vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2433 articole
Internațional

Arme nucleare rusești, aproape de România

Arme nucleare rusești, aproape de România. Armata rusă a anunţat marţi că a început în apropiere de Ucraina exerciţii militare privind utilizarea armelor nucleare tactice, exerciţii ordonate la începutul lunii mai de preşedintele Vladimir Putin, dând asigurări că este vorba despre un răspuns la "ameninţările" occidentale. Arme nucleare rusești, aproape de România "Prima etapă a exerciţiilor (...) privind pregătirea şi utilizarea armelor nucleare nestrategice a început", a anunţat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat, precizând că aceste manevre se desfăşoară în Districtul Militar de Sud, la graniţa cu Ucraina, şi care include şi părţi ale teritoriului ucrainean pe care Rusia le controlează în prezent. Citește și: Împrumuturile statului au explodat: guvernul Ciolacu s-a îndatorat în patru luni din 2024 cât în șapte luni din 2022. Suma-record: 89,5 miliarde de lei Ministerul rus de Externe a menţionat declaraţii ale preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a prezentat posibilitatea trimiterii de trupe europene pentru a lupta împotriva Rusiei în Ucraina, şi afirmaţii ale ministrului britanic de Externe David Cameron, care a spus că Ucraina are dreptul de a folosi armele furnizate de Londra pentru a lovi ţinte de pe teritoriul Rusiei. Analiştii pe probleme de securitate afirmă că exerciţiul este conceput ca un semnal de avertizare lansat de Putin pentru a descuraja Occidentul să se implice mai mult în războiul din Ucraina, unde a furnizat arme şi informaţii Kievului, dar s-a abţinut de la a trimite trupe. Belarus participă la exercițiu Ministerul rus al Apărării a declarat că în prima etapă a exerciţiului vor fi folosite rachete Iskander şi Kinzhal. Exerciţiile militare au loc pentru a testa dacă unităţile şi echipamentele sunt pregătite pentru "utilizarea în luptă a armelor nucleare nestrategice pentru a răspunde şi a asigura necondiţionat integritatea teritorială şi suveranitatea statului rus ca răspuns la declaraţiile provocatoare şi ameninţările unor oficiali occidentali împotriva Federaţiei Ruse", a mai spus ministerul. Belarus, unde Rusia a anunţat anul trecut că desfăşoară arme nucleare tactice, va participa de asemenea la exerciţii, au anunţat cele două ţări.

Arme nucleare rusești, aproape de România (sursa: kremlin.ru)
Preşedinta Georgiei, veto la legea anti-ONG (sursa: Facebook/სალომე ზურაბიშვილი / Salome Zourabichvili)
Internațional

Preşedinta Georgiei, veto la legea anti-ONG

Preşedinta Georgiei, veto la legea anti-ONG. Salome Zurabişvili a anunţat sâmbătă că s-a opus prin veto legii criticate a "influenţei străine", care a suscitat proteste masive în această ţară din Caucaz. Preşedinta Georgiei, veto la legea anti-ONG "Astăzi, am pus un veto (...) la legea care este rusă în esenţa sa şi care contravine Constituţiei noastre", a spus Salome Zurabişvili într-o declaraţie televizată. Citește și: Numărul uriaș al sporurilor și salariile mari de care beneficiază angajații Guvernului, care azi cer majorări și fac grevă japoneză. În ultimii ani, personalul Executivului a crescut cu 50% Este vorba totuşi despre un veto cu valoare mai ales simbolică al preşedintei proeuropene, aflată în conflict cu guvernul, având în vedere că partidul la putere, "Visul georgian", iniţiatorul legii, dă asigurări că dispune de suficiente voturi în parlament pentru adoptarea definitivă a legii. Textul aprobat marţi de parlament este denunţat de detractorii săi ca vizând să deturneze Georgia de Uniunea Europeană pentru a o îndrepta spre Rusia. Documentul a provocat ample manifestaţii, care durează de mai bine de o lună şi la care au luat parte mii de persoane, mai ales tineri. NATO, Comisia Europeană şi ONU au condamnat această iniţiativă a guvernului georgian. Lege copiată din Rusia Legea impune ONG-urilor sau media a căror finanţare provine în proporţie de peste 20% din străinătate să se înregistreze ca "organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine", şi să se supună unui control administrativ. Detractorii au numit-o "legea rusă" dată fiind similitudinea sa cu o lege votată în Rusia. Preşedinta Zurabişvili a propus amendamente la proiectul de lege, dar a prevenit contra oricăror negocieri "artificiale". În ce-l priveşte, prim-ministrul Irakli Kobakhidze s-a declarat dispus să evoce posibile modificări. Georgia, fostă republică sovietică, este candidat oficial la aderarea la UE din decembrie 2023 şi aspiră, de asemenea, să devină membru al NATO.

Alegeri prezidențiale în Lituania, amenințare rusă (sursa: Facebook/Gitanas Nausėda)
Internațional

Alegeri prezidențiale în Lituania, amenințare rusă

Alegeri prezidențiale în Lituania, amenințare rusă. Lituanienii votează duminică în cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale la finalul unei campanii dominate de probleme de apărare, ţara încercând să-şi consolideze securitatea în faţa Rusiei vecine. Alegeri prezidențiale în Lituania, amenințare rusă Ţara baltică cu o populaţie de 2,8 milioane de locuitori, o fostă republică sovietică învecinată cu exclava rusă puternic militarizată Kaliningrad, se teme că ar putea fi următoarea ţintă dacă Moscova ar câştiga războiul împotriva Ucrainei. Citește și: Geoană, declarație riscantă despre Ucraina: insinuează că România ar fi trebuit să blocheze exportul grânelor ucrainene. O astfel de decizie ar fi produs satisfacție la Moscova "Înţelegerea de către Lituania a ameninţării ruse este unanimă şi incontestabilă, iar principalii candidaţi sunt de acord cu aceasta", a afirmat Linas Kojala, directorul Centrului de Studii Est-Europene din Vilnius. Sondajele îi conferă preşedintelui în exerciţiu, Gitanas Nauseda, fost bancher în vârstă de 59 de ani, un avantaj confortabil faţă de ceilalţi şapte candidaţi, printre care prim-ministrul Ingrida Simonyte şi un cunoscut avocat, Ignas Vegele. Actualul președinte, favorit în primul tur În primul tur, Gitanas Nauseda ar urma să obţină peste 35% din voturi, potrivit unui ultim sondaj care îi creditează cu 12% din voturi pe Ignas Vegele şi 10% pe Ingrida Simonyte. Lituania este unul dintre cei mai fermi susţinători ai Ucrainei, care de peste doi ani se apără împotriva unei invazii pe scară largă declanşată de Rusia în februarie 2022. Ţara baltică îşi exprimase anterior deschiderea faţă de ideile preşedintelui francez Emmanuel Macron cu privire la desfăşurarea de trupe terestre occidentale în Ucraina. Cu toate acestea, alte state - inclusiv Germania - resping cu fermitate această idee.

Exerciţii nucleare ruse lângă granițele Ucrainei (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Exerciţii nucleare ruse lângă granițele Ucrainei

Exerciţii nucleare ruse lângă granițele Ucrainei au fost anunţate luni ca răspuns la afirmaţiile "reprezentanţilor occidentali", între care preşedintele francez Emmanuel Macron, privind posibila trimitere de "soldaţi ai NATO" în Ucraina, a explicat Kremlinul. Exerciţii nucleare ruse lângă granițele Ucrainei Mai devreme în cursul zilei, Ministerul rus al Apărării a anunţat că armata sa va organiza "într-un viitor apropiat" exerciţii nucleare la care vor participa în special trupe staţionate în apropiere de Ucraina, drept răspuns la "ameninţările" liderilor occidentali. Citește și: În timp ce Putin participa la slujba de Înviere, rachete și drone rusești ucideau și răneau ucraineni care se îndreptau spre biserici Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, contactat de AFP în privinţa acestei chestiuni, a spus că este vorba despre afirmaţiile lui Emmanuel Macron, al unor "reprezentanţi britanici" şi al unui "reprezentant al Senatului american, dacă nu mă înşel". Aceşti lideri "au vorbit despre voinţa şi chiar despre intenţia de a trimite contingente armate în Ucraina, respectiv de plasa soldaţi ai NATO în faţa armatei ruse", a afirmat el. Dmitri Peskov a estimat că este vorba despre "un nou ciclu de escaladare a tensiunilor", denunţând "retorica foarte periculoasă" a preşedintelui francez. Macron a dat tonul Emmanuel Macron a vorbit din nou la începutul lui mai despre posibilitatea de a trimite trupe occidentale în teren în Ucraina dacă Moscova străpunge "liniile frontului" şi dacă Kievul o va solicita. "Să excludem asta a priori înseamnă să nu învăţăm lecţiile ultimilor doi ani", în condiţiile în care ţările NATO au exclus iniţial trimiterea în Ucraina de tancuri şi avioane, iar în final s-au răzgândit, a adăugat el. Şeful statului francez a creat deja o controversă spre sfârşitul lui februarie afirmând că această trimitere de trupe nu trebuie "să fie exclusă" pe viitor. Majoritatea statelor europene, precum şi SUA, s-au demarcat de afirmaţiile sale, chiar dacă după aceea au părut să facă un pas în aceeaşi direcţie după avansurile trupelor ruse pe frontul de est.

Vasile Dîncu a fost plătit în 2023 de două unități militare Foto: Twitter
Politică

Vasile Dîncu a fost plătit în 2023 de două unități militare

Candidatul PSD la Parlamentul European Vasile Dîncu a fost plătit în 2023 de două unități militare: el a primit 7.286 de lei de la Universitatea Națională de Apărare și 3.611 lei de la „U.M. 01512”. Dîncu a primit acești bani pentru „activitate didactică”. El a fost ministru al Apărării până în octombrie 2022, când a fost demis după mai multe declarații în care prelua mesajele Kremlinului. Citește și: PSD a vrut să facă primar în Călinești, Argeș, un fost peremist care a făcut pușcărie pentru contrabandă cu alcool și în 2022 a fost reținut pentru că a hărțuit sexual o tânără de 21 de ani Vasile Dîncu a fost plătit în 2023 de două unități militare UM 01512, care l-a plătit pe Dîncu pentru activități didactice, este indicativul Academiei Forțelor Terestre, de la Sibiu. Vasile Dîncu a avut, în anul fiscal 2023, o indemnizație de senator de 141.636 de lei și a câștigat 118.216 lei de la Universitatea București, tot din activități didactice. Senatorul PSd a primit și un premiu de 960 de lei de la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), pentru articolele sale. Însă soția sa, Maria Dîncu, a avut cel mai mare profit: ea a încasat dividende de peste 953.000 de lei de la Metro Media Transilvania, un institu de cercetări sociologice. Declaratia de avere a candidatului Dincu Dîncu este președinte al Consiliului Național al PSD și șeful organizației județene Cluj. În octombrie 2022, Dîncu afirma: „Războiul va mai continua, (…) singura şansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia. Sigur, e vorba de o negociere complexă. (…) Ţările lumii, NATO, Statele Unite să negocieze pentru Ucraina garanţii de securitate şi o pace cu Rusia. Singură Ucraina nu va putea să negocieze cu Rusia, deoarece clasa politică din Ucraina în momentul acesta nu poate să îşi permită să-şi asume (…) pierderea de teritorii, o pierdere injustă până la urmă de teritorii. Ar fi o înfrângere prea mare pentru politică”. El a fost demis după aceste declarații.

AUR-ul Germaniei, spionaj pentru Rusia, China (sursa: Facebook/Dr. Maximilian Krah)
Internațional

AUR-ul Germaniei, spionaj pentru Rusia, China

AUR-ul Germaniei, spionaj pentru Rusia, China. Săptămâna trecută, șase suspecți au fost arestați. AfD, partidul de extrema dreaptă, este în centrul scandalului: cu câteva săptămâni înainte de alegerile europene, liderul AfD, Maximilian Krah, este anchetat. Krah este suspectat că a primit bani din China și Rusia. În decurs de câteva zile, șase persoane, suspectate că ar fi spionat în favoarea Chinei și Rusiei, au fost arestate în Germania. Doi bărbați au fost arestați în Bayreuth. Dieter S. și Alexander J. au dublă cetățenie, germano-rusă. Aceștia sunt acuzați că au transmis informații Moscovei pentru a pregăti acțiuni de sabotaj la instalații militare din Germania care furnizează ajutor Ucrainei. Alți doi bărbați și o femeie, de naționalitate germană, au fost arestați în Bad Homburg și Düsseldorf. Cei trei sunt suspectați că ar fi agenți ai serviciului secret chinez. Potrivit Parchetului Federal, cuplul Ina și Herwig F. și partenerul lor de afaceri Thomas R. ar fi obținut, printre altele, informații despre tehnologii care ar putea fi folosite militar de către Beijing. Potrivit anchetei, compania deținută de Ina și Herwig F. a încheiat acorduri cu mai multe universități din Germania. Urma ca acestea să realizeze studii privind stadiul tehnicii motoarelor navelor de luptă. Proiectele erau finanțate de autoritățile de stat chineze. La momentul arestării, suspecții negociau alte proiecte de cercetare, care aveau ca scop "extinderea puterii de luptă maritimă a Chinei". În plus, cei trei au procurat un laser special și l-au exportat în China, fără autorizație. Instrumentul era supus reglementării UE și nu putea fi exportat, deoarece China îl putea folosi militar. A fost arestat și Jian Guo, cetățean german, de origine chineză. Guo este asistentul personal al liderului AfD, Maximilian Krah. Jian Guo este acuzat, printre altele, că a transmis Beijingului informații asupra grupărilor de opoziție chineze din Germania. În luna ianuarie, Guo ar fi transmis serviciilor secrete chineze informații și despre activitatea Parlamentului European, despre negocieri și decizii. Jian Guo a devenit subiectul mediatizării pentru prima dată în aprilie 2023. Revista maghiară "The European Conservative" remarca lobby-ul agresiv pe care acesta îl făcea Partidului Comunist Chinez în Parlamentul UE. Potrivit dezvăluirilor recente, în urmă cu zece ani, Guo s-ar fi oferit ca informator, autorităților germane. Oferta i-a fost declinată. Exista suspiciunea că e spion pentru China. Conexiunea lui cu aparatul de securitate chinez poate exista de ani de zile. Legăturile dintre Krah și Guo durează de mai mulți ani. În mai 2012, Jian Guo era director general al unei companii comerciale de produse electronice cu sediul în Dresda. Compania avea ca scop declarat și "comunicarea transculturală între Germania și China". Guo a demisionat din funcția de manager, în septembrie 2019, când a fost angajat de Maximilian Krah, pe post de asistent personal. Krah și-a lăudat în repetate rânduri angajatul. Într-o postare pe X, acesta îi lua apărarea lui Guo, în fața criticilor, afirmând este "un cetățean german, membru AfD, a studiat la Dresda și vorbește fluent germană și engleză". Însă colegii lui Krah au declarat pentru WELT că Guo vorbește prost germană, insuficient engleză, și nu are calificările necesare. "Uneori aveai impresia că nu Krah își controlează asistentul, ci că acesta îl controlează pe Krah", a declarat un politician AfD. Krah a călătorit în China cu Guo în noiembrie 2019, la două luni după ce l-a angajat. Acolo a avut loc o întâlnire cu Departamentul Internațional al Comitetului Central al Partidului Comunist din China (IDCPC). IDCPC acționează de facto ca serviciu secret. Krah a declarat atunci că scopul vizitei este de a promova înțelegerea pentru "valorile chineze" și de a "corecta" imaginea Chinei în Germania. AUR-ul Germaniei, spionaj pentru Rusia, China În prezent, parchetul în Dresda a inițiat două anchete preliminare împotriva principalului candidat al AfD la alegerile europene, Maximilian Krah. Acesta este suspectat că a primit bani din "surse chineze și ruse". Potrivit WELT, Krah a fost pus sub supraveghere cu cel puțin un an în urmă, din cauza contactelor sale suspecte cu China. Europarlamentarul a apărat în repetate rânduri regimul de la Beijing. În noiembrie 2022, Krah declara pentru Global Times, ziar de propagandă al partidului comunist chinez: "Ruperea relațiilor Germaniei cu China este doar în interesul SUA. (…) Cooperarea cu China este indispensabilă pentru Germania". Despre represiunea minorității uigure din China, Krah a susținut: "Îndotdeauna am pus la îndoială aceste povești groaznice care se spun despre Xinjiang. Aceasta este propagandă anti-China". Pe lângă relațiile cu China, nici simpatia sa pentru regimul lui Vladimir Putin nu e un secret. Acuzațiile că ar fi primit bani din surse pro-ruse au apărut anul trecut, în decembrie. În timpul unei călătorii în Statele Unite, Krah a fost oprit de FBI pentru interogatoriu. În timpul interogatoriului, anchetatorii americani l-ar fi confruntat pe Krah cu mesaje de chat în careOleg Voloșin, un activist pro-rus din Belarus, sancționat, l-ar fi asigurat că problema cu "compensarea" pentru "cheltuielile tehnice" ale lui Krah a fost rezolvată și că, din luna mai, "va fi ca înainte de februarie".

Suma uriașă pe care Șor dorea să o aducă în Moldova Foto: Facebook Telegraph Moldova
Politică

Suma uriașă pe care Șor dorea să o aducă în Moldova

Suma uriașă pe care fugarul Ilan Șor dorea să o aducă în Republica Moldova, folosind oameni săraci, pentru a-i finanța noua structură politică: în două transporturi, folosind două curse de pasageri de la Moscova, urmau să ajungă la Chișinău peste un milion de euro. Citește și: Judecătorii de la Înalta Curte, atenți cu fostul decan al Baroului Dolj: prins beat la volan, acesta va putea conduce pe perioada de supraveghere. Numele avocatului, anonimizat în dosar Suma uriașă pe care Șor dorea să o aducă în Moldova Suma era distribuită la 135 de pasageri, fiecare transportând circa 9.000 de euro, sub bariera de 10.000 de euro care ar fi trebuit să fie declarată. Însă autoritățile de la Chișinău i-au percheziționat pe pasageri și le-au confiscat banii. „La Moscova, la crearea blocului „Победа” („Victorie”) s-au dus nu doar politicienii afiliați grupării criminale Șor (termen utilizat de procurorii moldoveni), dar și câteva avioane cu susținători (oameni vizibil amărâți), care l-au aplaudat pe Șor și au dansat după eveniment pe muzică moldovenească interpretată de câțiva artiști ruși (...) Foto: Telegraph Moldova Luni și marți, politicienii pro-Kremlin și oamenii simpli care l-au aplaudat pe Șor la Moscova au revenit acasă iar pe aeroportul din Chișinău erau așteptați de oamenii legii pentru verificări amănunțite. Conform legislației moldovenești, o persoană poate introduce în țară până la 10.000 de euro fără să-i declare. Oamenii legii au suspectat că cetățenilor simpli le-a fost organizată deplasarea la Moscova pentru ca, la întoarcere, să li se dea bani pe care să-i introducă în țară pentru finanțarea ulterioarelor acțiuni de destabilizare. Suspiciunea s-a confirmat în timpul celor peste 150 de percheziții efectuate la aeroport și în diferite locuri din țară luni seară și marți dimineață. Poliția, procurorii și conducerea Serviciului Vamal au anunțat marți că în timpul perchezițiilor au fost ridicate echivalentul (în diferite valute) a 20.040.700 de lei moldovenești și 128 de telefoane mobile cu informații prețioase. În schimbul serviciilor de curierat, cei implicați în transportarea banilor au fost remunerați cu sume cuprinse între 300 și 500 de euro”, relatează Deutsche Welle. „Am văzut cum grupul criminal Șor utilizează deja bătrânii. Asta e foarte cinic, să utilizezi bătrânii în calitate de transportatori de bani în numerar”, a comentat premierul Dorin Recean.

Sberbank va distribui dividende record
Economie

Sberbank va distribui dividende record

Banca rusească Sberbank, la care guvernul de la Moscova deține 50% din acțiuni, va distribui dividende record în valoare de opt miliarde de dolari, scrie Reuters. Citește și: GALERIE FOTO Între lansarea tristă a lui Cîrstoiu și rechemarea jenantă a lui Firea: cronologia unui eșec în imagini Anul trecut, Sberbank a înregistrat un profit net record de 1.509 miliarde de ruble, de peste cinci ori mai mare decât profitul net de 287,8 miliarde de ruble din 2022, în contextul în care sectorul bancar din Rusia şi-a revenit după impactul provocat de sancţiunile financiare internaţionale. Sberbank va distribui dividende record În aceste condiţii, German Gref a precizat că board-ul băncii a recomandat plata unor dividende cu o valoare de 33,3 ruble pe acţiune. Gigantul bancar Sberbank este una dintre cele mai valoroase companii din Rusia, în termeni de capitalizare de piaţă, iar performanţa acţiunilor sale poate dicta direcţia întregii pieţe bursiere. German Gref a mai spus marţi că Sberbank se aşteaptă ca în 2024 să înregistreze un profit net uşor mai mare decât în 2023. "Nu va fi uşor în acest an, însă intenţionăm să avem un câştig mai mare decât cel de anul trecut", le-a spus Gref jurnaliştilor. Sberbank domină sectorul bancar, având peste 108 milioane de clienţi. În luna februarie, directorul general German Gref a anunţat că banca a acordat anul trecut clienţilor credite de 28.700 miliarde de ruble, iar portofoliul său de împrumuturi a crescut cu 27%, la 39.400 miliarde de ruble. Guvernul de la Moscova deţine 50% plus o acţiune la Sberbank.

Imagini apocaliptice ale pădurii Serebrianski după luptele dintre ruși și ucraineni Foto: Captură video
Eveniment

Imagini apocaliptice pădurii Serebrianski după luptele ruși ucraineni

Imagini apocaliptice ale pădurii Serebrianski după luptele dintre ruși și ucraineni: pe rețelele sociale a devenit virală o filmare care arată copacii complet distruși și tranșee abandonate, în care încă se află cadavre. Citește și: Nicuşor Dan, tricou cu mesajul ”Ştim toţi!”, ca replică la tricoul prezentat de Cristian Popescu Piedone cu mesajul ”Şi eu sunt interlop” Pădurea Serebrianski înainte de lupte Foto: X/Twitter Imagini apocaliptice ale pădurii Serebrianski după luptele dintre ruși și ucraineni „Aceasta nu este o înregistrare dintr-un film post-apocaliptic. Așa arată acum pădurea Serebryansky din estul Ucrainei Pământ supraexcavat, cicatrizat de bombardamentele rusești, cadavre și copaci din care nu a mai rămas decât numele”, scrie Nexta TV. „Un Verdun ucrainean, o post-apocalipsă modernă. Pământul din pădurea Serebryansky din regiunea Luhansk, mutilat până la nerecunoaștere de artileria ocupanților ruși”, arată Ukraine News. Camera Reprezentanţilor din SUA a votat, sâmbătă, un pachet de ajutor cheie în valoare de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina. Preşedintele american Joe Biden afirmă că adoptarea de către Camera Reprezentanţilor a proiectelor de lege privind ajutorul pentru Ucraina, Israel şi regiunea Indo-Pacific transmite un "mesaj clar" despre leadership-ul american în lume, relatează CNN. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dimitri Peskov a criticat pachetul de ajutor pentru Ucraina aprobat sâmbătă de Camera Reprezentanţilor din SUA, afirmând că ”va ruina şi mai mult Ucraina”. La rândul său, purtătoarea de cuvânt a MAE rus Maria Zaharova a calificat ajutorul american drept ” sprijin direct pentru activităţi teroriste”.

Cu cât țările mai bogate, cu atât mai puțin sunt tinerii dornici înroleze Foto: Ministerul Apărării
Eveniment

Cu cât țările bogate, cu atât mai puțin sunt tinerii dornici înroleze

Armata obligatorie: cu cât țările sunt mai bogate, cu atât mai puțin dornici sunt tinerii să se înroleze, arată The Economist într-un articol intitulat „Chiar ești gata să mori pentru țara ta?”. În plus, în articol se arată că susținătorii extremei de dreapta și de stânga din Germania și Olanda sunt cei mai puțin dornici să moară pentru țara lor. Citește și: Nicuşor Dan, tricou cu mesajul ”Ştim toţi!”, ca replică la tricoul prezentat de Cristian Popescu Piedone cu mesajul ”Şi eu sunt interlop” Cu cât țările mai bogate, cu atât mai puțin sunt tinerii dornici înroleze „Pe măsură ce țările devin mai bogate, cetățenii lor tind să devină mai puțin dornici să se sacrifice pentru națiune. Herfried Münkler, un politolog german, a numit democrațiile occidentale societăți «post-eroice», în care «cea mai mare valoare este conservarea vieții umane» și a bunăstării personale. Istoria joacă, cu siguranță, un rol. Dorința de a lupta este scăzută în țările care au pierdut cel de-al doilea război mondial (Germania, Italia și Japonia). În Spania și Portugalia, decenii de dictatură militară au lăsat mulți cetățeni suspicioși față de forțele armate. Dar lucrurile se pot schimba atunci când conflictele se apropie. Potrivit unei lucrări care urmează să fie publicată de Wolfgang Wagner și Alexander Sorg de la Universitatea din Amsterdam și Michal Onderco de la Universitatea Erasmus din Rotterdam, apropierea de război îi face pe cetățeni mai dispuși să lupte. În Europa, acest lucru ajută la explicarea motivului pentru care în țările apropiate de Rusia sunt mai puțin «porumbei»”, scrie The Economist. Publicația prezintă sondaje care arată că extrema de stânga și de dreapta din Germania și Olanda este cea mai puțin dispusă să lupte. În Germania, susținătorii social-democraților și ai CDU, formațiunea conservatoare de dreapta, erau mai dornici să se înroleze. Grafic: The Economist Generația Z are destule oferte pentru locuri de muncă „Pe lângă schimbarea valorilor, recrutorii militari se confruntă cu un obstacol economic: în prezent, tinerii au o mulțime de angajatori care licitează pentru serviciile lor. În majoritatea țărilor bogate, generația Z are de unde alege. Șomajul în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani din Uniunea Europeană a fost de 14,5% anul trecut, în scădere de la 22,4% în 2015. În Germania a fost de doar 5,8%. Pe piețe ale forței de muncă atât de competitive, armatele au dificultăți în a concura cu sectorul privat. În plus, să stai la un birou este mai plăcut decât să te târăști prin noroi”, arată publicația britanică. The Economist arată că armata etse obligatorie doar în opt din 32 de state NATO.

Rusia bombardează Europa cu știri false (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia bombardează Europa cu știri false

Rusia bombardează Europa cu știri false. Franţa şi alte ţări europene sunt "bombardate de propaganda rusă" odată cu apropierea alegerilor europene din 9 iunie, a avertizat ministrul francez delegat pentru afaceri europene, Jean-Noël Barrot, într-un interviu publicat sâmbătă pe site-ul cotidianului Ouest France. Rusia bombardează Europa cu știri false "Suntem bombardaţi de propaganda Rusiei lui Vladimir Putin şi a curelelor sale de transmisie", şi-a exprimat îngrijorarea Barrot în acest interviu. Citește și: Nicuşor Dan, tricou cu mesajul ”Ştim toţi!”, ca replică la tricoul prezentat de Cristian Popescu Piedone cu mesajul ”Şi eu sunt interlop” "Nu trece o săptămână fără ca Franţa să fie ţinta unor manevre coordonate şi deliberate pentru a perturba dezbaterea publică şi a interfera în campania pentru alegerile europene", a adăugat el. Ministrul a citat mai multe cazuri recente: "deturnarea site-ului Ministerului Apărării pentru un apel fictiv ca 200.000 de oameni să meargă să lupte în Ucraina" sau "cel al Ministerului de Interne pentru anunţul fictiv al înăspririi condiţiilor de primire a refugiaţilor ucraineni". El a amintit, de asemenea, de campaniile de ştiri false privind răspândirea tuberculozei în Franţa sau de "un presupus val de anulare a nopţilor de hotel din cauza contextului de securitate". Propaganda plătită de la "Voice of Europe" Întrebat despre posibilitatea ca aceste campanii să influenţeze rezultatele alegerilor, Barrot a subliniat că "riscul este dovedit" şi a reamintit că Franţa, Germania şi Polonia au convenit asupra unui mecanism de alertă coordonat "pentru a face faţă împreună". Bruxellesul avertizează regulat asupra riscurilor unei intensificări a campaniilor de dezinformare provenind din Rusia odată cu apropierea alegerilor europene, menite să influenţeze rezultatele votului şi să slăbească sprijinul occidental pentru Ucraina în războiul declanşat de Moscova. La sfârşitul lui martie, Praga a dezvăluit descoperirea de către serviciile de informaţii cehe a unei reţele orchestrate de Moscova care răspândea propagandă pro-rusă despre Ucraina prin intermediul site-ului Voice of Europe. Belgia a raportat apoi că, potrivit serviciilor sale, unii europarlamentari "au primit bani" în acest context pentru a transmite mesajele Rusiei. Cazul a determinat justiţia belgiană să deschidă o anchetă.

Teheranul copiază modul de acțiune al Rusiei Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Teheranul copiază modul de acțiune al Rusiei

Iranul a lansat noaptea trecută peste 300 de drone împotriva Israelului și a reușit doar să rănească o fetiță de șapte ani și să avarieze ușor o bază militară. Potrivit presei din Israel, 99% din drone au fost doborâte. Citește și: Armata obligatorie nu poate fi evitată în România: „Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi” (Iulian Fota) Fata rănită, în vârstă de șapte ani, dintr-un oraș beduin de lângă Arad, a fost transportată la Spitalul Soroka din Beersheba, unde a fost declarată în stare gravă. Nu a fost rănită nici o altă persoană. Surreal footage of the Iranian attack over Jerusalem's Temple Mount/Haram al-Sharif pic.twitter.com/NuSvF25HLX— Emanuel (Mannie) Fabian (@manniefabian) April 13, 2024 Teheranul copiază modul de acțiune al Rusiei Institutul de Studii ale Războiului (ISW) apreciază într-o analiză că Teheranul copiază modul de acțiune al Rusiei în Ucraina, precum și al rebelilor Houthi. Foto: Kremlin.ru „Atacul iranian cu drone și rachete asupra Israelului arată că Iranul învață de la ruși și de la houthi să dezvolte atacuri din ce în ce mai periculoase și mai eficiente împotriva Israelului și a SUA. Combinația dintre drone și rachetele balistice și de croazieră lansate împotriva Israelului este menită să deruteze și să copleșească apărarea aeriană israeliană. Lansările unor atacuri simultane ale actorilor susținuți de Iran în Liban și Yemen fac parte din acest efort. Această abordare iraniană reflectă experimentarea de către Rusia a unor combinații de rachete balistice și de croazieră alături de drone iraniene pentru a lansa pachete de lovituri din ce în ce mai eficiente, capabile să penetreze sistemele antirachetă și de apărare aeriană americane și europene. Iranul a învățat, de asemenea, din atacurile Houthi care au vizat transportul maritim internațional în jurul Yemenului. Rebelii Houthi au folosit combinații de drone și rachete iraniene împotriva sistemelor de apărare antiaeriană și antirachetă ale SUA, permițând Iranului și Houthi să își testeze și să își îmbunătățească pachetele de atac. Utilizarea continuă a dronelor de concepție iraniană de către mai mulți inamici ai SUA și aprofundarea legăturilor dintre actorii care le utilizează vor ajuta Teheranul, Rusia, Coreea de Nord și China să își perfecționeze utilizarea acestor sisteme împotriva Statelor Unite și a aliaților și partenerilor acestora. SUA și aliații și partenerii săi se confruntă cu un grup tot mai interconectat de adversari care se ajută reciproc și învață unii de la alții”, scrie ISW, pe Twitter. NEW: The composition of the ongoing Iranian attack on Israel is similar to that of strikes that Russia has repeatedly conducted against Ukraine in efforts to determine the optimal package to penetrate Western-style air- and missile defenses. ?(1/8) pic.twitter.com/cYGYYY6SB4— Institute for the Study of War (@TheStudyofWar) April 14, 2024 Însă, în această dimineață, imaginile din Ierusalim arătau că viața revenise la normal în acest oraș.

Armata obligatorie nu poate fi evitată (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie nu poate fi evitată

Armata obligatorie nu poate fi evitată, crede Iulian Fota, profesor la Academia de Informații a SRI și secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe până de curând. Războiul, foarte probabil "În primul rând, în acest context geopolitic foarte periculos, Borell a avut o declarație foarte relevantă din punctul ăsta de vedere, asta ar trebui să facem și noi în România. Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Citește și: Armata obligatorie trebuie să suplinească lipsa resurselor României, care nu-și permite o armată profesionistă mare, spune generalul (r) Mircea Mîndrescu, fost comandant NATO Pregătirea pentru război trebuie să includă mai multe decizii, iar una dintre ele este cea legată de modul în care vom aborda războiul care, mai devreme sau mai târziu, o să vină peste noi. Sunt mai multe soluții puse pe masă în momentul acesta. Unele proaste, aia cu patru luni nu e o soluție serioasă. Acolo nu o să se întâmple nimic. Nu poți să faci, să obții un militar rezonabil în patru luni. E prea mic termenul.", a spus Fota într-un dialog cu DeFapt.ro. Armata obligatorie nu poate fi evitată "Eu, personal, nu m-aș mai încurca cu jumătăți de măsură. Aș merge pe variante mai lungi de timp ca măcar dacă tot aduc oamenii în armată să îi pregătesc suficient de bine încât după aia să poți conta pe ei ca militari. Nu ca niște cetățeni care au o armă în mână. Citește și: Armata obligatorie, necesară pe model elvețian, spune generalul (r) Bădălan, fost șef al Armatei: „La război, se reia prin lege serviciul militar obligatoriu, dar nu mai e timp de pregătire” Personal, cred că varianta obligativității nu trebuie exclusă pentru că până la urmă astea sunt vremurile. Fiecare dintre noi, conform Constituției, avem datoria să ne apărăm patria. Deci, nu văd de ce încă mergem cu jumătăți de măsură și încercăm să nu ne angajăm într-o discuție care e foarte serioasă și care oricum trebuie făcută mai devreme sau mai târziu. E vorba de conștiința omului. E vorba de responsabilitatea lui față de propria țară, e vorba de conștientizarea vremurilor. Deci, încă o dată, a fost o diferență de atitudine, de aia lumea nord europeană și protestantă este mai bogată decât asta sud europeană.". "Este mult mai scump să nu îți aperi țara" "Nu văd care sunt dificultățile financiare și logistice să facem așa ceva. Astea nu sunt lucruri care se realizează peste noapte. Sunt lucruri care se realizează pe un plan în timp, treptat, cu măsuri foarte bine explicate. Citește și: Armata obligatorie în România, o măsură urgentă, a sugerat Klaus Iohannis: „Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar” Problema este în felul următor, pentru că trebuie să mergem la esență: este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi, este mult mai scump să nu îți aperi țara. Asta înseamnă pierderea libertății, înseamnă riscarea integrității teritoriale, îngrădirea suveranității, poate chiar dispariția noastră ca țară. Vezi cazul Poloniei, care a dispărut de pe hartă de două ori. Polonia nu întâmplător abordează astăzi mult, mult, mult mai serios decât România problema apărării sale. Pentru că polonezii știu din propria istorie ce înseamnă ca dintr-o dată să nu mai exiști ca țară pe hartă. Deci, e mult mai scump decât să nu îți aperi țara, decât să ți-o aperi.". Democrația și libertatea trebuie apărate "De la 2,5%, 3%, 4%, cât o fi bugetul Apărării, cât o fi nevoie să fie bugetul Apărării, până la atitudini inclusiv individuale, pentru că totuși avem o problemă de conștiință, chiar dacă noi fugim de ea. Avem o țară, ne lăudăm că suntem români, ne batem cu pumnul în piept, dar în momentul cel mai dificil... Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Lumea trebuie să înțeleagă un lucru important, cu două fațete: democrația, ca și libertatea, le ai dacă le aperi. Dacă nu le aperi și nu te lupți pentru ele, nu o să ai nici democrație, nici libertate pentru tine, ca țară, ca popor. Libertatea și democrația, dacă le vrei, trebuie să le aperi. Asta înseamnă inclusiv prin confruntare mlitară, dacă cineva te agresează. Nu vrea nimeni să plece la război și românii sunt iubitori de pace. Ce faci dacă vine altul cu parul peste tine?". "Nu este o decizie a Armatei" "Asta nu este o decizie a Armatei. Este o decizie politică! Faptul că lumea pune chestiunea asta în seama Armatei (într-un fel aici, este și vina Armatei, pentru că comunicarea strategică e proastă pe subiectul ăsta)... Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Plecatul la război este o decizie politică, nu Armata hotărăște plecarea la război. Pregătirea pentru război este o decizie politică! Încorporare, voluntariat pe patru luni, pe șase luni, toate astea nu se pot face fără lege. Înseamnă că sunt decizii politice. Apărarea unei țări nu e treaba Armatei. Treaba Armatei este să respecte ordinele și să facă tot ce poate când le primește. Dar deciziile de organizare, de plecare la război, de pregătire pentru război, sunt decizii politice. Deci, astea trebuie să fie deciziile PNL-ului, ale PSD-ului, ale USR-ului și cine o mai fi prin Parlament. Apărarea țării este înainte de orice obligația partidelor politice și a politicienilor, care pot fi deputați, simpli deputați, sau pot fi președintele, premierul unei țări. Nu Armata trebuie să stabilească cine petrece timp în încorporări, durată de timp, și așa mai departe. Armata dă un sfat. Explică avantajele diferitelor variante, dar decizia în final este a politicului. Politicul te cheamă la Armată și te încorporează dacă nevoile țării cer așa ceva.". "Rusia este o amenințare pentru toată Europa" "Rusia este o amenințare pentru toată Europa și după o perioadă de, cum să spun, superficialitate, și dezlânare, chiar incompetență a tuturor statelor europene și occidentale... aici au și americanii, la fel ca și noi, partea lor de vină: au înțeles într-un sfârșit că nu putem evita scenariile proaste, nu mai putem ignora posibilitatea ca Rusia să folosească forța militară împotriva noastră. Regula de bază în securitatea națională e să speri în ce e mai bine, dar să te pregătești pentru ce e mai rău, toată Europa a decis că e momentul pentru că așa e rațional, așa e prudent, să se pregătească pentru război. Sau ăia care sunt deștepți care au început deja să o facă, că sunt mai avansați decât noi. Noi, ăștialalți, care sperăm că dracu' nu-i atât de negru... asta e o formă de incompetență și superficialitate, încă o mai tărăgănăm. Suntem la doi ani de la război și noi de abia acuma ne punem problema ca să facem niște lucruri fără să știm exact cum le facem. Mai trec încă doi ani de război până ne hotărâm noi ce și cum.".

Drona maritimă pe care autoritățile românești au plimbat-o prin portul Constanța avea o jumătate de tonă de explozibil la bord
Eveniment

Drona avea o jumătate de tonă de explozibil

Drona maritimă pe care autoritățile românești au plimbat-o și au ținut-o prin portul Constanța timp de aproape o zi avea o jumătate de tonă de explozibil la bord, arată site-ul Naval News, citat de jurnalistul Adelin Petrișor. Drona, detonată controlat în poligonul de la Capul Midia, a zguduit Constanța și i-a făcut pe locuitori să sune la 112. Citește și: Bolojan, atac surprinzător la Guvern: „Când se alocă bugetul de stat, alocarea este pe criteriul socialist”. Șeful CJ Bihor vorbește despre blocuri ANL goale și școli modernizate degeaba Drona avea o jumătate de tonă de explozibil “O misterioasă dronă maritimă a fost descoperită în Marea Neagră. Nava răsturnată combină o carcasă construită în SUA cu un focos rusesc din epoca sovietică. Cu o greutate de aproximativ 500 kg, focosul este de peste două ori mai mare decât cel al unei rachete Harpoon sau Neptune (...) Focosul provine de la o rachetă anti-navă P-20 Styx. Aceasta este o armă din epoca sovietică și, deși mai este încă în serviciu în Rusia, este în general considerată învechită. Totuși, are un focos foarte puternic, ceea ce reprezintă principalul său merit. Atât Rusia, cât și Ucraina au probabil acces ușor la acest tip de focos. Focosul este montat pe un cadru de lemn rudimentar în puntea din față a navei. Este un model 4G20, care este asociat cu variantele modelului de export P-20 ale rachetei Styx. Cântărește puțin sub 500 kg de explozibil TGAG-5, care este format din 60% TNT, 20% RDX, 15% pulbere de aluminiu și 5% ceară flegmatizantă. Pentru context, aceasta este de peste două ori mai mare decât focosul rachetelor anti-navă Harpoon. Este interesant faptul că Mișcarea Houthi a folosit, de asemenea, acest tip de focos pe unele dintre dronele sale maritime. Houthi au avut acces la aceste focoase din stocurile vechi ale marinei yemenite, astfel încât nu există nicio sugestie privind o legătură directă cu această nouă navă“, scrie Naval News. Jurnalistul Adelin Petrișor amintește că drona maritimă a stat aproape o zi în Portul Constanța. “Drona navală recuperată din apele noastre teritoriale putea lua vieți din cauza unei greșeli. Oamenii Agenției de Salvare pe Mare, care au descoperit și au tractat drona maritimă neidentificată, și-au riscat viețile. Nu și-au dat seama că nava reprezintă un pericol. Potrivit specialiștilor, aceștia ar fi trebuit să cheme geniștii Marinei militare. În schimb, au dus-o în portul Constanța. Vineri seară, geniștii au detonat drona periculoasă în poligonul Capu Midia. Explozia i-a alertat pe localnici. Unii chiar au sunat la 112 și au anunțat că au auzit bubuituri puternice“, a mai scris el. Drona navală recuperată din apele noastre teritoriale putea lua vieți din cauza unei greșeli. Oamenii Agenției de Salvare pe Mare, care au descoperit și au tractat drona maritimă neidentificată, și-au riscat viețile. Nu și-au dat seama că nava reprezintă un pericol. Potrivit… pic.twitter.com/EpOnTHPUrM— Adelin Petrișor (@Ade_linPetrisor) April 7, 2024 A cui era drona maritimă? Site-ul apreciază că drona este ucraineană, întrucât producătorul din Alabama, SUA, al acestui tip de bărci, a furnizat produse nespecificate către țara atacată de Rusia. Grafica: Naval News “Cu toate acestea, ar trebui să se ia în considerare în mod serios posibilitatea ca drona să fie rusească. Rusia a încercat să întrerupă sau să împiedice navele comerciale care navighează spre Ucraina, de la încheierea Inițiativei privind Marea Neagră în iulie anul trecut. Eforturile s-au concentrat pe atacarea infrastructurii portuare ucrainene, dar au fost folosite și mine lansate din aer. Acest lucru se datorează probabil faptului că utilizarea minele este mai ușor de negat decât utilizarea navelor de război sau a rachetelor. Cu toate acestea, minele nu au avut succes până acum, unele surse ucrainene sugerând că rușii nu mai pot acum să le lanseze. Prin urmare, Rusia ar putea fi tentată să folosească drone maritime pentru a lovi navele, restabilind astfel o blocadă de facto. Deși ar fi clar ce țară face acest lucru, folosirea dronelor maritime este ușor de negat. Probabil că propaganda rusă ar da vina pe Ucraina pentru a crea suficientă ambiguitate pentru a evita consecințele imediate“, mai arată Naval News.

Putin, lăsat în offside de Tadjikistan (sursa: TASS)
Internațional

Putin, lăsat în offside de Tadjikistan

Putin, lăsat în offside de Tadjikistan. Ministerul de Externe din Tadjikistan, fostă republică sovietică din Asia Centrală, a respins sâmbătă o declaraţie făcută de un înalt oficial rus din domeniul securităţii potrivit căreia ambasada Ucrainei de la Duşanbe, capitala tadjikă, ar fi recrutat mercenari pentru a lupta împotriva Rusiei în Ucraina. Putin, lăsat în offside de Tadjikistan "Subliniem că această afirmaţie a oficialului rus nu are nicio bază", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe tadjik, Şohin Samadi, citat de agenţiile de presă ruse. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, un aliat de vârf al preşedintelui Vladimir Putin, a declarat miercuri, fără a oferi nicio dovadă, că "serviciile speciale ucrainene" s-ar afla în spatele atacului sângeros de la sala de concerte de lângă Moscova din 22 martie şi că ambasada Ucrainei de la Duşanbe ar fi recrutat combatanţi în Tadjikistan pentru a lupta împotriva Rusiei, după cum a relatat media de stat ruse. Ucraina a negat că ar avea vreo legătură cu atacul soldat cu cel puţin 144 de morţi, iar SUA au declarat că militanţii grupării jihadiste Statului Islamic sunt singurii responsabili de atentatul de la sala de concerte de lângă Moscova.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră