sâmbătă 13 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2424 articole
Internațional

SUA denunță interferența Rusiei în R.Moldova

SUA denunță interferența Rusiei în R.Moldova. Statele Unite ale Americii au declarat, marți, îngrijorarea lor cu privire la o posibilă interferență rusă în al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Alegerile sunt așteptate să fie foarte strânse, cu mize importante pentru viitorul țării. SUA denunță interferența Rusiei în R.Moldova Secretarul de stat american, Antony Blinken, a subliniat că Statele Unite sunt preocupate de posibilele încercări ale Rusiei de a influența rezultatul alegerilor din Republica Moldova. Citește și: Becali recunoaște că a fost infiltrat de Viorel Hrebenciuc în AUR ca să-l ajute pe Simion să intre în turul II Aceste îngrijorări apar în contextul apropierii celui de-al doilea tur de scrutin, programat pentru 3 noiembrie. Blinken a declarat că Rusia ar putea încerca să obstrucționeze dreptul cetățenilor moldoveni de a-și alege liderii în mod liber și suveran, subliniind importanța respectării procesului democratic în această țară. Cumpărarea de voturi Statele Unite au acuzat Rusia de diverse acțiuni menite să submineze democrația moldovenească. Printre aceste acțiuni se numără finanțarea ilegală, cumpărarea de voturi, dezinformarea și desfășurarea unor activități cibernetice rău intenționate. Washingtonul a criticat în mod deschis aceste eforturi, susținând că ele au ca scop perturbarea alegerilor și a referendumului recent desfășurat în Moldova. Rezultatul referendumului și tensiunile politice În urma referendumului de duminică, cetățenii moldoveni au votat la limită în favoarea principiului aderării la Uniunea Europeană. Rezultatul strâns al votului este considerat o provocare pentru președinta proeuropeană Maia Sandu, care a promovat activ ideea integrării europene. Maia Sandu, fost economist, a obținut cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din această țară cu 2,6 milioane de locuitori. Totuși, ea se confruntă cu un al doilea tur de scrutin dificil, în care riscurile interferenței externe sunt ridicate. Contextul geopolitic și rolul Rusiei Președinta Maia Sandu a adoptat o poziție fermă împotriva influenței Moscovei, în special după invazia rusă în Ucraina, țară vecină cu Republica Moldova. Aceasta a inițiat demersuri la Bruxelles pentru a avansa candidatura țării sale la aderarea în Uniunea Europeană. Referendumul recent a avut rolul de a consolida mandatul acestei strategii proeuropene. Statele Unite au acuzat în mod direct Rusia că a cheltuit milioane de dolari pentru a încerca să influențeze rezultatele electorale în Republica Moldova, un efort perceput ca o amenințare la adresa independenței și democrației acestei foste republici sovietice.

SUA denunță interferența Rusiei în R.Moldova (sursa: Facebook/Antony Blinken)
Comandamentul NATO, Marea Baltică, înfurie Rusia (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Comandamentul NATO, Marea Baltică, înfurie Rusia

Comandamentul NATO, Marea Baltică, înfurie Rusia. Germania a inaugurat un nou centru de comandament naval în Marea Baltică pentru a coordona forțele NATO, asigurând că această măsură respectă dispozițiile tratatului care reglementează statutul internațional al Germaniei după reunificare. Berlinul a răspuns astfel la amenințările Rusiei cu posibile consecințe în urma deschiderii centrului. Comandamentul NATO, Marea Baltică, înfurie Rusia Ministerul rus de Externe l-a convocat marți pe ambasadorul Germaniei la Moscova, Alexander Graf Lambsdorff, pentru a protesta împotriva inaugurării noului comandament. Citește și: Ipocrizia lui Lipă: dublu campion mondial lăsat fără indemnizație de merit, deși a câștigat și un proces, în timp ce angajații unor federații iau premii de sute de mii de euro Moscova a susținut că deschiderea acestuia ar încălca acordul "2+4", un tratat semnat după reunificarea Germaniei, care interzice staționarea trupelor NATO în estul Germaniei. Diplomatul german a respins ferm aceste acuzații, afirmând că guvernul federal nu a încălcat acordul "2+4", potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului de Externe german. Rolul "Commander Task Force Baltic" Noul comandament naval, denumit oficial "Commander Task Force Baltic", a fost inaugurat în orașul portuar Rostock și va coordona planificarea operațiunilor și exercițiilor maritime NATO în Marea Baltică. Acesta va asigura conducerea forțelor navale aliate în situații de pace, criză și război. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a subliniat că acest comandament nu presupune staționarea trupelor NATO în estul Germaniei, fiind în conformitate cu prevederile acordului "2+4". Avertizările Rusiei Rusia a calificat deschiderea centrului de comandament drept o „revizuire treptată a rezultatelor celui de-Al Doilea Război Mondial” și a acuzat Germania de „militarizarea țării”. Moscova a cerut guvernului german să ofere explicații detaliate cu privire la această decizie și a avertizat că extinderea infrastructurii militare NATO în fosta Germanie de Est va atrage un răspuns din partea sa. Consolidarea apărării NATO Invazia Rusiei în Ucraina a amplificat temerile privind o potențială agresiune în regiunea Mării Baltice, o zonă strategică de aprovizionare și de importanță economică pentru aliații NATO. Alianța Nord-Atlantică a avertizat cu privire la riscurile de spionaj și alte amenințări din partea Rusiei, care are porturi strategice în exclava Kaliningrad și în apropierea orașului Sankt Petersburg. Pentru a răspunde acestor provocări, NATO a decis să-și întărească capacitățile de apărare în regiunea Mării Baltice, contribuind la asigurarea stabilității și securității aliate în fața riscurilor crescute.

China și Rusia, prietenie „de neclintit” (sursa: kremlin.ru)
Internațional

China și Rusia, prietenie „de neclintit”

China și Rusia, prietenie „de neclintit”. Președintele Chinei, Xi Jinping, a reafirmat marți relația „de neclintit” cu Rusia, în ciuda contextului internațional tensionat, în cadrul întâlnirii cu omologul său rus, Vladimir Putin, la summitul BRICS, desfășurat în orașul rus Kazan. China și Rusia, prietenie „de neclintit” Xi Jinping a subliniat că, deși situația internațională este marcată de schimbări și turbulențe semnificative, angajamentul său față de parteneriatul strategic dintre China și Rusia rămâne ferm. Citește și: Ipocrizia lui Lipă: dublu campion mondial lăsat fără indemnizație de merit, deși a câștigat și un proces, în timp ce angajații unor federații iau premii de sute de mii de euro La începutul summitului, el a declarat că relațiile bilaterale reprezintă o alegere strategică solidă, neafectată de presiunile globale. Relațiile bilaterale În timpul discursului său, președintele chinez a amintit că această întâlnire este a treia cu Vladimir Putin în cursul acestui an și a menționat celebrarea a 75 de ani de relații diplomatice între cele două țări. El a evidențiat că, în ciuda transformărilor majore din ultimele decenii, legăturile strânse dintre poporul chinez și cel rus rămân neschimbate. "Pilonii noii Ordini mondiale multipolare" Xi Jinping a subliniat importanța BRICS ca platformă de promovare a unei ordini mondiale multipolare și a evidențiat rolul summitului de la Kazan, care este primul după aderarea unor noi membri: Egipt, Iran, Emiratele Arabe Unite și Etiopia. Aceasta reflectă ambițiile BRICS de a influența echilibrul geopolitic global. Putin, cooperare "profundă" Vladimir Putin a subliniat că relațiile strategice dintre Rusia și China reprezintă un „exemplu” pentru toate statele, fiind bazate pe avantaje reciproce și stabilitate. El a afirmat că aceste relații nu sunt conjuncturale, ci sunt fundamentate pe cooperarea profundă și pe angajamentul de a asigura stabilitatea internațională. Cooperarea Ruso-Chineză pentru "securitatea globală" Putin a accentuat că parteneriatul ruso-chinez joacă un rol de stabilizare în politica mondială. El a subliniat intenția Rusiei de a continua extinderea cooperării cu China pe platformele internaționale, cu scopul de a promova securitatea globală și o ordine mondială echitabilă. Liderii BRICS, la Kazan În cadrul summitului BRICS de la Kazan, președintele Putin a organizat un dineu la care au participat liderii celor nouă țări membre, inclusiv reprezentanții celor patru noi state membre: Iran, Egipt, Emiratele Arabe Unite și Etiopia. De asemenea, la eveniment au fost prezenți și reprezentanții altor 20 de state interesate să se alăture acestui grup de influență globală. Această întâlnire a reconfirmat intențiile comune ale Rusiei și Chinei de a construi o ordine mondială bazată pe principii de cooperare și non-aliniere, în pofida provocărilor geopolitice actuale.

Polonia închide consulatul Rusiei din Poznan(sursa: gov.pl)
Internațional

Polonia închide consulatul Rusiei din Poznan

Polonia închide consulatul Rusiei din Poznan. Polonia a anunțat închiderea consulatului Rusiei din orașul Poznan, situat în vestul țării, invocând presupuse tentative de sabotaj. Declarația a fost făcută de ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski. Decizia a atras reacția Moscovei, care a promis că va riposta. Tensiunile dintre Polonia și Rusia Acest nou episod de tensiune între Polonia și Rusia vine pe fondul unor relații deja deteriorate, amplificate de contextul geopolitic din regiune și de implicarea Poloniei în sprijinul militar pentru Ucraina. Citește și: Ipocrizia lui Lipă: dublu campion mondial lăsat fără indemnizație de merit, deși a câștigat și un proces, în timp ce angajații unor federații iau premii de sute de mii de euro Închiderea consulatului rus reprezintă un nou capitol în acest conflict diplomatic. În contextul războiului din Ucraina, Polonia a devenit un punct strategic pentru transportul de provizii militare către forțele ucrainene. Acest rol important a transformat Polonia într-o țintă pentru activitățile de spionaj ale Rusiei și pentru acte de sabotaj și incendiere. Cazul Judiciar din Wroclaw Decizia de a închide consulatul rus vine după un proces judiciar care implică un cetățean ucrainean în vârstă de 51 de ani, acuzat că intenționa să incendieze o fabrică de vopsea din Wroclaw, un alt oraș din vestul Poloniei. Cotidianul Gazeta Wyborcza a raportat că procurorii au propus o sentință de trei ani de închisoare pentru suspect, dar instanța din Wroclaw a respins acordul, considerându-l prea indulgent. Cazul urmează să fie rejudecat. Polonia închide consulatul Rusiei din Poznan Ministrul Radoslaw Sikorski a declarat că există dovezi solide privind implicarea unor servicii de informații străine în tentativa de sabotaj. Potrivit acestuia, Federația Rusă ar fi responsabilă pentru astfel de acțiuni, nu doar în Polonia, ci și în alte țări aliate. În urma acestor acuzații, Polonia a decis să retragă acordul pentru funcționarea consulatului rus din Poznan. Reacția Moscovei la decizia Poloniei Moscova a reacționat prin intermediul purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care a numit decizia Poloniei "un alt pas ostil". De asemenea, a promis un răspuns "dureros" la închiderea consulatului din Poznan.

Guvernul rus cumpără masiv telefoane iPhone (sursa: oreanda-news.com)
Internațional

Guvernul rus cumpără masiv telefoane iPhone

Guvernul rus cumpără masiv telefoane iPhone. Achizițiile de telefoane iPhone de către guvernul rus în perioada ianuarie-septembrie 2024 au crescut de patru ori față de aceeași perioadă a anului trecut, conform unui raport publicat de cotidianul financiar Vedomosti. Aceasta se întâmplă în ciuda restricțiilor impuse unor oficiali ruși de a utiliza dispozitive Apple, potrivit surselor internaționale. Avertismentele FSB și riscurile de spionaj În iunie 2023, serviciul rus de securitate FSB a acuzat Statele Unite că ar fi desfășurat o operațiune de spionaj care a compromis câteva mii de telefoane iPhone, folosind un software sofisticat de supraveghere. Citește și: Cota unică va crește la 16% (de la 10%), iar TVA, la 21% (de la 19%), anunță fiscalistul Gabriel Biriș Apple a dezmințit acuzațiile, însă incidentele au amplificat îngrijorările privind securitatea dispozitivelor. Interdicția Kremlinului privind utilizarea iPhone-urilor În 2023, cotidianul Kommersant a raportat că Kremlinul a cerut oficialilor implicați în pregătirea alegerilor prezidențiale din 2024 să înceteze utilizarea telefoanelor iPhone. Motivul invocat a fost riscul de supraveghere din partea agențiilor de informații occidentale, ceea ce a dus la restricții suplimentare pentru oficialii guvernamentali. Guvernul rus cumpără masiv telefoane iPhone Conform Vedomosti, citând un reprezentant al platformei de tranzacționare Tenderplan, valoarea contractelor pentru achiziția de telefoane iPhone în primele trei trimestre din 2024 a atins 6,9 milioane de ruble (aproximativ 71.469 de dolari), față de 1,6 milioane de ruble în aceeași perioadă a anului precedent. Reuters nu a putut verifica în mod independent aceste date. Restricțiile pentru angajații guvernamentali Ministerul Digitalizării din Moscova a interzis anul trecut utilizarea iPhone-urilor și a tabletelor iPad de către angajați în scopuri de serviciu, inclusiv pentru emailuri și aplicații. Totuși, în ciuda acestor măsuri, cererea pentru dispozitivele Apple a rămas ridicată în Rusia. iPhone 16 la mare căutare în Rusia, în ciuda sancțiunilor Lansarea modelului iPhone 16 a atras interes considerabil în Rusia, deși Apple a suspendat exporturile directe către această țară din cauza invaziei Ucrainei. Cu toate acestea, prin intermediul importurilor paralele legalizate de guvernul rus, rușii au reușit să achiziționeze dispozitive Apple, ignorând prețurile ridicate. Deși oficialii ruși au impus restricții privind utilizarea dispozitivelor Apple, achizițiile guvernamentale de iPhone-uri au crescut semnificativ în 2024. Cererea pentru aceste dispozitive rămâne puternică în rândul consumatorilor ruși, iar importurile paralele asigură disponibilitatea lor pe piață, în ciuda sancțiunilor și tensiunilor internaționale.

Rusia încearcă să delegitimeze rezultatele referendumului (sursa: X/MFA Russia)
Eveniment

Rusia încearcă să delegitimeze rezultatele referendumului

Rusia încearcă să delegitimeze rezultatele referendumului. Rusia a negat luni acuzațiile privind amestecul în afacerile interne ale Republicii Moldova și a criticat influența occidentală în alegerile prezidențiale și în referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană, desfășurate recent. Declarațiile au fost făcute de Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, conform surselor internaționale. Occidentul, acuzat de „ingerință electorală” Maria Zaharova a declarat că acuzațiile împotriva Rusiei sunt nefondate și că Occidentul s-ar fi implicat activ în procesul electoral din Republica Moldova. Citește și: Cota unică va crește la 16% (de la 10%), iar TVA, la 21% (de la 19%), anunță fiscalistul Gabriel Biriș Ea a menționat că politicienii din Uniunea Europeană au susținut în mod deschis guvernul moldovean și proiectul de integrare europeană, inclusiv prin vizite repetate la Chișinău în perioada campaniei electorale. Rusia încearcă să delegitimeze rezultatele referendumului Zaharova a criticat decizia autorităților de la Chișinău de a deschide doar două secții de votare în Rusia, în timp ce în Statele Unite și Europa Occidentală au fost organizate aproximativ 200 de secții. Aceasta a subliniat că între 300.000 și 500.000 de cetățeni moldoveni locuiesc în Rusia, iar restricționarea posibilității acestora de a vota a influențat rezultatele scrutinului. Comentarii față de rezultatele referendumului Referindu-se la rezultatele referendumului privind aderarea la UE, Maria Zaharova a precizat că votul a fost câștigat cu o marjă redusă și că rezultatele au fost dezamăgitoare pentru guvernul de la Chișinău și susținătorii săi occidentali. Ea a afirmat că proiectul de integrare europeană nu a beneficiat de un sprijin unanim din partea cetățenilor moldoveni și că mobilizarea alegătorilor din Europa Occidentală și America de Nord a jucat un rol decisiv. În ciuda criticilor, Maria Zaharova a subliniat că Rusia respectă alegerea făcută de cetățenii moldoveni și dorește să mențină și să dezvolte relațiile de prietenie cu Republica Moldova. Ea a evidențiat că Moscova rămâne deschisă pentru cooperare, în ciuda tensiunilor legate de procesul electoral. Acuzații din partea guvernului moldovean și OSCE Pe de altă parte, reprezentanții guvernului de la Chișinău și observatorii OSCE au denunțat implicarea Rusiei în alegerile din Republica Moldova, inclusiv prin acțiuni de cumpărare de voturi, atacuri hibride și campanii de dezinformare. Aceștia au considerat că influența Rusiei a fost una "masivă și fără precedent" în contextul scrutinului. Disputele privind influența externă în procesul electoral Declarațiile Maria Zaharova și reacțiile guvernului moldovean reflectă tensiunile dintre Rusia și Occident în legătură cu influența în Europa de Est. Aceste tensiuni se manifestă prin acuzații reciproce de ingerință în procesele electorale din regiune, pe fondul dorinței Republicii Moldova de a se apropia de Uniunea Europeană și de a-și consolida relațiile cu partenerii occidentali.

Kremlinul contestă rezultatele alegerilor din Moldova (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul contestă rezultatele alegerilor din Moldova

Kremlinul contestă rezultatele alegerilor din Moldova. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că alegerile din Republica Moldova nu au fost „libere”, iar rezultatele arată o creștere "greu de explicat" a voturilor în favoarea președintei Maia Sandu și a Uniunii Europene. Rezultatele aproape finale: Majoritatea voturilor pentru "DA" Potrivit rezultatelor aproape finale, 50,18% dintre alegători au votat "DA" în referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Citește și: George Simion a torpilat-o constant pe Maia Sandu: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu guvernul de la Chişinău” Aceste date au fost publicate luni, după ce Maia Sandu a afirmat că procesul de votare a fost influențat de "ingerințe din exterior fără precedent". Kremlinul contestă rezultatele alegerilor din Moldova Kremlinul a criticat modul în care s-au numărat voturile, considerând că au existat "anomalii" în acest proces. În timpul nopții, tabăra "NU" se afla în avantaj, însă dimineața, rezultatele au arătat un ușor avans pentru susținătorii pro-UE, ceea ce a stârnit nemulțumirea Moscovei. Cererea de dovezi privind acuzațiile de interferență Dmitri Peskov a cerut prezentarea de "probe" care să susțină acuzațiile președintei Maia Sandu. Aceasta susține că procesul electoral a fost influențat de "grupuri criminale" care au colaborat cu "forțe străine ostile" intereselor Republicii Moldova. Kremlinul consideră aceste acuzații extrem de grave și solicită clarificări suplimentare.

Rusia și Ucraina, schimb de prizonieri (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rusia și Ucraina, schimb de prizonieri

Rusia și Ucraina, schimb de prizonieri. Rusia și Ucraina au anunțat vineri un nou schimb de prizonieri de război, eliberând câte 95 de soldați din fiecare tabără. Negocierile care au facilitat acest schimb au fost mediate de Emiratele Arabe Unite. Rusia și Ucraina, schimb de prizonieri Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că „Nouăzeci și cinci dintre concetățenii noștri s-au întors acasă. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Soldați care au apărat Mariupol și Azovstal, precum și regiunile Donețk, Lugansk, Harkov, Kiev, Cernigău și Herson.” Zelenski a subliniat că fiecare eliberare de prizonieri aduce Ucraina mai aproape de ziua în care toți cetățenii săi vor fi eliberați din captivitatea rusă și a mulțumit echipei implicate în negocieri și eliberarea prizonierilor. Rusia anunță eliberarea soldaților săi Ministerul Apărării din Rusia a confirmat că „Datorită acestei negocieri, 95 de soldați ruși au fost eliberați”. În același schimb, 95 de prizonieri de război ucraineni au fost eliberați și ei. Acordurile de schimb De la invazia Rusiei asupra Ucrainei, care a început în februarie 2022, cele două părți au realizat mai multe schimburi de prizonieri. Aceste acorduri au fost mediate de țări precum Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Turcia. Schimbul anterior a avut loc luna trecută și a implicat 206 prizonieri din fiecare tabără. Pe lângă schimbul de prizonieri, vineri, autoritățile ucrainene au anunțat că au recuperat rămășițele a 501 soldați ucraineni căzuți pe câmpul de luptă, majoritatea provenind din estul Ucrainei. De asemenea, Rusia a recuperat trupurile a 89 de soldați, conform declarațiilor făcute de deputatul rus Șamsail Saraliev pentru canalul de știri RBK.

Rusia, atac cu drone asupra Kievului (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rusia, atac cu drone asupra Kievului

Rusia, atac cu drone asupra Kievului. Rusia a atacat Kievul cu drone în timpul nopții de vineri spre sâmbătă, timp de peste trei ore. Deși sistemele antiaeriene au reușit să intercepteze toate dronele rusești, o femeie a fost rănită în capitala Ucrainei. Rusia, atac cu drone asupra Kievului Șeful Administrației Militare Regionale din Kiev, Serghei Popko, a anunțat pe canalul său de Telegram că atacul a fost lansat din mai multe direcții și a durat peste trei ore și jumătate. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Forțele de apărare au reușit să neutralizeze toate dronele rusești care amenințau capitala. În raionul Dniprovski, o tânără a fost grav rănită la un picior în urma atacului. Conform primarului Kievului, Vitali Kliciko, aceasta a fost transportată la spital și a fost supusă unei intervenții chirurgicale după ce a fost lovită de un fragment de dronă. Alerte aeriene și noi atacuri în întreaga Ucraina Alertele aeriene au fost declanșate și în alte zone din Ucraina în primele ore ale zilei de sâmbătă. Rusia a lansat noi atacuri cu drone, bombe de planare și rachete de croazieră, afectând aproximativ 15 regiuni, printre care Nikolaiev în sudul țării și Dnipropetrovsk în centru, conform datelor furnizate de serviciul de apărare antiaeriană al Ucrainei pe Telegram. Regiunea Sumî, aflată aproape de linia frontului, a suferit de asemenea atacuri, în urma cărora șapte persoane au fost rănite de drone și bombe de planare. Mai multe părți ale infrastructurii energetice din Ucraina au fost distruse, acestea fiind deja ținte frecvente ale atacurilor rusești în ultimele luni.

Rusia avertizează Ucraina asupra armelor nucleare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia avertizează Ucraina asupra armelor nucleare

Rusia avertizează Ucraina asupra armelor nucleare. Președintele rus Vladimir Putin a descris vineri drept „provocare periculoasă” declarația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a sugerat la Bruxelles că Ucraina ar putea încerca să obțină arma nucleară. Rusia avertizează Ucraina asupra armelor nucleare Putin a avertizat că „orice măsură în această direcție va antrena o reacție corespunzătoare” din partea Rusiei. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Aceste afirmații au fost făcute în timpul unei întâlniri cu jurnaliști străini. Deși a afirmat că „nu știe” dacă Ucraina are capacitatea de a dezvolta o armă nucleară, Putin a subliniat că „acest lucru nu este dificil în lumea modernă”. Președintele rus a declarat ferm că „Rusia nu va permite în nicio circumstanță ca aceasta să se producă”, referindu-se la posibilitatea ca Ucraina să dezvolte arme nucleare. Declarația lui Zelenski Volodimir Zelenski a sugerat joi, în cadrul unui discurs susținut la Bruxelles, că Ucraina ar putea încerca să obțină arme nucleare pentru a se proteja de Rusia, în cazul în care nu va reuși să devină membră NATO. „Fie Ucraina dispune de arme nucleare, care îi vor servi ca protecție, fie ea trebuie să facă parte dintr-un fel de alianță”, a declarat Zelenski, subliniind că „nu cunoaștem o altă alianță la fel de eficientă” ca NATO. Acordul după destrămarea URSS După destrămarea Uniunii Sovietice, Ucraina a acceptat să predea Rusiei armele nucleare sovietice aflate pe teritoriul său, în baza Memorandumului de la Budapesta, semnat în 1994. Acest acord a fost menit să asigure securitatea Ucrainei în schimbul renunțării la arsenalul său nuclear.

Rusia pedepsește un desen cu închisoarea (sursa: Le Monde)
Internațional

Rusia pedepsește un desen cu închisoarea

Rusia pedepsește un desen cu închisoarea. Un tată din Rusia, Aleksei Moskaliov, condamnat la aproape doi ani de detenție pentru "discreditarea" armatei ruse, a fost eliberat marți după ispășirea pedepsei. Cazul său, care a șocat opinia publică din Rusia, scoate în evidență represiunea guvernului împotriva celor care critică invazia rusă din Ucraina. Rusia pedepsește un desen cu închisoarea Aleksei Moskaliov, în vârstă de 56 de ani, a fost separat de fiica sa Maria după ce aceasta, la 13 ani, a realizat un desen în clasă în care a ilustrat rachete rusești îndreptându-se către o femeie și un copil, alături de drapelul Ucrainei. Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Acest gest a declanșat o reacție rapidă din partea autorităților. Directoarea școlii a contactat poliția, care a descoperit mesaje postate de tatăl său pe rețelele sociale, în care critica ofensiva rusă împotriva Ucrainei. Condamnarea și detenția După incident, Aleksei a fost separat de fiica sa, care a fost plasată într-un cămin pentru minori, iar el a fost trimis în judecată. În martie 2023, Moskaliov a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru "discreditarea" armatei ruse. Cu câteva ore înainte de condamnare, el a fugit în Belarus, dar a fost rapid arestat și extrădat în Rusia. Tribunalul regional din Tula a redus ulterior pedeapsa sa cu două luni. În total, Aleksei a petrecut un an și șapte luni în detenție, deoarece o zi de arest preventiv a fost considerată ca o zi și jumătate într-o colonie de muncă, conform legislației ruse. Eliberarea și reîntâlnirea cu fiica sa Aleksei a fost eliberat marți și, potrivit avocatului său, Vladimir Bilienko, a putut în sfârșit să se reîntâlnească cu fiica sa Maria, în vârstă de 14 ani. ONG-ul OVD-Info, care a relatat despre acest caz, a publicat o înregistrare video emoționantă a revederii lor la ieșirea din penitenciarul din Novomoskovsk. Represiunea vocilor critice în Rusia Cazul Moskaliov este doar unul dintr-o serie de exemple de represiune a celor care critică invazia rusă în Ucraina. Potrivit OVD-Info, peste 1.000 de persoane au fost urmărite penal în Rusia pentru criticarea ofensivei ruse, iar alte câteva sute au fost forțate să plece în exil. Autoritățile ruse folosesc aceste metode pentru a limita contestarea și a intimida vocile disidente. Cazul lui Aleksei Moskaliov a devenit un simbol al represiunii din Rusia împotriva celor care se opun invaziei Ucrainei. Eliberarea sa aduce un moment de ușurare pentru familia sa, dar și o atenție crescută asupra măsurilor drastice luate de guvernul rus pentru a reduce la tăcere criticile.

Amestecul Rusiei în alegerile Republicii Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Amestecul Rusiei în alegerile Republicii Moldova

Amestecul Rusiei în alegerile Republicii Moldova. Kremlinul a respins acuzațiile referitoare la implicarea Rusiei în procesul electoral din Republica Moldova, acuzând, în schimb, persecuții împotriva partidelor și presei proruse. Declarațiile vin în contextul apropiatelor alegeri prezidențiale și referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană, programate pentru duminică. Peskov: „Cetățenii proruși sunt privați de drepturi” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că mulți cetățeni și partide politice din Republica Moldova doresc relații bune cu Rusia, însă li se refuză acest drept. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol, șefă peste Portul Constanța prin intermediul finului ei, Mihai Teodorescu, numit director General al Portului de către Sorin Grindeanu, foarte apropiat de Vicol Peskov a insistat că autoritățile de la Chișinău împiedică cetățenii proruse să își formeze partide politice și limitează libertatea presei proruse de a relata corect procesul electoral. Amestecul Rusiei în alegerile Republicii Moldova Președinta pro-occidentală a Republicii Moldova, Maia Sandu, care candidează pentru un nou mandat la alegerile prezidențiale din 20 octombrie și susține organizarea unui referendum privind aderarea la UE, acuză Rusia de tentative de destabilizare a țării. În replică, Kremlinul neagă orice implicare și denunță presiunile asupra forțelor proruse din Republica Moldova. Blocarea opoziției proruse și arestarea activiștilor Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova a respins înregistrarea blocului electoral prorus „Victorie-Pobeda”, condus de oligarhul fugar Ilan Șor, iar trei activiști ai acestui bloc au fost arestați în timpul vizitei președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aceasta a promis investiții europene de 1,8 miliarde de euro pentru Republica Moldova în următorii ani. Tentative de influențare a alegerilor prin finanțare externă Procuratura de la Chișinău a anunțat că zeci de mii de alegători moldoveni ar fi fost plătiți prin intermediul unor conturi bancare rusești, într-o încercare de a submina corectitudinea alegerilor. Acest lucru intensifică tensiunile dintre autoritățile moldovene și forțele proruse, în contextul unei campanii electorale extrem de sensibile pentru viitorul geopolitic al țării.

Rusia condamnă un francez la închisoare (sursa: youtube/TheSwissBox Conversation)
Internațional

Rusia condamnă un francez la închisoare

Rusia condamnă un francez la închisoare. Este vorba despre Laurent Vinatier, cercetător francez, acuzat de încălcarea legii. Rusia condamnă un francez la închisoare Un tribunal din Rusia l-a condamnat pe cercetătorul francez Laurent Vinatier la trei ani de închisoare, acuzându-l de încălcarea legii ruse privind „agenții străinătății”. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol, șefă peste Portul Constanța prin intermediul finului ei, Mihai Teodorescu, numit director General al Portului de către Sorin Grindeanu, foarte apropiat de Vicol Vinatier, în vârstă de 48 de ani, este angajat al Centrului pentru Dialog Umanitar (HD), o organizație internațională cu sediul la Geneva, specializată în medierea conflictelor. Acuzațiile aduse de FSB Laurent Vinatier a fost arestat în iunie de Serviciul Federal Rus de Securitate (FSB), fiind acuzat că nu s-a înregistrat ca „agent al străinătății” și că ar fi colectat informații militare sensibile. Potrivit FSB, cercetătorul francez ar fi stabilit numeroase contacte cu experți, sociologi, economiști și oficiali din Rusia, colectând date care ar fi putut fi folosite împotriva securității Federației Ruse de către servicii speciale străine. În septembrie, Vinatier a pledat vinovat în cadrul procesului, acceptând un regim special care i-a garantat o pedeapsă redusă. Aceasta înseamnă că pedeapsa maximă nu putea depăși două treimi din cei cinci ani prevăzuți de lege pentru infracțiunile de care a fost acuzat. Rusia utilizează deținuți străini în negocieri internaționale De-a lungul timpului, Moscova a folosit frecvent deținuții străini pentru a exercita presiuni asupra altor state sau pentru a negocia schimburi de prizonieri cu cetățeni ruși aflați în detenție în alte țări. Cazul lui Laurent Vinatier ar putea fi utilizat într-o asemenea strategie diplomatică. Legea „agenților străinătății” în Rusia Legea rusească privind „agenții străinătății” impune organizațiilor și persoanelor finanțate din surse externe să se înregistreze oficial la autorități. Deși legea a fost inițial menită să reglementeze transparența finanțării, aceasta este adesea folosită de autoritățile ruse pentru a controla și supraveghea activitățile opoziției și ale organizațiilor non-guvernamentale.

Amenințarea unui conflict direct Rusia, NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Amenințarea unui conflict direct Rusia, NATO

Amenințarea unui conflict direct Rusia, NATO. Serviciile secrete germane au avertizat că Rusia ar putea fi capabilă să lanseze un atac împotriva Alianței Nord-Atlantice (NATO) la sfârșitul acestui deceniu. Amenințarea unui conflict direct Rusia, NATO În cadrul unei ședințe publice în Camera Deputaților, Bruno Kahl, șeful serviciilor germane de spionaj și contraspionaj (BND), a declarat că, în termeni umani și materiali, forțele armate ruse vor fi probabil capabile să desfășoare un atac împotriva NATO în viitorul apropiat. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol, șefă peste Portul Constanța prin intermediul finului ei, Mihai Teodorescu, numit director General al Portului de către Sorin Grindeanu, foarte apropiat de Vicol Kahl a subliniat că posibilitatea unui conflict militar direct între Rusia și NATO devine din ce în ce mai reală. Acest avertisment vine pe fondul activităților tot mai agresive și destabilizatoare ale Rusiei, care încearcă să testeze limitele de toleranță ale Occidentului printr-o serie de acte de ingerință și sabotaj. Creșterea spionajului și sabotajului rusesc în Germania Martina Rosenberg, directoarea serviciului militar de contraspionaj german, a raportat o creștere semnificativă a actelor de spionaj și sabotaj care vizează armata germană. Aceasta a precizat că spionajul rusesc în Germania nu doar că s-a intensificat din punct de vedere cantitativ, dar a crescut și calitativ. Thomas Haldenwang, șeful Serviciului de Informații Interne, a adăugat că Moscova se află în spatele unui incident în care un colet suspect a luat foc la un centru DHL din Leipzig, în iulie. Dacă pachetul ar fi explodat la bordul unui avion, rezultatul ar fi fost o catastrofă. Amenințarea rusă, din ce în ce mai gravă Haldenwang a avertizat că amenințarea reprezentată de Rusia a evoluat dintr-o "furtună" într-un "uragan", care se îndreaptă de la est spre vest. El a făcut referire la țările baltice și Polonia, unde acțiunile Rusiei sunt mult mai brutale decât cele desfășurate în Germania. În plus, Bruno Kahl a precizat că Moscova se pregătește pentru o nouă escaladare a acțiunilor hibride și secrete, cu scopul de a testa limitele impuse de Occident. În fața acestei amenințări crescânde, guvernul german a anunțat o serie de măsuri pentru întărirea controalelor de securitate, în special pe rețelele de socializare. Aceste măsuri sunt menite să combată riscurile de spionaj în ministere și sabotajul infrastructurilor critice din Germania.

Ucraina distruge un avion militar rusesc (sursa: X/Defence intelligence of Ukraine)
Internațional

Ucraina distruge un avion militar rusesc

Ucraina distruge un avion militar rusesc. Ucraina a anunțat luni că a reușit să distrugă un avion de transport militar rusesc în timpul unui atac desfășurat pe o bază din regiunea Orenburg, situată în sudul Uralilor, la peste 1.000 de kilometri de granița ruso-ucraineană. Ucraina distruge un avion militar rusesc Acest raid este parte a unei serii de atacuri ucrainene care vizează infrastructura militară a Rusiei, cu scopul de a perturba logistica forțelor Moscovei, care continuă să bombardeze Ucraina începând din februarie 2022. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro Direcția de informații a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR) a anunțat pe platforma Telegram că un avion de transport militar de tip Tupolev Tu-134 a fost distrus în urma atacului. Potrivit GUR, acest avion aparținea regimentului 117 de aviație de transport militar al forțelor armate ruse și era utilizat pentru transportul conducerii Ministerului rus al Apărării. Incidentul a avut loc la aerodromul militar Orenburg-2, iar Ucraina a publicat imagini cu avionul în flăcări, sugerând că incendiul ar fi fost provocat intenționat. Atacurile ucrainene asupra teritoriului rusesc continuă Acest atac este doar unul dintre multele desfășurate de armata ucraineană pe teritoriul Rusiei. Kievul a subliniat că țintele sale sunt obiective militare sau industriale folosite de armata rusă pentru susținerea invaziei în Ucraina. Deși Rusia nu a raportat oficial atacul, aceste lovituri pe teritoriul rusesc s-au intensificat, în ciuda măsurilor ordonate de președintele Vladimir Putin pentru a crea o "zonă tampon" la graniță, menită să prevină astfel de incursiuni. Perturbarea logisticii rusești Prin aceste atacuri, Ucraina urmărește să afecteze capacitatea Rusiei de a-și menține ofensiva militară pe teritoriul ucrainean. De la începutul conflictului, forțele armate ruse au continuat bombardamentele asupra mai multor regiuni din Ucraina, însă aceste lovituri ucrainene pe teritoriul rus ar putea forța Moscova să-și regândească strategia logistică și militară.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră