joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2492 articole
Internațional

Acuzațiile Rusiei privind NATO și Moldova

Acuzațiile Rusiei privind NATO și Moldova. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a lansat miercuri acuzații dure la adresa NATO, susținând că alianța militară intenționează să transforme Republica Moldova într-un centru logistic pentru sprijinirea armatei ucrainene. Totodată, Rusia afirmă că NATO încearcă să-și extindă infrastructura militară cât mai aproape de granițele sale. Acuzațiile Rusiei privind NATO și Moldova Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, a adus aceste acuzații în cadrul briefingului de presă săptămânal. Citește și: Un mare iubitor de oi, fost ministru, este respins de soția sa, care a cerut ordin de protecție. Cei doi au o avere impresionantă, iar el este angajatul PSD Potrivit oficialului rus, majoritatea populației din Republica Moldova nu ar fi favorabilă aderării la alianța militară occidentală. Aceasta a subliniat că opiniile pro-occidentale ale președintelui Moldovei, Maia Sandu, nu reflectă dorințele tuturor cetățenilor. Transferuri de arme către Moldova Zaharova a menționat transferurile recente de arme către Republica Moldova ca un alt semnal al implicării crescute a NATO în regiune. În contextul tensiunilor geopolitice, Moscova consideră aceste mișcări drept o încercare de a consolida influența militară occidentală în vecinătatea sa imediată. Tensiunile dintre Rusia și NATO Aceste acuzații vin pe fondul unei situații geopolitice tensionate, în care Rusia își exprimă constant nemulțumirea față de extinderea NATO în fostele state sovietice. Republica Moldova, condusă de Maia Sandu, adoptă tot mai des o politică pro-europeană, ceea ce amplifică divergențele cu Moscova. Declarațiile Rusiei evidențiază îngrijorările acesteia cu privire la influența NATO în Moldova și regiune, în timp ce autoritățile moldovenești continuă să promoveze o agendă orientată spre integrarea europeană.

Acuzațiile Rusiei privind NATO și Moldova (sursa: X/МИД России)
Georgescu, susținut de compania rusă care lansa dezinformări despre coronavirus Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Georgescu, susținut compania rusă care lansa dezinformări

Călin Georgescu a fost susținut de compania rusă care, în pandemie, lansa dezinformări despre coronavirus în Franța și Germania, arată o investigație Financial Times publicată azi. Citește și: Radu Marinescu, avocatul care fost numit ministru al Justiției, controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, a încasat sute de mii de lei din contracte cu primari pesediști din Dolj și Gorj Georgescu, susținut de compania rusă care lansa dezinformări despre coronavirus „O rețea rusă de influență, activă în Franța și Germania în timpul pandemiei Covid-19, a fost desfășurată și în perioada premergătoare alegerilor recent anulate din România, potrivit unor documente văzute de Financial Times. AdNow, o firmă de publicitate online fondată în 2014 de cetățeni ruși, cu sediul la Moscova și cu o filială la Londra, a fost utilizată într-o campanie de promovare a dezinformării cu privire la vaccinurile occidentale împotriva coronavirusului. Firma, acum relocată în Bulgaria, a fost activă în ultimii ani în campanii publicitare în România și Bulgaria, arată documentele. Acestea au fost dezvăluite pentru prima dată de BG Elves, un grup bulgar de experți în securitate cibernetică și de portalul românesc de investigații Snoop. «Se joacă cu ingineria socială, încearcă să declanșeze emoții pentru a vă forța să faceți clic pe anunțurile lor înșelătoare», a declarat Petko Petkov de la BG Elves, care a analizat software-ul AdNow și a concluzionat că acesta utilizează o operațiune de profilare îmbunătățită care colectează informații despre utilizatori care pot fi exploatate în scopuri politice. «Este foarte ușor să fii indus în eroare. Scopul final este să vă ceară datele personale»”, arată publicația britanică. Influencerii lui Georgescu, plătiți din reclame la leacuri băbești dubioase „Documentele arată că, în ciuda mai multor schimbări de proprietate, AdNow are legături cu cercurile de extremă-dreapta, pro-ruse, ale României și a jucat un rol semnificativ în pregătirea terenului pentru mesajele anti-vacciniste, mistice și ultranaționaliste ale lui Georgescu.AdNow a funcționat ca un agent de publicitate online prin care clienții săi au putut să-i răsplătească pe susținătorii lui Georgescu cu reclame care au generat venituri estimate la 2 milioane de euro în ultimii ani, a spus Victor Ilie de la Snoop. Un astfel de produs promovat prin AdNow a fost Toxic Off, o pastilă care pretinde că elimină paraziții și toxinele din corpul uman cu o rată de 100% de «îmbunătățire generală a sănătății».«AdNow a fost aici de ani de zile, oferind publicului reclame, dezinformări privind sănătatea și escrocherii financiare, ceea ce i-a pregătit pentru o campanie abruptă precum cea de pe TikTok», a spus Ilie.«Într-o țară ca România, cu 19 milioane de oameni, dacă vezi 440 de milioane de reclame într-o lună, toate fiind pentru fraude sau medicamente false, asta îi poate educa pe oameni să-și piardă încrederea în știință, în rațiune». Fondatorul și directorul general al AdNow LLC între 2014 și 2018 a fost Iulia Serebryanskaya, absolventă a Universității de Stat din Novosibirsk, care a lucrat la campaniile prezidențiale ale lui Vladimir Putin și Dmitri Medvedev, iar ulterior a acționat ca director de comunicații pentru partidul de guvernământ Rusia Unită. Compania a fost apoi transferată unui alt cetățean rus (...) Paul-Olivier Dehaye, un matematician belgian care conduce o companie de inteligență artificială numită Hestia.ai, a descris publicitatea online drept „dezinformarea viitorului”. «Cu ajutorul acestor instrumente, puteți direcționa informații foarte precise, până la persoane și dispozitive individuale”, a declarat Dehaye. Instrumentele, a spus el, „pot fi utilizate pentru a semăna conținut strategic, inclusiv micro influențarea»”. mai explică Financial Times.

Acuzele rușilor asupra președintei Maia Sandu (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Acuzele rușilor asupra președintei Maia Sandu

Acuzele rușilor asupra președintei Maia Sandu. Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) susține că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pregătește un plan pentru o operațiune militară de preluare a controlului asupra regiunii separatiste Transnistria. Acuzele rușilor asupra președintei Maia Sandu Potrivit SVR, Maia Sandu a discutat recent cu oficiali din domeniul securității energetice, subliniind necesitatea elaborării unei strategii pentru încetarea prezenței rusești în regiune. Citește și: VIDEO Cum au făcut circ Șoșoacă și Makaveli în Parlament. Makaveli, plătit acum din bani publici, din bugetul Legislativului Potrivit SVR, Sandu "şi-a ieşit din minţi" după ce a fost informată că R. Moldova ar putea întâmpina probleme cu aprovizionarea cu energie în contextul în care contractul de tranzit al gazelor ruseşti către Europa prin sistemul de gazoducte ucrainene expiră pe 31 decembrie, iar Kievul refuză să îl prelungească. Conform comunicatului SVR, "nimeni nu poate garanta că președinta R. Moldova nu va încerca să declanșeze un război în regiune". Acuzațiile vin pe fondul unor probleme energetice iminente pentru Republica Moldova, legate de expirarea contractului de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina la finalul anului 2024. Planul pentru termocentrala din Transnistria SVR mai afirmă că Maia Sandu ar fi cerut elaborarea unui plan de preluare în forță a termocentralei din Transnistria, vitală pentru aprovizionarea energetică a Moldovei. Termocentrala funcționează cu gaz rusesc, iar dependența energetică a Moldovei este un factor de tensiune în contextul actual. Cerințele Chișinăului Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia, s-a desprins de Republica Moldova în urma unui conflict armat din 1992, în care forțele separatiste au beneficiat de sprijin militar rusesc. Autoritățile de la Chișinău cer retragerea trupelor ruse și a arsenalului militar din perioada sovietică, estimat la 40.000 de tone de arme și muniții. Aceste acuzații vin într-un context geopolitic tensionat, în care Republica Moldova încearcă să-și consolideze independența și să reducă influența Rusiei în regiune.

Amenințarea atacurilor hibride din partea Rusiei (sursa: Facebook/Directoratul Național de Securitate Cibernetică - DNSC)
Internațional

Amenințarea atacurilor hibride din partea Rusiei

Amenințarea atacurilor hibride din partea Rusiei. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că Germania trebuie să fie pregătită să facă față atacurilor hibride orchestrate de Rusia. Acestea includ campanii pe rețelele sociale care sprijină partidele de extremă dreapta și cele populiste, potrivit declarațiilor publicate de grupul de presă Funke. Amenințarea atacurilor hibride din partea Rusiei „Putin se angajează în atacuri hibride, iar Germania este în special în atenția sa. Ignorarea acestei amenințări nu o va face mai mică, ci mai mare”, a avertizat Pistorius. Citește și: VIDEO Cum au făcut circ Șoșoacă și Makaveli în Parlament. Makaveli, plătit acum din bani publici, din bugetul Legislativului Atacurile hibride implică utilizarea unor metode cibernetice complexe pentru a afecta rețelele, infrastructura sau pentru a semăna discordie socială. În cazul Germaniei, acestea vizează infrastructura critică, aprovizionarea cu energie, precum și activitățile în Marea Nordului și Marea Baltică. De asemenea, aceste atacuri includ campanii de dezinformare pe rețelele sociale, influențarea alegerilor și sprijin financiar pentru partidele populiste și de extremă dreapta, cum ar fi AfD și alianța populistă BSW, condusă de Sahra Wagenknecht. Strategia lui Putin: Divizarea societății „Strategia președintelui Putin este să tulbure și să împartă societatea noastră”, a declarat Pistorius. Ministrul a subliniat că Germania trebuie să ia măsuri ferme pentru a preveni ca aceste tactici să aibă succes. Campaniile rusești includ mesaje care sugerează că Germania își compromite securitatea, fiind împinsă spre un conflict cu Rusia. Pistorius a avertizat că astfel de mesaje sunt menite să creeze tensiuni interne și să slăbească unitatea socială. Investiții militare record în Germania Pistorius a afirmat că Germania se află pe „un drum bun” din punct de vedere militar. În 2023, au fost lansate 97 de proiecte majore în valoare de 58 de miliarde de euro, depășind recordul anului anterior. Totuși, ministrul a explicat că reconstruirea capacităților militare necesită timp. Producerea unui tanc Leopard poate dura până la doi ani și jumătate, iar construirea fregatelor și submarinelor între șase și opt ani. „Este imposibil să recuperăm decalajele din ultimii 30 de ani într-o singură perioadă legislativă”, a precizat el. Provocările viitorului În fața amenințărilor hibride ale Rusiei, Germania își consolidează capacitățile de apărare și investește în infrastructură militară. Totodată, autoritățile sunt hotărâte să contracareze campaniile de dezinformare și să protejeze unitatea socială, pentru a preveni destabilizarea cauzată de strategia Kremlinului.

Val de atacuri incendiare în Rusia (sursa: unn.ua)
Internațional

Val de atacuri incendiare în Rusia

Val de atacuri incendiare în Rusia. Atacuri incendiare au vizat bănci, oficii poștale, centre comerciale și clădiri guvernamentale în Rusia, în ultimele trei zile, potrivit relatărilor din presă. Aproximativ 20 de incidente separate au fost raportate în orașe mari precum Sankt Petersburg, Moscova și suburbii, conform agenției TASS și site-ului independent Fontanka. Val de atacuri incendiare în Rusia Agenția TASS susține, citând surse din rândul forțelor de ordine, că persoanele implicate în aceste atacuri au fost recrutate de escroci online, care le-au oferit bani pentru a comite incendierile. Citește și: VIDEO Cum au făcut circ Șoșoacă și Makaveli în Parlament. Makaveli, plătit acum din bani publici, din bugetul Legislativului Mai multe imagini de la camerele de supraveghere, distribuite pe rețelele sociale, arată cum atacatorii folosesc telefoanele mobile pentru a filma incendiile pe care le provoacă. Bancomatele băncilor de stat, clădirile administrative și vehiculele poliției au fost principalele ținte ale acestor atacuri. De exemplu, un bancomat a fost complet distrus, iar geamurile din jur au fost sparte, conform imaginilor publicate online. Sberbank a raportat o creștere cu 30% a tentativelor de incendiere în ultima săptămână. Manipulați de escroci pentru incendieri Potrivit TASS, majoritatea persoanelor arestate erau pensionari recrutați de intermediari ucraineni, care le-au oferit recompense financiare sau acces la conturi blocate în schimbul comiterii atacurilor. Serviciul de Securitate al Rusiei (FSB) a avertizat că astfel de apeluri către cetățeni vulnerabili sunt o metodă de manipulare utilizată pentru a destabiliza situația internă. Kievul nu comentează Autoritățile ucrainene nu au comentat acuzațiile că aceste atacuri ar fi fost orchestrate de pe teritoriul ucrainean. De la începutul războiului din Ucraina, birourile de recrutare militară din Rusia au fost frecvent vizate de atacuri similare, intensificate după campania de recrutare anunțată de Vladimir Putin în septembrie 2022. Un climat de tensiune și destabilizare Valul de incendieri din Rusia reflectă o creștere a tensiunilor interne și a vulnerabilității la manipulările externe. Încă nu se știe cum răspunde autoritățile ruse pentru a preveni noi incidente și a menține stabilitatea în fața acestor provocări.

Delegația Congresului SUA la NATO, îngrijorată de interferența rusă în România Foto: Twitter
Politică

Delegația Congresului SUA la NATO, îngrijorată

Delegația Congresului SUA la NATO, care este condusă de republicanul Mike Turner, se declară îngrijorată de „dovezile cu privire la eforturile Rusiei de a submina procesul electoral” din România. Turner conduce comitetul de supraveghere a serviciilor de informații din Camera Reprezentanților. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro Delegația Congresului SUA la NATO, îngrijorată „Statele Unite apreciază profund rolul României de aliat ferm al NATO și membru deplin al Uniunii Europene. Este prerogativa poporului român să-și aleagă conducătorii, iar Statele Unite respectă, fără a interveni, dreptul suveran al românilor de a alege. Suntem profund îngrijorați de dovezile convingătoare desecretizate de Guvernul român cu privire la eforturile Rusiei de a submina și influența procesul electoral. Tacticile agresive ale guvernelor străine pentru a submina integritatea instituțiilor democratice ale României, cum ar fi manipularea platformelor de social media precum TikTok, trebuie investigate amănunțit și condamnate în totalitate. Asigurarea integrității procesului electoral este esențială pentru susținerea principiilor democrației și suveranității. Suntem alături de România în preocuparea sa de a organiza alegeri prezidențiale libere și corecte”, se arată în declarație. My statement with @NATOPAPress President @GerryConnolly, @RepLindaSanchez, @RepGuthrie, @DrNealDunnFL2, @RepAnnWagner, @RepBrianFitz, @CongBoyle, @RepMcCormick, @RepRickLarsen, and @DonaldNorcross on the current state of the Romanian elections: pic.twitter.com/JYnXT55A3o— US Rep. Mike Turner (@RepMikeTurner) December 20, 2024

Ciolacu și Viktor Orban oferă România Gazpromului lui Putin (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Eveniment

Ciolacu și Viktor Orban oferă România Gazpromului lui Putin

Avertisment dur al unui expert în energie, Ana Otilia Nuțu: premierul Marcel Ciolacu și Viktor Orban oferă România Gazpromului lui Putin. Ana Otilia Nuţu este analistă de politici publice în energie la Expert Forum și a fost consultant pentru Banca Mondială. Ea anunță că think-tank-ul Expert Forum i-a scris Teresei Ribera, noua vicepreședintă executivă pentru o Tranziție Curată, Echitabilă și Competitivă a Comisiei Europene, cerându-i să analizeze „riscurile legate de preluarea furnizării E.ON din România de către MVM, luând în considerare și experiența Spaniei de blocare a ofertei feroviare maghiare din cauza suspiciunilor de legături cu Rusia”. „În scrisoarea menţionată EFOR a mai cerut Comisiei Europene să ia în considerare investigarea intereselor rusești în Transgaz”, anunță Nuțu. Ciolacu și Viktor Orban oferă România Gazpromului lui Putin Ce arată Ana Otilia Nuțu într-un articol publicat pe site-ul Contributors, sub titlul „Marcel Ciolacu şi Viktor Orban pun România la remorca Gazprom”: Compania ungară de stat MVM a plătit pentru activele de furnizare a gazului și energiei electrice ale E.ON România cu mult peste prețul pieței (200 de milioane EUR, față de valoarea estimată de 100-120 de milioane EUR oferită de concurenți), „ceea ce indică faptul că există ceva mai mult decât motive pur comerciale la mijloc”. Tranzacția depinde acum doar de aprobarea unei comisii care monitorizează investițiile străine (CEISD) pentru a depista eventuale influențe externe nefaste, dar e de așteptat ca afacerea să fie aprobată. „Ieri 19 decembrie, proiectul de construire a unei centrale pe gaz de 1770MW (la Mintia, Hunedoara) a fost declarat de guvernul român proiect de «importanță națională strategică». Investiția aparţine unui investitor dubios din Iordania – Mass Group Holding – care a cumpărat echipamentele de la Siemens și va fi conectați la rețeaua de gaze cu o conductă care beneficiază de sprijin din fonduri UE, din Fondul de Modernizare. Acest proiect nu a ridicat până acum prea multe suspiciuni în UE deoarece nimeni nu se aștepta, realmente, ca investiția chiar să aibă loc: ea nu are vreun sens economic pe o piață normală” „Se pare că Mass Group Holding a semnat în urmă cu câteva luni un preacord cu MVM pentru achiziționarea întregii cantități de gaze necesare producerii de energie electrică” Irakienii de la Mintia pregătesc dependența României de gazelșe rusești Fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu a explicat de acum câteva zile că MVM Ungaria va aduce în România gaz rusesc: „Dacă vor obține aprobarea pentru preluarea EOn Furnizare, cei de la MVM vor cumpără toată cantitatea de energie electrică produsă de minunații irakieni de la Mintia care cred că au primit și ceva subvenții de la stat pentru proiectul lor. Ungurii nu vor plăti cu bani, ci cu gaz rusesc energia electrică produsă la Mintia. Rețineți asta! Să nu va prefaceti că nu ați știut!”. Ana Otilia Nuțu duce mai departe explicația acestei tranzacții MVM-Mintia-Gazprom: „De facto, prin această schemă construim în România un echivalent a ce este centrala Cuciurgan din Transnistria pentru Moldova, care a creat o dependență mortală a Moldovei de aprovizionarea cu energie rusească în ultimele două decenii”. „Ceea ce pun la cale Viktor Orban şi guvernul PSD-PNL condus de Ciolacu va afecta în mod critic nu numai securitatea energetică a României, ci și decuplarea planificată a UE de gazul rusesc. Va exista, de asemenea, o amenințare directă la adresa aprovizionării cu energie a Moldovei”, mai arată experta EFOR. Transgaz ajută Gazprom Ana Otilia Nuțu mai arată și cum Transgaz a favorizat politicile rusești, fapt punctat acum câteva zile și de Răzvan Nicolescu. „Această dependență de Rusia a fost promovată în mod activ de Transgaz, care, de asemenea, a întârziat cu obstinaţie de ani de zile interconectările cu celelalte țări și fluxul invers către Moldova și Ucraina. Chiar nu se poate crede că aceste întârzieri sunt cauzate doar de prostie și incompetență și nu de o promovare activă, de ani de zile, a unor interese rusești (...) Aprobarea în Guvern drept «proiect de importanță strategică» a centralei de la Mintia, care ne va crește consumul național cu 30%, ridică și ea suspiciuni în acest moment în care, pe de altă parte, anulăm alegeri ca să nu dăm țara pe mâna influențelor obscure și Rusia e disperată să revină pe piața europeană de gaz”, scrie Nuțu. „Transgaz va face imediat o conducta nouă pentru Mintia pentru că e frumos să construiești, nu? La fel cum construiesc Tuzla – Podisor de care nu era nevoie. Sute de milioane aruncate în Turcia și Rusia”, arăta Nicolescu acum câteva zile.

Sprijinul americanilor pentru identificarea interferențelor Rusiei (sursa: Facebook/SRI)
Eveniment

Sprijinul americanilor pentru identificarea interferențelor Rusiei

Sprijinul americanilor pentru identificarea interferențelor Rusiei. Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, înaintea Summitului UE - Balcanii de Vest, că nu atribuie responsabilitatea pentru neregulile semnalate în timpul alegerilor prezidențiale, subliniind complexitatea și subtilitatea intervențiilor externe. Iohannis a subliniat ajutorul partenerilor strategici pentru identificarea influențelor rusești asupra alegerilor. Interferențele străine „Nu fac pe nimeni responsabil, pentru că intervenția a fost atât de subtilă și atât de complexă încât mare parte din ce s-a întâmplat a fost găsit după primul tur al alegerilor. Citește și: Afacerile consultantului Andrei Caramitru, catastrofale: pierderi de milioane, datorii de milioane, firme suspendate, SRL-uri fără activitate Au fost unele chestiuni care au fost observate, dar, din păcate, situația și legile nu au fost suficiente”, a explicat șeful statului. Campanie electorală ilegală pe rețelele sociale Iohannis a atras atenția asupra unei încălcări grave a legislației electorale, subliniind că un candidat și-a continuat campania electorală pe TikTok după încheierea perioadei legale de campanie. „BEC a somat acea rețea - TikTok - să oprească campania pentru că s-a terminat campania, rețeaua a ignorat solicitarea BEC și astfel campania a continuat sâmbătă și duminică numai pe acest candidat. Este o încălcare gravă a legislației electorale”, a declarat președintele. Președintele a explicat că TikTok, având baza în China și nu în Europa, a ignorat solicitările Biroului Electoral Central (BEC), subliniind că nici România, nici Europa nu dispun de instrumente eficiente pentru a constrânge platformele non-europene. Sprijinul americanilor pentru identificarea ingerințelor Rusiei Președintele a menționat că influențele externe asupra procesului electoral au fost identificate ulterior, cu ajutorul partenerilor strategici, iar acest lucru a fost discutat în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). „De aceea, a durat câteva zile de la data alegerilor până când în CSAT s-au putut discuta cu date aceste chestiuni. Și, atunci, să culpabilizăm pe cineva de la noi nu ne-ar duce în această chestiune probabil foarte departe”, a explicat Iohannis. Necesitatea unei legislații mai bune Klaus Iohannis a subliniat importanța îmbunătățirii legislației electorale și a cooperării mai strânse între instituțiile care se ocupă de securitatea cibernetică. „Este nevoie de o cooperare mai strânsă între instituțiile care se ocupă de cyber-space”, a afirmat președintele, adăugând că problema trebuie discutată la nivelul Uniunii Europene pentru a identifica soluții comune. Garanții pentru alegerile viitoare Întrebat dacă există garanții că la următoarele alegeri nu vor mai fi interferențe, președintele a răspuns: „Noi avem lecția învățată și nu pornesc de la premisa că se va repeta ce s-a întâmplat prima dată. Sunt convins că toată lumea va fi mult mai atentă și cred că următoarea rundă de alegeri se va desfășura în condiții de mai bună transparență.” Întâlniri importante la Bruxelles Președintele Iohannis a avut miercuri o întâlnire cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, iar joi va participa la reuniunea Consiliului European. Declarațiile președintelui Klaus Iohannis au evidențiat nevoia unei abordări proactive pentru asigurarea transparenței și a corectitudinii proceselor electorale viitoare. Printr-o legislație îmbunătățită și o cooperare mai strânsă la nivel internațional, România și Uniunea Europeană pot face pași importanți pentru protejarea integrității alegerilor.

Finlanda analizează posibilitatea folosirii minelor antipersonal (sursa: Facebook/Antti Häkkänen)
Internațional

Finlanda analizează posibilitatea folosirii minelor antipersonal

Finlanda analizează posibilitatea folosirii minelor antipersonal. Finlanda ia în considerare retragerea din Tratatul de la Ottawa din 1997, care interzice utilizarea, stocarea, producerea și transferul minelor antipersonal. Decizia vine în contextul utilizării pe scară largă a acestor arme de către Rusia în Ucraina, a declarat ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen. Sprijinul Parlamentului Pentru a renunța la tratat, Finlanda are nevoie de sprijinul majorității în Parlament. Citește și: Afacerile consultantului Andrei Caramitru, catastrofale: pierderi de milioane, datorii de milioane, firme suspendate, SRL-uri fără activitate Această schimbare ar permite armatei să reînceapă stocarea minelor antipersonal, pentru prima dată de la semnarea tratatului în 2012. Finlanda, ultima țară din UE care a aderat la tratat, a distrus peste un milion de mine terestre în cadrul angajamentului său. În prezent, peste 160 de țări au ratificat sau au aderat la tratat, însă Rusia nu face parte dintre acestea. Finlanda analizează posibilitatea folosirii minelor antipersonal Ministrul Hakkanen a subliniat că utilizarea activă a minelor antipersonal de către Rusia în Ucraina obligă Finlanda să-și reevalueze poziția. Aceste arme, folosite pe scară largă în conflict, ucid și mutilează atât combatanți, cât și civili, rămânând un pericol pe termen lung. „Am comandat o evaluare pentru a stabili dacă utilizarea minelor antipersonal este un factor de consolidare pentru apărarea Finlandei,” a declarat Hakkanen. Analiza este realizată dintr-o perspectivă defensivă, având în vedere granița comună de 1.300 km cu Rusia. Tensiuni la graniță Finlanda s-a alăturat NATO în 2023, ca răspuns la războiul din Ucraina. Această decizie a atras critici din partea Moscovei, care a amenințat cu „contramăsuri”. În acest context, reevaluarea utilizării minelor antipersonal devine parte a strategiei de apărare a țării. Ce sunt minele antipersonal? Minele antipersonal sunt arme ascunse în pământ, care se detonează automat la contact. Acestea provoacă victime în rândul combatanților și civililor și rămân active mult timp după încheierea conflictelor, reprezentând un risc persistent. Pas controversat pentru securitate Decizia Finlandei de a analiza retragerea din Tratatul de la Ottawa reflectă tensiunile crescânde din regiune și necesitatea de a adapta strategia națională de apărare. În timp ce retragerea ar putea consolida capacitatea defensivă a țării, utilizarea minelor antipersonal rămâne o problemă controversată, având în vedere impactul devastator asupra civililor.

Uciderea generalului rus, monitorizată de SBU (sursa: X/Dénis van Vliet)
Internațional

Uciderea generalului rus, monitorizată de SBU

Uciderea generalului rus, monitorizată de SBU. Autoritățile ruse au arestat un cetățean uzbec suspectat de implicare în asasinarea generalului rus Igor Kirilov, comandantul forțelor de apărare radiologică, chimică și biologică, și a asistentului său Ilia Polikarpov. Atentatul, revendicat de Kiev, a avut loc marți la Moscova, în urma detonării unui dispozitiv exploziv. O cameră de supraveghere a transmis atacul în timp real în Ucraina. Uciderea generalului rus, monitorizată de SBU Conform Comitetului de anchetă, suspectul, un uzbec născut în 1995, a declarat că a fost racolat de serviciile speciale ucrainene. Citește și: Afacerile consultantului Andrei Caramitru, catastrofale: pierderi de milioane, datorii de milioane, firme suspendate, SRL-uri fără activitate Ajuns la Moscova, el a plasat bomba pe o trotinetă electrică lângă clădirea în care locuia generalul Kirilov, în timp ce o cameră de supraveghere instalată într-un autoturism închiriat a transmis atacul în timp real către organizatorii aflați în orașul Dnipro, Ucraina. Detonarea și promisiunile făcute executantului Atentatul a fost realizat prin detonarea de la distanță a dispozitivului exploziv imediat ce generalul și asistentul său au ieșit din clădire. Suspectul ar fi fost motivat de promisiunea unei recompense de 100.000 de dolari și a posibilității de a se muta într-o țară europeană. Cel mai înalt oficial rus ucis în conflict Generalul Igor Kirilov, în vârstă de 54 de ani, sancționat de Londra pentru presupusa desfășurare de arme chimice în Ucraina, este cel mai înalt oficial militar rus despre care se știe că a fost ucis de la începutul ofensivei ruse împotriva Ucrainei. Kievul a revendicat atacul, acuzându-l pe Kirilov de "crime de război". Acest incident marchează o escaladare semnificativă în conflictul ruso-ucrainean.

Soldați nord-coreeni, uciși în regiunea Kursk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Soldați nord-coreeni, uciși în regiunea Kursk

Soldați nord-coreeni, uciși în regiunea Kursk. Sute de soldați nord-coreeni au suferit pierderi semnificative în confruntările cu armata ucraineană în regiunea rusă Kursk, potrivit unui înalt responsabil american. Soldați nord-coreeni, uciși în regiunea Kursk Conform oficialului american, sub acoperirea anonimatului, pierderile Coreei de Nord sunt estimate la câteva sute de soldați, incluzând atât răniți, cât și uciși. Citește și: BREAKING Fitch retrogradează perspectiva României la „BBB-”, ceea ce va duce la o creștere a dobânzilor la care Guvernul se împrumută "Mai multe sute de victime, aceasta este cea mai recentă estimare a noastră cu privire la pierderile Coreei de Nord", a declarat acesta. Ofensiva ucraineană și pierderile nord-coreene Comandantul șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a confirmat marți intensificarea operațiunilor ofensive ale inamicului în regiunea Kursk. Aceste acțiuni implică utilizarea activă a trupelor nord-coreene, care, conform declarațiilor sale, „au suferit pierderi grele”. Regiunea Kursk a devenit, de la începutul lui august, scena unei ofensive ucrainene surprinzătoare, considerată cea mai mare incursiune pe teritoriul rus după Al Doilea Război Mondial. Ucraina controlează în continuare o mică parte din acest teritoriu. Trupele nord-coreene, fără experiență de luptă Potrivit surselor americane, trupele nord-coreene trimise în Rusia pentru a sprijini armata rusă nu aveau experiență anterioară în luptă. "Aceste trupe nu luptaseră niciodată înainte", a precizat oficialul american, sugerând că lipsa de experiență ar putea explica pierderile semnificative înregistrate. Acordul militar Rusia, Coreea de Nord În ultimele luni, Rusia și Coreea de Nord au semnat un acord de apărare reciprocă, intrat în vigoare la începutul lunii decembrie. Potrivit articolului 4 al acestui acord, cele două țări își oferă „ajutor militar imediat” în caz de agresiune din partea unei terțe țări. Kremlinul a evitat să confirme prezența trupelor nord-coreene, iar Phenianul nu a făcut nicio declarație oficială privind implicarea soldaților săi. Sprijinul SUA pentru Ucraina Statele Unite rămân principalul susținător militar al Ucrainei, trimițând echipamente și fonduri pentru a susține efortul de război împotriva Rusiei. În prezent, Washingtonul mai are 5,6 miliarde de dolari disponibili pentru acest scop. Totuși, o parte din fonduri ar putea rămâne nefolosite înainte de învestirea unei noi administrații americane, condusă de Donald Trump, care și-a exprimat scepticismul față de acest ajutor. Oficialii americani lucrează pentru ca fondurile disponibile să fie transferate, facilitând accesul pentru viitoarea administrație. Implicarea Coreei de Nord Implicarea trupelor nord-coreene în luptele din regiunea Kursk adaugă o nouă dimensiune complexității conflictului ruso-ucrainean. Pierderile grele ale acestor trupe, lipsa de experiență de luptă și acordurile militare recente dintre Rusia și Coreea de Nord subliniază escaladarea tensiunilor regionale. În paralel, sprijinul occidental pentru Ucraina continuă, dar incertitudinea politică din Statele Unite ar putea influența viitorul acestui ajutor.

Suntem în situația Georgiei sau Republicii Moldova, avertizează Barbu Mateescu Foto: Facebook
Politică

Suntem în situația Georgiei sau Republicii Moldova

Sociologul Barbu Mateescu scrie că războiul hibrid împotriva României este în plină desfășurare: „Suntem în situația Georgiei sau Republicii Moldova”, a arătat el, pe Facebook. El a fost ironic cu SRI, amintind că acum circa 18 luni șeful Diviziei CyberInt se lăuda public că „[avem capacitatea] de a contracara campaniile de pe social media, iar dacă e vorba de site-uri, le închidem”. „Să vedem, spuse orbul”, a comentat, ironic, sociologul. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac îl critică pe Nicușor Dan. Dar Ștefureac este asociat cu Sacha Dragic, partenerul One United Properties, compania care se bate cu Nicușor Dan în instanță Barbu Mateescu susține că nimic nu s-a schimbat față de turul II al alegerilor prezidențiale și pe rețelele sociale se duc campanii „virulente, bine finanțate, extrem de agile, atacând orice candidat non-Georgescu și non-Simion”. Suntem în situația Georgiei sau Republicii Moldova „Cine duce campanii prezidențiale ca în 2014 sau mai devreme nu știe pe ce lume se află. Trebuie să ai sute de oameni care să muncească non-stop pe TikTok și Facebook, creând conturi, raportând conturi, producând mesaje, distribuindu-le. Sute de oameni pe TikTok, sute de oameni pe Facebook. Boți și scripturi de asemenea. Zilnic. Și asta de dinainte de anunțarea candidaturii. După ce ai anunțat-o deja ai pierdut timp, adică zile decisive cât asamblezi echipa și pui totul la punct. Rusia deja s-a mișcat în tot timpul ăsta. Cam 1% din cititorii acestui status înțeleg sau știu ce se întâmplă pe părțile online-ului românesc pe care nu le vizitează în mod direct. Restul de 99% ați fi terifiați. Campaniile sunt virulente, bine finanțate, extrem de agile, atacând orice candidat non-Georgescu și non-Simion, până și pe cei POTENȚIALI 'avant la lettre', deci pre-emptiv. Absolut nimic nu s-a atenuat față de perioada de dinainte de turul doi. Absolut nimic nu se va atenua până la viitorul tur doi. Șeful diviziei de Cyberint a SRI zicea acum un an juma: "Dacă acea campanie e de dezinformare, de influență, un atac hibrid la ordinea constituțională, adică influențează alegerile, înseamnă că voința electoratului, parte din Constituție, e schimbată. Atunci noi ne folosim toate mijloacele și forța de care dispune un serviciu de informații pentru a elimina acea amenințare (..) [avem capacitatea] de a contracara campaniile de pe social media, iar dacă e vorba de site-uri, le închidem. Dacă e vorba de persoane, luăm un mandat de securitate națională." Să vedem, spuse orbul. Ce trăim în aceste luni nu este politică, campanie electorală sau consultanță politică, ci cu totul altceva, și anume război hibrid. Suntem în situația Georgiei sau Republicii Moldova, nu a Austriei sau Sloveniei. Să vii cu mijloace politice uzuale ca să încerci să obții voturi e o inițiativă cu eficiență redusă sau, poate mai bine spus, complet insuficientă. E precum a da Distonocalm unui pacient care suferă de arsuri grave: medicamentul ajută dar în cu totul alte circumstanțe”, a scris Barbu Mateescu.

Contraofensiva rusă în Kursk, sprijin nord-coreean (sursa: X/Минобороны России)
Internațional

Contraofensiva rusă în Kursk, sprijin nord-coreean

Contraofensiva rusă în Kursk, sprijin nord-coreean. Armata rusă, alături de unități nord-coreene, desfășoară o contraofensivă intensă în provincia rusă Kursk, unde trupele ucrainene ocupă o porțiune de teritoriu. Contraofensiva rusă în Kursk, sprijin nord-coreean Anunțul a fost făcut marți de generalul Oleksandr Sîrski, comandantul-șef al armatei ucrainene. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac îl critică pe Nicușor Dan. Dar Ștefureac este asociat cu Sacha Dragic, partenerul One United Properties, compania care se bate cu Nicușor Dan în instanță "De trei zile, inamicul desfășoară operațiuni ofensive intense, folosind unități ale armatei nord-coreene. În ciuda acestui fapt, trupele ucrainene rezistă ferm, distrugând personalul și echipamentul inamic", a precizat Sîrski. Pierderi în rândul trupelor nord-coreene Serviciul militar ucrainean de informații (GUR) a anunțat că, în weekend, cel puțin 30 de soldați nord-coreeni care luptau în regiunea Kursk au fost uciși sau răniți. Marți, forțele speciale ucrainene au raportat că au "distrus 50 de militari nord-coreeni" și au rănit alți 47. Președintele Volodimir Zelenski confirmase sâmbătă prezența trupelor nord-coreene în Kursk, afirmând că acestea au fost trimise de Phenian pentru a sprijini Rusia. Potrivit estimărilor Washingtonului, peste 10.000 de soldați nord-coreeni au fost trimiși deja în Rusia. Ofensiva ucraineană din Kursk Incursiunea ucraineană în regiunea Kursk, lansată pe 6 august, a fost cea mai amplă ofensivă pe teritoriul Rusiei de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Succesul inițial al ucrainenilor a reprezentat o surpriză pentru Moscova și a expus vulnerabilitatea unei zone slab apărate. Inițial, Ucraina a revendicat ocuparea a peste 1.000 de kilometri pătrați din regiunea Kursk. Între timp, Rusia a reușit să recupereze aproximativ jumătate din teritoriu, conform surselor oficiale de la Moscova și unor informații occidentale. Rusia vrea recucerirea completă a regiunii Conform presei ruse de opoziție, președintele Vladimir Putin a stabilit un termen clar pentru armata sa: 20 ianuarie, data învestirii președintelui american Donald Trump. Kremlinul intenționează să elibereze complet regiunea Kursk, considerând acest obiectiv o prioritate strategică. Impactul contraofensivei Deși ofensiva ucraineană în Kursk a reprezentat o lovitură simbolică pentru Rusia, obiectivul principal nu a fost atins. Strategia de a reduce presiunea rusă pe frontul din estul Ucrainei nu a avut succes, iar trupele ruse continuă să avanseze spre avanposturi ucrainene cheie. Această evoluție subliniază intensificarea conflictului și dimensiunea internațională pe care războiul o capătă prin implicarea forțelor nord-coreene alături de Rusia.

UE adoptă noi sancțiuni împotriva Rusiei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

UE adoptă noi sancțiuni împotriva Rusiei

UE adoptă noi sancțiuni împotriva Rusiei. Miniștrii de externe din Uniunea Europeană au aprobat luni, 16 decembrie, cea de-a 15-a serie de sancțiuni împotriva Rusiei, marcând un nou pas în răspunsul comunității internaționale la invazia Ucrainei din februarie 2022. Noul pachet de măsuri are ca scop principal combaterea ocolirii sancțiunilor existente și slăbirea armatei și industriei de apărare a Rusiei. UE adoptă noi sancțiuni împotriva Rusiei Un număr de 52 de nave suspectate că fac parte din „flota din umbră” a Rusiei au fost adăugate pe lista sancțiunilor. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Aceste nave sunt acuzate că desfășoară activități de mare risc, cum ar fi transportul de petrol și produse petroliere rusești, livrarea de arme, furtul de cereale și sprijinirea sectorului energetic rus. „Acțiunile acestor nave subminează sancțiunile internaționale și contribuie la continuarea agresiunii rusești”, se arată într-un comunicat oficial. Restricții pentru companii și entități internaționale Pachetul de sancțiuni vizează și 32 de companii, dintre care 20 sunt rusești, iar restul își au sediul în China, India, Iran, Serbia și Emiratele Arabe Unite. Aceste companii sunt acuzate de contribuții semnificative la dezvoltarea tehnologică a sectorului de apărare și securitate al Rusiei. Consiliul UE a subliniat că aceste restricții de export au rolul de a reduce accesul Rusiei la tehnologii strategice. Înghețarea activelor și interdicții de călătorie Un număr suplimentar de 84 de indivizi și entități au fost sancționați prin înghețarea activelor și interdicții de călătorie în UE. Aceste măsuri vizează persoane implicate în acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Declarații de susținere pentru Ucraina Comisarul european pentru servicii financiare, Maria Luís Albuquerque, a subliniat angajamentul neclintit al UE de a sprijini Ucraina: „Cu fiecare nouă rundă de sancțiuni, închidem fisurile și îmbunătățim eficiența măsurilor noastre.” Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a intervenit printr-o legătură video, cerând continuarea presiunii asupra Rusiei pentru a crește costurile războiului și pentru a întări capacitățile de apărare ale Ucrainei. Perspectivele pentru o misiune de pace UE În ciuda intensificării discuțiilor despre o posibilă misiune de pace a UE în Ucraina, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a exclus orice plan concret în acest sens. „Trebuie mai întâi să fie pace pentru a trimite trupe de menținere a păcii. Iar Rusia nu vrea pace”, a declarat ea la sosirea la reuniunea de la Bruxelles. Ce urmează? Adoptarea noilor sancțiuni reflectă eforturile UE de a închide lacunele din măsurile anterioare și de a întări izolarea economică a Rusiei. În timp ce presiunea asupra Moscovei crește, rămâne de văzut cum vor influența aceste măsuri capacitatea Rusiei de a continua agresiunea în Ucraina.

Rusia repatriază personalul diplomatic din Siria (sursa: Facebook/Russian Embassy in Syria)
Internațional

Rusia repatriază personalul diplomatic din Siria

Rusia repatriază personalul diplomatic din Siria. Rusia a anunțat repatrierea unei părți a personalului său diplomatic din Siria, un pas care urmează căderii regimului lui Bashar al-Assad, aliatul său de lungă durată. Iată detaliile acestui eveniment și implicațiile pentru regiune. Rusia repatriază personalul diplomatic din Siria Pe 15 decembrie, o parte din personalul diplomatic rus de la Damasc a fost evacuat cu un zbor special operat de forțele aeriene ruse de la baza aeriană Hmeimim din Siria. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Potrivit unui comunicat al Ministerului rus de Externe, avionul a aterizat pe Aeroportul Șkalovski de lângă Moscova. Cu toate acestea, nu au fost oferite detalii despre numărul persoanelor repatriate. Pe lângă personalul rus, zborul a transportat și membri ai misiunilor diplomatice ale Belarusului, Coreii de Nord și Abhaziei – o regiune separatistă din Georgia susținută de Moscova. Acest detaliu subliniază complexitatea relațiilor diplomatice în contextul crizei din Siria. Ambasada Rusiei din Damasc rămâne funcțională Chiar dacă o parte a personalului a fost evacuată, Ambasada Rusiei la Damasc continuă să funcționeze. Această decizie reflectă intenția Kremlinului de a-și menține o prezență diplomatică în Siria, în ciuda schimbărilor politice majore din țară. Ecourile căderii lui Bashar al-Assad Bashar al-Assad a fost înlăturat de la putere în urma unei ofensive de 11 zile condusă de coaliția rebelă dominată de grupul islamist Hayat Tahrir al-Sham (HTS). Fostul președinte sirian și familia sa s-au refugiat în Rusia, ceea ce marchează un eșec semnificativ pentru Kremlin. Moscova a fost unul dintre principalii susținători ai regimului Assad, intervenind militar în Siria din 2015 alături de Iran. Bazele militare ruse din Siria, sub semnul întrebării Căderea regimului Assad ridică semne de întrebare privind viitorul celor două baze militare rusești din Siria: baza navală Tartus și aerodromul militar Hmeimim. Acestea sunt infrastructuri strategice pentru influența Rusiei în Orientul Mijlociu, bazinul Mării Mediterane și Africa. Relațiile Moscovei cu noul regim din Siria Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat miercuri că Rusia este în contact cu autoritățile siriene emergente pentru a discuta soarta bazelor militare. Aceste negocieri vor fi esențiale pentru menținerea poziției strategice a Moscovei în regiune. Retragerea personalului diplomatic și schimbările politice din Siria reprezintă o provocare majoră pentru Rusia. Kremlinul se confruntă cu presiuni pentru a-și redefini strategia în Orientul Mijlociu, pe fondul pierderii unui aliat cheie și a incertitudinilor legate de infrastructura sa militară din regiune.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră