joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2492 articole
Internațional

Drone suspecte deasupra instalațiilor militare germane

Drone suspecte deasupra instalațiilor militare germane. Autoritățile din Bavaria și Parchetul General din Munchen au anunțat deschiderea unei anchete după identificarea mai multor drone care au survolat instalații militare sensibile în sudul Germaniei. Spionarea Rusiei nu poate fi exclusă. Drone suspecte deasupra instalațiilor militare germane Potrivit WELT, cel puțin zece drone au fost detectate survolând zona fabricii Airbus Defence and Space din Manching, unde sunt produse avioanele de luptă Eurofighter. Citește și: Ciolacu spune că Simonis nu i-a dat voturi lui George Simion, a fost doar o glumă pe TikTok Centrul de operațiuni al comandamentului de poliție din Bavaria Superioară a fost alertat duminică după-amiază, iar investigațiile au fost declanșate imediat. „Întrucât nu poate fi exclusă spionarea instalațiilor militare și a companiilor sau partenerilor din domeniul apărării, au fost mobilizate elicoptere ale poliției pentru a investiga incidentul,” a declarat Oficiul pentru investigații penale din Bavaria. Serii de incidente similare raportate Acest incident nu este izolat. Drone au fost detectate anterior în zilele de 16, 17, 18 și 25 decembrie în aceeași zonă, iar un alt incident a fost raportat pe 19 decembrie deasupra orașului Neuburg an der Donau. Survolurile neautorizate vizează instalații militare, dar și infrastructuri critice precum terminale GNL, porturi maritime și companii de logistică. Acum există o creștere a cazurilor în apropiere de Ingolstadt. Suspiciuni de sabotaj rusesc În contextul războiului dintre Rusia și Ucraina, autoritățile germane suspectează implicarea unor actori statali în aceste acte de sabotaj. „Survolurile dronelor pot face parte dintr-o campanie mai amplă de spionaj sau sabotaj,” a subliniat Oficiul pentru investigații penale din Bavaria. Bruno Kahl, șeful Serviciului de informații externe al Germaniei, a avertizat recent că astfel de acțiuni ar putea determina NATO să ia în considerare invocarea Articolului 5 din clauza de apărare reciprocă. Autorii rămași necunoscuți Deși autoritățile au mobilizat echipamente și elicoptere pentru a identifica piloții dronelor, aceștia nu au fost încă depistați. Apelurile către populație pentru furnizarea de informații continuă. Incidentul accentuează vulnerabilitățile infrastructurii critice și militare în fața unor posibile acte de spionaj sau sabotaj. Germania își intensifică măsurile de monitorizare și investigare pentru a preveni noi incidente care ar putea pune în pericol securitatea națională.

Drone suspecte deasupra instalațiilor militare germane (sursa: Facebook/EUROFIGHTER TYPHOON - Official Page)
Suedia acuză Rusia de război hibrid (sursa: YouTube/Folk och Försvar)
Internațional

Suedia acuză Rusia de război hibrid

Suedia acuză Rusia de război hibridi. Ulf Kristersson, premierul Suediei, a declarat că țara sa traversează o perioadă tensionată, pe care a descris-o ca fiind "un război prin intermediari". Declarația a fost făcută în cadrul Forumului pentru Apărare Folk och Försvars, desfășurat în Salen, Suedia. Suedia acuză Rusia de război hibrid „Adevărata pace este libertatea și absența conflictelor serioase între țări”, a subliniat Kristersson. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% Premierul suedez a atras atenția asupra atacurilor hibride care afectează Suedia și vecinii săi. Aceste atacuri includ dezinformare, amenințări cibernetice, sabotaje economice și infrastructurale. ""Noi şi vecinii noştri suntem supuşi unor atacuri hibride care nu presupun rachete sau soldaţi, ci calculatoare, bani, dezinformare şi ameninţări de sabotaj", a afirmat premierul. "Această situaţie securitară şi faptul că lucruri stranii continuă să aibă loc în Marea Baltică ne fac să credem că intenţiile ostile nu pot fi ignorate", a mai subliniat premierul suedez. Infrastructura energetică vizată în Marea Baltică Mai multe cabluri submarine au fost avariate în ultimele luni, ceea ce a provocat îngrijorări cu privire la securitatea infrastructurilor energetice și de comunicații. Aceste distrugeri sunt considerate de experți drept parte a unui "război hibrid" în Marea Baltică, un spațiu strategic unde interesele NATO și ale Rusiei se intersectează. Aderarea Suediei și Finlandei la NATO După aderarea recentă a Suediei și Finlandei la NATO, cele două țări au devenit mai precaute în fața posibilelor amenințări din regiune. Invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, a amplificat tensiunile în Marea Baltică, făcând ca incidentele recurente să fie tratate cu maximă seriozitate. Amenințarea rusă Deși premierul suedez nu a acuzat în mod direct nicio țară pentru avarierea cablurilor, el a avertizat că „amenințarea rusă este pe termen lung” și că Suedia trebuie să-și întărească apărarea. „La fel cum amenințarea rusă este de durată, apărarea noastră trebuie să fie la fel de robustă”, a declarat Kristersson. Acuze asupra Iranului Premierul suedez a menționat și implicarea Iranului în atacuri prin intermediul unor bande criminale organizate. Agenția suedeză de informații Sapo a acuzat anterior Iranul de recrutarea acestor grupuri pentru a comite acte de violență în Suedia, acuzații pe care Teheranul le-a dezmințit. Guvernul suedez, pregătit să reacționeze Kristersson a asigurat că guvernul său tratează cu „mare seriozitate” situația actuală și ia măsuri pentru a proteja interesele naționale. În fața provocărilor, Suedia rămâne vigilentă și își întărește capacitățile de apărare împotriva amenințărilor hibride și a sabotajelor.

Vizita vicepreședintelui parlamentului slovac, la Moscova. În imagine, Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat (sursa: duma.gov.ru)
Internațional

Vizita vicepreședintelui parlamentului slovac la Moscova

Vizita vicepreședintelui parlamentului slovac, la Moscova. Vicepreședintele Parlamentului slovac, Andrej Danko, a ajuns duminică la Moscova, conform agenției TASS, pe fondul disputei privind livrările de gaz către Europa. Vizita are loc într-un moment critic, după ce Kievul a decis să oprească tranzitul de gaz rusesc prin sistemul ucrainean de transport al gazelor (GTS). Promisiunea lui Vladimir Putin Premierul slovac Robert Fico a anunțat vineri că președintele rus Vladimir Putin a asigurat Slovacia că Gazprom va găsi soluții alternative pentru livrarea gazului contractat. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% Acest angajament vine în contextul în care Ucraina, aflată în război cu Rusia din 2022, refuză să reînnoiască acordul de tranzit, pentru a limita veniturile Moscovei folosite în finanțarea războiului. Vizita vicepreședintelui parlamentului slovac la Moscova Vizita lui Andrej Danko, planificată înainte de criza gazului, se desfășoară până miercuri și include discuții cu oficiali de rang înalt din Rusia. Conform TASS, delegația slovacă intenționează să abordeze probleme legate de livrările de gaz, investiții în Vest, colaborarea bilaterală dintre Slovacia și Rusia. Întâlniri de nivel înalt programate Delegația slovacă va avea întrevederi importante cu Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, luni. În ziua de marți, este programată o întâlnire cu Valentina Matvienko, președinta camerei superioare a Parlamentului rus. Criza gazului în Europa Decizia Kievului de a opri tranzitul gazului rusesc prin Ucraina reflectă dorința acesteia de a reduce dependența Europei de gazele rusești și de a sancționa economic Moscova. În acest context, Slovacia caută soluții urgente pentru a-și asigura necesarul energetic, inclusiv prin discuții directe cu Rusia. Vizita lui Andrej Danko la Moscova subliniază importanța relațiilor bilaterale dintre Slovacia și Rusia într-un moment de criză energetică. În ciuda tensiunilor geopolitice, Slovacia încearcă să găsească soluții pragmatice pentru a asigura continuitatea livrărilor de gaz către țară, protejându-și astfel interesele economice și energetice.

Flota fantomă a Rusiei, nou incident (sursa: havariekommando.de)
Internațional

Flota fantomă a Rusiei, nou incident

Flota fantomă a Rusiei, nou incident. Un incident maritim semnificativ a avut loc în Marea Baltică, unde un petrolier încărcat și-a pierdut capacitatea de manevră în apropierea insulei germane Rügen. Petrolierul Eventin, cu 99.000 de tone de petrol la bord, este inclus pe lista Greenpeace a „flotei fantomă”, care transportă petrol rusesc, în pofida sancțiunilor. În prezent petrolierul a fost remorcat în siguranță în portul Sassnitz. Flota fantomă a Rusiei, nou incident Petrolierul, construit în 2006 și navigând sub pavilion panamez, se îndrepta din portul rusesc Ust-Luga spre portul egiptean Port Said. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% Eventin este inclus pe lista Greenpeace a așa-numitei „flote fantomă”, un grup de nave învechite și în stare precară de operare, utilizate pentru a exporta petrol rusesc în pofida sancțiunilor internaționale. Aceste sancțiuni, impuse de Uniunea Europeană, SUA și Regatul Unit, au ca scop reducerea finanțării războiului declanșat de Moscova împotriva Ucrainei în 2022. Situația actuală a navei În urma unei defecțiuni la motor survenite vineri, vasul a rămas în derivă în Marea Baltică. Duminică, acesta era ținut la circa 5 km de țărm de către două remorchere, conform Comandamentului Central German pentru Urgențe Maritime (CCME). Potrivit CCME, petrolierul este etanș și nu reprezintă niciun pericol pentru mediu. Acesta va rămâne în portul Sassnitz până când autoritățile vor decide pașii următori. Deocamdată, cauza defecțiunii motorului nu este cunoscută. Acuzații împotriva Rusiei Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a criticat aspru Rusia, acuzând-o de punerea în pericol a securității europene prin utilizarea „neglijentă” a acestor petroliere ruginite pentru a evita sancțiunile. Deși Moscova nu a comentat încă incidentul, situația subliniază riscurile pe care „flota fantomă” le prezintă pentru navigația din regiune. Importanța strategică a Mării Baltice Marea Baltică este una dintre cele mai circulate rute maritime din lume, cu peste 2.000 de nave care o traversează zilnic, conform Institutului Leibniz pentru Cercetare în Marea Baltică. Incidentul pune în lumină atât vulnerabilitatea regiunii, cât și importanța monitorizării stricte a traficului maritim pentru a preveni accidentele ecologice sau riscurile de securitate. Implicații geopolitice și ecologice Cazul petrolierului Eventin evidențiază implicațiile geopolitice și ecologice ale transportului de petrol în contextul sancțiunilor internaționale. Deși nava a fost salvată fără a provoca daune, situația aduce în atenție necesitatea unor măsuri suplimentare de siguranță în regiunile maritime intens traficate.

PSD a anulat alegerile fiindcă nu i-a convenit rezultatul Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

PSD a anulat alegerile fiindcă nu i-a convenit rezultatul

Cel mai influent cotidian german, Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), sugerează că PSD a anulat alegerile, fiindcă nu i-a convenit rezultatul, iar amestecul rusesc este nedovedit. Articolul, scris de Michael Martens, corespondentul pentru Europa de Est, se intitulează: “Mitul amestecului rusesc“. Articolul a fost tradus și de RADOR, agenția radioului public. Citește și: Delir de grandoare al Liei Olguța Vasilescu: Târgul de Crăciun din Craiova ar fi avut două milioane de vizitatori din toată lumea, se laudă Primăria “Alegerile prezidențiale din România au fost anulate. Se presupune că au fost fraudate de Kremlin. Sau clasa politică de la București a jucat la noroc?“, afirmă Martens în debutul articolului. Acesta se întreabă de ce ar vrea Rusia să influențeze doar alegerile prezidențiale, nu și pe cele parlamentare, care au fost validate. PSD a anulat alegerile fiindcă nu i-a convenit rezultatul Amintind de susținerea oferită de PSD lui George Simion - fără a-l nominliza - în speranța că acesta va putea fi bătut în turul II al prezidențialelor, FAZ scrie: “Principalul partid de guvernare a subestimat furia populației față de formațiunile politice consacrate. În aroganța lor, strategii PSD pur și simplu nu și-ar fi putut imagina că propriul lor candidat va fi respins de populație“. Martens apreciază că se încearcă ”distragerea atenției de la propriul eșec” al partidelor tradiționale și se inventează ”un pretext pentru anularea unui scrutin al cărui rezultat nu a fost pe placul celor de la putere”. FAZ amintește că președintele CCR, Marian Enache, este strâns legat, politic, de PSD, iar din dosarul său de securitate mai sunt doar coperțile, nu și filele care să arate ce legături au existat. “Fost aparatchik (...), Iliescu a făcut ca oamenii vechilor structuri comuniste să se infiltreze mai ușor în noul stat” în care “biografiile care încep în cercurile Securității și duc la poziții influente (...) nu sunt neobișnuite”, explică cotidianul german. Martens scrie și de Toni Greblă, de legăturile sale cu PSD și amintește că acesta “a participat la o sărbătoare privată cu bărbați din cercul lui Georgescu, la sfârșitul anului 2022“. FAZ a discutat și cu istoricul Oliver Jens Schmitt, care predă la Viena, care a afirmat că “fără sprijinul structurilor de stat din România, ascensiunea bruscă a lui Georgescu ar fi greu de imaginat”, astfel că sfatul lui Schmitt este ca motivele succesului acestui outsider ”să fie căutate nu doar în Rusia ci și în România”. “Mulți oameni au sentimentul că alegerile au fost anulate nu din cauza ingerinței Rusiei, ci pentru că rezultatul nu a fost cel așteptat de guvernanții de la București”, încheie Martens, apreciind că este posibil ca aceștia să nu se fi înșelat.

Criza din Transnistria, UE acuză Moscova (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

Criza din Transnistria, UE acuză Moscova

Criza din Transnistria, UE acuză Moscova. Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică severă, după ce Rusia a suspendat livrările de gaze către regiunea separatistă Transnistria. Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, a acuzat Moscova de utilizarea gazului ca armă și de destabilizare a regiunii printr-un „război hibrid”. Criza din Transnistria, UE acuză Moscova La 1 ianuarie, Gazprom a oprit livrările de gaze către Transnistria, invocând o datorie de peste 700 milioane de dolari. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Totuși, un audit internațional realizat la cererea Chișinăului a confirmat că datoria reală este de doar 9 milioane de dolari. Suspendarea vine în contextul încetării tranzitului gazelor prin Ucraina, determinată de războiul din regiune. Premierul moldovean Dorin Recean a denunțat această măsură, afirmând că Rusia urmărește să provoace o criză umanitară în Transnistria pentru a destabiliza întreaga țară și a influența alegerile legislative din toamnă. Transnistria, în pragul colapsului energetic Regiunea separatistă Transnistria se confruntă cu o criză severă. Centrala termică de la Cuciurgan, care asigura până la 80% din producția de energie electrică a Republicii Moldova, funcționează acum pe bază de cărbune. Rezervele sunt pe cale să se epuizeze, iar deconectările zilnice de curent au devenit o realitate. Potrivit autorităților locale nerecunoscute, 72.000 de gospodării din Transnistria au rămas fără gaze, iar 1.500 de blocuri de locuit nu au încălzire și apă caldă. Ajutorul oferit de Chișinău, respins de Tiraspol Chișinăul a propus sprijin regiunii transnistrene, inclusiv prin modalități de cooperare energetică. Cu toate acestea, administrația nerecunoscută din Transnistria a respins oferta, conform liniilor dictate de Moscova. Această atitudine agravează situația locuitorilor, condamnați la suferință în plină iarnă. Republica Moldova, susținută de Uniunea Europeană În ciuda crizei, Chișinăul reușește să-și mențină stabilitatea energetică datorită importurilor din România și sprijinului oferit de Uniunea Europeană. Kaja Kallas a reafirmat solidaritatea UE, subliniind că Moldova rămâne bine conectată la rețelele energetice europene, ceea ce îi permite să reziste presiunilor Moscovei. Manipularea Rusiei Premierul Dorin Recean a declarat că scopul Kremlinului este instalarea unui guvern prorus la Chișinău, ceea ce ar permite Moscovei să își consolideze prezența militară în regiunea transnistreană. În prezent, Rusia are 1.500 de soldați în Transnistria, dintre care unii acționează sub pretextul „pacificării”. România, partener cheie în criza energetică Deficitul de energie electrică al Republicii Moldova, cu excepția Transnistriei, este acoperit în mare parte din importuri, predominant din România. Această colaborare subliniază importanța parteneriatului regional în fața presiunilor externe. criză cu implicații geopolitice majore Criza energetică din Republica Moldova nu este doar o problemă economică, ci și o strategie geopolitică menită să destabilizeze regiunea. Cu sprijinul UE și al României, Chișinăul își păstrează reziliența, dar provocările rămân semnificative, mai ales în contextul alegerilor din toamnă. Autoritățile moldovene își reafirmă obiectivul de a obține retragerea trupelor rusești și de a administra eficient regiunea transnistreană.

Ponta îl ceartă pe Macron pentru că a acuzat Rusia Foto: Curentul
Politică

Ponta îl ceartă pe Macron pentru că a acuzat Rusia

Deputatul PSD Victor Ponta îl ceartă pe președintele Franței, Emanuel Macron, pentru că a acuzat Rusia de manipulare a alegerilor din România: „Dacă nu are nicio probă atunci el încearcă să manipuleze”, a scris fostul premier pe Twitter. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Ponta îl ceartă pe Macron pentru că a acuzat Rusia „Dacă Domnul Macron are niște probe privind «ingerințe și manipulări electorale ale Rusiei» cred că este obligat să ne spună și nouă - ca să putem să luăm măsuri legale și să ne apărăm! Dacă nu are nicio probă atunci el este cel care încearcă să manipuleze votul în România! STOP”, a scris Ponta. Daca Domnul Macron are niste probe privind “ingerinte si manipulari electorale ale Rusiei” cred ca este obligat sa ne spuna si noua - ca sa putem sa luam masuri legale si sa ne aparam! Daca nu are nicio proba atunci el este cel care incearca sa manipuleze votul in Romania! STOP pic.twitter.com/gokZ0wHSq6— Victor Ponta (@Victor_Ponta) January 6, 2025 El și-a ilustrat mesajul cu o captură de ecran a știrii în care Macron era citat spunând: „România a fost nevoită să anuleze alegerile prezidențiale din cauza ingerinței și a manipulării electorale ce au fost, în mod clar, atribuite Rusiei". Președintele Franței a făcut aceste afirmații luni, la conferința ambasadorilor acestei țări. „Rusia nu a ezitat să manipuleze procesul electoral într-un stat membru al Uniunii Europene, România”, a mai spus șeful statului francez.

Nord-coreenii mor pe capete pentru Rusia (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Nord-coreenii mor pe capete pentru Rusia

Nord-coreenii mor pe capete pentru Rusia. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat sâmbătă că armata rusă a suferit pierderi masive în regiunea Kursk în ultimele două zile de lupte. Aceste pierderi includ soldați nord-coreeni și parașutiști ruși, potrivit informațiilor primite de la comandantul șef al forțelor armate ucrainene, Oleksandr Sîrski. Nord-coreenii mor pe capete pentru Rusia Zelenski a menționat că luptele din apropierea orașului Martinovka, în regiunea Kursk, au rezultat în pierderea unui întreg batalion de infanterie al armatei ruse. Citește și: Ponta atacă hotărârea României de a vinde energie Moldovei: „Să ne opunem când o decizie a Comisiei Europene este împotriva intereselor României” Potrivit președintelui, batalionul era compus din soldați nord-coreeni și parașutiști ruși. Un batalion poate avea între 300 și 1.500 de soldați, însă președintele ucrainean nu a oferit detalii exacte despre numărul celor uciși sau răniți. Conform datelor anunțate pe 23 decembrie, numărul soldaților nord-coreeni uciși și răniți în regiunea Kursk depășea 3.000. Patru zile mai târziu, Pentagonul estima că aproximativ 1.000 de soldați nord-coreeni au fost uciși sau răniți într-o singură săptămână de lupte intense. Coreea de Nord a desfășurat aproximativ 11.000 de soldați în Rusia, conform autorităților ucrainene și aliaților acestora, pentru a sprijini trupele ruse în luptele din Kursk. Situația teritorială din Kursk Regiunea Kursk, parțial ocupată de forțele ucrainene din august anul trecut, rămâne un punct de conflict major între cele două tabere. În incursiunea din 2022, Ucraina a recucerit un teritoriu de 1.100 de kilometri pătrați, însă a pierdut mai mult de jumătate din această zonă în ultimele luni, conform unei analize publicate de portalul de informații militare Militarnyi. Pierderile armatei ruse în regiunea Kursk reflectă intensitatea luptelor din această zonă. Regiunea este strategică datorită apropierii de granița cu Ucraina și de regiunea Sumî. Informațiile recente subliniază slăbirea poziției Rusiei în acest sector, chiar și cu sprijinul trupelor nord-coreene. Pierderi critice pentru Rusia Declarațiile președintelui ucrainean evidențiază dificultățile cu care se confruntă armata rusă în regiunea Kursk, în ciuda sprijinului extern. Această evoluție subliniază provocările continue ale conflictului și impactul semnificativ asupra ambelor tabere implicate.

Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei

Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei. Rusia a lansat peste 300 de drone kamikaze și aproximativ 20 de rachete, inclusiv balistice, împotriva localităților ucrainene în primele zile ale anului 2025. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut un apel urgent pentru consolidarea apărării antiaeriene a țării. Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei Conform declarației lui Zelenski pe Telegram, armata rusă a intensificat atacurile. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță 300 de drone kamikaze au fost lansate în primele trei zile ale anului. 20 de rachete, inclusiv rachete balistice, utilizate pentru a lovi orașe și sate. Au loc atacuri zilnice cu bombe aeriene ghidate, care continuă să provoace victime și pagube. Majoritatea atacurilor, neutralizate Apărarea antiaeriană ucraineană a reușit să doboare cele mai multe dintre rachete și dronele rusești. Cu toate acestea, unele atacuri au avut un impact devastator, provocând morți și răniți. Apel pentru consolidarea apărării antiaeriene Zelenski a subliniat importanța continuării eforturilor de apărare împotriva atacurilor aeriene. Soluțiile propuse includ consolidarea sistemelor de apărare antiaeriană cu rachete Patriot. De asemenea, formarea de grupuri mobile de foc pentru o reacție mai rapidă și dezvoltarea unui scut antiaerian sistemic, pentru protecția mai eficientă a populației. Reuniune crucială la Ramstein Președintele ucrainean a făcut acest apel înaintea unei reuniuni importante a miniștrilor apărării, care va avea loc joia viitoare la baza aeriană americană din Ramstein. Această întâlnire face parte din cadrul „Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei”, ce reunește aproximativ 50 de țări. Obiectivul reuniunii este stabilirea unui plan concret pentru sprijinirea Ucrainei în fața intensificării atacurilor aeriene rusești. Reuniunea este ultima înainte de preluarea mandatului noii administrații americane sub conducerea lui Donald Trump. „Teroarea rusă ne cere acțiuni imediate” Zelenski a catalogat intensificarea atacurilor rusești drept o „teroare” care necesită răspunsuri ferme și o colaborare strânsă între Ucraina și partenerii săi internaționali. Președintele a subliniat că negocierile și planurile pentru întărirea apărării sunt deja în curs. Situația din Ucraina în 2025 subliniază nevoia urgentă de sprijin internațional pentru a face față intensificării atacurilor rusești. Consolidarea apărării antiaeriene devine prioritară, în timp ce comunitatea internațională pregătește răspunsuri coordonate în cadrul reuniunii de la Ramstein.

Rușii atacă masiv orașul ucrainean Pokrovsk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii atacă masiv orașul ucrainean Pokrovsk

Rușii atacă masiv orașul ucrainean Pokrovsk. Forțele ruse continuă să desfășoare atacuri masive în apropierea orașului Pokrovsk, situat în estul Ucrainei, încercând să-l ocolească dinspre sud și să întrerupă liniile de aprovizionare ale armatei ucrainene. Potrivit declarațiilor făcute sâmbătă de armata ucraineană, aceste acțiuni au scopul de a consolida pozițiile ruse și de a avansa linia frontului spre vest. Rușii atacă masiv orașul ucrainean Pokrovsk Capturarea Pokrovskului ar reprezenta un punct de cotitură pe frontul de est. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță Orașul este un nod vital rutier și feroviar în regiunea Donețk, iar pierderea acestuia ar putea pune mari dificultăți forțelor ucrainene. Totodată, Rusia ar beneficia de o poziție strategică pentru a consolida și extinde controlul asupra teritoriilor ocupate. Strategii pentru ocolirea orașului Conform purtătorului de cuvânt al grupului de forțe ucrainene Hortița, Viktor Trehubov, Pokrovsk este scena unor atacuri repetate. În ultimele 24 de ore, forțele ruse au lansat 34 de atacuri în zonă. Grupuri mici de soldați ruși încearcă să pătrundă în așezările situate la sud de Pokrovsk, fără a intra în oraș, pentru a evita confruntările urbane dure. „Ruşii încearcă să ocolească orașul pentru a tăia rutele de aprovizionare,” a explicat Trehubov. În răspuns, forțele ucrainene utilizează drone și arme de precizie pentru a contracara avansurile inamice. Situația civililor din oraș Înainte de război, Pokrovsk avea o populație de aproximativ 60.000 de locuitori. În prezent, doar 11.000 de persoane mai rămân în oraș, în condițiile în care localitatea găzduiește o importantă mină de cărbune cocsificabil, vitală pentru industria siderurgică ucraineană. Apărarea antiaeriană în acțiune Ucraina a raportat doborârea a 34 de drone rusești sâmbătă, dintre cele 81 lansate de Rusia asupra mai multor regiuni, inclusiv Poltava, Sumî, Harkov și Kiev. Apărarea antiaeriană a reușit să prevină pagube majore, însă unele drone doborâte au provocat distrugeri în zonele Cernobîl și Sumî, afectând locuințe private. Herson, victime civile În regiunea Herson, cel puțin trei persoane au fost rănite, potrivit șefului administrației militare Roman Mrociko. Atacurile s-au concentrat asupra suburbiilor orașului, în special în localitatea Antonivka, unde doi bărbați și o femeie au suferit răni grave. Situația pe frontul de est Situația de pe frontul estic continuă să fie critică, iar atacurile rusești asupra orașului Pokrovsk demonstrează o strategie complexă de a destabiliza liniile de aprovizionare ale Ucrainei. În ciuda intensificării agresiunii, apărarea ucraineană rămâne activă, utilizând tehnologia modernă pentru a rezista presiunilor rusești.

SUA sancționează organizații iraniene și rusești (sursa: kremlin.ru)
Internațional

SUA sancționează organizații iraniene și rusești

SUA sancționează organizații iraniene și rusești. Statele Unite au impus marți sancțiuni împotriva unor entități din Iran și Rusia, acuzându-le de implicare în tentative de influențare a alegerilor din noiembrie 2024. Potrivit Departamentului Trezoreriei SUA, aceste entități au urmărit să alimenteze tensiunile politice și să influențeze electoratul american. SUA sancționează organizații iraniene și rusești Organizațiile vizate sunt: Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Centrul de Producție pentru Design Cognitiv (Iran): o organizație afiliată Gărzilor Revoluționare Iraniene (IRGC), care a inițiat operațiuni de influență încă din 2023. Centrul de Expertiză Geopolitică (Rusia): organizația din Moscova a răspândit dezinformări despre candidați și a finanțat crearea de videoclipuri „deepfake” pentru a discredita politicieni americani. Scopul campaniilor de influență Potrivit Trezoreriei americane, entitățile au încercat să divizeze populația americană și să compromită încrederea în procesele electorale. De exemplu, CGE a creat videoclipuri manipulate pentru a lansa acuzații nefondate împotriva unui candidat la vicepreședinție. Reacția oficialilor americani Bradley Smith, subsecretarul interimar al Trezoreriei pentru Terorism și Informații Financiare, a declarat: „Guvernele Iranului și Rusiei au vizat procesele și instituțiile noastre electorale și au încercat să divizeze poporul american prin campanii de dezinformare țintite. Statele Unite vor rămâne vigilente în fața acestor amenințări.” Rezultatul alegerilor din 2024 În alegerile din 5 noiembrie, republicanul Donald Trump a învins-o pe democrata Kamala Harris, iar Partidul Republican a obținut majoritatea în ambele camere ale Congresului. Totuși, majoritatea fragilă prefigurează dificultăți în promovarea agendei conservatoare promise de Trump. Politica externă și ajutorul pentru Ucraina Donald Trump a anunțat că va prioritiza negocierile pentru un acord de pace care să pună capăt războiului din Ucraina. În același timp, președintele democrat în exercițiu, Joe Biden, a aprobat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 2,5 miliarde de dolari, plus un ajutor bugetar suplimentar de 3,4 miliarde de dolari, înainte de predarea mandatului. Implicații internaționale Sancțiunile impuse de SUA subliniază angajamentul de a proteja democrația și de a combate interferențele externe. Aceste măsuri vor avea probabil consecințe asupra relațiilor internaționale, în special cu Rusia și Iran.

Rusia mușamalizează accidentul aviatic, acuză Azerbaidjanul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia mușamalizează accidentul aviatic, acuză Azerbaidjanul

Rusia mușamalizează accidentul aviatic, acuză Azerbaidjanul. Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a acuzat Rusia că a încercat să ascundă implicarea în prăbușirea avionului companiei naționale azere, survenită miercuri în Kazahstan. Liderul azer a solicitat scuze publice din partea Moscovei pentru incidentul care a provocat moartea a 38 de persoane. Rusia mușamalizează accidentul aviatic, acuză Azerbaidjanul Ilham Aliev a declarat că avionul Azerbaidjan Airlines, care efectua zborul J2-8243 între Baku și Groznîi, a fost vizat de tiruri provenite de pe teritoriul rus. Citește și: EXCLUSIV Procurorii și judecătorii, furioși pentru că guvernul Ciolacu II le taie masiv din uriașele diurne de detașare. Secretarul general CSM: diurnă de 135.000 lei, net Conform investigațiilor preliminare, coada avionului a fost grav avariată, iar aparatul de zbor a devenit „incontrolabil” din cauza interferențelor electronice de bruiaj militar. Diverse versiuni oferite de Rusia Președintele azer a criticat poziția oficială a Rusiei, afirmând că multiplele versiuni ale incidentului prezentate de Moscova indică o încercare de a ascunde adevărul. Aliev a subliniat că Rusia ar fi trebuit să își recunoască vinovăția, să prezinte scuze Azerbaidjanului și să informeze publicul despre cauzele reale ale prăbușirii. Atacuri cu drone în sudul Rusiei Incidentul s-a petrecut în timp ce apărarea antiaeriană rusă era activă, ca răspuns la atacuri cu drone ucrainene asupra mai multor orașe din sudul Rusiei, inclusiv Groznîi, Mozdok și Vladikavkaz. Avionul azer a fost redirecționat spre Aktau, în Kazahstan, unde s-a prăbușit înainte de a putea ateriza. Putin admite activarea apărării antiaeriene Președintele rus Vladimir Putin a recunoscut sâmbătă că sistemele de apărare antiaeriană erau în funcțiune în momentul incidentului. Într-o conversație telefonică cu Ilham Aliev, Putin a menționat că avionul de linie azer a încercat de mai multe ori să aterizeze pe aeroportul din Groznîi, în condiții de risc. 38 de vieți pierdute Prăbușirea avionului a provocat moartea a 38 de persoane, adăugând tensiuni suplimentare între Azerbaidjan și Rusia. Incidentul ridică întrebări serioase despre siguranța zborurilor civile în zonele afectate de conflicte militare și despre măsurile luate pentru a preveni astfel de tragedii. Azerbaidjanul cere scuze publice și asumare a responsabilității Președintele Ilham Aliev a cerut Rusiei să prezinte scuze publice și să recunoască oficial implicarea în incident. „A admite vinovăția și a informa transparent publicul ar fi fost pași necesari pentru o țară considerată prietenă”, a afirmat liderul azer. Accentuarea tensiunilor regionale Prăbușirea avionului azer și circumstanțele controversate care o înconjoară evidențiază riscurile escaladării tensiunilor în regiune. Situația necesită o clarificare urgentă, pentru a evita deteriorarea relațiilor dintre Azerbaidjan și Rusia.

Petrolierul Eagle S, arestat în Finlanda (sursa: polisi.fi)
Internațional

Petrolierul Eagle S, arestat în Finlanda

Petrolierul Eagle S, arestat în Finlanda. Petrolierul Eagle S, suspectat că aparține „flotei fantomă” utilizate de Rusia pentru a eluda sancțiunile internaționale, este investigat de autoritățile finlandeze. Acesta este acuzat că ar fi provocat avarierea unui cablu submarin electric EstLink 2, care conectează Finlanda de Estonia, un incident clasificat drept posibil „sabotaj”. Petrolierul Eagle S, arestat în Finlanda Nava, înregistrată sub pavilionul Insulelor Cook, a fost reținută și mutată într-un port apropiat de Helsinki, oferind condiții mai bune pentru desfășurarea investigațiilor. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru’”, omul care punea interlopii la masă cu statul La 26 decembrie, Eagle S a fost inspectat, iar ulterior escortat către rada portului Kilpilahti, situat la 40 km est de capitala Finlandei. Transport de benzină din Rusia spre Egipt Conform informațiilor poliției, petrolierul transporta benzină fără plumb, încărcată într-un port rusesc, având ca destinație Egiptul. Nava a fost anterior ancorată în largul Porkkala, în Golful Finlandei, înainte de a fi deplasată sub escorta Gărzii de Coastă finlandeze. Avaria cablului în ziua de Crăciun Deconectarea liniei electrice EstLink 2 în ziua de Crăciun a generat îngrijorări majore. Operatorul a raportat avarii încă neevaluate, iar poliția a lansat o anchetă pentru „sabotaj”. Cablul subacvatic reprezintă o infrastructură energetică critică în regiunea baltică. Războiul hibrid al Rusiei în Marea Baltică Incidentele care vizează infrastructuri energetice și de comunicații s-au intensificat în Marea Baltică de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Experții și oficialii politici consideră aceste acțiuni parte a războiului hibrid dus de Rusia împotriva NATO și a aliaților săi din regiune.

Avertizare asupra „flotei fantomă” a Rusiei (sursa: X/Suomen poliisi)
Internațional

Avertizare asupra „flotei fantomă” a Rusiei

Avertizare asupra „flotei fantomă” a Rusiei. Șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a tras un semnal de alarmă privind „flota fantomă” a Rusiei, în contextul avarierii unor cabluri submarine în Marea Baltică. Recent, cablul Estlink 2, care leagă Estonia și Finlanda, a fost secționat, iar autoritățile finlandeze suspectează un act de sabotaj. Avertizare asupra „flotei fantomă” a Rusiei În urma incidentului, a fost arestat petrolierul Eagle S, navigând sub pavilionul Insulelor Cook, despre care se crede că a avariat cablul cu ancora sa. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru'”, omul care punea interlopii la masă cu statul Potrivit Uniunii Europene, această navă ar putea face parte din „flota fantomă” rusă, utilizată pentru a eluda sancțiunile internaționale. Baerbock a evidențiat pericolele reprezentate de această flotă, descrisă ca fiind compusă din petroliere și nave-cargo folosite de Moscova în mod neoficial. „Această flotă învechită rusă reprezintă o amenințare gravă pentru securitatea europeană și pentru mediu. Ea este utilizată pentru a finanța războiul ilegal de agresiune în Ucraina,” a declarat Annalena Baerbock. Cablurile submarine, în era digitalizării În cadrul unei declarații acordate grupului media Funke Mediengruppe, Baerbock a subliniat că incidentele repetate de avariere a cablurilor submarine în Marea Baltică nu par a fi simple coincidențe: „Echipajele navelor coboară ancorele în apă, le trag pe fundul mării pe lungimi de kilometri și apoi le lasă în urmă. Este greu de crezut că aceste evenimente sunt întâmplătoare.” Ea a subliniat importanța cablurilor submarine, descriindu-le drept „arterele de comunicații care țin lumea noastră unită” într-o eră digitalizată. Sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei În urma acestor incidente, Annalena Baerbock a solicitat Uniunii Europene să adopte sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei. Această măsură ar viza nu doar flota fantomă, ci și alte practici rusești care pun în pericol stabilitatea europeană și siguranța comunicațiilor globale. Avertismentele șefei diplomației germane evidențiază o amenințare complexă ce combină riscuri de securitate, mediu și infrastructură. Solicitarea de sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei reflectă o abordare fermă pentru protejarea cablurilor submarine și a intereselor europene în Marea Baltică.

Rusia a doborât avionul Azerbaijan Airlines Foto: Twitter
Eveniment

Rusia a doborât avionul Azerbaijan Airlines

Rusia a doborât avionul Azerbaijan Airlines, ucigând 38 de persoane, crezând că e o dronă ucraineană, afirmă surse citate de Reuters. Agenția susține că a consultat nu mai puțin de patru surse care au confirmat această ipoteză. Citește și: Noi probe că Ciolacu și-ar fi falsificat așa-zisele facturi pentru plimbările cu Nordis: „Nu au fost emise în 2022, an în care acesta a călătorit cu avioane private” Euronews arată că avionului i-a fost refuzată aterizarea de urgență pe un aeroport rusesc. Rusia a doborât avionul Azerbaijan Airlines Zborul J2-8243 al Azerbaijan Airlines s-a prăbuşit miercuri în apropiere de oraşul Aktau din Kazahstan. Avionul de pasageri Embraer a plecat din capitala Azerbaidjanului, Baku, şi spre îndrepta spre Groznîi, în regiunea Cecenia din sudul Rusiei, înainte de a se abate dela traseu cu sute de kilometri, peste Marea Caspică. ???✈️ FLASH | Un avion d’Azerbaïdjan Airlines s’est écrasé au Kazakhstan. L’appareil transportait 67 personnes. Il y aurait des survivants. (témoins) pic.twitter.com/iM1aKyvUBP— Cerfia (@CerfiaFR) December 25, 2024 Una dintre sursele azere familiarizate cu ancheta Azerbaidjanului asupra accidentului a declarat pentru Reuters că rezultatele preliminare arată că avionul a fost lovit de un sistem de apărare aeriană rusesc Pantsir-S, iar comunicaţiile sale au fost paralizate de sistemele de război electronic la apropierea de Groznîi. "Nimeni nu pretinde că a fost făcut intenţionat. Cu toate acestea, ţinând cont de faptele stabilite, Baku se aşteaptă ca partea rusă să recunoască doborârea aeronavei azere", a spus sursa citată. Alte trei surse au confirmat că ancheta azeră a ajuns la aceeaşi concluzie preliminară. Ministerul rus al Apărării nu a răspuns la o solicitare de comentarii. L'Embraer d’Azerbaïdjan Airlines qui s’est écrasé au Kazakhstan après avoir "raté" son atterrissage sur Grozny (Tchétchénie/ Russie) a été touché par un missile anti aerien. Les impacts sur la dérive sont caractéristiques des schrapnels des missiles.#AzerbaijanAirlines pic.twitter.com/gj2yX27Ms6— Xavier Tytelman (@PeurAvion) December 25, 2024 Procurorul de transport din Kazahstan pentru regiunea în care s-a prăbuşit avionul a declarat că ancheta sa nu a ajuns încă la nicio concluzie cu privire la accident. Vicepremierul kazah Qanat Bozîmbaev a declarat că nu poate nici confirma, nici infirma teza că avionul a fost doborât de apărarea aeriană rusă. Kremlinul, întrebat înainte de relatarea Reuters despre ideea că aeronava a fost lovită de apărarea aeriană rusă, a spus că o anchetă este în curs de desfăşurare şi că ar fi nepotrivit să comenteze până când investigaţia nu va ajunge la propriile concluzii. "Este greşit să construim ipoteze înainte de concluziile investigaţiei", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Înregistrările video de la locul prăbuşirii postate pe reţelele de socializare şi verificate de Reuters au arătat ceea ce păreau a fi daune de şrapnel la epava secţiunii din spate a avionului.Compania de securitate aeriană Osprey Flight Solutions a transmis miercuri într-o alertă către companiile aeriene că imaginile cu epava şi circumstanţele din jurul spaţiului aerian din sud-vestul Rusiei indică posibilitatea ca avionul să fi fost lovit de o formă de foc antiaerian. NATO ceră o anchetă completă Dronele militare ucrainene au vizat în mod repetat regiunile sudice ale Rusiei în ultimele luni, declanşând apărarea aeriană rusă. Rusia şi Ucraina sunt în război de la invazia pe scară largă a Moscovei în februarie 2022. Anterior miercuri, Ministerul rus al Apărării a raportat doborârea a 59 de drone ucrainene în mai multe regiuni. Unele au fost doborâte în spaţiul aerian închis deasupra regiunilor de la graniţa cu Ucraina, inclusiv Marea Azov. Operaţiunile de zbor au fost suspendate temporar pe aeroportul Kazan din Rusia din cauza acestei activităţi. În plus, datele de urmărire a zborurilor ADS-B disponibile public arată că aeronava azeră a suferit bruiaj GPS pe tot parcursul zborului său deasupra sud-vestului Rusiei, conform alertei citate. La Bruxelles, NATO a cerut o anchetă completă asupra cauzei accidentului. „Gândurile şi rugăciunile noastre sunt alături de familiile şi victimele zborului J2-8243 al Azerbaijan Airlines", a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Farah Dakhlallah, într-o postare pe X. „Le dorim celor răniţi în accident o recuperare rapidă şi cerem o anchetă completă", a adăugat el.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră