joi 27 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2079 articole
Eveniment

Prețul la gaze, sub 50 de euro prima dată în 17 luni

Speranțele lui Putin de a ține Euopa de Vest în frig s-au prăbușit: prețul la gaze coboară sub 50 de euro/MWh pentru prima dată în ultimele 17 luni, anunță Bloomberg. Ieri, Politico arăta că țările UE sunt pe cale să iasă din iarnă cu depozitele de gaze pline circa 50%. Financial Times remarca, în acest context că, la un an de la invadarea Ucrainei, bugetul Rusiei este serios afectat de încasările limitate din exporturile de energie. Citește și: Preţurile de referinţă la gaze pe piaţa din Europa au scăzut sub 70 de euro pentru un Megawatt-oră Prețul la gaze, sub 50 de euro prima dată în ultimele 17 luni Contractele futures pentru gazele naturale din Europa au scăzut sub 50 de euro pentru prima dată în ultimele 17 luni, odată cu domolirea celei mai grave crize energetice din ultimele decenii, raportează Bloomberg. Grafic: Twitter Janis Kluge Preţurile au scăzut cu peste 80% de la vârful atins în august, când reducerea livrărilor de gaze naturale ale Rusiei au adus Europei costuri de aproximativ 1 trilion de dolari, lovind economia regiunii şi împingând inflaţia la cel mai ridicat nivel din ultimele decenii. În prezent, continentul înregistrează o revenire bruscă, deoarece vremea relativ blândă, eforturile de reducere a consumului de energie şi intrările puternice de gaze naturale lichefiate din SUA către Qatar reduc din intensitate crizei. Contractele futures de referinţă pentru prima lună au scăzut cu până la 4,8%, la 49,5 euro pe megawatt-oră, cel mai scăzut nivel înregistrat de la 1 septembrie 2021. Contractele au pierdut aproximativ 35% până acum în acest an, dar sunt încă de două ori mai mari decât nivelurile obişnuite pentru această perioadă a anului. Preţurile ar putea creşte în continuare dacă va exista o vreme rece prelungită înainte de sfârşitul iernii sau dacă vor exista întreruperi ale aprovizionării. De asemenea, concurenţa cu Asia pentru GNL ar putea crea în continuare un risc de creştere. Financial Times atrage însă atenția că prețul la consumatori nu o să scadă pe termen scurt, fiindcă distribuitorii au încheiat contracte cu mult timp înainte. Totuși, până la urmă, și facturile vor fi reduse.

Prețul la gaze, sub 50 de euro prima dată în ultimele 17 luni Foto: Twitter Gazprom
Dîncu, fost ministru al Apărării și profesor la academia SRI, lansează în serie mesaje favorabile Moscovei Foto: Facebook
Politică

Dîncu lansează în serie mesaje favorabile Moscovei

Președintele Consiliului Național al PSD, Vasile Dîncu, fost ministru al Apărării și ex-profesor la academia SRI, lansează în serie, de peste un an mesaje favorabile Moscovei - motiv pentru care, de altfel, a fost forțat să plece de la conducerea Apărării. În plus, Dîncu este cel care l-a însoțit pe Marcel Ciolacu la o întâlnire, la Chișinău, cu primarul Ion Ceban, adversar declarat al Maiei Sandu și care conduce un partid sancționat de SUA, întrucât a fost înființat cu susținerea Kremlinului. Dincu, Ciolacu și Ceban, la Chișinău Dîncu lansează în serie mesaje favorabile Moscovei Ultimele sale declarații au minimalizat riscul unui puci al Kremlinului în Republica Moldova și au sugerat că Maia Sandu a inventat acest păericol pentru a-și reface popularitatea. Iată o scurtă cronologie a declarațiilor făcute de Dîncu, favorabile Moscovei: 25 ianuarie 2022, când era deja ministru al Apărării: „Citându-l pe președintele francez Emmanuel Macron, trebuie să revenim la valorile de acum 30 de ani, în momentul în care gândeam securitatea alături de Rusia, nu împotriva Rusiei”. 11 mai 2022: proiect fantezist de dotare a armatei române. „Sperăm ca în viitor să şi producem în România submarine, dar deocamdată trebuie să achiziţionăm submarine pentru că Marea Neagră s-a aglomerat foarte mult, este plină de «rechini» şi este nevoie de asta”, a spus Dîncu. 6 septembrie 2022: ministerul Apărării a anunțat oficial că respinge PNRR și nu avizează revizuirea pensiilor din sistemul de apărare pe principiul contributivității. Într-un răspuns al ministrului Apărării, Vasile Dîncu, la o interpelare se arată că: „Ministerul Apărării nu a avizat revizuirea pensiilor după principiul contributivității, așa cum este propus în PNRR”. 8 octombrie 2022: „Războiul va mai continua, (…) singura şansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia. Sigur, e vorba de o negociere complexă. (…) Ţările lumii, NATO, Statele Unite să negocieze pentru Ucraina garanţii de securitate şi o pace cu Rusia. Singură Ucraina nu va putea să negocieze cu Rusia, deoarece clasa politică din Ucraina în momentul acesta nu poate să îşi permită să-şi asume (…) pierderea de teritorii, o pierdere injustă până la urmă de teritorii. Ar fi o înfrângere prea mare pentru politică”, a afirmat Dîncu, la Prima TV. După aceste declarații, el a fost împins să demisioneze. 22 noiembrie 2022: Marcel Ciolacu și Vasile Dîncu se întâlnesc la Chișinău cu Ion Ceban. Partidul lansat de edilul-șef al Chișinăului, Ion Ceban, „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN), ar fi finanțat din surse de la Moscova, potrivit documentului privind sancțiunile aplicate de SUA pentru 21 de persoane și entități din Republica Moldova. 15 februarie 2022: Dîncu desființează avertismentele Maiei Sandu despre intenția Kremlinului de a răsturna regimul din Modlova: „Nu văd un pericol rusesc iminent în R.Moldova, ci o încercare de revigorare a simpatiei pentru Maia Sandu”. În toamna anului trecut, declarațiile lui Dîncu despre negocierile cu Rusia au fost preluate, laudativ, de către presa aservită Kremlinului. Favoritul presei Kremlinului Declarațiile fostului ministru al Apărării din România au fost preluate instantaneu de către TASS, agenția de presă de stat de la Moscova (articolul, aici). În aceeași zi, pe 8 octombrie, ideile lui Dîncu au apărut și pe gazeta.ru (articolul, aici), care a citat TASS. Trei zile mai târziu, pe 11 octombrie, TASS a revenit cu o știre potrivit căreia președintele Klaus Iohannis a criticat ieșirea lui Dîncu (articolul, aici). Citește și: Alexandru Muraru (PNL): Alegațiile lui Dîncu au făcut jocul Rusiei și „au fost folosite împotriva NATO” Emilia Șercan scria, în 2016, că Dîncu a fost timp de patru ani (2011 – 2015) directorul Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat, care înseamnă organismul de conducere al unei şcoli doctorale, din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” din subordinea Serviciului Roman de Informaţii. Ea susținea că, în perioada în care Dîncu era director acolo, la această academie s-au produs „cele mai multe plagiate dovedite dintr-o instituţie academică din România”.

Bahmut, cel mai mare malaxor uman (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Bahmut, cel mai mare malaxor uman

Bahmut, cel mai mare malaxor uman. Oraşul ucrainean Bahmut, scena unor lupte înverşunate de mai multe luni, nu este pe punctul să cadă, în pofida recentelor progrese ruseşti, a apreciat marţi patronul grupului paramilitar privat Wagner, Evgheni Prigojin, care a subliniat că acolo are loc un măcel. Bahmut, cel mai mare malaxor uman "Nu vom sărbători prea curând", a admis Prigojin, citat de serviciul său de presă pe Telegram. "Bahmut nu va fi luat mâine, pentru că există o rezistenţă puternică, bombardamente, iar maşina de tocat carne este în acţiune", a adăugat el, referindu-se la pierderile grele pe câmpul de luptă. Wagner, care a recrutat mii de puşcăriaşi pentru a se alătura forţelor sale în Ucraina, conduce asaltul asupra Bahmut încă din vară şi a cucerit recent o serie de localităţi învecinate în tentativa de a încercui oraşul. "Adversarul se activează şi trimite tot timpul noi rezerve. În fiecare zi, între 300 şi 500 de combatanţi sosesc la Bahmut de peste tot, tirurile de artilerie se intensifică de la o zi la alta", mai spune Evgheni Prigojin. Pușilin admite că Ucraina nu va abandona orașul Denis Puşilin, liderul separatist prorus din regiunea ucraineană Doneţk, unde se află Bahmut, a indicat, la rândul său, că Ucraina nu dă niciun semn că ar vrea să cedeze oraşul, pe care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a calificat drept "fortăreaţă". "Înţelegem perfect că nu există pentru moment nicio perspectivă ca adversarul să-şi abandoneze poziţiile fără luptă", a declarat el pentru media ruse. Un oraş cu aproximativ 70.000 de locuitori înainte de ofensiva rusă declanşată cu aproape un an în urmă, Bahmut este în mare parte distrus în urma celor şase luni de lupte, care au provocat pierderi grele ambelor tabere. Localitățile din jur, tocate de ruși Chiar dacă importanţa sa strategică este contestată, oraşul a dobândit statutul de simbol al luptei între Moscova şi Kiev pentru controlul regiunii industriale Doneţk. Preşedinţia ucraineană a admis luni o situaţie "complicată" în localitatea Paraskovievka, la numai aproximativ 10 km de centrul oraşului Bahmut, care "se confruntă cu bombardamente şi atacuri ruseşti intense". Citește și: Viktor Orban a băgat Ungaria în recesiune tehnică. Analiștii estimează că, în 2023, această țară și Rusia vor avea căderi ale PIB-ului. Reuters consemnează datele bune din România Denis Puşilin a declarat vineri că trupele Moscovei au de acum sub control trei din cele patru rute de aprovizionare ale forţelor ucrainene în drum către Bahmut. Șeful Pentagonului vede o oportunitate Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat marţi după-amiază, în cadrul unei conferinţe de presă de la Bruxelles, că se aşteaptă ca Ucraina să lanseze o ofensivă în primăvară. "Ucraina vrea să creeze un avânt... Ne aşteptăm să-i vedem lansând o ofensivă undeva în primăvară", le-a spus el jurnaliştilor după cea de a 9-a reuniune a Grupului de contact pentru Ucraina. El a spus că Rusia foloseşte în luptă un număr de noi militari care sunt prost instruiţi şi prost echipaţi, iar rata mortalităţii este foarte mare. "Va exista o oportunitate pentru ei să preia iniţiativa", a spus Austin, care a dat asigurări că aliaţii vor face toate eforturile pentru a le asigura cât mai multă muniţie posibil, în contextul în care secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat luni că Ucraina consumă mai multă muniţie în război decât produc ţările aliate. Fără anunțuri despre avioane Întrebat dacă aliaţii Ucrainei au discutat marţi despre chestiunea livrării de avioane de luptă Ucrainei, Austin a declarat: "Nu am niciun anunţ de făcut astăzi". În acelaşi timp el a precizat că în cele din urmă decizia de a livra sau nu avioane de luptă revine fiecărui stat în parte şi că SUA nu se vor opune unor astfel de decizii. El a precizat că aliaţii, prin eforturile lor combinate, au dat apărătorilor Ucrainei opt brigăzi de luptă. "În urmă cu an an, (Vladimir) Putin a presupus că Ucraina este o ţintă uşoară, că Kievul va cădea uşor şi că lumea va asista pasivă. Realitatea a arătat că s-a înşelat în fiecare din aceste presupuneri", a mai spus Lloyd Austin.

Orban a băgat Ungaria în recesiune tehnică Foto: Facebook
Eveniment

Orban băgat Ungaria recesiune tehnică

Premierul Viktor Orban a băgat Ungaria în recesiune tehnică: în trimestrul IV al anului trecut PIB-ul acestei țări a scăzut cu 0,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În trimestrul III al lui 2022 s-a diminuat cu 0,7%. Potrivit unei definiții din 1967, recesiunea tehnică constă în scăderea Produsului Intern Brut (PIB) în două trimestre consecutiv. Știrea Reuters care anunță recesiunea din Ungaria menționează faptul că economia României a încheiat anul 2022 peste așteptări. Datele publicate marți de Institutul Național de Statistică arată o creștere economică de 4,8% în 2022. Citește și: Cehia şi-a redus dependenţa de gazele ruseşti de la 97% la 3% în opt luni și plăteşte de patru ori mai puţin decât Ungaria, care rămâne agățată de Rusia – analiză Ziarul Financiar Orban a băgat Ungaria în recesiune tehnică Economia ungară a crescut cu 0,4% pe parcursul întregului an 2022. Însă acest lucru nu a fost suficient pentru a preveni intrarea economiei Ungariei într-o recesiune tehnică. Evoluția PIB-ului Ungariei, de la un trimestru la altul Grafic: Twitter Ungaria a fost țara europeană cu cea mai mare rată a inflației în luna ianuarie a acestui an, aceasta ajungând la nivelul de 25,7%. ?? Sad to be right on my recession callSoaring #inflation, higher rates, supply snarls, and the #war pushes the eastern EU economies into contraction.#Hungary shrank by 0.4%, making it the second in the region after the Czechia to fall into #recession.https://t.co/g9sVN5VTkR— Fatih Aydemir (@fthydmr) February 14, 2023 „Pentru moment vedem o probabilitate realistă ca PIB-ul să se contracte și în primul trimestru din 2023, pentru ca apoi să poată să înceapă recuperarea către nivelurile de dinainte de criză”, a afirmat Peter Virovacz, economist la ING, citat de Reuters. Citește și: Ungurii trec granița ca să alimenteze cu carburant după ce prețurile la pompă au explodat în Ungaria În Europa, doar două țări se confruntă cu recesiunea: Ungaria și Rusia, care a fost sancționată, a anunțat Institutul de Cercetare Economică Internațională din Viena (WIIW) în previziunile sale de iarnă, citate de Daily News Hungary.

Aproape un milion de ruși au fugit din țară Foto: twitter
Eveniment

Aproape un milion de ruși au fugit din țară

Aproape un milion de ruși au fugit din țară de la începutul invaziei din Ucraina, aceasta fiind situație fără precedent de la revoluția bolșevică din 1917, scrie Washington Post. Aproape un milion de ruși au fugit din țară „Datele inițiale arată că cel puțin 500.000 de persoane, poate chiar aproape un milion, au plecat în anul care a trecut de la începutul invaziei - un val la fel de mare ca emigrația care a urmat revoluției bolșevice din 1917 și prăbușirii Uniunii Sovietice în 1991 (…) Iar valul ar putea fi încă în fază incipientă. Războiul nu pare nici pe departe terminat. Orice nou efort de recrutare din partea Kremlinului va declanșa noi plecări, la fel ca și înrăutățirea condițiilor economice, care sunt de așteptat pe măsură ce conflictul se prelungește. Costul financiar, deși vast, este imposibil de calculat. La sfârșitul lunii decembrie, Ministerul rus al Comunicațiilor a raportat că 10 % dintre lucrătorii IT din țară au plecat în 2022 și nu s-au mai întors. Parlamentul Rusiei dezbate acum un pachet de stimulente pentru a-i aduce înapoi. Dar în parlament s-a vorbit și despre pedepsirea rușilor care au plecat prin deposedarea lor de bunurile de acasă. Putin s-a referit la cei care au plecat ca la niște "gunoaie" și a spus că plecarea lor va "curăța" țara - chiar dacă unii dintre cei care au plecat nu i s-au opus lui, sau războiului”, arată Washington Post. Însă unul din efectele acestei migrații este că au plecat exact cei care doreau să i se opună lui Putin. Citește și: Nicușor Dan: „Eu sper ca corupţii din zona imobiliară să ajungă în puşcărie înainte de a avea un cutremur şi nu după, cum se întâmplă în Turcia” Washington Post arată unde au plecat rușii care doreau să scape de război: 112.000 în Georgia, 100.000 în Kazahstan, 100.000 în Serbi, 78.000 în Turcia, peste 65.000 în Armenia, circa 37.000 în Israel, 30.000 în Kîrghistan, peste 21.000 în SUA și circa 7.700 în Mongolia.

Maia Sandu spune că Kremlinul pregătea un puci Foto: Facebook
Eveniment

Maia Sandu spune că Kremlinul pregătea un puci

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, spune că Kremlinul pregătea un puci cu mercenari din Rusia, Serbia și Muntenegru. În cadrul unor declarații de presă, ea a vorbit despre faptul că „perioada următoare presupune diversiuni cu implicarea unor diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil, care să întreprindă acțiuni violente, atac asupra unor edificii ale statului și luare de ostatici”. Maia Sandu spune că Kremlinul pregătea un puci „Declarația președintelui Zelenski despre planurile Federației Ruse de destabilizarea Republicii Moldova au fost confirmate de instituțiile noastre. Planul Rusiei de a întreprinde acțiuni subversive pe teritoriul statului nostru nu este unul nou. Tentative de destabilizare a situației au existat și în toamna anului trecut, dar ele nu și-au atins obiectivul”, a afirmat Maia Sandu. Potrivit ei, „în perioada octombrie-decembrie, poliţia şi Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) au intervenit în mai multe cazuri de organizare a elementelor criminale şi au oprit tentativele de violenţă. În toamnă, accentul s-a pus pe criza energetică care trebuia să provoace nemulţumiri majore în rândul populaţiei şi să conducă la proteste violente”. Însă șeful statului moldovean a vorbit despre planurile de viitor ale Kremlinului. „Planul pentru perioada următoare presupune diversiuni cu implicarea unor diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil, care să întreprindă acțiuni violente, atac asupra unor edificii ale statului și luare de ostatici. Prin acțiuni violente mascate sub proteste ale așa-numitei opoziții ar urma să se forțeze schimbarea puterii de la Chișinău”, a afirmat Maia Sandu. Mizau pe ȘOR și oamenii lui Plahotniuc Președinta a mai spus că „planul presupune folosirea persoanelor din afara țării pentru acțiunile cu caracter violent”. „Materialele conțin instrucțiuni despre regulile de intrare în Republica Moldova pentru cetățeni ai Federației Ruse, Republicii Belarus, Serbiei și Muntenegru. Vă asigur că instituțiile statului lucrează la prevenirea acestor provocări”, a adăugat șefa statului, citată de newsmaker.md. Sandu a menționat că „în realizarea planului, autorii mizează pe mai multe forțe interne în special pe grupări criminale cum ar fi formațiunea ȘOR și toate derivatele ei, pe unii veterani, foști angajați ai forțelor de ordine și pe mai multe persoane cunoscute în legăturile lor cu Plahotniuc”. Citește și: Oficial ucrainean: Moscova ar putea folosi luptătorii ceceni pentru o lovitură de stat în Republica Moldova „Cea mai agresivă formă de atac este atacul informațional. Încercările Kremlinului de a aduce violențele în țara noastră nu vor reuși”, a menționat Sandu.

Putin, la nunta lui Karin Kneissl, fost ministru de Externe austriac (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Austria, pe cale să scoată Rusia din izolare

Austria este pe cale să scoată Rusia din izolare: 15 parlamentari ruși supuși sancțiunilor ar putea primi vize pentru a participa la o reuniune a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) la Viena, între 23 și 24 februarie. Austria, pe cale să scoată Rusia din izolare Delegațiile din nu mai puțin de 20 de state democratice, printre care Marea Britanie, Canada, Franța sau Polonia, au scris cancelarului austriac, precum și ministerului de Externe din această țară, cerându-le să blocheze participarea delegației ruse. „Este important să ne amintim că parlamentarii ruși sunt parte integrantă a sistemului de putere și complici la crimele pe care Rusia le comite în fiecare zi în Ucraina", se arată în scrisoare, care a fost citită de Associated Press. "Ei nu au ce căuta într-o instituție însărcinată cu promovarea unui dialog sincer și a opoziției față de război". Televiziunea de stat din Polonia consemnează și faptul că delegația rusă ar fi prezentă la Viena exact în ziua în care este marcat un an de la începutul invaziei rusești în Ucraina. Austria is set to issue visas to sanctioned Russian parliamentarians to attend an upcoming security summit on the anniversary of Russia’s invasion of Ukraine. https://t.co/cj11PhAIlp— Foreign Policy (@ForeignPolicy) February 10, 2023 Delegații americani la Adunarea Parlamentară a OSCE nu s-au numărat printre semnatarii scrisorii. Ambasadorul american la OSCE, Michael Carpenter, a declarat vineri reporterilor că delegații ruși „nu sunt oameni care merită să poată călători în țările occidentale". Cu toate acestea, Carpenter a adăugat că "depinde de guvernul austriac să stabilească dacă va acorda sau nu vize". Oficialii austrieci nu au comentat scrisoarea. La 5 februarie, ministrul de externe Alexander Schallenberg a apărat decizia Austriei de a permite rușilor sancționați să intre în țară, argumentând că este important să se mențină deschise canalele de comunicare cu Moscova, în ciuda "atacului brutal al Rusiei împotriva Ucrainei". Citește și: OZN-urile cilindrice de deasupra Americii de Nord zboară la înălțimea culoarelor aeriene civile, există temeri că ar putea avea loc o catastrofă Ministerul austriac de Externe a insistat, de asemenea, că, în calitate de gazdă a sediului OSCE din Viena, este obligat din punct de vedere legal să acorde vize reprezentanților națiunilor participante care doresc să ia parte la reuniunile de acolo.

Cutremurul din Turcia, provocat de arme geologice, spune Diana Șoșoacă Foto: Facebook
Eveniment

Cutremurul din Turcia, provocat de arme geologice

Cutremurul din Turcia a fost provocat de „arme geologice”, pentru a-l „pedepsi” pe președintele Erdogan, pentru apropierea sa de Federația Rusă, este o teorie prezentată în Senat, la declarații politice, de Diana Șoșoacă. Aceste declarații rămân consemnate în Monitorul Oficial al României. Cutremurul din Turcia, provocat de arme geologice Iată principalele teze ale Dianei Șoșoacă, consemnate de ecopolitic.ro: „Până când am trăit să asistăm și la producerea de cutremure la comandă? În fapt, este un atac asupra Turciei din partea mai marilor lumii, cărora le-a displăcut total faptul că au fost puși la punct de Recep Tayyp Erdogan, președintele Turciei” „150 de replici ale unui cutremur devastator, al doilea mai mare ca primul fără existența unui focar, zona fiind stimulată artificial, armele geologice existând de foarte mult timp, folosindu-se până acum fără a cauza foarte multe victime, probabil pentru experimente. Acum a fost pusă în practică”. „Dacă ne voim uita cu atenție pe harta conductelor din Turcia, o să vedem că este brăzdată de conducte de gaz și petrol, acestea fiind, de fapt, și unul dintre scopuri – distrugerea lor. Însă cu 10 secunde înainte de producerea așa-zisului seism, turcii au închis aceste conducte. În plus, cu 24 de ore înainte de producerea seismului, 10 state și-au retras ambasadorii din Turcia. Cu 5 zile înainte de producerea acestuia, MAE din România emitea o avertizare de călătorie pentru cetățenii români în Turcia, deși nu exista un pericol” „Hărțile prezentate pe toate canalele de televiziune arată că nu a existat un epicentru, ci o epilinie cu mii de cutremure. Serviciile secrete turcești investighează o posibilă intervenție criminală, a se citi o implicare a altui stat în declanșarea primului seism, ce a urmat ulterior fiind o reacție în lanț după destabilizarea plăcilor tectonice din regiune. Este foarte clar că președintele Erdogan a fost pedepsit pentru curajul, demnitatea și onoarea sa și pentru apropierea sa de Federația Rusă, în fapt, o poziție de neutralitate și mediere pentru pace”. Deja obișnuitele amenințări cu moartea La final, senatoarea a făcut un apel la revoltă mondială: „De aceea vă îndem pe toți cei care mai vreți să trăim într-o lume a lui Dumnezeu și nu a satanei, vă îndemn la ridicarea la luptă, la revoltă mondială pentru a ne elibera cu toții și a nimici acești dușmani, pentru că în acest moment suntem în legitimă apărare. Luați ghearele de pe Turcia, luați ghearele de pe România, luați ghearele oamenii lui Dumnezeu. Avertisment pentru psihopații lumii: dacă pentru voi este nevoie să moară oameni, și pentru noi este nevoie să pieriți voi. Este totul sau nimic, ochi pentru ochi și dinte pentru dinte. Legea Talionului”.

Rachetele rusești, foarte aproape de România (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Rachetele rusești, foarte aproape de România

Rachetele rusești, foarte aproape de România. Valerii Zalujnîi, șeful armatei ucrainene, a transmis că două rachete rusești de croazieră au trecut prin spațiul aerian al României și Republicii Moldova. Ministerul Apărării Naționale al României a anunțat că informația nu se confirmă. Însă autoritățile din Republica Moldova au confirmat că o rachetă rusească a tranzitat spațiul aerian cu direcția Ucraina. Racheta a fost lansată de pe o navă militară rusească din Marea Neagră, din apropierea Peninsulei Crimeea, spre Ucraina. Rachetele rusești, foarte aproape de România Generalul Valerii Zalujnîi, șeful armatei ucrinene, a anunțat pe Twitter că "astăzi, 10 februarie, la ora 10:18, două rachete de croazieră rusești Kalibr au trecut frontiera de stat a Ucrainei cu Republica Moldova. La ora 10:33 a.m., aceste rachete au traversat spațiul aerian al României. După aceea, rachetele au intrat din nou în spațiul aerian al Ucrainei la punctul de trecere a frontierei celor trei state". Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene din Ucraina, Yuri Ignat, a menționat că Forțele Aeriene ar fi putut să doboare cele două rachete rusești, dar nu au vrut să pună în pericol populația unui stat străin. El a mai menționat că nu este prima dată când Rusia încalcă spațiul aerian al țărilor străine, în special al Republicii Molvoda. MApN: "Informațiile nu se confirmă" Ministerul Apărării Naționale din România a transmis oficial că informațiile făcute publice de generalul Valerii Zalujnîi nu se confirmă. „Sistemul de supraveghere aeriană al Forțelor Aeriene Române a detectat vineri, 10 februarie, o țintă aeriană lansată din Marea Neagră de pe o navă a Federației Ruse, din apropierea Peninsulei Crimeea, cel mai probabil o rachetă de croazieră, care a evoluat în spațiul aerian al Ucrainei, Republicii Moldova și a reintrat în spațiul aerian ucrainean fără să intersecteze, în niciun moment, spațiul aerian al României”, a anunțat Ministerul Apărării. Cel mai apropiat punct al traiectoriei țintei de spațiul aerian al României a fost înregistrat de sistemele radar la aproximativ 35 kilometri nord-est de granița Românei. Două MiG-uri, redirecționate „Autoritățile române au aplicat toate procedurile standard de la momentul detectării lansării țintei și până la clarificarea completă a acestei situații. În plus, la ora 10.38, două aeronave MiG-21 LanceR ale Forțelor Aeriene Române din serviciul de luptă Poliție Aeriană sub comandă NATO, care se aflau în acea perioadă într-un zbor de exercițiu, au fost redirecționate către zona de Nord a României pentru a suplimenta opțiunile de reacție”, a mai transmis MApN. După aproximativ două minute situația a fost clarificată, iar cele două aeronave și-au reluat misiunea inițială. Ministerul Apărării Naționale susține că Forțele Aeriene Române monitorizează permanent, în cooperare cu forțele Aliate, spațiul aerian național și zona din proximitate. O rachetă rusească o survolat Moldova Ministerul Apărării al Republicii Moldova a confirmat că o rachetă rusească a traversat spațiul aerian spre Ucraina. Citește și: Pentagonul cere bani pentru operațiuni ultrasecrete, ale forțelor speciale, în Ucraina. Vor fi angajați cetățeni ucraineni, susține Washington Post „Structurile responsabile din cadrul instituției au detectat, la ora 10:18, o rachetă, care a traversat spațiul aerian al Republicii Moldova, deasupra localității Mocra din regiunea transnistreană și, ulterior, deasupra localității Cosauți din raionul Soroca, cu direcția spre Ucraina. Menționăm că Ministerul Apărării, în colaborare cu structurile responsabile din țară, monitorizează atent situația în regiune, și condamnă ferm violarea spațiului aerian al Republicii Moldova”, a transmis Ministerul Apărării din Moldova.

Pentagonul cere bani pentru operațiuni ultrasecrete în Ucraina Foto: U.S. Army Special Operations Command
Eveniment

Pentagonul cere bani operațiuni ultrasecrete în Ucraina

Pentagonul cere bani pentru operațiuni ultrasecrete, ale forțelor speciale, în Ucraina, însă vor fi angajați cetățeni ucraineni, susține Washington Post. Operațiunile „surogat” - în care nu sunt implicate forțe speciale americane, ci militari cu contract din alte state - urmăresc colectarea de informații de pe front. Astfel de operațiuni sunt folosite împotriva unor state precum China sau Rusia, cu care SUA nu sunt oficial în război, dar se află într-o situație conflictuală. Finanțarea acestor programe ar fi de doar 15 milioane de dolari, extrem de puțin prin comparație cu alte programe și având în vedere beneficiile. Pentagonul cere bani pentru operațiuni ultrasecrete în Ucraina „Comandourile americane, folosind o finanțare similară, au plătit timp de mulți ani unități militare și paramilitare străine selecte din Orientul Mijlociu, Asia și Africa, angajându-le ca "surogat" în operațiunile de combatere a terorismului, împotriva Al-Qaeda, a Statului Islamic și a filialelor acestora. Programele mai noi, cum ar fi cele utilizate în Ucraina, sunt considerate o formă de "război neregulat". Acestea sunt destinate utilizării împotriva adversarilor, cum ar fi Rusia și China, cu care Statele Unite se află în competiție, nu în conflict deschis”, scrie Washington Post. Este neclar cum vor fi antrenate aceste trupe, dacă SUA va trimite militari în Ucraina sau le va pregăti la baze din afara acestei țări. Înainte de invazie, trupele din unitățile de operațiuni speciale americane desfășurau două programe de război neregulat în Ucraina. În cadrul unuia din aceste programe, SUA avea „oameni care demontau propaganda rusă și spuneau adevărata poveste pe bloguri" - a declarat o persoană din comunitatea operațiunilor speciale. Citește și: Zelenski, în Parlamentul European, spune că Ucraina a interceptat planurile serviciilor secrete rusești de a distruge Republica Moldova. Servicul secret de la Chișinău confirmă Comandourile americane au folosit cel de-al doilea program pentru a trimite agenți ucraineni în misiuni de recunoaștere clandestine în estul Ucrainei. "Antrenam surogate pentru a merge să colecteze informații despre semnale de la o baterie de radare rusești… chestii de genul acesta. Nu antrenam și nu plăteam ucraineni pentru a merge să ucidă ruși pentru noi", a declarat un alt oficial guvernamental pentru Washington Post. Publicația din SUA susține că forțele „surogat” nu vor fi dotate cu echipamente care „să creeze probleme ulterior”.

Simonyan spune că mama ei ar fi mândră de ea dacă ar muri pentru țară Foto: Twitter
Eveniment

Simonyan mama ei mândră dacă ar muri pentru țară

Moment patetic la o televizune din Rusia: propagandista Margarita Simonyan spune că mama ei ar fi mândră de ea dacă ar muri pentru țară. Simonyan a încheiat patetic, trimițând un pupic către camere și spunând: „Mămica mea!”, în timp ce publicul aplauda. Simonyan spune că mama ei ar fi mândră de ea dacă ar muri pentru țară Invitată la un interviu la emisiunea „Viață și soartă”, Simonyan, redactor șef la Russia Today, a fost întrebată în legătură cu presupusele amenințări la adresa vieții ei. Propagandista Kremlinului a răspuns că a discutat această situație cu mama ei, care i-ar fi spus: „În primele zile, am fost blocată, într-o stare de stupoare, dar apoi am depășit, fiindcă mi-am spus: mii, milioane de mame din întreaga lume își pierd copii în război, de ce mie să-mi fie mai bine?”. Head of RT Margarita Simonyan shared her dismay about Russia's invasion of Ukraine dragging out for much longer than anyone could have anticipated. Simonyan also promotes the notion that dying young is a great way to go—and her mother agrees. pic.twitter.com/8aV5DtbjsT— Julia Davis (@JuliaDavisNews) February 9, 2023 „Puteți să vă imaginați o mamă gândind în acest fel: dacă e soarta fiicei mele să moară astfel, sunt mândră că fiica mea a murit pentru patrie”, a concluzionat Simonyan. Șefa Russia Today s-a făcut remarcată, în ultimul an, pentru declarațiile extreme de susținere a agresiunii împotriva Ucrainei. În decembrie, în cadrul ceremoniei la care i s-a decernat medalia de onoare, șefa Russia Today, ea i-a mulțumit lui Putin, public, pentru că-i „măcelărește pe canibali”. Acesta i-a ascultat scurtul discurs vizibil mulțumit. Citește și: FOTO Presa rusă de stat justifică invazia: Ucraina s-ar pregăti să gazeze populația rusă. Fotografii oribile cu morți, difuzate ca argumente „Vladimir Vladimirovich, lucrăm sub conducerea ta de mulți ani. De mult doream să vă spun ceva și cred că acesta este momentul cel mai potrivit. Mulțumesc pentru că-i măcelăriți pe canibali! (...) Și vă vom ajuta să-i măcelăriți pe canibali atâta timp cât veți cere asta de la noi! Slujesc Rusia, vă mulțumesc!”, a spus Simonyan.

Putin, încrezător că Vestul va abandona Ucraina Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Putin încrezător că Vestul va abandona Ucraina

Putin este încrezător că, pe termen lung, Vestul va abandona Ucraina: „Rusia consideră că timpul este de partea sa”, arată un raport al serviciului estonian de informații, publicat acum două zile. Raportul arată și că regimul Putin se îndreaptă spre dictatură și este extrem de neîncrezător în șansele Rusiei de a deveni o democrație, bazată pe alegeri libere. Public report by Estonian Foreign Intelligence out now. Covers developments in #Russia’s military, internal politics, influence operations.Highlights importance of Ukraine for Russia - without controlling Ukraine, their imperialist ambitions fall apart.https://t.co/9XZo3Vxu0b pic.twitter.com/qE1CbeoSPc— Kaja Kallas (@kajakallas) February 8, 2023 Putin, încrezător că Vestul va abandona Ucraina „Rusia consideră că timpul este de partea sa în războiul din Ucraina - rezervele mobilizate ale Kremlinului sunt antrenate, echipamentele militare pierdute sunt înlocuite cu armament din depozite și, în același timp, Rusia distruge în mod sistematic infrastructura civilă critică a Ucrainei, în speranța de a frânge voința ucrainenilor de a se apăra. Rusia intenționează probabil să își desfășoare rezervele mobilizate la sfârșitul pregătirii lor, în prima jumătate a anului 2023, într-o nouă ofensivă. În pofida pierderilor suferite și a problemelor de producție a materialelor de război și a noilor arme, Rusia intenționează să își continue acțiunile militare împotriva Ucrainei în 2023. În acest scop, Kremlinul intenționează să mobilizeze resurse umane și industriale suplimentare pentru a sprijini acțiunea militară, căutând oportunități de a se aproviziona cu arme și muniții din alte țări, cum ar fi Iran, Belarus și Coreea de Nord. Obiectivele strategice ale Rusiei rămân neschimbate în ciuda înfrângerilor militare: subjugarea Ucrainei, erodarea unității occidentale și transformarea securității europene rămân în centrul ambițiilor geopolitice ale Rusiei. Războiul dintre Rusia și Ucraina va continua și în 2023, având în vedere că, până în prezent, Rusia nu a manifestat un interes sincer față de negocierile de pace, întrucât acestea nu ar asigura îndeplinirea obiectivelor strategice ale Kremlinului. În timp ce Putin pare să creadă în continuare că timpul va juca în favoarea Rusiei și că va reuși să "bombardeze" Ucraina la masa negocierilor, realitatea va ajunge mai devreme sau mai târziu la Kremlin. Prin urmare, disponibilitatea continuă a țărilor occidentale de a sprijini Ucraina este crucială pentru a crește costul continuării războiului pentru Rusia”, se arată în document. Estonia, mefientă că Rusia poate deveni o democrație Serviciul estonian de informații estimează că Rusia se îndreaptă spre o dictatură completă, iar perspectiva ca regimul Putin să cadă este mică. „Chiar dacă este improbabil să vedem că regimul rusesc se prăbușește, deschizând calea pentru o democrație și alegeri democratice, orice încercare de democratizare ar fi, foarte probabil, de scurtă durată”, apreciază structura de informații a Estoniei. „În prezent, o facțiune și mai radicală se ridică în prim-plan în cadrul elitei conducătoare a Rusiei, iar unii membri ai elitei, anterior mai moderați, au început să iasă în evidență cu declarații mai degrabă extreme. Comportamentul lor poate fi un semn de panică; este posibil ca aceștia să fi realizat că războiul din Ucraina a fost o greșeală uriașă care nu mai poate fi corectată și că singura cale de urmat este să lupte mai departe, folosind metode din ce în ce mai radicale. Este de asemenea, este posibil ca permisiunea ca radicalii să ocupe un loc central să facă parte din tacticile lui Putin pentru a arăta că dispariția sa ar aduce la cârmă un grup și mai extremist”, mai apreciază oficialii estoni.

Serviciile secrete maghiare sifonează la ruși de ani întregi, susține un europarlamentar francez Foto: Facebook Viktor Orban
Internațional

Serviciile secrete maghiare sifonează la ruși

Serviciile secrete maghiare sifonează la ruși de ani întregi, susține un europarlamentar francez, Gwendoline Delbos-Corfield, care este raportor al legislativului de la Strasbourg în chestiuni legate de Ungaria. Gwendoline Delbos-Corfield este membru al Partidului Verzilor. Serviciile secrete maghiare sifonează la ruși „Delbos-Corfield a declarat că serviciile secrete maghiare au divulgat deliberat anumite date rușilor, dar nu a oferit detalii suplimentare. Raportorul UE consideră că Ungaria reprezintă o amenințare pentru Uniunea Europeană, deoarece rușii influențează semnificativ guvernul țării. Europarlamentarul a participat la o discuție la Bruxelles, unde a vorbit despre aceste probleme împreună, printre alții, cu Gergely Karácsony, primarul Budapestei. Delbos-Corfield a spus că Ungaria este problematică nu doar din cauza corupției sau a statului de drept, ci și pentru că serviciile secrete maghiare și unele instituții guvernamentale au scurgeri de informații către ruși, ceea ce reprezintă o amenințare la adresa securității”, relatează Daily News Hungary, citând site-ul Euronews în maghiară. Europarlamentarul și-a exprimat surprinderea că nimeni din Consiliul European - conducerea politică a UE - nu reacționează la această situație. Citește și: Noaptea de 6 spre 7 februarie 2023, cea mai sângeroasă pentru armata rusă, de la invadarea Ucrainei: Kievul susține că-n 24 de ore au murit 1.030 de militari ruși Este Ungaria placa turnantă a spionajului rusesc? În decembrie 2022, Deutsche Welle titra: „Este Ungaria placa turnantă a spionajului rusesc în UE?” Postul german relata că, la sfârșitul lunii noiembrie 2022, forțele speciale ucrainene au arestat un presupus agent rus la granița dintre Ucraina și Ungaria. Bărbatul încercase să introducă ilegal informații secrete în Ungaria, stat membru al UE, pe o unitate flash pe care ar fi ascuns-o în anus. Unitatea flash conținea informații personale furate despre persoane de rang înalt și personal din cadrul serviciului secret intern ucrainean SBU și al serviciului de informații militare ucrainean GUR, precum și date sensibile privind bazele armatei ucrainene, armele și logistica. După cum s-a dovedit, spionul intenționa să predea unitatea la Ambasada Rusiei din capitala Ungariei, Budapesta. Peste 50 de diplomați acreditați lucrează în prezent la Ambasada Rusiei din Budapesta, în timp ce puțin peste 20 lucrează la Praga, Varșovia și Bratislava la un loc. Dar personalul Ambasadei Rusiei nu este singurul care se bucură de imunitate; personalul Băncii Internaționale de Investiții (IIB), care a fost fondată în perioada sovietică, beneficiază și el de imunitate. În urmă cu trei ani, banca și-a mutat sediul central de la Moscova la Budapesta. Acest lucru înseamnă că nu are de ce să se teamă din partea autorității de reglementare financiară și a sistemului judiciar din Ungaria și nu trebuie să se îngrijoreze de anchete penale, mai arată Deutsche Welle, citând un jurnalist maghiar de investigații, Szabolcs Panyi.

Noaptea cea mai sângeroasă pentru armata rusă Foto: Twitter
Eveniment

Noaptea cea mai sângeroasă pentru armata rusă

Noaptea de 6 spre 7 februarie 2023 a fost cea mai sângeroasă pentru armata rusă, de la invadarea Ucrainei până acum: Kievul susține că-n 24 de ore au murit 1.030 de militari ruși. Armata ucraineană a mărit numărul de morți din rândul militarilor ruși cu 1.030, în cursul nopții, ajungând la 133.190, și a descris această creștere ca fiind cea mai mare din război. La rândul ei, Rusia a declarat că Ucraina a avut 6.500 de victime în luna ianuarie. Noaptea cea mai sângeroasă pentru armata rusă Kievul nu a oferit detalii, iar datele nu au putut fi verificate în mod independent, scrie Reuters. „Dar afirmația potrivit căreia luptele au fost cele mai sângeroase de până acum se potrivește cu descrierile ambelor părți ale unei campanii din ce în ce mai intense de război de tranșee, care a lăsat câmpurile de luptă acoperite de zăpadă din estul Ucrainei pline de cadavre”, scrie agenția de presă. Kievul și Occidentul spun că Rusia a trimis trupe și mercenari în estul Ucrainei în ultimele săptămâni, în speranța că va putea prezenta noi câștiguri la momentul primei aniversări a invaziei. ?️Russian failed attack in the direction of Avdiivka, #Donetsk Oblast. #UkraineRussiaWar pic.twitter.com/jfs7NG4EV3— MilitaryLand.net (@Militarylandnet) February 6, 2023 Rusia a pierdut circa 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți, a scris, la 3 februarie, New York Times, citând surse vestice și americane. Totuși, publicația arată că o estimare corectă este greu de realizat, atât Rusia, cât și Ucraina, secretizând numărul celor uciși sau răniți pe front. Poți citi și: Rusia a pierdut 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți – New York Times. Luptele din jurul Bakhmut au majorat substanțial pierderile Kremlinului New York Times arată că explicația numărului uriaș de soldați ruși uciși sau răniți se află în faptul că Moscova aruncă în luptă trupe prost antrenate, inclusiv deținuți înrolați în unitățile Wagner.

Rusia înregistrează, în ianuarie, cel mai mare deficit din ultimii 25 de ani Foto: Kremlin.ru
Economie

Rusia înregistrează cel mai mare deficit din 25 de ani

Rusia înregistrează, în ianuarie, cel mai mare deficit din ultimii 25 de ani: 25 de miliarde de dolari, arată agenția de presă Bloomberg. Pentru a-l acoperi, această țară a vândut tone de aur și rezervele în yuani. Rusia înregistrează, în ianuarie, cel mai mare deficit din ultimii 25 de ani „Veniturile din petrol și gaze naturale ale guvernului Rusiei au scăzut în ianuarie, contribuind la cel mai mare deficit bugetar din prima lună a anului, cel puțin din 1998 încoace. Veniturile fiscale din petrol și gaze au scăzut cu 46% în ianuarie, față de perioada similară a anului trecut, în timp ce cheltuielile au crescut cu 59% din cauza războiului din Ucraina. Combinația acestor factori a generat un deficit de 1.760 de miliarde de ruble (25 de miliarde de dolari), a anunțat luni Ministerul de Finanțe. Scăderea veniturilor din petrol și gaze naturale vine ca urmare a sancțiunilor occidentale asupra exporturilor rusești, care includ acum o interdicție asupra majorității importurilor maritime de țiței și combustibili rafinați în țările UE, precum și plafonarea prețurilor în cadrul G-7. Din cauza acestor măsuri, țițeiul Ural - principalul amestec de export al Rusiei - se tranzacționează cu reduceri semnificative față de prețurile de referință”, arată agenția de presă. Russia's #budget in January 2023:Revenue: -35.1% compared to Jan 22.Expenditure: +58.7% compared to Jan 22.Deficit in January alone: >1% of GDP.Total deficit in 2023 will be higher than planned, but unusual January data may be 2022 spending overhang.https://t.co/kdAuauIkjt pic.twitter.com/FXk18ysSX7— Janis Kluge (@jakluge) February 6, 2023 Un declin al exporturilor de gaze a contribuit, de asemenea, la scăderea veniturilor din energie, după ce Gazprom PJSC a redus cea mai mare parte a livrărilor sale către Europa, cândva cea mai mare piață a sa. Veniturile non-energetice au scăzut, de asemenea, cu 28% în ianuarie. Citește și: Rusia ar vrea să marcheze un an de la începerea invaziei în Ucraina printr-un atac masiv prin est, susține ministrul Apărării de la Kiev. Moscova își pregătește deja terenul cu fumigene Russia is selling yuan reserves to cover the budget deficit caused by falling oil and gas revenuesIf the average price of Russian oil falls to $35 per barrel, Russian yuan reserves may run out as early as 2023. To accumulate them, Moscow needs to sell oil above the price cap. pic.twitter.com/GLvPibieZx— NEXTA (@nexta_tv) February 5, 2023 Ministerul de Finanțe a dezvăluit că a vândut 3,6 tone de aur, precum și 2,3 miliarde de yuani din fondul suveran de investiții în ianuarie pentru a contribui la acoperirea deficitului. Cea mai mare parte a rezervelor internaționale ale Rusiei a fost înghețată din cauza sancțiunilor internaționale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră