joi 27 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2079 articole
Politică

Bakhmut, cimitirul mercenarilor Wagner

Bakhmut a devenit cimitirul mercenarilor Wagner: New York Times scrie că Evgheni Prigojin nu mai are resurse umane, iar Moscow Times anunță că așa-numitul „bucătar al lui Putin” face recrutări din spitale de psihiatrie. BBC aprecia, în această dimineață, citând surse vestice, că Rusia a pierdut între 20 și 30.000 de oameni la Bakhmut, uciși sau răniți. Pe de altă parte, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, aprecia că Ucraina a pierdut 11.000 de oameni, la Bakhmut, doar în februarie. Citește și: Rusia pierde 500 de oameni pe zi la Bahmut, dar nu renunță la a ataca orașul devenit o obsesie pentru Putin Bakhmut, cimitirul mercenarilor Wagner „Grupul de mercenari Wagner al Rusiei a fost nevoit să folosească mai mulți dintre recruții săi profesioniști în Bakhmut pentru a înlocui rezervele sale epuizate de prizonieri înrolați, care pier cu miile în cea mai lungă bătălie din război, a declarat marți un oficial ucrainean. Afirmația a sugerat că Ucraina vede o oportunitate, în ciuda pierderilor grele pe care le-a suferit în orașul din est, de a epuiza atacurile aproape sinucigașe ale prizonierilor lui Wagner, pe care comandanții ucraineni le consideră una dintre cele mai eficiente tactici ale Rusiei”, arată New York Times, azi. Unii analiști spun că, dacă Ucraina poate elimina soldații prizonieri ai Rusiei în Bakhmut, nu va trebui să se confrunte cu valurile de atac ale acestora în alte părți. Numărul de "recruți condamnați ruși apți pentru luptă nu este nelimitat", a apreciat Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think-tank din Washington, într-un comunicat din această săptămână. Spitalele de psihiatrie, teren de recrutare „Aflat în conflict cu Ministerul Apărării și lipsit de posibilitatea de a recruta prizonieri, șeful PMC "Wagner" Evgheni Prigojin a trecut la spitalele de psihiatrie. Un anunț potrivit căruia acum nu mai are nevoie de un certificat de la un psihiatru și un narcolog, precum și de o fluorogramă pentru a se alătura "Wagner", a fost postat într-unul din grupurile de mercenari de pe rețelele de socializare. Informația despre dorința acestora de a angaja persoane care au fost tratate în spitalul de neuropsihiatrie a fost confirmată de recrutorii mercenarilor”, scrie Moscow Times. Jurnaliștii de la publicația The Moscow Times, care s-au prezentat drept voluntari, au contactat linia fierbinte a "Wagner" și au susținut că au fost tratați într-un spital neuropsihiatric pentru o cădere nervoasă. Drept răspuns, aceștia au trimis o instrucțiune oficială cu cerințele pentru recruți și s-au oferit să se autoevalueze în conformitate cu aceasta. "Citiți instrucțiunile, dacă totul este în regulă, vă așteptăm", a spus recrutorul mercenarilor. PMC "Wagner" began to recruit patients of psychiatric hospitalsEngaged in conflict with the Defense Ministry and cut off from the possibility of recruiting prisoners, the head of the PMC "Wagner" Evgeny Prigozhin has switched to the psychiatric hospitals.An announcement that… https://t.co/gx5CoQvVH0 pic.twitter.com/2hCMnSNaOQ— NEXTA (@nexta_tv) March 7, 2023 Potrivit instrucțiunilor, mercenarii Wagner nu acceptă persoane „care suferă de boli grave, care împiedică îndeplinirea sarcinilor, care suferă de dependență de droguri, precum și cele cu hepatită B și C". Cu toate acestea, nu se cer certificate, după cum rezultă din aceleași instrucțiuni, nu se efectuează un examen medical serios la sosirea la fața locului: se face doar un test rapid de sânge și un test de urină pentru droguri, mai arată Moscow Times.

Bakhmut, cimitirul mercenarilor Wagner Foto: Twitter
Zilnic, 500 ruși, pierduți la Bahmut (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Zilnic, 500 ruși, pierduți la Bahmut

Zilnic, 500 ruși, pierduți la Bahmut. Armata rusă suferă pierderi colosale în lupta pentru Bahmut, oraş din estul Ucrainei, a declarat duminică ministrul apărării ucrainean, Oleksii Reznikov, pentru cotidianul german Bild. Zilnic, 500 ruși, pierduți la Bahmut "Pierderile ruşilor sunt de ordinul a 500 de morţi şi răniţi în fiecare zi", a spus el, adăugând că militarii ruşi nu sunt altceva decât "carne de tun" în "tacticile de tip tocător de carne" folosite de către Moscova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Numărul nu a putut fi verificat independent, notează dpa, care aminteşte că în oraşul Bahmut se duc lupte grele de câteva uni de zile. Grupul de mercenari Wagner este deosebit de activ în zonă. Liderul său, Evgheni Prigojin, considerat un apropiat al Kremlinului, a recrutat anterior bărbaţi din închisorile ruse. Potrivit unor relatări, tocmai în rândul acestor recruţi pierderile sunt extraordinar de mari, aminteşte dpa. Organizaţia pentru drepturile omului "Rusia în spatele gratiilor" a estimat recent că, din cei 50.000 de mercenari recrutaţi din puşcării, doar 10.000 mai sunt încă pe front. Restul au fost ucişi, răniţi, capturaţi sau au dezertat. Cât de important strategic e Bahmut? Potrivit lui Reznikov, Bahmut este "un loc simbolic pentru ruşi" şi de aceea fac eforturi atât de mari pentru a-l captura. Totuşi, capturarea oraşului nu va influenţa cursul luptelor din regiunea Donbas, a declarat el. Anterior, şi Kievul a acordat Bahmutului o mare importanţă simbolică. Citește și: Occidentul înființează un nou tribunal internațional pentru a putea trage Rusia la răspundere pentru crimele din Ucraina Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit despre "fortăreaţa Bahmut", despre care a spus că nu va fi abandonată. Între timp, tonul a devenit mai moderat, căderea oraşului fiind considerată acum drept posibilă. Totuşi, Ucraina vrea să-şi menţină poziţiile în Bahmut cât mai mult timp cu putinţă, în parte pentru că luptele fac ca Rusia să piardă oameni şi timp.

Tribunal internațional pentru judecarea crimelor Rusiei (sursa: Twitter/Ursula von der Leyen)
Eveniment

Tribunal internațional pentru judecarea crimelor Rusiei

Tribunal internațional pentru judecarea crimelor Rusiei. Un prim pas important pentru a trage Rusia la răspundere pentru crime de război va fi făcut la conferinţa internaţională din oraşul Lviv din vestul Ucrainei în acest weekend. Tribunal internațional pentru judecarea crimelor Rusiei Acordul privind înfiinţarea unui noi Centru internaţional pentru inculparea crimei de agresiune (ICPA) va fi semnat la conferinţă, a anunţat sâmbătă dimineaţă preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acesta va asigura dovezi pentru viitoare proceduri legale şi va fi localizat la sediul Agenţiei Uniunii Europene de cooperare în materie de justiţie penală (Eurojust), la Haga. Rusia şi preşedintele Vladimir Putin trebuie traşi la răspundere pentru crimele teribile împotriva Ucrainei, a afirmat von der Leyen într-un mesaj video. Există dovezi tot mai multe privind atacuri directe asupra populaţiei civile, precum şi asupra aprovizionării cu energie şi a altor infrastructuri. "Se ştie că forţele ruse au recurs la tortură, rele tratamente, violenţă sexuală şi execuţii sumare. Nici măcar copiii nu sunt scutiţi", a spus preşedinta CE. CPI, nerecunoscut de Rusia "Trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a-i aduce pe cei responsabili în faţa justiţiei", a spus Ursula von der Leyen. UE susţine rolul Curţii Penale Internaţional (CPI) în acest sens. Cu toate acestea, UE crede de asemenea că trebuie să existe un tribunal separat care să tragă la răspundere Rusia pentru crima de agresiune, a adăugat ea. Citește și: Date șocante despre pensiile ne-speciale: după 35 de ani de muncă, un pensionar obișnuit are o pensie de circa 45% din salariu. Unii pensionari speciali au pensie peste ultimul salariu Dat fiind că Rusia nu recunoaşte jurisdicţia CPI, curtea nu poate să acţioneze în privinţa unor crime comise de această ţară, potrivit Comisiei Europene. Ca urmare, mai multe alte opţiuni sunt discutate în prezent. ICPA este un prim pas în acest proces de a asigura dovezi pentru procesele de mai târziu.

Rusia a pierdut mai mulți soldați decât în toate războaiele de după WW2 Foto: Twitter
Eveniment

Rusia a pierdut mulți soldați decât în toate războaiele

În Ucraina, Rusia a pierdut mai mulți soldați decât în toate războaiele de după cel de-al doilea conflict mondial, inclusiv Cecenia și Afganistan, arată o analiză a unuia din cele mai prestigioase think-tank-uri din Washington DC, Center for Strategic and International Studies (CSIS). În total, Rusia a suferit pierderi de circa 200.000 - 250.000 de persoane rănite, ucise și dispărute, doar în primul an de război. Aceste estimări privind numărul de victime includ soldații ruși obișnuiți, luptătorii din miliție și contractorii privați din Grupul Wagner. Analiza mai arată că rata soldaților ruși uciși într-o lună în Ucraina este de 25 de ori mai mare decât cea din Cecenia și de 35 de ori mai mare decât cea din Afganistan. „Deși numărul victimelor rusești din Ucraina pălește în comparație cu rata mortalității sovietice din cel de-al Doilea Război Mondial, contextul politic este extrem de diferit”, scrie CSIS. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Rusia a pierdut mai mulți soldați decât în toate războaiele de după WW2 Analiza urmărește să arate care este actuala stare a conflictului militar și cum ar putea evolua. La final, ea explică ce tipuri de armamente ar fi utile Ucrainei, pentru a sparge fortificațiile rusești. Tabel: CSIS Această analiză prezintă trei argumente principale. În primul rând, războiul din Ucraina a devenit un război de uzură caracterizat prin forțe ascunse în tranșee, atacuri în valuri umane, baraje de artilerie și pierderi mari de ambele părți. În al doilea rând, Ucraina s-a descurcat extraordinar de bine în fața unui adversar cu un avantaj semnificativ în ceea ce privește resursele materiale. Un factor care a contribuit probabil la performanța Ucrainei este inovația militară, exemplificată prin utilizarea de către Ucraina a sistemelor de aeronave fără pilot la bord (UAV) în operațiunile armelor combinate. Multe dintre inovațiile Ucrainei au venit de jos în sus, datorită unui mediu militar care încurajează și permite ofițerilor subalterni să caute inovația. În al treilea rând, în timp ce inovația militară va fi necesară pe măsură ce războiul continuă, aceasta nu va fi suficientă pentru a contrabalansa nevoile materiale ale armatei ucrainene, cum ar fi sistemele de apărare aeriană, artileria cu rază lungă de acțiune, vehiculele blindate, avioanele de luptă, munițiile, piesele de schimb și resursele logistice. Occidentul, inclusiv Statele Unite, ar trebui să se pregătească pentru un război prelungit și pentru un sprijin pe termen lung pentru Ucraina. Ucraina are nevoie de sisteme avansate, inclusiv avioane F-16 „Natura războiului din Ucraina poate fi văzută cel mai clar în luptele pentru Bakhmut, un mic oraș din regiunea Donețk din Ucraina. Timp de luni de zile, forțele rusești au bombardat neîncetat orașul, au luptat din casă în casă și au folosit atacuri cu valuri umane pentru a-i copleși pe apărătorii ucraineni (…) În ciuda luptelor intense din timpul iernii, Rusia a capturat doar aproximativ 400 de mile pătrate de teritoriu ucrainean pe întreg frontul de est din septembrie 2022 (...) Există numeroase semne ale războiului de uzură, inclusiv sisteme de tranșee defensive ale infanteriei, șanțuri și berme antitanc și cratere de impact ale artileriei”, explică CSIS. „Pe lângă instruire și informații, Ucraina are acum nevoie de sisteme avansate pentru a desfășura operațiuni ofensive într-un război prelungit, cum ar fi sisteme de apărare aeriană, artilerie cu rază lungă de acțiune, vehicule blindate, avioane de luptă și muniții, precum și piese de schimb și instruire. Aceste tipuri de muniții, sisteme de armament și materiale sunt esențiale pentru a ajuta forțele ucrainene să desfășoare contraatacuri eficiente împotriva forțelor rusești săpate”, arată studiul CSIS, care recomandă ca SUA să ofere inclusiv avioane F-16.

Putin i-a oferit gimnastei Kabaeva cel mai mare penthouse Foto: Odessa.info
Eveniment

Putin gimnastei Kabaeva cel mare penthouse Rusia

Vești bune de la Moscova: Putin i-a oferit gimnastei Alina Kabaeva, despre care se presupune că este partenera sa de viață, cel mai mare penthouse din capitala Rusiei. Locuința dispune de piscină și heliport și ar fi fost achiziționată cu doar 90 de milioane de ruble (11,3 milioane euro), un preț mult sub prețul de piață. Dezvăluirea a fost făcută pe canalul de Telegram „Proekt”. Putin i-a oferit gimnastei Kabaeva cel mai mare penthouse Legal, apartamentul, care a fost construit în complexul rezidențial din Soci „Royal Park”, a fost cumpărat de Oleg Rudnov, care apoi l-a transferat fiului său. Însă Proekt susține că Rudnov a cumpărat apartamentul special pentru Alina Kabaeva. Acest lucru este confirmat indirect de faptul că două apartamente de la etajele superioare ale complexului rezidențial au fost puse la dispoziția bunicii Alinei Kabaeva, Anna Zațepilina. Aceste apartamente, scrie Proekt, au fost cumpărate tot sub prețul pieței, pentru 20,7 milioane de ruble, dar acum ele costă 65 de milioane de ruble. Citește și: FOTO Iubita lui Putin, în rochiță roz de 1.600 USD, la un festival de gimnastică ritmică. În Ucraina, luptele continuă „Numele lui Rudnov arată spre președinte, deoarece acest om nu este doar o veche cunoștință a lui Putin, ci și candidatul său. În special, el a fost cel care, în anii 2000, a dat proprietăți imobiliare în apropiere de Piața Palatului din Sankt Petersburg amantei șefului statului, Svetlana Krinovogikh”, mai arată acest grup de investigații. Pentru a se asigura că penthouse-ul este conectat la Kabaeva, corespondentul Proekt a mers la Soci și, sub pretextul că ar dori să cumpere, s-a întâlnit cu doi agenți imobiliari care vindeau apartamente în această clădire. Ei au mărturisit, independent unul de celălalt, că au auzit că penthouse-ul era „deținut de Kabaeva”, scrie Proekt.

Hackerii au băgat spaima în ascultătorii radiourilor rusești Foto: Twitter
Eveniment

Hackerii au băgat spaima în ascultătorii radiourilor rusești

Hackerii au băgat spaima în ascultătorii radiourilor rusești: au difuzat alerte aeriene false la posturile de radio „Șanson” și „Dorojnoe”. Ambele posturi sunt retransmise și în regiunea separatistă Transnistria. Site-ul Meduza, interzis în Rusia, scrie că ar fi fost afectate și posturi de televiziune. Hackerii au băgat spaima în ascultătorii radiourilor rusești „În dimineața zilei de 28 februarie, emisia canalelor de televiziune și a posturilor de radio a fost întreruptă în mai multe regiuni din Rusia de un mesaj privind amenințarea unui atac cu rachete. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Atenție, atenție, alertă de raid aerian! Toată lumea să se pună la adăpost. Atenție, atenție, amenințare cu un atac cu rachete!”, relatează Meduza. Mesajele au apărut pe canalele "Subbota", 2 × 2 și TNT4, precum și pe posturile de radio din Moscova, regiunea Moscovei, Voronej, Belgorod și, de asemenea, în regiunea Leningrad. 1/ #Ukraine #Russia #Hackers #MoscowThe Moscow region and the Leningrad region report hacking of the air of 2x2 and TNT4 TV channels , as well as radio, where instead of broadcasting there is a warning about a missile threat. pic.twitter.com/Vl551WCn2I— David Kime (@CyberRealms1) February 28, 2023 Ministerul pentru Situații de Urgență al Federației Ruse a declarat că este vorba despre piratarea serverelor posturilor de radio și ale canalelor de televiziune. "Aceste informații sunt false și nu corespund realității!" - a subliniat în canalul de telegram al ministerului. Asemenea atacuri nu sunt o premieră: acum câteva zile, stațiile radio-TV din Rusia au fost ținta unui atac de tip DDoS în timp ce transmiteau discursul lui Putin.

Marile active rusești, greu de confiscat (sursa: Facebook/The U.S. Department of the Treasury)
Internațional

Marile active rusești, greu de confiscat

Marile active rusești, greu de confiscat. Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen (foto), a declarat luni că Rusia ar trebui să suporte costurile pagubelor provocate de invazia ei în Ucraina, dar există "obstacole legale semnificative" în calea confiscării activelor majore îngheţate ale Rusiei, relatează Reuters. Bunuri confiscate la scară mică Vorbind cu reporterii la telefon în timpul unei vizite-surpriză la Kiev, Yellen a mai spus că Statele Unite vor studia apelurile Ucrainei de a impune sancţiuni sectorului energetic nuclear al Rusiei, dar că trebuie să fii "conştient" de potenţialele consecinţe ale unei astfel de acţiuni asupra aliaţilor occidentali. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Yellen a mai declarat că Statele Unite şi aliaţii lor discută strategii pentru a se asigura că Rusia plăteşte pentru devastările războiului său, acum în al doilea an, estimate la sute de miliarde de dolari şi în creştere în fiecare zi. Washingtonul a confiscat bunuri folosite în activităţi criminale, dar activele băncii centrale şi alte fonduri mari de bunuri îngheţate prin sancţiuni sunt o altă chestiune. "Avem, la scară mică, bunuri confiscate, dar există cu siguranţă provocări legale în a face mai mult decât atât", a spus ea. Marile active rusești, greu de confiscat Statele Unite şi aliaţii occidentali au sechestrat mai mult de 300 de miliarde de dolari active în valută străină ale băncii centrale ruse îngheţate prin sancţiuni. Activele sunt deţinute în străinătate, o parte semnificativă la Federal Reserve Bank din New York, dar rămân în proprietatea Rusiei. Unii oficiali europeni au cerut confiscarea lor integrală şi prim-ministrul ucrainean Denîs Şmîhal a declarat că el şi Yellen au discutat despre această problemă luni mai devreme. Sectorul energiei nucleare a Rusiei a scăpat până acum de mai multe runde de sancţiuni, parţial din cauză că un număr de ţări, inclusiv Franţa, se bazează pe Rosatom din Rusia pentru aprovizionarea cu uraniu. "Vrem să privăm Rusia de venituri. Trebuie să ne uităm de asemenea la potenţialele consecinţe ale sancţiunilor pentru noi şi partenerii noştri", a declarat Yellen reporterilor. SUA promit consecințe grave pentru China Ea a repetat de asemenea că Statele Unite au avertizat China asupra unor "consecinţe cu adevărat grave" dacă guvernul de la Beijing, firme sau instituţiile financiare chineze oferă sprijin material efortului de război al Rusiei sau pentru a ajuta Moscova să evite sancţiunile SUA. "Este ceva ce nu am tolera", a adăugat ea. Citește și: SUA nu au capacitatea să apere Taiwanul – studiu Pacific Forum. Dacă Taiwanul cade, lumea va fi dominată de China comunistă Întrebată despre ce asigurări a primit că Ucraina foloseşte în mod responsabil peste 14 miliarde de dolari de ajutor economic şi bugetar direct al Statelor Unite, Yellen a spus că există controale puternice asupra fondurilor distribuite prin Banca Mondială, dar este important pentru Ucraina să-şi continue eforturile de combatere a corupţiei şi de guvernare. "Preşedintele Zelenski s-a angajat să abordeze această problemă şi este în curs de a pune în aplicare de exemplu numirea independentă a directorilor în unele dintre cele mai mari firme de stat", a declarat ea.

Kaja Kallas, o stea în devenire, scrie Der Spiegel
Eveniment

O stea în devenire

Una din cele mai influente publicații din Germania, Der Spiegel, explică „cum a devenit premierul Estoniei, Kaja Kallas, unul din liderii europeni”, titrând „O stea în devenire”. La 3 martie vor avea loc alegeri parlamentare în Estonia, dar formațiunea condusă de Kallas, Partidul Reformei, conduce detașat în sondaje, având o intenție de vot de circa 30%, în timp ce adversarii ei se află la circa 20%. Însă circa 38% din estonieni doresc ca actualul premier să-și mențină funcția. O stea în devenire „Premierul estonian Kaja Kallas a avertizat de timpuriu asupra pericolelor prezentate de Vladimir Putin. Ea a ridicat profilul micii sale țări și în alte moduri”, explică Der Spiegel. „În ianuarie 2022, când majoritatea europenilor erau ocupați să se asigure că nu există niciun motiv de panică doar pentru că Rusia a staționat 100.000 de soldați la granița cu Ucraina, Kallas a intrat în acțiune. A cerut sprijin pentru Ucraina. Și a trimis arme în această țară. Avertismentele ei de atunci au fost raportate ca o chestiune de rutină. La urma urmei, era același mesaj care venea de mult timp dinspre țările baltice: Putin este periculos, trebuie să consolidăm flancul estic al NATO, să oprim gazoductele Nord Stream. După 24 februarie, Kallas a continuat să răspândească același mesaj, dar brusc oamenii au început să o asculte. Prim-ministrul unei țări minuscule, cu o populație de doar 1,3 milioane de locuitori, s-a transformat brusc într-un politician de renume mondial, care a fost chiar menționat de unii ca posibil succesor în așteptare al lui Jen Stoltenberg pentru postul de secretar general al NATO. Este un statut care nu vine doar din faptul că cei de la Berlin, Paris și Bruxelles au fost nevoiți să recunoască faptul că Kallas a avut dreptate în evaluarea sa asupra președintelui rus Vladimir Putin. Este, de asemenea, o funcție a confortului ei aparent în lumina reflectoarelor politicii globale”, mai arată publicația din Germania. Răbdătoare. Și cu Macron, și cu pensionarii estonieni Der Spiegel relatează o ușoară confruntare dintre Kallas și cancelarul Scholz, când ea a sugerat că ar trebui ca alții să învețe din greșelile făcute de Estonia în procesul de digitalizare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Însă, explică publicația germană, premierul Estoniei știe să-și joace statutul de „underdog”. „Kallas a internalizat această lecție atât de profund încât, dacă petreci puțin timp cu ea, o vei vedea frecvent așteptându-i pe ceilalți. La Conferința de Securitate de la München de la mijlocul lunii februarie, a trebuit să îl aștepte pe președintele francez Emmanuel Macron, care este pasionat de proiectarea puterii prin faptul că este ultimul care intră într-o încăpere. Iar în micul sat estonian Varbola, ea a trebuit să aștepte în fața a 20 de scaune goale ca pensionarii care o invitaseră să termine de băut cafeaua”, relatează Der Spiegel.

Pericol major pentru frigiderele și mașinile de spălat din Ucraina Foto: Twitter
Eveniment

Pericol major frigiderele și mașinile de spălat din Ucraina

Pericol major pentru frigiderele și mașinile de spălat din Ucraina: SUA au interzis exportul acestor produse casnice în Rusia și Belarus. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Departamentul de Comerț al SUA a publicat, azi, o nouă listă cu produse care nu mai pot ajunge în aceste state decât cu o licență specială, care este acordată numai în cazuri speciale. Citește și: Cu ce a fugit kaghebistul Putin din Germania de Est, când a căzut regimul comunist? În Ucraina, soldații săi i-au urmat exemplul Pericol major pentru frigiderele și mașinile de spălat din Ucraina Documentul a fost publicat azi, 27 februarie, dar este în vigoare din 24 februarie. Sancțiunile și criza semiconductorilor de pe piață au împins armata lui Putin să apeleze la cipuri provenite de la banalele aparate electrocasnice. Conform oficialilor SUA, Rusia folosește semiconductorii de la electrocasnice inclusiv pentru teleoperarea mitralierelor montate pe turelele tancurilor (astfel încât militarii să poată comanda din interior respectiva armă, fără a se expune). În consecință, pe noua listă de produse interzise la export spre statele responsabile de invadarea Ucrainei, se află: ventilatoare; aparate de aer condiționat cu un preț mai mare de 750 dolari; frigidere de peste 750 dolari; mașini de spălat vase; cântare electronice de peste 100 dolari; aspiratoare cu motor electric încorporat mai scumpe de 100 dolari; cuptoare cu microunde; telefoane mobile de peste 300 USD Lista cuprinde nu mai puțin de 276 de produse interzise la export. Prețul luat în considerare este cel de vânzare în SUA, en-gros. Sunt interzise la export și mașinile de spălat cu valoare peste 750 dolari, mai puțin cele operate pe bază de monezi. Armata lui Putin este disperată și după pompele electrice de sân: un material Bloomberg, publicat în octombrie, apreciază că acestea sunt demontate, iar componentele sunt folosite pentru producția militară, puternic afectată de embargoul statelor vestice.

Cum se folosește Rusia de orfanii răpiți din Ucraina Foto: Radio Europa Liberă
Internațional

Cum se folosește Rusia de orfanii răpiți din Ucraina

Cum se folosește Rusia de orfanii răpiți din Ucraina: sunt plimbați la manifestări propagandistice, învață să manevreze arme și trimit scrisori celor de pe front, arată o investigație a jurnaliștilor Nigina Beroeva și Sonya Groisman, preluată de Meduza. Cum se folosește Rusia de orfanii răpiți din Ucraina Potrivit datelor oferite de Ucraina, circa 6.000 de copii au fost răpiți în timpul invaziei rusești și duși în Rusia sau în Crimeea ocupată. Dintre aceștia, circa 400 au ajuns în orfelinate unde au parte de educație „militar patriotică”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ancheta jurnaliștilor a aflat ce se ascunde în spatele acestui termen, ei bazându-se pe corespondența dintre ministerul Educației și structurile regionale care gestionează orfelinatele. Ei ai descoperit că orfanii sunt puși să urmărească mesajele ministerului rus al Apărării, care anunță denazificarea, învață să manevreze arme și scriu scrisori de încurajare către soldații ruși de pe front. Puteți urmări aici documentarul video realizat de cei doi jurnaliști de investigație. Un raport realizat de cercetători de la Universitatea Yale, a identificat cel puțin 43 de tabere și alte facilități, care fac parte dintr-o „rețea sistematică pe scară largă” operată de Moscova de la invazia Ucrainei din februarie 2022. Mii de copii au fost ținuți în aceste locuri, inclusiv cei cu părinți sau cu tutelă familială clară și chiar și cei considerați orfani, pe lângă cei care se aflau în grija instituțiilor de stat ucrainene înainte de invazie și cei a căror custodie era neclară sau incertă din cauza războiului. „Scopul principal al taberelor pe care le-am identificat pare să fie reeducarea politică”, a declarat Nathaniel Raymond, unul dintre cercetători, potrivit Reuters. Unele tabere ofereau pregătire militară unor copii de doar 14 ani, a mai spus Nathaniel Raymond.

China poate declanșa un conflict global (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

China poate declanșa un conflict global

China poate declanșa un conflict global. Preşedintele american Joe Biden a respins iniţiativa Chinei pentru negocierea şi încheierea unui acord de pace între Rusia şi Ucraina, a dat el clar de înţeles într-un interviu acordat vineri postului ABC. Biden: Ce aplaudă Putin nu e bun "Dacă (preşedintele rus Vladimir) Putin îl aplaudă, atunci cum poate el să fie bun?", a spus Biden despre planul chinez. "Nu glumesc. Sunt doar extrem de sincer", a clarificat el. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Nu am văzut în acest plan nimic care să indice că există acolo ceva care să fie benefic pentru oricine în afară de Rusia dacă planul chinez este urmat", şi-a motivat poziţia liderul de la Casa Albă. "Ideea că China ar urma să negocieze deznodământul unui război care este un război total injust pentru Ucraina pur şi simplu nu este raţională", mai crede Biden. Dar el a refuzat să spună care ar fi consecinţele dacă China ar decide să ofere arme Rusiei - o îngrijorare a Kievului şi a aliaţilor săi occidentali -, afirmând doar că Beijingul s-ar confrunta în acest caz cu "sancţiuni severe", ca orice alt guvern sau entitate ce furnizează arme sau muniţii Rusiei. China poate declanșa un conflict global De la începutul războiului în Ucraina, China aparent s-a abţinut să ofere Rusiei un astfel de ajutor militar, dar conform unor surse din interiorul serviciilor americane de informaţii înclină acum să facă un asemenea pas. Potrivit unor astfel de surse citate de CNN, guvernul de la Beijing ar intenţiona să livreze Moscovei drone şi muniţii. Citește și: UE și SUA, nou pachet de sancțiuni impus Rusiei. Moscova protestează, dar nu pare foarte afectată: FMI prognozează revenirea PIB-ului Eventuale livrări masive de muniţii chineze către Rusia ar risca să debalanseze în favoarea acesteia războiul purtat în Ucraina, un conflict de înaltă intensitate caracterizat printr-un mare consum de muniţii. Însuşi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a semnalat că armata ucraineană consumă de câteva ori mai multe muniţii decât pot produce statele Alianţei, ale căror stocuri de muniţii au fost în plus diminuate semnificativ în urma ajutorului militar oferit Ucrainei. Zelenski vrea o întâlnire cu Xi Şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Beijingului să nu livreze arme Moscovei. "Vreau foarte mult să cred că China nu va livra arme Rusiei, şi pentru mine acest lucru este foarte important", a subliniat Zelenski vineri seară, într-un mesaj în care s-a declarat favorabil faţă de unele elemente din "reflecţiile" avansate de China în planul prezentat de aceasta şi şi-a manifestat intenţia să se întâlnească cu preşedintele chinez Xi Jinping. Totuşi, Zelenski a atras atenţia că orice plan de pace care nu include o retragere totală a trupelor ruse din Ucraina este inacceptabil pentru Kiev. Or, iniţiativa Chinei, care nu este un plan de pace propriu-zis, ci doar enumeră 12 principii de acţiune, printre care încetarea focului, reluarea negocierilor de pace, formarea unei arhitecturi de securitate echilibrate, respectarea suveranităţii, respingerea recurgerii la arme nucleare, etc., nu include retragerea trupelor ruse din Ucraina.

UE și SUA, noi sancțiuni Rusiei (sursa: Facebook/EC)
Eveniment

UE și SUA, noi sancțiuni Rusiei

UE și SUA, noi sancțiuni Rusiei. Noul pachet de sancţiuni impus Rusiei de UE la un an de la începutul războiul în Ucraina vizează 121 de persoane şi entităţi, inclusiv producători iranieni de drone, în timp ce Statele Unite au adoptat la rândul lor un nou set de sancţiuni împotriva Rusiei, acesta incluzând şi intermediari europeni. UE și SUA, noi sancțiuni Rusiei Adoptat vineri, al zecelea pachet de sancţiuni al UE după începerea războiului în Ucraina cuprinde "sancţiunile de cea mai mare anvergură adoptate vreodată", a indicat sâmbătă într-un comunicat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Sunt astfel vizate 96 de entităţi ruseşti suplimentare (companii sau agenţii de stat), inclusiv trei bănci ruseşti. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Sunt de asemenea vizate şapte entităţi iraniene, toate reprezentând producători de drone folosite de Rusia pentru a lovi ţinte în Ucraina. De asemenea, interdicţia exportului de produse industriale europene către Rusia a fost extinsă către noi bunuri cu dublă întrebuinţare (civilă şi militară), precum componentele electronice, vehiculele specializate, piesele mecanice, piesele de schimb pentru motoarele de avion, antenele, macaralele, materiile prime constituite din pământuri rare, circuitele electronice şi camerele cu termoviziune. Importurile anuale ale Rusiei de astfel de produse însumează circa 11 miliarde de euro. Active înghețate, dar nevalorificate O prevedere a acestor noi sancţiuni obligă statele UE să îmbunătăţească raportarea activelor ruseşti îngheţate în urma pachetelor anterioare de sancţiuni. În urma acestor sancţiuni impuse Rusiei, active în valoare de aproape 19 miliarde de euro ale oligarhilor ruşi au fost îngheţate în UE, iar statele occidentale şi partenerii lor din G7 (UE, SUA, Regatul Unit, Canada şi Japonia) au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare sau în aur, măsură descrisă de Moscova drept un "furt". Bruxelles-ul caută acum o bază legală pentru confiscarea activelor ruseşti îngheţate şi folosirea acestor fonduri pentru reconstrucţia Ucrainei. În noul pachet de sancţiuni europene au fost luate noi măsuri şi împotriva unor entităţi ale mass-media ruse. Astfel, au fost suspendate licenţele birourilor în limba arabă ale posturilor Russia Today şi Sputnik, posturi deja interzise în UE. SUA au sancționat și companii europene Washingtonul a anunţat la rândul său vineri un nou set de sancţiuni contra Rusiei, ce vizează responsabili politici, companii de semiconductori, dar şi intermediari europeni acuzaţi că au contribuit la ocolirea sancţiunilor precedente impuse Moscovei după declanşarea războiului. Aceasta este "una dintre cele mai importante acţiuni în materie de sancţiuni" de la începutul războiului, notează, tot într-un comunicat, Departamentul american al Trezoreriei. Noul pachet de sancţiuni impus de SUA vizează, printre alte entităţi, companii şi persoane ce activează în sectoare economice precum metalurgia, mineritul, producţia de echipamente militare sau de semiconductori. Pe lista de sancţiuni a SUA au fost adăugate şi aproximativ 30 de persoane şi companii europene, din Elveţia, Italia, Germania, Malta şi Bulgaria, acuzate că au contribuit la eludarea sancţiunilor prin livrarea de echipamente militare Rusiei. Activele deţinute în SUA de aceste persoane şi companii vor fi îngheţate. PIB-ul rusesc își revine, spune FMI Mai mult, după ce a inclus deja marile bănci ruseşti pe lista cu sancţiuni, Trezoreria SUA a completat acum lista cu încă vreo zece instituţii financiare ruseşti. Citește și: Rusia nu simte sancțiunile Occidentului: unele țări vecine și aliați ca India, China și Turcia sunt intermediari pentru mărfuri interzise. Ca efect, economia rusă va crește în 2023, arată FMI Sancţiunile europene şi americane urmăresc să lovească economia Rusiei ca represalii pentru războiul pornit contra Ucrainei, să-i diminueze capacitatea de a-şi finanţa armata şi de a produce echipamente militare. Potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI), sub efectul sancţiunilor internaţionale PIB-ul Rusiei a scăzut anul trecut cu 2,2%, dar şi-ar putea reveni anul acesta.

Cum se va termina războiul din Ucraina Foto: Kremlin.ru
Internațional

Cum se va termina războiul din Ucraina

Cum se va termina războiul din Ucraina? La un an de la începutul invaziei, The Times avansează șase scenarii, amintind că, în februarie 2022, Putin credea că totul se va încheia în câteva zile. Acum, Rusia ar putea declanșa noi ofensive, având circa 300.000 de militari recent recrutați. Pe de altă parte, Ucraina așteaptă tancurile promise de mai multe țări NATO și ar putea ataca în sud, spre Crimeea. Poți citi și: Un consilier PSD a intrat direct de sub duș în ședința Consiliului Local al Sectorului 1. A explicat că este răcit cobză și nu știe să manevreze camera Iată care sunt cele șase scenarii avansate de The Times: Cum se va termina războiul din Ucraina Un acord de pace: Putin speră ca Zelenski să fie împins la masa negocierilor și să accepte cedarea teritoriilor ocupate deja de Rusia. „Rusia a încălcat deja toate acordurile teritoriale anterioare pe care le-a încheiat vreodată cu Ucraina (…) A face concesii ar necesita o schimbare radicală a opiniei publice, o schimbare pe care Putin încearcă în mod activ să o provoace prin atacuri asupra infrastructurii civile, care afectează moralul . Putin speră, de asemenea, să știrbească voința Occidentului de a sprijini Ucraina, ca mijloc de a o aduce la masa negocierilor”, scrie The Times. Război de uzură. Rusia încearcă să epuizeze resursele Ucrainei - armata, economia și rezistența poporului său. Războiul de uzură practicat deja în această iarnă a avut un cost extraordinar pentru Moscova, ale cărei pierderi sunt estimate la 200.000 de morți sau răniți, în timp ce jumătate din tancurile ei au fost distruse. Însă el ar bloca primirea, de jure, a Ucrainei în NATO și UE. Țara ar putea supraviețui doar cu ajutor extern. Acord de încetare a focului/ armistițiu. O încetare a focului ar putea îngheța conflictul acolo unde se află, fără a rezolva niciuna dintre problemele teritoriale pe care le-ar acoperi un acord de pace. Aceasta este probabilă doar în cazul unui impas de durată pe câmpul de luptă și ar duce la un conflict înghețat care s-ar putea încălzi sau răci în funcție de alți factori. Primul război cecen s-a încheiat în 1994 cu o încetare a focului negociată, pe care Rusia a încălcat-o trei ani mai târziu, reluând conflictul și intensificând ostilitățile până când i-a zdrobit pe rebeli și a distrus capitala Groznîi. Rusia se retrage, Ucraina obține victoria. Ucraina insistă că poate învinge Rusia pe câmpul de luptă și chiar a sugerat că ar putea face acest lucru într-un an, atâta timp cât sprijinul occidental rămâne. Cum arată victoria pentru Ucraina rămâne neclar. Kievul încă insistă că trebuie să includă recuperarea Crimeei anexate. Ucraina intră în colaps, Rusia câștigă: visul lui Putin. „Stephen Kotkin, istoricul american, a susținut că pentru Putin, victoria ar putea fi doar continuarea ocupației și distrugerea Ucrainei. El îl compară pe Putin cu un invadator de locuințe care a ocupat două camere dintr-o casă cu zece camere și continuă să le distrugă, în timp ce se bucură de 100 de camere intacte la el acasă. «Strategia lui Putin ar putea fi descrisă ca: 'Nu pot să o am? Nimeni nu o poate avea!'», spune Kotkin”, arată The Times. Război nuclear sau intervenție NATO. Este greu de înțeles ce ar realiza utilizarea unei arme nucleare tactice pe câmpul de luptă din Ucraina, scrie The Times. Armata rusă nu dispune de expertiza necesară pentru a o exploata în vederea avansării, însă ar putea fi suficient pentru a împinge NATO să intervină, cel puțin pe teritoriul ucrainean. Este greu de estimat un alt scenariu care ar putea determina NATO să intervină direct. Folosirea unei arme nucleare l-ar lăsa pe Putin fără amenințări: după ce a apăsat pe buton, amenințarea a dispărut.

PIB-ul Rusiei s-a contractat cu „doar” 2,1% în 2022 Foto: Kremlin.ru
Economie

PIB-ul Rusiei s-a contractat cu „doar” 2,1% în 2022

Cu o zi înainte de discursul „istoric” al lui Putin, statistica Rusiei anunță că PIB-ul s-a contractat cu 2,1% în 2022. Bloomberg arată că, totuși, predicțiile pesimiste de la începutul invaziei din ucraina, când se estima o prăbușire între 3 și 10% a economiei rusești, nu s-au adeverit. Dar mulţi observatori pun la îndoială fiabilitatea cifrelor prezentate de autorităţile ruse, în special datorită opacităţii mai multor indicatori economici de la începutul conflictului din Ucraina. PIB-ul Rusiei s-a contractat cu „doar” 2,1% în 2022 Conform Rosstat, inflaţia s-a stabilizat în ianuarie la aproape 12%, după ce a atins 17,8% în aprilie, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, în urma impactului sancţiunilor occidentale. Scăderea PIB-ului a fost mai mică decât în pandemia din 2020, când economia a scăzut cu 3,1%, conform primei estimări, și cu 2,7%, conform estimării actualizate. Grafic: Twitter După cum notează Interfax , Rosstat a amânat de două ori publicarea primei evaluări a dinamicii economiei rusești pentru 2022. New data: According to Rosstat's initial estimate, #Russia's GDP fell by 2.1% in 2022.https://t.co/H7MM0h4Ymk pic.twitter.com/1Agc5AUnGr— Janis Kluge (@jakluge) February 20, 2023 Recesiunea economică, potrivit Rosstat, s-a dovedit a fi mai mică decât previziunile din februarie ale Băncii Centrale (2,5%) și ale Ministerului Dezvoltării Economice (2,9%). În ianuarie, președintele rus Vladimir Putin a estimat căderea economiei la 2,5%. Fondul Monetar Internațional a estimat atunci că PIB-ul Rusiei a scăzut cu 2,2% pe parcursul anului. Citește și: Încă o țară care divorțează de Gazprom: Cehia a anunţat că nu mai depinde de importul de gaze naturale din Rusia Rosstat a publicat evaluarea privind scăderea PIB-ului cu o zi înainte de mesajul președintelui Federației Ruse către Adunarea Federală. Putin se va adresa deputaților și senatorilor pe 21 februarie.

Cehia nu mai depinde de gaze din Rusia Foto: twitter Gazprom
Economie

Cehia nu mai depinde de gaze din Rusia

Cehia a anunţat că nu mai depinde de importul de gaze naturale din Rusia, după ce şi-a redus radical importurile în ultimul an, de când Moscova a invadat Ucraina, informează duminică dpa. „Ungaria a ţinut morţiş ca în perioada de criză energetică, când toţi ceilalţi se îndepărtau de Rusia, să încheie un nou contract pe termen foarte lung de import de gaze ruseşti, rezultatul gra­bei fiind, scrie presa ma­ghiară, că acum plăteşte pen­tru ele de patru ori mai mult decât Cehia, ale cărei achiziţii au la bază un acord vechi”, scria Ziarul Financiar acum câteva zile. Cehia nu mai depinde de gaze din Rusia În luna ianuarie, importurile de gaze ruseşti au scăzut la zero, a scris sâmbătă seara pe Twitter ministrul Industriei şi Comerţului, Jozef Sikela. El nu a precizat dacă ţara este permanent independentă de gazul rusesc, a informat agenţia de presă CTK. Citește și: FOTO+VIDEO Primele telefoane pe care le va da noul președinte al Cehiei, generalul Pavel: către Zelenski și președintele Taiwanului. China și Rusia, amenințare mai mare decât terorismul Republica Cehă era aproape în totalitate dependentă de gazul rusesc în ultimii ani, a spus Sikela. Dar odată ce livrările prin conducta Nordstream au fost întrerupte, Praga le-a înlocuit cu importuri prin Germania din alte surse, a adăugat el. Republica Cehă importă acum în principal gaz din Norvegia şi gaz lichefiat din Belgia şi Ţările de Jos. Zatímco loni se v období od října do ledna do Německa přes Nord Stream dovezlo z Ruska 184,3 TWh, letos to byla nula. Oproti loňsku naopak za toto období vzrostl dovoz z ?????? o 132,2 TWh. Přesto jak v ??, tak v ?? jsou zásobníky naplněny dvakrát více než loni touto dobou. pic.twitter.com/5VDghF3Hfp— Jozef Síkela (@JozefSikela) February 18, 2023 Cota importurilor din Rusia, tranzitate prin Slovacia, a scăzut la 2,2% în ultimele luni şi la zero în luna ianuarie, a precizat Jozef Sikela. Citește și: Cehia şi-a redus dependenţa de gazele ruseşti de la 97% la 3% în opt luni și plăteşte de patru ori mai puţin decât Ungaria, care rămâne agățată de Rusia – analiză Ziarul Financiar Republica Cehă este unul din cei mai hotărâţi susţinători ai Ucrainei. Praga a subliniat, de asemenea, în repetate rânduri, importanţa adoptării unor sancţiuni dure împotriva Rusiei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră