joi 27 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2079 articole
Internațional

Rusia vrea să atace în februarie

Rusia vrea să atace în februarie. Ucraina se aşteaptă la o eventuală ofensivă majoră din partea Rusiei în luna februarie, dar Kievul are rezervele necesare pentru a respinge forţele Moscovei, chiar dacă noile livrări de armament occidental nu vor efectuate până atunci, a declarat duminică ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, într-o conferință de presă. Rușii vorbesc de "steag fals" În acelaşi timp, Ministerul rus al Apărării a acuzat - duminică - Kievul că s-ar pregăti să arunce în aer clădiri din Kramatorsk, oraş din estul Ucrainei, pentru a da vina apoi pe Moscova că a comis crime de război şi că a ţintit civili într-o operaţiune sub steag fals. Ministerul Apărării de la Moscova nu a oferit nicio probă care să-i susţină acuzaţia, pe care a prezentat-o într-o postare pe Telegram, afirmând că presupusele atacuri vor fi folosite de Kiev pentru a exercita presiuni asupra guvernelor occidentale pentru a-i creşte livrările de arme. Deocamdată, însă, nu pot fi verificate în mod independent informaţiile niciuneia dintre tabere. Civilii ucraineni, vizați de atacuri cu rachete O rachetă rusească a ucis cel puţin trei persoane când a lovit o clădire rezidenţială joi la Kramatorsk, a indicat poliţia ucraineană. Rusia nu a comentat public această lovitură. Moscova neagă că vizează persoane civile în ceea ce numeşte "operaţiune militară specială". Kievul şi guvernele occidentale susţin că sute de civili au fost ucişi în loviturile cu rachete ruseşti asupra zonelor rezidenţiale din Ucraina, de când forţele ruse au invadat ţara în februarie anul trecut. Ministerul rus al Apărării susţine că Kievul planifică să arunce în aer trei clădiri cu destinaţie medicală- dispensare şi un spital - pentru a "acuza Rusia" de un aşa-zis "atac deliberat" asupra unor "obiective civile". "Bombardarea instituţiilor medicale va fi prezentată ca o altă a trupelor ruse, necesitând un răspuns din partea comunităţii internaţionale şi accelerarea livrării de rachete cu rază lungă de acţiune către Kiev (cu scopul de a fi folosite) pentru lovituri pe teritoriul rusesc", mai susţine ministerul rus. Rusia vrea să atace în februarie Într-o conferinţă de presă la Kiev, Oleksii Reznikov a declarat că Rusia ar putea lansa o nouă ofensivă din motive "simbolice" în jurul datei de 24 februarie, când se împlineşte un an de la declanşarea invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei, dar resursele acesteia nu sunt pregătite din punct de vedere militar. "Cu toate acestea, ne aşteptăm la o posibilă ofensivă rusă în februarie. Va fi doar din punct de vedere simbolic, întrucât din punct de vedere militar nu are logică. Pentru că nu toate resursele lor sunt pregătite. Dar ei o vor face oricum", a spus el. Forţele ruse au înregistrat progrese graduale în estul Ucrainei, în timp ce Moscova încearcă să captureze oraşul asediat Bahmut şi să-şi relanseze invazia şovăielnică, după o serie de eşecuri pe câmpul de luptă în a doua jumătate a anului trecut. Reznikov a spus că ofensiva va fi lansată probabil în est - unde Rusia încearcă să captureze întreaga regiune puternic industrializată Donbas - sau în sud, unde doreşte să-şi extindă coridorul terestru către peninsula Crimeea ocupată. Un atac din Belarus, improbabil El a estimat că Rusia are 12.000 de soldaţi în bazele militare din Belarus, un număr care nu ar fi suficient pentru a lansa un atac major din Belarus în nordul Ucrainei, redeschizând un nou front. SUA şi ţările occidentale au promis o nouă asistenţă militară Kievului în valoare de miliarde de dolari, inclusiv tancuri şi vehicule de luptă pentru infanterie, pentru a ajuta Ucraina să reziste unui nou atac şi pentru a sprijini Kievul în lansarea unei contraofensive. Citește și: În timp ce blochează extinderea NATO, Turcia exportă în Rusia componente electronice esențiale pentru forțele armate – investigație Wall Street Journal "Nu toate armele occidentale vor ajunge la timp. Dar suntem pregătiţi. Ne-am creat resursele şi rezervele pe care le putem desfăşura şi cu care putem opri atacul", a declarat Reznikov.

Rusia vrea să atace în februarie (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Turcia exportă în Rusia componente electronice esențiale Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Turcia exportă Rusia componente electronice esențiale

În timp ce blochează extinderea NATO, refuzând să ratifice aderarea Suediei, Turcia exportă în Rusia componente electronice esențiale pentru forțele armate ale Kremlinului, arată o investigație Wall Street Journal. După cum arată WSJ, Rusia s-a folosit de Turcia pentru a evita embargoul american. Turcia exportă în Rusia componente electronice esențiale „Potrivit publicației din SUA, în 2022, cel puțin 13 companii turcești au exportat mărfuri în Rusia în valoare de peste 18 milioane de dolari. În cel puțin trei cazuri, vorbim despre aprovizionarea cu bunuri de fabricație americană. Cumpărătorii acestor bunuri, scrie WSJ, au fost zece companii rusești care se află sub sancțiunile SUA pentru implicarea lor în atcul asupra Ucrainei. Printre companiile care au primit mărfuri din Turcia, ziarul menționează o filială a corporației ruse Tactical Missiles, care produce arme pentru flota rusă, precum și Promtekhnologiya, care produce arme de foc. În plus, din martie până în octombrie, firmele turcești au ocolit sancțiunile trimițând în Rusia ascensoare, generatoare electrice și alte produse americane pentru încă 15 milioane de dolari, susține ziarul”, relatează meduza.io. La o zi după apariția acestui articol, SUA au avertizat Turcia asupra exporturilor spre Rusia. Statele Unite au avertizat Turcia în ultimele zile cu privire la exporturile în Rusia de substanțe chimice, microcipuri și alte produse care pot fi folosite în efortul de război al Moscovei. SUA ar putea trece la pedepsirea companiilor sau băncilor turcești care nu respectă sancțiunile, arată Reuters. Citește și: Încă o emisiune anti-Ucraina la Antena 3 „CNN”: fermierii români ar falimenta „din cauza cerealelor fără taxe din Ucraina”. Plus: acuzații că cerealele din Ucraina sunt modificate genetic Brian Nelson, cel mai înalt oficial al Departamentului de Trezorerie al SUA, a discutat cu oficiali ai guvernului turc, precum și cu cei din sectorul privat pentru a cere o mai mare cooperare.

Gruparea Wagner a rămas fără pușcăriași, să-i arunce pe front
Eveniment

Gruparea Wagner rămas fără pușcăriași, arunce pe front

Gruparea Wagner a rămas fără pușcăriași pe care să-i arunce pe front, împotriva Ucrainei, arată datele oficiale ale sistemului penal din Rusia, citate de ministerul britanic al Apărării. Statele Unite ale Americii (SUA) au catalogat grupul rus de mercenari Wagner drept organizație criminală internațională, iar Marea Britanie ar putea lua o decizie asemănătoare. Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine - 3 February 2023 Find out more about the UK government's response: https://t.co/lWT8kTolVn?? #StandWithUkraine ?? pic.twitter.com/8WJTfSaE0x— Ministry of Defence ?? (@DefenceHQ) February 3, 2023 Gruparea Wagner a rămas fără pușcăriași, să-i arunce pe front „Amploarea programului de recrutare a condamnaților grupului paramilitar rus Wagner s-a redus probabil semnificativ de la apogeul dintre vara și toamna anului 2022. Cifrele Serviciului Penal Federal Rus (FSIN) publicate la 31 ianuarie 2023 indică o populație penală de 433.000 de persoane, sugerând o scădere cu 6.000 a numărului de deținuți, față de noiembrie 2022. Datele FSIN indicau o scădere cu 23.000 a numărului de deținuți din septembrie în noiembrie 2022. Recrutările Wagner au fost probabil un factor care a contribuit major la această scădere. Separat, dovezi anecdotice de la combatanții ucraineni sugerează, în ultimele zece zile, o dependență redusă a Rusiei de atacurile în valuri umane ale luptătorilor Wagner, condamnați, în sectoare cheie. Tensiuni semnificative între Wagner și ministerul rus al Apărării au loc în public; concurența dintre facțiunile din elita rusă este probabil să fie parțial responsabilă pentru oferta redusă de condamnați”, a explicat ministerul britanic al Apărării. 1/ Wagner fighters released from the war in Ukraine are reportedly to be secretly be put under surveillance. Meanwhile, Wagner head Yevgeny Prigozhin's influence seems to have waned, prompting publicity stunts to boost his profile, like the feud with Igor 'Strelkov' Girkin. ⬇️ pic.twitter.com/7RmmdZgyrP— ChrisO_wiki (@ChrisO_wiki) February 4, 2023 Rusia a pierdut circa 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți, a relatat, vineri, New York Times, citând surse vestice și americane. Totuși, publicația arată că o estimare corectă este greu de realizat, atât Rusia, cât și Ucraina, secretizând numărul celor uciși sau răniți pe front. Citește și: Rusia a pierdut 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți – New York Times. Luptele din jurul Bakhmut au majorat substanțial pierderile Kremlinului New York Times arată că explicația numărului uriaș de soldați ruși uciși sau răniți se află în faptul că Moscova aruncă în luptă trupe prost antrenate, inclusiv deținuți înrolați în unitățile Wagner.

UE plafonează prețurile produselor petroliere rusești (sursa: kremlin.ru)
Internațional

UE plafonează prețurile produselor petroliere rusești

UE plafonează prețurile produselor petroliere rusești. Preşedinţia suedeză a Consiliului UE a anunţat că Uniunea Europeană a ajuns vineri la un acord privind limitarea preţului produselor petroliere ruseşti, cu două zile înaintea începerii unui embargou al UE asupra acestor produse. UE plafonează prețurile produselor petroliere rusești "Ambasadorii UE au aprobat astăzi plafonarea preţului pentru produsele petroliere ruseşti înaintea unei adoptări definitive de către Consiliul European", au transmis oficialii suedezi pe Twitter. Este vorba de "un acord important, care face parte din răspunsul neîntrerupt al Uniunii Europene şi al partenerilor săi la războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei". Potrivit unor diplomaţi europeni, acordul prevede un preţ plafonat de 100 de dolari pe baril pentru produse mai scumpe, precum motorina, şi un altul de 45 de euro pe baril pentru produsele mai puţin rafinate, precum păcura. Acest acord corespunde propunerilor făcute de Comisia Europeană. Plafoanele stabilite se referă la produsele petroliere ruseşti transportate pe nave ale Uniunii Europene. Polonia și balticele au vrut mai jos Surse diplomatice au descris aceste preţuri ca fiind "echilibrate", făcând posibilă "reducerea veniturilor Rusiei şi garantând în acelaşi timp accesul ţărilor terţe" din afara UE la aceste produse. "Împreună cu G7, stabilim plafoane de preţ pentru aceste produse pentru a reduce veniturile ruseşti, asigurând în acelaşi timp stabilitatea pieţei globale a energiei", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. "Trebuie să continuăm să lipsim Rusia de mijloacele de a duce războiul în Ucraina", a mai spus aceasta, amintind de intrarea în vigoare duminică a embargoului asupra produselor petroliere ruseşti exportate pe mare. Potrivit altor surse diplomatice, Polonia şi statele baltice au pledat pentru un nivel chiar mai redus al plafonului pentru a penaliza şi mai mult Moscova. Ecuaţia este totuşi delicată, obiectivul fiind, ca şi în cazul plafonării preţului ţiţeiului în decembrie, de a restrânge veniturile Rusiei, asigurându-se totodată că aceasta continuă să aprovizioneze piaţa mondială pentru a nu destabiliza schimburile şi a provoca o creştere a preţurilor. Diversitatea produselor petroliere, al căror preţ de vânzare variază enorm de la o piaţă la alta, complică şi ea situaţia. UE, G7 și Australia Embargoul european asupra produselor rafinate ruseşti "va dezechilibra şi mai mult pieţele internaţionale de energie", a avertizat vineri purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, care a asigurat că Moscova "ia măsuri pentru a-şi asigura interesele". Conform unui acord la care au ajuns în decembrie UE, G7 şi Australia, aceste plafonări trebuie adoptate înainte de intrarea în vigoare duminică a embargoului european asupra produselor rafinate ruseşti exportate pe mare pentru a împiedica Moscova să găsească cu uşurinţă noi cumpărători la preţurile pieţei. Citește și: Rusia nu simte sancțiunile Occidentului: unele țări vecine și aliați ca India, China și Turcia sunt intermediari pentru mărfuri interzise. Ca efect, economia rusă va crește în 2023, arată FMI Dincolo de plafonul stabilit de europeni, companiilor cu sediul în UE, G7 sau Australia li se va interzice să furnizeze servicii care permit transportul maritim, în special asigurări (ţările G7 asigură în proporţie de 90% transporturile globale). Urmând exemplul SUA şi Canadei, UE a interzis deja din 5 decembrie pe teritoriul său aproape toate livrările de petrol rusesc transportat pe mare. La aceasta s-a adăugat concomitent un mecanism de plafonare a preţului aprobat de UE, G7 şi Australia, care prevede că, la nivel mondial, să poată fi livrat în continuare numai ţiţeiul rusesc vândut la un preţ de cel mult 60 de dolari pe baril. Companiile cu sediul în aceste ţări nu îşi mai pot presta serviciile (comerţ, transport de marfă, asigurări, armatori etc.), în caz contrar riscând să fie sancţionaţi.

Rusia a pierdut 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți Foto: Twitter Defense of Ukraine
Eveniment

Rusia a pierdut 200.000 de oameni în Ucraina,

Rusia a pierdut circa 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți, scrie, azi, New York Times, citând surse vestice și americane. Totuși, publicația arată că o estimare corectă este greu de realizat, atât Rusia, cât și Ucraina, secretizând numărul celor uciși sau răniți pe front. New York Times arată că explicația numărului uriaș de soldați ruși uciși sau răniți se află în faptul că Moscova aruncă în luptă trupe prost antrenate, inclusiv deținuți înrolați în unitățile Wagner. Rusia a pierdut 200.000 de oameni în războiul din Ucraina „Cu Moscova disperată pentru o victorie majoră pe câmpul de luptă și considerând Bakhmut cheia pentru a ocupa întreaga zonă estică a Donbasului, armata rusă a trimis recruți slab pregătiți și foști condamnați pe linia frontului, direct în calea bombardamentelor și a mitralierelor ucrainene. Rezultatul, spun oficialii americani, a fost sute de militari uciși sau răniți pe zi. Analiștii din Rusia spun că este puțin probabil ca pierderile de vieți omenești să descurajeze obiectivele de război ale lui Putin. El nu are opoziție politică acasă și a comparat acest război cu ceea ce s-a confruntat țara în al Doilea Război Mondial, când au murit peste 8 milioane de soldați sovietici. Oficialii americani au spus că cred că Putin poate accepta sute de mii de victime în Ucraina, deși un număr mai mare ar putea reduce sprijinul său politic”, scrie New York Times. În noiembrie, șeful statului major al armatei SUA, generalul Mark Milley, vorbea despre 100.000 de ruși uciși sau răniți. În ianuarie, a apreciat că numărul victimelor este „mult peste” 100.000. La televiziunea norvegiană, pe 22 ianuarie, generalul Eirik Kristoffersen, șeful apărării Norvegiei, a declarat că Rusia a înregistrat 180.000 de morți și răniți, în timp ce Ucraina a avut 100.000 de morți sau răniți în acțiune, plus 30.000 de civili. „Sunt consumabile” Kusti Salm, ministrul adjunct al Apărării al Estoniei, a spus, într-un briefing la Washington, săptămâna trecută, că Rusia este mai capabilă să suporte pierderi mari de vieți omenești decât Ucraina. „În această zonă, rușii au angajat între 40.000 și 50.000 de deținuți sau prizonieri. Ei se confruntă cu soldați obișnuiți, oameni cu familii, oameni cu pregătire obișnuită, oameni valoroși pentru armata ucraineană. Deci cursul de schimb este nedrept. Nu este unul la unu pentru că, pentru Rusia, deținuții sunt consumabile (expendable). Din perspectivă operațională, aceasta este o situație foarte nedreaptă pentru ucraineni și o mișcare tactică inteligentă din partea rusă”, a spus Kusti Salm. New York Times amintește că, în al doilea război mondial, Stalin a trimis pe front circa un milion de deținuți. Citește și: Linia de atac ideologică a lui Putin în fața tancurilor germane Leopard trimise în Ucraina: „Din nou, succesorii lui Hitler vor să lupte cu Rusia pe pământ ucrainean”

Șeful CIA i-ar fi oferit lui Putin 20% din Ucraina Foto: Kremlin.ru
Internațional

Șeful CIA i-ar fi oferit lui Putin 20% din Ucraina

Neue Zürcher Zeitung (NZZ), una din cele mai influente publicații din Elveția, susține că șeful CIA, William Burns, i-ar fi oferit lui Putin 20% din Ucraina, în schimbul păcii. Publicația elvețiană citează surse din guvernul de la Berlin. Șeful CIA i-ar fi oferit lui Putin 20% din Ucraina „La mijlocul lunii ianuarie, președintele american Joe Biden l-a instruit pe șeful CIA, William Burns, să verifice disponibilitatea Ucrainei și Rusiei pentru negocieri. Reacția ulterioară a Kievului și Moscovei a influențat decizia de a furniza tancuri Ucrainei, scrie ziarul elvețian Neue Zurcher Zeitung. Potrivit două surse de rang înalt din guvernul german, Burns a vizitat Kievul și Moscova în ianuarie, invitând părțile în conflict să rezolve conflictul. Șeful CIA a oferit Kievului „pace în schimbul pământului”, iar Moscovei – „pământ în schimbul păcii”. Dimensiunea teritoriului în cauză era de 20% din suprafața Ucrainei, ceea ce este comparabil cu suprafața Donbasului, spun interlocutorii ziarului. Ambele părți au refuzat propunerile. Ucraina a refuzat să-și împartă teritoriile. Rusia a refuzat pentru că crede că va câștiga războiul pe termen lung”, relatează site-ul Meduza. Eșecul lui Burns l-a determinat pe Biden să trimită tancuri Abrams Ucrainei. Însă surse din CIA au negat vehement, pentru Newsweek, relatarea din NZZ. „Un oficial CIA a declarat pentru Newsweek că afirmațiile din raportul ziarului elvețian-german Neue Zürcher Zeitung (NZZ) conform cărora Burns a făcut o călătorie secretă la Moscova în ianuarie și că a existat o propunere de pace prezentată de director în numele Casei Albe este complet falsă”, a arătat Newsweek. Citește și: Linia de atac ideologică a lui Putin în fața tancurilor germane Leopard trimise în Ucraina: „Din nou, succesorii lui Hitler vor să lupte cu Rusia pe pământ ucrainean” Luna trecută, Burns a călătorit în secret la Kiev pentru a se întâlni cu președintele ucrainean Zelenski, a scris The Washington Post.

Rusia pregătește o ofensivă masivă Foto: Twitter
Eveniment

Rusia pregătește o ofensivă masivă

Rusia pregătește o ofensivă masivă în Ucraina, anunț New York Times, arătând că Kremlinul are 320.000 de soldați pe front, dublu față de forța de invazie inițială. Noile forțe sunt mai bine pregătite, bombardamentele s-au intensificat, iar rușii presează în mai multe zone de pe linia frontului, nu doar la Bakhmut. ?️Ukrainian troops eliminated a recon group of Wagner mercenaries on the outskirts of #Bakhmut.#UkraineRussiaWar pic.twitter.com/reJR1z1SCD— MilitaryLand.net (@Militarylandnet) February 1, 2023 Rusia pregătește o ofensivă masivă La Kreminna și Liman se duc acum lupte puternice, ucrainenii fiind în defensivă. ???Russian Forces amassing for an offensive outside #Kreminna #UkraineWar #Ukraine #UkraineRussiaWar #RussiaIsATerroristState #War #Europe pic.twitter.com/uRzulknjtf— Steven Thomas (@aNdr0iz) February 1, 2023 „Cred că a început”, spune un comandant ucrainean, citat de New York Times. Serviciile secrete ucrainene estimează că Rusia are acum peste 320.000 de soldați în țară – aproximativ de două ori mai mult decât forța de invazie inițială a Moscovei. Oficialii occidentali și analiștii militari au spus că Moscova are, de asemenea, 150.000 până la 250.000 de soldați în rezervă, fie antrenați, fie poziționați în interiorul Rusiei pentru a se alătura luptei în orice moment. Un val de bombardamente rusești a însoțit acumularea de forțe. Unde va ataca Moscova Konrad Muzyka, analist militar la Rochan Consulting, care urmărește desfășurarile rusești, a declarat că barajele de artilerie rusești raportate au crescut de la o medie de aproximativ 60 pe zi, în urmă cu patru săptămâni, la peste 90 pe zi, săptămâna trecută. Numai într-o singură zi, 111 locații ucrainene au fost vizate. El a mai spus că „rușii retrag o mulțime de echipamente din zonele de depozitare”. Totuși, el a fost de acord cu alți analiști care spun că Rusia se va lupta pentru a echipa un număr mare de soldați noi cu tancuri, vehicule blindate și alte echipamente eficiente. Modul în care Kremlinul își va desfășura în cele din urmă zecile de mii de noi luptători este o chestiune de speculație. Citește și: EXCLUSIV Țuțu a pus la cale afacerea măștilor în biroul său de la Romarm și a făcut presiuni la MApN să se facă rapid plățile. Țuțu, Pițurcii și complicii aveau un grup dedicat de Whatsapp Moscova s-ar putea pregăti să deschidă un nou front, atacând peste granița rusă pentru a recuceri Sumy sau Harkov, de unde a fost alungată cu luni în urmă. O altă variantă ar fi în lungul frontului de est, pentru a deturna resursele ucrainene și a afecta capacitatea Kievului de a-și lansa propria ofensivă.

Rusia nu simte sancțiunile economice occidentale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia nu simte sancțiunile economice occidentale

Rusia nu simte sancțiunile economice occidentale. Sancţiunile impuse de Occident Rusiei nu par să aibă efect, comerţul său exterior situându-se aproape la nivelul de dinainte de războiul declanşat împotriva Ucrainei, în principal din cauză că unele dintre ţările ei vecine servesc drept platformă de intrare şi de ieşire pentru multe produse către şi dinspre Rusia, potrivit ediţiei de marţi a publicaţiei The New York Times (NYT). FMI prognozează creștere economică Rusia a încetat să-şi mai publice datele privind comerţul extern după invazia în Ucraina, dar o analiză a cifrelor din ţări vecine cu ea arată o creştere, ceea ce indică faptul că acestea aprovizionează Moscova cu multe dintre bunurile a căror furnizare trebuia să fie oprită de sancţiuni. În plus, Moscova profită de alianţa sau neutralitatea unor ţări care nu aplică sancţiunile pentru a redirecţiona o mare parte a comerţului său prin intermediul lor. Cei doi indicatori care demonstrează că sancţiunile nu dau rezultat sunt stabilitatea rublei şi cifrele Fondului Monetar Internaţional (FMI), care a publicat în ajun o previziune potrivit căreia economia rusă va creşte cu 0,3 % în acest an, mult peste contracţia de -2,3% dintr-o prognoză anterioară. Rusia nu simte sancțiunile economice occidentale Dacă portul din Sankt Petersburg, cel mai mare din Rusia, a încetat să mai primească bunuri precum telefoane mobile, piese auto sau aparate electrocasnice, aceste produse intră acum pe căi rutiere dinspre ţări care nu aplică sancţiunile, precum Belarus, China, Armenia şi Kazahstan; în unele cazuri, cantitatea lor este într-atât de mare încât nu poate fi explicată decât prin faptul că are un alt destinatar, ca în cazul Armeniei. Citește și: Mercenar Wagner recrutat din pușcărie, luat prizonier de ucraineni după doar două zile pe front: Viața noastră nu are nici un preț, putem fi uciși fără probleme În plus, portul Istanbul a devenit, de facto, un port de intrare a multor mărfuri pentru Rusia, de unde transporturile pleacă în portul Novorossiisk. Traficul comercial între China şi Rusia a atins un nivel record în decembrie, după o perioadă de adaptare imediat după invazie: China - principalul furnizor de semiconductori al Rusiei - a fost întotdeauna foarte critică faţă de aceste sancţiuni. Cum se exportă petrol prin intermediari Ziarul îl citează în acest sens pe Matthew Klein, economist şi coautor al unui volum despre războaiele comerciale, care a calculat că, în noiembrie trecut, exporturile globale către Rusia au fost cu doar 15% sub nivelul de dinaintea invaziei. De asemenea, Rusia a găsit mai multe căi pentru a eluda condiţiile impuse asupra exporturilor sale de petrol, prima dintre ele vizând utilizarea de intermediari din ţări precum Emiratele Arabe Unite, India, Pakistan, Indonezia sau Malaezia, care cumpără petrol rusesc pe care îl revinde apoi, explică el. Un alt expert citat de ziar este Ami Daniel, director al Windward, o companie de date maritime. Acesta spune că a observat în mod repetat, în ultimele luni, nave ruseşti transferându-şi încărcăturile de petrol în nave arborând alt pavilion în largul mării, în apele internaţionale sau care îşi închid receptoarele de satelit pentru a nu fi localizate.

Occidentul ezită, Putin profită: atac extins (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Occidentul ezită, Putin profită: atac extins

Occidentul ezită, Putin profită: atac extins. Rusia se grăbeşte să lanseze o nouă ofensivă în Ucraina, încercând să profite de această "fereastră de oportunitate" creată înainte ca Kievul să primească tancurile grele care i-au fost promise recent de către aliaţii săi occidentali, a declarat luni comandantul-şef al forţelor armate din Letonia, Valdemaras Rupšys, citat de agenţia de presă ucraineană Unian. Occidentul ezită, Putin profită: atac extins "Rusia a trecut la un război total, implicând întreaga populaţie în mobilizare şi plasându-şi economia . În condiţiile unei astfel de confruntări, logistica şi asigurarea tehnico-materială sunt cheia", a afirmat general-locotenentul Valdemaras Rupšys, care susţine că, "în etapa actuală, Rusia are suficiente resurse pentru operaţiuni de luptă, iar NATO trebuie să asigure asistenţă Ucrainei într-un război de această natură". "Acum chiar şi un orb poate să vadă că ei (ruşii - n.r.) se pregătesc pentru un nou val de ofensivă. Şi, probabil, s-ar putea opri sau schimba intenţia doar dacă vor vedea că Ucraina are suficiente echipamente, muniţii, arme şi personal instruit", consideră comandantul forţelor letone într-un interviu acordat agenţiei de presă ucrainene Guildhall. Rusia are resurse Dacă războiul va dura mai mult timp, totul va depinde de resurse, a subliniat generalul leton. "Trebuie să ţinem cont de faptul că Rusia are toate condiţiile pentru a-şi dota propria armată cu muniţie, tancuri, vehicule de luptă, iar ei pot lupta având şi suficientă aviaţie", argumentează el. Citește și: Șeful Romarm, reținut de DNA. DeFapt, martie 2022: „Cine se ocupă de înzestrarea armatei, în plin conflict din Ucraina: Țuțu, tablagiul de la Romarm” Potrivit lui, livrările de vehicule blindate grele vor juca un rol important în desfăşurarea războiului. "Ruşii înţeleg că dacă nu trec la ofensivă acum, la sfârşitul primăverii va fi prea târziu. În cadrul NATO, la nivelul celor 30 de comandanţi-şefi din ţările aliate există un consens. Războiul vostru este războiul nostru, trebuie să sprijinim Ucraina prin toate mijloacele disponibile", a spus Rupšys. Luptele poziționale îi convin Moscovei Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) aprecia duminică - într-un nou buletin informativ cu privire la situaţia de pe frontul în Ucraina - că principalul obstacol în calea lansării unei contraofensive ucrainene a fost şi rămâne ezitarea Occidentului de a trece pe scară largă forţele armate ucrainene la armament de tip occidental. Analiştii ISW - un think tank cu sediul în SUA - apreciază că pregătirile pentru livrarea tancurilor ar fi trebuit să înceapă încă din vară. După eliberarea Hersonului, războiul s-a transformat în lupte poziţionale, foarte avantajoase pentru Moscova, pentru a mobiliza şi antrena noi forţe. Acum, iniţiativa pe câmpul de luptă este de partea Rusiei, afirmă ei. Anterior, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că nu vede niciun indiciu ca Vladimir Putin să fi renunţat la obiectivele sale şi prevede că Rusia va încerca din nou să obţină controlul asupra Ucrainei. Stoltenberg: Putin nu vrea pace "Nu vedem niciun semn că preşedintele Putin şi autorităţile de la Moscova se pregătesc pentru pace. Vedem contrariul. Vedem că se pregătesc pentru un nou război, că mobilizează mai mulţi soldaţi, mai mult de 200.000, poate chiar mai mulţi", a spus Stoltenberg într-o declaraţie făcută în cursul unei vizite în Coreea de Sud, potrivit site-ului oficial al NATO. "Cel mai important, nu vedem niciun indiciu că preşedintele Putin şi-a schimbat obiectivul general al acestei invazii, care este de a-şi controla vecinul, de a controla Ucraina. Aşa că ar trebui să ne pregătim pentru un drum lung", a declarat secretarul general al NATO. El a subliniat că rezultatele unor posibile negocieri viitoare sunt legate în mod indisolubil de rezultatul de pe câmpul de luptă, dar atâta timp cât Putin crede că poate câştiga pe teren, nu se va aşeza la masa negocierilor. "Aşadar, paradoxul este că, de fapt, sprijinul militar pentru Ucraina este cea mai bună cale pentru a se obţine o soluţionare paşnică şi negociată a războiului", a spus Stoltenberg.

Primele telefoane pe care le va da generalul Pavel Foto: Twitter
Eveniment

Primele telefoane pe care le va da generalul Pavel

Primele telefoane pe care le va da noul președinte al Cehiei, generalul Petr Pavel, vor fi către omologul său din Ucraina, Volodimir Zelenski, și către președintele Taiwanului, Tsai Ing-wen. Încă din 2018, Pavel avertiza că China și Rusia reprezintă pentru Cehia o amenințare mai mare decât terorismul. Primele telefoane pe care le va da generalul Pavel Acum trei ani, Pavel arăta că, în ceea ce privește gravitatea amenințărilor, „cea mai mare și mai durabilă este China”. Mai degrabă decât o amenințare militară directă, Pavel s-a referit la implicarea Beijingului în ordinea internațională și achiziția de tehnologie, adăugând că „finanțele și economia au devenit un alt flux de influență”, China „extinzându-se din punct de vedere economic și financiar în întreaga lume”. Agenția France-Presse a scris că Pavel, un erou de război care iubește motocicletele, a promis că va „restabili ordinea” în UE și în Republica Cehă, dacă va fi ales. Fidel trecutului său militar, Pavel, în vârstă de 61 de ani, a afirmat pe site-ul său de campanie: „Nu pot ignora faptul că oamenii de aici se simt din ce în ce mai dezorganizați, dezorganizați și nesiguri și că țara a renunțat cumva să acționeze”. El a mai scris: „Trebuie să schimbăm această situație. Trebuie să jucăm conform regulilor jocului, care se aplică tuturor în mod egal. Avem nevoie de o curățenie mare.” Președintele ales al Cehiei este cunoscut pentru pasiunea sa pentru motociclete. El vorbește rusă, engleză și franceză. Aha, this is what he meant by “restoring order” ?Cute video shows values of new Czech president elect Petr Pavel. pic.twitter.com/Xi5kff36WQ— Ian Willoughby (@Ian_Willoughby) January 29, 2023 Pe rețelele sociale a devenit virală filmarea care-l arată cum, în timp ce se grăbea spre o întâlnire, se apleacă, ridică un fular de pe podea și-l lasă pe un scaun.

Orban: Ungaria va bloca sancţiuni privind energia nucleară rusă Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Orban: Ungaria va bloca sancţiuni energia nucleară rusă

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat că Ungaria va bloca prin veto eventuale sancţiuni UE privind energia nucleară rusă. Anunțul său vine în continuarea declarațiilor oficialilor maghiari care doresc să accelereze lucrările la centrala nucleară Paks 2, construită împreună cu Rosatom. Orban: Ungaria va bloca sancţiuni privind energia nucleară rusă "Nu vom permite ca planul de a include energia nucleară în sancţiuni să fie pus în aplicare", a declarat premierul ungar Viktor Orban, citat de news.ro. "Acest lucru iese din discuţie", a punctat el. Ministrul maghiar de externe Peter Szijjarto a declarat, joi, că a purtat o conversație telefonică cu viceprim-ministrul rus Alexander Novak, în timpul căreia părțile au convenit să accelereze investițiile în construcția centralei nucleare (NPP) Paks-2. "Am convenit că energia nucleară este energia viitorului și este o veste bună pentru noi că guvernul rus acordă, de asemenea, o mare importanță dezvoltării Paks. Am convenit că vom accelera investițiile ori de câte ori este posibil", a spus șeful diplomației maghiare. Ungaria, membră a UE, a criticat în repetate rânduri sancţiunile Bruxelles-ului împotriva Rusiei, afirmând că acestea nu au reuşit să slăbească semnificativ Rusia, în timp ce riscă să distrugă economia europeană. Centrala nucleară Paks din Ungaria are patru mici reactoare VVER 440 construite în Rusia, cu o capacitate combinată de aproximativ 2.000 de megawaţi, care au început să funcţioneze între 1982 şi 1987. Centrala generează aproximativ jumătate din energia din Ungaria, iar centrala îşi procură combustibilul nuclear din Rusia. Citește și: Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise În cadrul unui acord semnat în 2014 cu Rusia, Ungaria intenţionează să extindă centrala Paks cu două reactoare VVER de fabricaţie rusească cu o capacitate de 1,2 gigawaţi fiecare.

APCE: Tribunal internațional special pentru Putin (sursa: Twitter/PACE)
Internațional

APCE: Tribunal internațional special pentru Putin

APCE: Tribunal internațional special pentru Putin. Consiliul Europei a cerut joi în unanimitate înfiinţarea unui tribunal internaţional special pentru a-i judeca pe liderii ruşi, dar şi belaruşi, desemnaţi drept responsabili pentru războiul din Ucraina. APCE: Tribunal internațional special pentru Putin Cu 100 de voturi "pentru" şi o abţinere, reprezentanţii celor 46 de state membre au adoptat o rezoluţie care îi vizează, fără a-i nominaliza, pe liderii civili şi militari care "au planificat, pregătit, lansat sau executat" agresiunea împotriva Ucrainei. "Fără decizia lor de a declanşa acest război de agresiune împotriva Ucrainei, abuzurile, distrugerile, morţii şi pagubele care decurg nu s-ar fi produs", a estimat Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), reunită la Strasbourg. APCE îndeamnă statele membre ale Consiliului să înfiinţeze acest tribunal special cu susţinerea atâtor state şi organizaţii internaţionale pe cât este posibil, inclusiv a Adunării Generale a Naţiunilor Unite. APCE aşteaptă de la summit-ul şefilor de stat şi de guvern ai ţărilor din Consiliul Europei, ce va avea loc în luna mai la Reykjavik, "un sprijin politic" pentru acest proiect. Consiliul Europei reuneşte mai multe ţări membre ale Uniunii Europene, dar şi foste republici sovietice, precum Republica Moldova, Armenia şi Azerbaidjan. Parlamentul European, cerere similară Parlamentul European, care reprezintă cele 27 de state membre ale UE, a adoptat săptămâna trecută un text similar, cu 472 de voturi pentru, 19 contra şi 33 abţineri. Curtea Penală Internaţională (CPI), al cărei sediu este la Haga, nu are competenţe decât pentru judecarea crimelor de război şi crimelor împotriva umanităţii, nu şi pentru judecarea "crimei de agresiune", pentru că Moscova, Minsk şi Kiev nu sunt semnatare ale tratatului care instituise CPI. Citește și: Panică în Transnistria: Rusia nu mai are bani pentru pensionarii din regiunea separatistă, plata pensiilor a întârziat Rezoluţia subliniază de asemenea că unele dintre faptele comise de Rusia în Ucraina împotriva civililor, în special omucideri şi strămutări de copii forţate în vederea rusificării lor, "ar putea intra" sub definiţia de "genocid" în sensul convenţiei internaţionale din 1948. În timpul reuniunii APCE, manifestanţi s-au adunat în faţa Consiliului Europei în susţinerea Ucrainei, în jurul unei ambulanţe ciuruite de gloanţe adusă de pe linia frontului. "Speranţa de viaţă a unei ambulanţe ca aceasta este în Ucraina de la câteva zile la câteva săptămâni. Acestea sunt primele ţinte de atac pentru inamicul nostru, căruia nu-i pasă de vieţile umane", a denunţat Ivanna Pinyak, membră a asociaţiei Promoukraina, care organiza manifestaţia.

Rusia nu mai are bani pentru pensionarii din regiunea separatistă Foto: Europa Liberă
Eveniment

Rusia nu are bani pensionarii din regiunea separatistă

Rusia pare că nu mai are bani pentru pensionarii din regiunea separatistă Transnistria, întrucât plata pensiilor a întârziat, iar liderii transnistreni spun că nu este vina lor. Liderul nerecunoscut al regiunii, Vadim Krasnoselski, a publicat un comentariu prin care subliniază că nu depinde Tiraspol când vor ajunge banii. Rusia nu mai are bani pentru pensionarii din regiunea separatistă „Locuitorii Transnistriei, beneficiar de pensii rusești, sunt îngrijorați și își pun întrebări justificate cu privire la întârzierea plăților pentru ianuarie. Nu depinde nimic de serviciile de profil ale părții transnistrene în această situație. Sursele deocamdată nu au ajuns în republică. Eu personal și structurile responsabile monitorizăm subiectul și ținem legătura cu instituțiile competente ruse, pentru a grăbi la maximum decizia”, a menționat Krasnoselski. Potrivit estimărilor, 20% din pensionarii din Transnistria primesc pensie din Federația Rusă, explică newsmaker.md. Citește și: Europarlamentarul PSD Victor Negrescu, zdrobit de un coleg social-democrat din Luxemburg, în competiția pentru postul de vicepreședinte al Parlamentului European În iulie 2020, Europa Liberă Moldova arăta: „Pensionarii transnistreni primesc din partea Rusiei o alocație lunară în valoare de 150 de ruble, echivalentul a 8 dolari, începând cu anul 2008. De-a lungul timpului, au avut loc și alte amânări și întârzieri la plata respectivului supliment la pensie, de care, potrivit agenției oficiale Novosti Pridnestrovia, beneficiază în total circa 146 de mii de pensionari din stânga Nistrului”.

Scădere de două cifre a preţului gazelor în Europa Foto: HTTPS://MEDIA.GAZPROM-NEFT.COM/
Economie

Scădere de două cifre a preţului gazelor în Europa

Scădere de două cifre a preţului gazelor în Europa pe fondul prognozelor meteo favorabile, scrie Bloomberg, care arată că la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile futures la gaze naturale cu livrare în luna următoare erau în scădere cu 7,9% până la 60,80 euro pentru un Megawatt-oră. Însă, în total, de la începutul anului şi până în prezent preţul gazelor naturale în Europa a scăzut cu 20%. Scădere de două cifre a preţului gazelor în Europa Preţul gazelor ar putea continua să scadă în zilele următoare în condiţiile în care temperaturile din nord-vestul Europei vor creşte iar vremea blândă ar urma să persiste până în prima săptămână a lunii februarie, conform prognozele meteo pe termen lung realizate de firma de specialitate Maxar Technologies. În paralel traderii urmăresc cu atenţie repunerea în funcţiune a Freeport LNG, un important terminal pentru exportul gazelor lichefiate din SUA, care a fost închis după o explozie survenită în vara lui 2022. Lucrările de reparaţii au fost finalizate şi operatorul intenţionează să repornească, cel puţin parţial, activitatea chiar dacă deocamdată nu este clar când vor fi efectuate primele livrări sau dacă va fi nevoie de noi aprobări. Unii analişti se aşteaptă ca acest terminal de gaze lichefiate să reia exporturile la finele lunii februarie sau începutul lui martie. Livrările consistente de gaze lichefiate şi gradul ridicat de umplere a depozitelor de gaze conferă Europei încrederea necesară că va traversa iarna actuală fără probleme în aprovizionare cu energie. Preţul gazelor a coborât săptămâna trecută la cel mai redus nivel din ultimele 16 luni, ceea ce a mai eliminat o parte din îngrijorările cu privire la inflaţie şi economia europeană. "Piaţa gazelor a rămas relativ stabilă în pofida valului de frig. În condiţiile în care temperaturile ar urma să crească până la începutul lui februarie, nu se aşteaptă o evoluţie volatilă a preţului până atunci", susţin analiştii de la firma Alfa Energy într-un raport săptămânal. Norvegia, principalul furnizor de gaze al Europei după ce Rusia şi-a redus livrările, a anunţat marţi că îşi revine după recentele reduceri ale producţiei provocate de întreruperile planificate dar şi de unele neprogramate, adăugând însă că livrările sale totale de gaze sunt în continuare sub capacitatea maximă.

Moldova, mulțumită dacă Zelenski ar negocia situația Transnistriei Foto: eurointegration.com.ua
Eveniment

Moldova Zelenski negocia situația Transnistriei

Moldova ar fi mulțumită dacă Zelenski ar negocia cu Rusia situația Transnistriei, spune un vicepreședinte al Parlamentului Moldovei, Mihai Popșoi, membru al PAS. El a apreciat că influențarea autorităților transnistrene va fi dificlă, câtă vreme Republica Moldova depinbde curentul furnizat de centrala de la Cuciurgan. Moldova, mulțumită dacă Zelenski ar negocia situația Transnistriei „Dar suntem enorm de recunoscători președintelui Zelenski, care a punctat, inclusiv public, că diferendul transnistrean va fi discutat ca și parte a negocierilor, când se va ajunge la ele, între Ucraina și Federația Rusă. Și s-ar putea să existe o fereastră de oportunitate, important e să fim pregătiți pentru asta”, a spus Popșoi, într-un interviu pentru Vocea Basarabiei. El a spus că „președintele Zelenski a anunțat că unul din punctele de negociere, de fapt, una din precondiții pentru a negocia, pentru a discuta cu Kremlinul este soluționarea conflictului transnistrean”. Popșoi a menționat că în aceste condiții „s-ar putea să existe o fereastră de oportunitate, dar în același timp trebuie să avem un optimism, așa, rezervat, având în vedere că noi am mai fost, cu mare regret, în situații mulți ani în urmă”. „Și în 2008, și mai devreme, când s-a părut că a existat o fereastră de oportunitate, care apoi s-a adeverit a nu fi tocmai o fereastră, și nu tocmai o oportunitate”, a precizat el. „E puțin probabil să ne imaginăm că s-ar putea mișca carul din loc într-un mod serios atât timp cât Federația Rusă și Ucraina sunt în stare de război”, a adăugat Popșoi. Chișinăul speră să nu mai depindă de curentul din Transnistria Liderul PAS a arătat că influențarea autorităților din Transnistria este dificilă atâta vreme cât Republica Moldova depinde de curentul furnizat de centrala de la Cuciurgan: „Atât timp cât procuri energie electrică și ești dependent de energia electrică de la Cuciurgan e mai greu să convingi pe cineva. Uite, când vom ajunge în situația, și sperăm cât de curând să ajungem în situația să nu mai avem această dependență, să putem procura suficientă energie electrică fie din Ucraina, unde sunt probleme cu volumele de energie electrică, fie din România sau de pe întreaga piață europeană prin România, pe termen lung aceasta va fi cea mai sustenabilă și cea mai bună soluție, atunci probabil va fi mai ușor să-i convingem pe prietenii noștri așa-ziși din Tiraspol, dar...”. Citește și: Ucraina, marcată de scandaluri de corupție: un ministru adjunct, arestat, conducerea Apărării convocată la Parlament

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră