, nu a slăbit principalele axe de atac pe frontul ucrainean. Potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Rusia ar fi redesfăşurat în Kursk circa 40.000 de soldaţi de pe frontul ucrainean, ceea ce a "încetinit" înaintarea rusă în estul Ucrainei. De partea sa, Putin afirmă că, dimpotrivă, Kievul şi-a slăbit forţele de pe frontul de est prin angajarea în ofensiva din Kursk a unora dintre cele mai bine instruite şi echipate unităţi ucrainene, ceea ce ar fi permis o înaintare mai uşoară a armatei ruse pe frontul ucrainean, mai ales în direcţia oraşului Pokrovsk, un important nod logistic a cărui cucerire ar apropia Rusia de ocuparea întregii regiuni ucrainene Doneţk.

Rusia, despre cooperarea militară cu Iranul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia, despre cooperarea militară cu Iranul

Rusia, despre cooperarea militară cu Iranul. Cooperarea militară cu Iranul nu încalcă dreptul internaţional, apreciază Rusia, referitor la sancţiunile occidentale adoptate împotriva Teheranului ca urmare a presupusei furnizări către Moscova de rachetele balistice pentru a fi folosite în Ucraina. Rusia, despre cooperarea militară cu Iranul "Cooperarea noastră a trecut proba timpului şi nu conţine elemente care presupun o încălcare din punctul de vedere al obligaţiilor internaţionale sau care să influenţeze negativ asupra securităţii cuiva sau a vreunui echilibru regional", a declarat Serghei Riabkov, ministrul adjunct de externe al Rusiei, citat de agenţia TASS. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă Riabkov a acuzat că, în realitate, SUA vor să se confrunte cu cele două ţări, ambele aflate sub sancţiuni occidentale, şi să profite de pe urma acestui fapt. "Cooperarea noastră merge foarte departe: în domeniile politicii, economiei şi transporturilor. De asemenea, cooperarea militaro-tehnică, nimeni nu o neagă", a precizat el. Riabkov cere SUA să nu-și "bage nasul" Din acest motiv, Riabkov a cerut SUA să înceteze "să-şi mai bage nasul în treburile altora" şi să se ocupe de problemele lor, care - a dat asigurări oficialul rus - "sunt multe". În ciuda sancţiunilor, preşedintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit joi la Sankt Petersburg cu secretarul Consiliului Suprem de Securitate Naţională al Iranului, generalul Ali Akbar Ahmadian. Putin a subliniat că de la preluarea mandatului de către noul preşedinte iranian, Masoud Pezeshkian, "nu a existat nicio schimbare în relaţiile cu Rusia". Rusia a anunţat săptămâna aceasta semnarea în curând a unui nou acord-cadru interstatal cu Iranul în timpul întâlnirii dintre Serghei Şoigu, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, şi Ahmadian. Secretarul de stat american Antony Blinken şi ministrul de externe al Regatului Unit, David Lammy, care s-au întâlnit miercuri la Kiev cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, au acuzat Rusia că a escaladat situaţia "odată cu sosirea de rachete balistice din Iran", în timp ce Teheranul dezminte că ar fi trimis rachete în Rusia.

Oficialii ruşi ameninţă cu distrugerea Kievului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Oficialii ruşi ameninţă cu distrugerea Kievului

Oficialii ruşi ameninţă cu distrugerea Kievului. Oficiali ruşi au ameninţat sâmbătă Occidentul cu o escaladare necontrolată a războiului şi Ucraina cu distrugerea capitalei sale, Kiev, în timp ce lideri occidentali încă discută dacă să permită Ucrainei să le folosească armele pentru lovituri în profunzimea teritoriului rus. Zelenski, despre planul de victorie Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri seara că planul său de a obţine victoria depinde de decizia Washingtonului, o referire clară la autorizarea de lovituri cu rază lungă de acţiune asupra căreia Kievul insistă de mult pe lângă aliaţii NATO. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă "Este nevoie de decizii puternice. Teroarea poate fi oprită prin distrugerea instalaţiilor militare de unde porneşte" (această teroare - n.r.), a declarat sâmbătă Andrii Iermak, şeful biroului prezidenţial ucrainean, pe aplicaţia de mesagerie Telegram. Kievul insistă că astfel de lovituri sunt critice pentru eforturile sale de a reduce capacitatea Moscovei de a ataca Ucraina, dar aliaţii au fost până acum reticenţi în a le permite, aducând în discuţie temerile că Moscova le va trata ca pe o escaladare şi punând la îndoială eficienţa lor. Oficialii ruşi ameninţă cu distrugerea Kievului Deşi nu a fost anunţată nici o decizie oficială în această privinţă până acum, ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov a susţinut că aceasta a fost deja luată şi comunicată la Kiev şi că Moscova va trebui să răspundă cu acţiuni proprii. "Decizia a fost luată, carta albă şi toate binecuvântările au fost acordate (Kievului), aşa că suntem pregătiţi pentru orice", a declarat Riabkov, citat de agenţia de presă RIA. "Şi vom reacţiona într-un mod care nu va fi frumos", a adăugat el. Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, care este acum vicepreşedinte al Consiliului Securităţii Rusiei, a declarat la rândul său că Occidentul pune la încercare răbdarea Rusiei, care nu este nelimitată. "Rusia are răbdare. Până la urmă, este evident că un răspuns nuclear este o decizie extrem de complexă, cu consecinţe ireversibile (...), dar orice răbdare are o limită'', a scris el pe canalul său Telegram, potrivit EFE. Medvedev a subliniat că "nimeni nu are nevoie de un conflict nuclear", motiv pentru care "nu s-a luat încă o decizie" cu privire la utilizarea armelor nucleare, fie ele strategice sau tactice. El a apreciat că incursiunea Ucrainei în regiunea rusă Kursk, pe care Zelenski a descris-o ca fiind o operaţiune de succes care încetineşte avansul Rusiei, a dat deja Moscovei motive oficiale pentru a-şi folosi arsenalul nuclear. "Deşi, să spunem sincer, există condiţii formale care sunt de înţeles pentru întreaga comunitate internaţională şi corespund doctrinei noastre de descurajare nucleară. De exemplu, la Kursk'', a menţionat el. "Topirea" Kievului Medvedev a declarat că Moscova ar putea fie să recurgă la arme nucleare în cele din urmă, fie să folosească unele dintre armele sale non-nucleare, dar la fel de letale, pentru un atac la scară largă. ''Şi asta va fi tot. Un punct de topire gigant, gri, în loc de "mama oraşelor rusești". Este imposibil, dar s-a întâmplat'', a scris el pe aplicaţia de mesagerie Telegram, referindu-se la Kiev. În replică, Iermak a declarat despre preşedintele rus Vladimir Putin: "Ameninţările zgomotoase ale regimului lui Putin mărturisesc doar teama lui că teroarea ar putea lua sfârşit"

Îngrijorări privind armele letale furnizate Rusiei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Îngrijorări privind armele letale furnizate Rusiei

Îngrijorări privind armele letale furnizate Rusiei. Preşedintele american Joe Biden şi prim-ministrul britanic Keir Starmer şi-au exprimat, vineri, în cadrul unei întrevederi, îngrijorarea cu privire la furnizarea de arme letale Rusiei de către Iran şi Coreea de Nord, pe fondul războiului în curs din Ucraina, potrivit unui comunicat al Casei Albe. Îngrijorări privind armele letale furnizate Rusiei Şeful Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu, a avut vineri o întrevedere cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, în timpul unei vizite întreprinse la Phenian, au anunţat agenţiile de presă ruse. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă Vizita a avut loc într-o conjunctură critică în războiul declanşat de Moscova împotriva Ucrainei, război pentru a cărui susţinere Phenianul ar fi livrat muniţii şi rachete balistice Rusiei, potrivit Washingtonului. SUA şi aliaţii săi încă analizează dacă să permită Ucrainei să utilizeze rachete cu rază lungă de acţiune pentru a lovi în profunzimea teritoriului rus. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi că, dacă acest lucru se va întâmpla, Occidentul ar intra într-un război direct împotriva Rusiei. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a criticat vineri afirmaţiile "incredibil de periculoase" ale preşedintelui Vladimir Putin cu privire la un posibil război între ţara sa şi ţările NATO.

Blinken denunță activitățile ilegale ale RT (sursa: Facebook/Antony J. Blinken)
Internațional

Blinken denunță activitățile ilegale ale RT

Blinken denunță activitățile ilegale ale RT. Secretarul de stat american Antony Blinken a denunţat vineri activităţile ilicite de destabilizare în lumea ale mass-media ruse RT, subliniind că aceasta s-a transformat într-o "ramură" a informaţiilor ruse. Blinken denunță activitățile ilegale ale RT "Ştim că RT are capacităţi cibernetice şi s-a angajat în operaţiuni secrete pentru a influenţa informaţiile şi achiziţionarea de material militar", a declarat presei Blinken, menţionând activităţile grupului media rus RT, în special în Republica Moldova. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă În urmă cu aproximativ zece zile, autorităţile americane au dezvăluit o serie de măsuri, între care urmăriri penale şi sancţiuni, vizând în special presa rusă pentru a răspunde la tentativele de ingerinţă în alegerile din Statele Unite şi pe care le atribuie Rusiei. Departamentul de Stat a impus atunci restricţii de viză grupului media de care aparţine RT, Rossia Segodnia, precum şi altor filiale ale acestei companii. Vineri, Washingtonul a abordat în principal activităţile destabilizatoare ale grupului media în alte părţi ale lumii. Printre activităţile citate, guvernul rus a integrat în primăvară "în cadrul RT o entitate cu capacităţi ciber-operaţionale, legată de serviciile de informaţii ruse". "Această entitate s-a concentrat în principal pe operaţiunile de influenţare şi informaţii în întreaga lume", a indicat Departamentul de Stat, precizând că liderii RT erau la curent cu aceasta.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră