vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2433 articole
Eveniment

Hackeri ruși au atacat sistemele CFR

Hackeri ruși au atacat sistemele CFR. Rusia a făcut "mii" de încercări pentru a se infiltra în reţele feroviare europene, într-o campanie destinată să destabilizeze Uniunea Europeană şi să saboteze o infrastructură vitală, a declarat ministrul ceh al Transporturilor, Martin Kupka pentru Financial Times. Ținta, sistemele de semnalizare Potrivit lui Kupka, campania de hacking, demarată de la debutul invaziei în Ucraina, în luna februarie 2022, a inclus atacuri asupra sistemelor de semnalizare şi reţelelor operatorului feroviar naţional din Cehia, Ceské dráhy. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar Atacurile anterioare au întrerupt funcţionarea sistemului de eliberare de bilete şi au provocat îngrijorări cu privire la posibilitatea apariţiei unor grave accidente ca urmare a interferenţelor asupra sistemului de semnalizare. "Cu siguranţă este un punct dificil dar sunt foarte mulţumit pentru că am putut proteja toate sistemele de un atac care să aibă succes", a spus Kupka. Hackeri ruși au atacat sistemele CFR Încercările Rusiei de a destabiliza infrastructura energetică din Europa sunt bine documentate însă s-a discutat mai puţin despre amestecul în reţelele de transport. În luna martie 2023, Agenţia Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică a lansat un avertisment cu privire la ameninţările ruseşti la adresa transporturilor, raportând atacuri cibernetice majore ale "unor grupuri de hackeri pro-ruşi" asupra companiilor feroviare din Letonia, Lituania, România şi Estonia. La rândul său, Agenţia pentru securitate cibernetică din Cehia, NUKIB, a avertizat şi ea asupra înmulţirii atacurilor cibernetice în ultimii ani, în special în domeniile energie şi transporturi. Operatorul feroviar ceh Ceské dráhy a informat şi el că a constatat "un număr în creştere de atacuri cibernetice asupra infrastructurii digitale" şi a precizat că îşi întăreşte în mod constant securitatea cibernetică. Linia de mare viteză Berlin - Praga - Viena Kupka a mai spus că Cehia, care analizează construcţia unei linii de tren de mare viteză care ar lega Berlinul, Praga şi Viena în patru ore, a introdus limite cu privire la capacitatea operatorilor străini de a participe la procedurile de licitaţie. "Nu este vorba de o interdicţie, dar am prefera companii europene. Pentru componentele digitale şi de asemenea pentru sistemele de semnalizare, cu siguranţă cerem o limită (pentru operatorii străini care furnizează anumite componente) pentru că este vorba de o infrastructură vitală", a spus ministrul ceh al Transporturilor. Prezent la Bruxelles, Martin Kupka a spus că a făcut lobby pentru ca UE să aloce o parte mai mare din bugetul comun pentru proiecte majore de infrastructură, în condiţiile în care reţeaua feroviară învechită a blocului comunitar are probleme în a face faţă cererii crescute. 43 de miliarde de euro "Este vorba de supraîncărcarea operatorilor convenţionali", în special pentru traficul feroviar de marfă, a spus Kupka, avertizând că ar putea afecta funcţionarea pieţei unice europene. Linia Berlin-Praga-Viena este prima dintr-o serie de proiecte de tren de mare viteză care ar urma să lege Europa Centrală cu Ucraina, Republica Moldova şi Balcanii de Vest. Autorităţile de la Praga au estimat că porţiunea din Cehia a acestui proiect ar urma să coste 1.000 de miliarde de coroane (43 de miliarde de dolari). Transportul feroviar reprezintă majoritatea proiectelor în bugetul de 25,8 miliarde de euro alocat pentru transporturi de Facilitatea de Conectare a Europei (CEF).

Hackeri ruși au atacat sistemele CFR (sursa: Facebook/CFR Călători)
Moscova seamănă iar panică în Transnistria (sursa: Vitalie Călugăreanu)
Eveniment

Moscova seamănă iar panică în Transnistria

Moscova seamănă iar panică în Transnistria. Rusia a calificat sâmbătă drept o provocare atacul cu dronă comis vineri asupra unei baze militare din Transnistria, regiune separatistă prorusă din Republica Moldova, şi a cerut o anchetă. Moscova seamănă iar panică în Transnistria O dronă kamikaze a lovit o staţie radar a uneia dintre bazele sale militare, fără a provoca victime şi nici pagube semnificative, la trei săptămâni după un incident similar. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar "Considerăm acest incident drept o nouă provocare menită să exacerbeze situaţia deja tensionată din Transnistria. Ne aşteptăm la o investigaţie comprehensivă cu privire la toate circumstanţele celor întâmplate. Suntem încrezători că cei din spatele acestei acţiuni nesăbuite vor realiza pe deplin consecinţele periculoase" ale acesteia, a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, într-un comunicat. La rândul său, Republica Moldova a anunţat că studiază imaginile ultimului incident, dar că nu are acces în zona controlată de autorităţile separatiste. Totodată, Chişinăul a transmis că incidentul ar putea fi o încercare deliberată de a semăna panică şi de a atrage atenţia asupra Transnistriei. Al doilea "atac" în trei săptămâni Anterior, la 17 martie, Transnistria a afirmat că o dronă explozivă lansată de Ucraina a lovit o bază militară din Tiraspol, acuzaţii respinse de Republica Moldova, care le-a considerat ca fiind o tentativă de a provoca "panică". Citește și: Rușii din Transnistria au aruncat pe piață o știre falsă potrivit căreia o unitate militară ar fi fost atacată cu drone de Ucraina De partea sa, Kievul a acuzat atunci Moscova că a fost la originea "unei provocări în Transnistria printr-un atac cu dronă kamikaze". Rusia menţine în Transnistria un contingent de circa 1.500 de soldaţi într-o misiune declarată de menţinere a păcii, după războiul din anul 1992, şi controlează depozitul de muniţii de la Cobasna, unde sunt depozitate circa 20.000 de tone de muniţii.

Armata obligatorie în România, presiuni externe? (sursa: Facebook/NATO)
Eveniment

Armata obligatorie în România, presiuni externe

Armata obligatorie în România, presiuni externe. Citește și: Armata obligatorie revine în România, potrivit proiectului noii legi a apărării naționale întocmit de MApN, arată organizația APADOR-CH, care cere referendum pe acest subiect Războiul din Ucraina a reaprins dezbaterea privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, sau extinderea acestuia acolo unde este încă în vigoare, în unele ţări europene, în special în ţările baltice şi nordice şi în Germania, pe fondul temerii referitoare la un viitor război în Europa. Desființarea armatei obligatorii în Germania, "o greșeală" În Germania, ministrul Apărării, Boris Pistorius, a anunţat joi că luna aceasta ministerul său va prezenta un raport care examinează diverse modele de reintroducere a serviciului militar obligatoriu şi viabilitatea acestora. Citește și: Netflix negociază francizarea „3 Body Problem” cu case de filme pentru adulți Pistorius a spus în mai multe rânduri că, din perspectiva actuală, desfiinţarea serviciului militar obligatoriu în Germania în 2011 a fost o greşeală şi a profitat de o deplasare recentă în ţările nordice pentru a afla mai multe despre modelele de aici, în special despre cel suedez. În cadrul guvernului nu există o poziţie clară, în timp ce cancelarul german Olaf Scholz şi-a arătat scepticismul în acest sens. Țările nordice vor și femeile în armată Atât Norvegia, cât şi Danemarca au anunţat măsuri în ultimele săptămâni pentru a recruta mai mulţi militari, invocând schimbarea situaţiei de securitate cauzată de războiul din Ucraina. Guvernul danez doreşte să prelungească serviciul militar de la patru la 11 luni şi să îl facă obligatoriu şi pentru femei, aşa cum este deja cazul în Norvegia şi Suedia. Autorităţile daneze îşi propun să recruteze 5.000 de oameni în fiecare an, o cifră puţin mai mare decât cea obţinută în 2023, când s-au înrolat voluntar 4.700 de oameni. Nevoie de 50% în plus la recrutare Planurile executivului danez, format din social-democraţi şi reprezentanţi de centru-dreapta, ar putea fi însă afectate de opoziţia a două partide care ameninţă să îşi exercite dreptul de veto în acordul de apărare semnat anul trecut. În Norvegia, guvernul laburist şi centrist şi-a arătat în această săptămână intenţia de a creşte numărul de recruţi cu aproximativ 50%, progresiv, până în 2036. Aproximativ 9.000 de tineri efectuează serviciul militar obligatoriu în fiecare an, iar obiectivul este de a se ajunge la 13.600. Serviciu militar obligatoriu reintrodus în Suedia Situaţia de instabilitate din Ucraina a fost motivul invocat de Suedia în 2017 pentru a reimpune serviciul militar obligatoriu, la şapte ani de la desfiinţarea acestuia. Deşi nu există planuri de a schimba modelul actual de serviciu militar, care durează 11 luni, numărul mare de tineri care susţin că suferă de diverse boli pentru a nu fi chemaţi la birourile de recrutare a generat îngrijorare în ultimele luni. Aproximativ 8.000 de tineri sunt aşteptaţi să efectueze serviciul militar în acest an, deşi obiectivul este creşterea acestui număr la 10.000 sau mai mult în următorii ani. Armata obligatorie în România, presiuni externe Finlanda a menţinut întotdeauna serviciul militar obligatoriu pentru bărbaţi, care în prezent variază între 165 şi 347 de zile, deşi poate fi înlocuit cu serviciul social. Toţi cei care efectuează serviciul militar, inclusiv femeile care o fac voluntar, intră în rezervă cel puţin până la împlinirea vârstei de 50 de ani şi trebuie să participe la exerciţiile periodice la care sunt convocaţi. În România, serviciul militar nu mai este obligatoriu de 20 de ani, de când România a intrat în NATO. Totuși, noul proiect de lege al apărării naționale conține prevederi care ar putea duce la reinstituirea armatei obligatorii în anumite condiții. Doi din trei polonezi nu vor la oaste Serviciul militar obligatoriu este în vigoare în Polonia, deşi aplicarea acestuia este suspendată de decenii bune. De la izbucnirea războiului din Ucraina, dezbaterea privind necesitatea reactivării acestei măsuri a fost readusă în discuţie, dar atât guvernul anterior, cât şi actualul executiv au respins, deocamdată, luarea unei astfel de decizii şi au optat pentru încurajarea creşterii efectivelor forţelor armate prin recurgerea la militari profesionişti. Sondajele de acum câteva luni au relevat că doi din trei polonezi aflaţi la vârsta majoratului nu ar sprijini armata obligatorie, deşi, în acelaşi timp, au declarat că înţeleg necesitatea extinderii forţelor armate până la 300.000 de militari, aşa cum plănuieşte guvernul, de la prezentul efectiv de 160.000 de militari. Pe de altă parte, în fiecare an, circa 200.000 de civili (bărbaţi şi femei) sunt convocaţi la centrele de recrutare de care aparţin pentru a li se evalua aptitudinile şi pentru a fi repartizaţi într-o unitate militară, în care vor fi plasaţi, cu statut de rezervişti. În țările baltice, se execută Dintre cele trei ţări baltice, doar în Estonia efectuarea serviciului militar era obligatorie, cu o durată cuprinsă între opt şi 11 luni, dar între timp Lituania şi Letonia l-au restabilit şi ele, în contextul ameninţării tot mai mari dinspre Rusia. Lituania a abolit recrutarea în 2008, dar a reintrodus-o în 2015, într-un moment în care tensiunile dintre Rusia şi Occident erau în creştere, marcate de o intensificare a incursiunilor Moscovei în spaţiul aerian şi maritim al ţărilor baltice şi de incidente de spionaj. Letonia a desfiinţat serviciul militar obligatoriu în 2007, dar a propus reintroducerea acestuia în 2022 după un model în care recrutarea are loc numai dacă nu sunt îndeplinite cotele prevăzute de voluntari pentru a efectua acest serviciu militar cu o durată de 11 luni. Planul a fost aprobat în 2023 şi până acum au fost efectuate trei runde de recrutare, dintre care primele două au fost finalizate cu voluntari, în timp ce în a treia unii recruţi au fost selectaţi prin tragere la sorţi.

Adrian Năstase rostogolește mesajele Kremlinului Foto: adriannastase.ro
Politică

Adrian Năstase rostogolește mesajele Kremlinului

Fostul premier Adrian Năstase rostogolește mesajele Kremlinului la Antena 3: „Ucraina ar trebui să accepte faptul că o parte din teritoriul său este, și va rămâne, cel puțin temporar, sub controlul Rusiei”, a spus el. Citește și: Predoiu avertizează că pe aeroporturi vor exista „controale selective”, chiar dacă România a intrat în Schengen aerian și maritim În ianuarie 2024, premierul Marcel Ciolacu spunea că se consultă cu fostul lider PSD, care a stat la pușcărie pentru fapte de corupție. „Am avut discuţii cu domnul Adrian Năstase şi am discuţii. (...) Este normal să am discuţii cu toţi foştii prim-miniştri”, spunea Ciolacu. Într-un interviu care a marcat 20 de ani de la primirea României în NATO, Năstase a cerut intensificarea legăturilor cu China comunistă - deși majoritatea statelor vestice identifică această țară drept una din cele mai mari amenințări - și a sugerat că alianța nord-atlantică a greșit când „a încercat să intre în curtea Uniunii Sovietice”. Adrian Năstase rostogolește mesajele Kremlinului Ce declarații a făcut fostul premier PSD, potrivit transcrierii Antenei 3 și stiripesurse.ro: „Pentru Turcia, ideea că România ar putea să devină cea mai mare bază NATO din această zonă a Europei este destul de enervantă și au fost câteva reacții din punctul ăsta de vedere” „Ucraina ar trebui să accepte faptul că o parte din teritoriul său este, și va rămâne, cel puțin temporar, sub controlul Rusiei” „Dacă lași să plece avioane care să bombardeze zone din Rusia, nu poți să spui că doar ucrainenii se bat cu rușii, aici membrii NATO vor trebui să clarifice lucrurile” „Ucraina s-a opus aderării Românei la NATO. Ucraina a trimis o scrisoare Secretarului Generale NATO prin care spunea că România are un conflict deschis cu vecinii și au cerut în zilele premergătoarea deciziei ca acest lucru să nu se întâmple” - fără să precizeze că, la acel moment, la Kiev era un regim puternic pro-Moscova. „Ar trebuie să reluăm relația cu China pe care noi o neglijăm, ceea ce nu ne face bine la securitate" Năstase a avut constant abordări relativ favorabile Rusiei și Chinei comuniste. Încă din 2013, el l-a invitat la Fundația Titulescu pe ideologul lui Putin, controversatul Aleksander Dughin.

Rusia a plătit mai mulți europarlamentari (sursa: Facebook/European Parliament)
Internațional

Rusia a plătit mai mulți europarlamentari

Rusia a plătit mai mulți europarlamentari. Partidul Popular European (PPE) a cerut sâmbătă desfăşurarea unei dezbateri urgente în Parlamentul European după ce această instituţie a anunţat că studiază acuzaţii despre existenţa unor presupuse plăţi ruseşti către unii eurodeputaţi pentru a răspândi propagandă favorabilă Rusiei şi a influenţa alegerile europarlamentare din 9 iunie, o cerere privind o astfel de dezbatere venind anterior şi din partea grupului liberal Renew. Se cere o dezbatere urgentă "După dezvăluirile despre ingerinţa rusă în Europa, grupul PPE cere o dezbatere urgentă în Parlamentul European", afirmă într-un comunicat acest grup politic, adăugând că se "opune ferm dezinformării şi propagandei" pe care, potrivit PPE, o lansează preşedintele rus Vladimir Putin. Citește și: Averea uriașă a nepoțicii pesedistei Aura Vasile, plasată de Ciolacu șefă peste Inspectoratul în Construcții: salarii mediocre, dar cu trei vile imense și două BMW-uri Un purtător de cuvânt al preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat vineri că aceasta "examinează acuzaţiile specifice". Toate acestea se întâmplă după ce Republica Cehă, una dintre ţările cu guvernele cele mai active în susţinerea politică şi militară a Ucrainei în războiul cu Rusia, a susţinut miercuri că a descoperit o reţea de propagandă favorabilă Kremlinului care încearcă să influenţeze Parlamentul European şi alegerile europene cu mesaje contrare integrităţii teritoriale a Ucrainei, dar fără a oferi detalii sau nume concrete. Rusia a plătit mai mulți europarlamentari Despre existenţa unei astfel de reţele a vorbit şi premierul belgian Alexander De Croo, însă nici acesta nu a dat detalii. Publicaţii din Republica Cehă care au relatat despre această presupusă reţea afirmă, făcând referire la surse neprecizate din serviciile de informaţii cehe, că ar fi vorba despre eurodeputaţi din Germania, Franţa, Polonia, Olanda, Belgia şi Ungaria care ar fi încasat prin intermediul website-ului "Vocea Europei" (Voice of Europe) sume de bani provenite din Rusia. Şi grupul liberal Renew a cerut o dezbatere pe acest subiect care să se desfăşoare la reuniunea plenară a Parlamentului European din aprilie. Letona Zdanoka, primul caz cunoscut O astfel de dezbatere a avut loc şi în februarie, după ce o eurodeputată letonă, Tatiana Zdanoka, în vârstă de 73 de ani, a fost acuzată de un website rus anti-Kremlin stabilit în Letonia, The Insider, că a colaborat cu serviciul rus de informaţii externe FSB. Acel website, care şi-a formulat acuzaţia după ce a consultat e-mailuri despre care susţine că le-a obţinut printr-o "investigaţie jurnalistică", evidenţiază că Zdanoka a apărat deschis poziţiile Moscovei şi a urmărit să creeze o atmosferă favorabilă Rusiei în statele baltice. Eurodeputata letonă este în prezent anchetată penal în ţara sa pentru o presupusă colaborare cu serviciile secrete ruse, caz descris de Kremlin ca făcând parte dintr-o vânătoare de vrăjitoare anti-rusească, comparabilă cu "macartismul" anilor '50 în SUA, când persoanele bănuite de legături cu fosta Uniune Sovietică erau persecutate.

Putin vrea reintroducerea pedepsei cu moartea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea reintroducerea pedepsei cu moartea

Putin vrea reintroducerea pedepsei cu moartea. Președintele rus nu a vorbit direct despre asta, dar mai mulţi membri de rang înalt al regimului Vladimir Putin au cerut ridicarea moratoriului privind pedeapsa cu moartea pentru "terorişti", după atacul sângeros comis vineri la o sală de concerte de la periferia Moscovei. Putin vrea reintroducerea pedepsei cu moartea "Astăzi, mulţi oameni se întreabă despre pedeapsa cu moartea (...) se va lua o decizie care va răspunde aşteptărilor societăţii noastre", a declarat Vladimir Vassiliev, şeful grupului parlamentar al partidului de guvernământ Rusia Unită, referitor la ridicarea moratoriului în vigoare din 1996. Citește și: Cine este fiica lui Piedone Popescu, pe care acesta ar fi vrut-o europarlamentar: a fost secretară, până a ajuns bugetară la Sectorul 4. Soțul, sărac, dar cu ceasuri de zeci de mii de euro Un alt lider parlamentar, Iuri Afonin, responsabil cu problemele de securitate, a afirmat la rândul său: "Când vorbim despre terorism, despre uciderea de oameni, trebuie să restabilim pedeapsa cu moartea în dreptul penal". Serghei Mironov, membru al partidului pro-Kremlin "Rusia Corectă", a cerut, de asemenea, "introducerea pedepsei cu moartea pentru persoanele care comit acte teroriste". Ce înțelege Rusia prin "terorism" În afară de grupările jihadiste precum Statul Islamic (SI), care a revendicat atacul de vineri de la sala de concerte Crocus City Hall, soldat cu cel puţin 133 de morţi, Rusia consideră că o serie de opozanţi şi de lideri ucraineni sunt "extremişti" şi "terorişti". În martie, Moscova a adăugat, de asemenea, "mişcarea internaţională LGBT" pe lista organizaţiilor teroriste întocmită de serviciile financiare ruseşti. Rusia nu a făcut până în prezent nicio referire cu privire la legătura dintre jihadişti şi masacrul de vineri, în pofida faptului că gruparea Statul Islamic a revendicat atacul. Kremlinul vrea să arunce vina pe Ucraina pentru masacru Serviciile de securitate ruse şi Vladimir Putin au spus însă că atacatorii ar avea o legătură cu Ucraina, fără însă a oferi detalii sau dovezi în acest sens. Dmitri Medvedev, fost preşedinte al Rusiei, în prezent numărul doi în Consiliul de Securitate rus, a ameninţat vineri că Rusia îi va "distruge" pe liderii ucraineni dacă aceştia sunt responsabili de atacul asupra sălii de concerte. "Dacă se stabileşte că este vorba de terorişti ai regimului de la Kiev (...) toţi trebuie găsiţi şi distruşi fără milă ca terorişti. Inclusiv liderii statului care au comis o asemenea atrocitate", a declarat Medvedev pe Telegram.

Petrolul rusesc, refuzat de rafinăriile indiene (sursa: VK/PAO Sovcomflot)
Internațional

Petrolul rusesc, refuzat de rafinăriile indiene

Petrolul rusesc, refuzat de rafinăriile indiene. Exporturile ruseşti de petrol care finanţează maşinăria de război a Kremlinului încetinesc în sfârşit. Rafinăriile din India - al doilea mare client al Moscovei după China, de la invadarea Ucrainei, în 2022 - nu vor mai accepta petroliere deţinute de compania rusă de stat Sovcomflot PJSC, din cauza riscului provocat de sancţiuni, potrivit Bloomberg. Petroliere rusești, fără țintă pe oceane Din octombrie, SUA au sporit sancţiuni asupra flotei de petroliere care transportă ţiţeiul rusesc. Multe petroliere nu mai sunt utilizate de atunci, iar cantităţi din ce în ce mai mari de ţiţei rusesc plutesc agale pe oceane, conform Kpler, companie de date maritime. Citește și: Cine este fiica lui Piedone Popescu, pe care acesta ar fi vrut-o europarlamentar: a fost secretară, până a ajuns bugetară la Sectorul 4. Soțul, sărac, dar cu ceasuri de zeci de mii de euro Împreună, aceste evoluţii vor duce gradual la un declin al veniturilor Rusiei din petrol, un obiectiv politic cheie ale Statelor Unite şi aliaţilor lor. În pofida sancţiunilor, Rusia a continuat să exporte cantităţi imense de petrol. Deşi în acest stadiu nu există aşteptări privind reduceri drastice ale aprovizionării, problema este cât de departe vor merge autorităţile occidentale cu strângerea şurubului, în condiţiile în care cotaţia barilului de ţiţei se îndreaptă spre 90 de dolari, iar preşedintele Joe Biden a început o campanie electorală în care alegătorii încă sunt afectaţi de inflaţie. Petrolul rusesc, refuzat de rafinăriile indiene "Sporesc presiunile asupra exporturilor ruseşti de petrol, în special către India. Suntem în stadiul în care fricţiunile legate de sancţiuni devin extrem de evidente", a apreciat Richard Bronze, director în cadrul companiei de consultanţă Energy Aspects Ltd. Datele Bloomberg arată că petrolierele ruseşti supuse sancţiunilor SUA nu mai efectuează transporturi. Kremlinul este afectat de decizia Indiei - un aliat comercial important în timpul războiului - de a evita petrolierele ruseşti. În acelaşi timp, Ucraina a început bombardarea rafinăriilor ruseşti, deşi decizia nu a fost bine primită. "Vedem cu siguranţă accentuarea presiunilor sancţiunilor SUA atât asupra exporturilor cât şi asupra ţiţeiului rusesc, într-un moment în care SUA nu reuşesc să trimită mai mult ajutor Ucrainei şi Rusia pare să câştige teren pe front", susţine Greg Brew, analist la Eurasia Group în New York. "Flota din umbră" a Rusiei, 600 de vapoare Compania de stat Sovcomflot a transportat anul trecut aproximativ o cincime din totalul livrărilor de ţiţei rusesc. Cifra părea să scadă chiar înainte ca rafinăriile din India să anunţe că nu mai acceptă petrolierele. "Ne aşteptăm ca cei care cumpără petrol să fie mai puţin dispuşi să facă afaceri cu Sovcomflot decât în trecut", a declarat un purtător de cuvânt al Trezoreriei SUA, adăugând că măsurile nu ar trebui să afecteze piaţa petrolului deoarece Rusia va menţine discounturile la vânzarea ţiţeiului. Oficialii Sovcomflot au admis săptămâna aceasta că operaţiunile companiei sunt afectate de sancţiuni. "Vizarea Sovcomflot reprezintă o înăsprire semnificativă a sancţiunilor SUA contra Rusiei. Nu va rezolva problema eludării dar va majora costurile de transport şi discounturile la vânzarea ţiţeiului rusesc", a apreciat Janis Kluge, de la German Institute for International and Security Affairs în Berlin. Chiar şi aşa, Rusia încă poate apela la aşa numită "flotă din umbră", înfiinţată imediat după invazia din 2022, cu vapoare mai vechi fără asigurare adecvată şi acţionariat neclar. După unele estimări, există 600 astfel de nave. Costurile de livrare pentru petrolul rusesc sunt imense. Costă aproximativ 14,50 dolari pe baril să livreze încărcătura din Marea Baltică spre China, conform datelor Argus Media. Mai mult de jumătate din sumă este generată de sancţiuni.

Câțiva români luptă pe teritoriul Rusiei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Câțiva români luptă pe teritoriul Rusiei

Câțiva români luptă pe teritoriul Rusiei. După două săptămâni de tăcere și temeri că au căzut în luptă, a apărut informația că doi dintre românii care luptă în Ucraina, ieșeni, se află în Rusia. Câțiva români luptă pe teritoriul Rusiei Nu au fost capturați, ci luptă cot la cot cu soldați voluntari ruși din armata Ucrainei, împotriva armatei ruse, dar pe teritoriul Federației Ruse. Citește și: Procurorul din Caracal care i-a ținut pe polițiști în fața porții ucigașului Alexandrei Măceșanu scapă cu o sancțiune ridicolă. El are salariu uriaș, dar a dat statul în judecată pentru mai mult Se știe că teritoriul Federației Ruse a fost atacat în urmă cu o săptămână în regiunile Belgorod și Kursk, iar Ministerul Apărării din Rusia precizase la un moment dat că au fost respinse acele incursiuni armate. Numai că ieșenii au spus marți că înaintează în teritoriul rusesc în fiecare zi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putin are un nou mandat prezidențial (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin are un nou mandat prezidențial

Putin are un nou mandat preziențial. Vladimir Putin a câştigat alegerile prezidenţiale din Rusia cu 87% din voturi, potrivit unui exit-poll. Putin are un nou mandat prezidențial Un alt exit-poll, realizat de Centrul rus pentru cercetarea opiniei publice (VCIOM), avansează cifre identice: o victorie cu 87,8%. Citește și: Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, acuzatul așteaptă din 2021. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023, dar nu s-a schimbat nimic Iulia Navalnaia a declarat că a scris numele de familie al soţului ei defunct, Aleksei Navalnîi, pe buletinul de vot pentru alegerile prezidenţiale din Rusia, după ce a făcut apel la simpatizanţii opoziţiei să procedeze la fel pentru a protesta împotriva lui Vladimir Putin. "Bineînţeles, am scris numele pentru că este imposibil ca la o lună înainte de alegeri, principalul opozant al lui Putin, deja încarcerat, să fie ucis", a declarat ea presei după ce a votat la ambasada rusă din Berlin. La intrarea sa, susţinătorii ei au scandat "Iulia, Iulia, suntem alături de tine". Casa Albă: alegeri nici libere, nici corecte Potrivit Comisiei electorale ruse, liderul de la Kremlin a obţinut 87,97% din voturi după numărarea a 24% dintre buletinele de vot. Imediat au urmat mai multe reacţii la nivel internaţional. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Putin este "beat de putere" şi "vrea să conducă etern". El a estimat într-un mesaj pe reţelele sociale că alegerile prezidenţiale din Rusia "nu au nicio legitimitate". Casa Albă a transmis la rândul ei că alegerile ruse "în mod evident nu au fost nici libere, nici corecte", dat fiind modul în care Putin şi-a încarcerat oponenţii şi i-a împiedicat pe alţii să candideze.

Putin a confiscat și Crucea Roșie (sursa: vsquare.org)
Internațional

Putin a confiscat și Crucea Roșie

Putin a confiscat și Crucea Roșie. Filiala din Rusia, implicată în mașina de război a Kremlinului: participă la taberele militare pentru copii, unde minori de opt ani sunt învațați să mânuiască armele. Colaborează, de asemenea, cu organizații aflate pe lista sancțiunilor internaționale, acuzate de răpirea copiilor ucraineni. Citește și: Hainele chinezești suspectate că sunt produse prin muncă forțată, aproape să fie interzise în Europa. Principalul vizat, gigantul de fast fashion Shein Președintele filialei ruse, Pavel Savchuk, este un propagandist al lui Putin. Deși până în 2024 a fost membru al ONF, organizație aflată pe lista sancțiunilor internaționale, Savchuk a fost ales în 2022, membru în consiliul de conducere al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilunii Roșii (IFRC). Putin a confiscat și Crucea Roșie O serie de documente scurse de la Kremlin și obținute de publicația estonă Delfi arată cum Kremlinul dorește să transforme Crucea Roșie Rusă (CRR) în mașină de propagandă. Potrivit documentelor interne ale Kremlinului, președintele rus vrea să înlăture Comitetul Internațional al Crucii Roșii din teritoriile ocupate din Ucraina. Putin a ordonat ca, pe teritoriile ocupate, să se înființeze noi organizații-marionete, sub egida Crucii Roșii Ruse. Kremlinul a alocat deja Crucii Roșii Ruse 6,7 milioane de euro din bugetul de stat al Rusiei pentru 2024. Fondurile sunt destinate înființării a patru noi filiale regionale și a 62 de filiale locale în Donbas și zonele pe care Kremlinul le numește "teritorii eliberate". Conform principiilor de bază ale organizației internaționale a Crucii Roșii, filialele naționale au voie să opereze în altă țară doar cu permisiunea țării respective. Crucea Roșie a Ucrainei nu a dat o astfel de permisiune. În plus, în zonele de conflict, doar Comitetul Internațional al Crucii Roșii are voie să opereze. Potrivit documentelor, Crucea Roșie Rusă a primit bani și dintr-un buget ascuns, de miliarde de dolari, pentru a sprijini poziția lui Vladimir Putin înaintea alegerilor prezidențiale. Șeful Crucii Roșii ruse, membru al Frontului Popular Panrus Șeful CRR este Pavel Savchuk. În iunie 2022, acesta a fost ales în consiliul de conducere al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilunii Roșii (IFRC). După câteva luni, în decembrie, 2022, Savchuk a participat la câteva evenimente publice și a acordat diplome unor fabrici rusești care produc rachete și arme folosite în războiul din Ucraina. De asemenea, până în februarie 2024, apărea ca membru activ al organizației de propagandă a Kremlinului, Frontul Popular Panrus (ONF). ONF, fondat de Putin în 2011, se află pe lista sancțiunilor internaționale pentru sprijinirea războiului rus din Ucraina. Unul dintre liderii grupării, Marija Lvova-Belova, a fost acuzată de răpirea copiilor ucraineni din teritoriile ocupate și "integrarea" acestora în Rusia. În 2023, Curtea Penală Internațională de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele ei. Într-o declarație scrisă, reprezentanții IFRC au recunoscut că sunt conștienți de rolul lui Savchuk în cadrul ONF, dar că, potrivit spuselor acestuia, nu mai e membru ONF din martie 2022. Însă numele lui Savchuk a fost eliminat de pe site-ul ONF abia în februarie 2024, după ce jurnaliștii au chestionat IFRC în legătură cu statutul acestuia. Parteneriat cu o organizație sancționată de SUA În ianuarie, 2024, Savchuk a semnat un acord între Crucea Roșie Rusă și Artek, o tabără de copii din Crimeea. Site-urile ambelor organizații se laudă cu fotografii cu Savchuk și directorul Artek, Konstantin Fedorenko, semnând contractul. Potrivit acordului, este "un pas important în consolidarea cooperării în educația tinerilor" și "deblocarea potențialului viitorilor lideri și cetățeni ai unei societăți responsabile". Doar că Artek, deținută de statul rus, a fost acuzată încă de anul trecut, la nivel internațional, că a răpit copiii deportați din teritoriile ocupate ale Ucrainei. Atât tabăra Artek, cât și directorul acesteia, se află, din august 2023, pe lista sancțiunilor Departamentului de Stat al SUA. Conform declarațiilor oficialilor americani "Artek este o «tabără de vară» deținută de Guvernul Rusiei, situată în Crimeea ocupată de Rusia, care a preluat copii ucraineni care au fost ulterior plasați în programe extinse de reeducare «patriotică» și au fost împiedicați să se întoarcă la familiile lor". Copii învățați să mânuie arme Kremlinul folosește din ce în ce mai mult copiii în scopurile sale militare. Potrivit scurgerii de informații, filiera rusă a Crucii Roșii a fost implicată de mai multe ori în organizarea taberelor de antrenament "militar-patriotice" pentru copii. În documentele de la Kremlin există fotografii cu personalul Crucii Roșii Ruse la evenimentele de pregătire militară pentru tinerii ruși, unde copiii de până la opt ani sunt învățați să folosească arme de foc sau cuțite. De exemplu, în tabăra Spetsnaz din orașul Khanti-Mansiysk, copiii sunt întâmpinați de bărbați înarmați și exersează lupta corp la corp, abilitățile cu cuțitul și mânuirea puștilor Kalașnikov. Membrii ai Crucii Roșii Ruse se pozează împreună cu copii în uniforme militare. La un eveniment similar, organizat la Moscova, în februarie, veteranii armatei oferă pregătire militară copiilor mici îmbrăcați în costume de camuflaj. Copiii pozează cu personalul Crucii Roșii și cu puști Kalashnikov. Crucea Roșie internațională investighează Într-o declarație recentă, Federația Internațională a Crucii Roșii a afirmat că ia în serios toate informațiile apărute în presă și că va urma o investigație pe plan intern. În Suedia, țară care se numără printre cei mai mari donatori ai Crucii Roșii, reprezentanții organizației au afirmat că vor cerceta lucrurile și își vor asuma responsabilitatea. Ministerul de Externe al Suediei a declarat că așteaptă o acțiune fermă și rapidă a IFRC, inclusiv suspendarea sau excluderea Crucii Roșii Ruse din IFRC.

Ce secrete au aflat rușii interceptând convorbirile unui general german, Ingo Gerhartz Foto: Facebook
Eveniment

Ce secrete au aflat rușii interceptând convorbirile general german

Ce secrete au aflat rușii interceptând convorbirile necriptate ale unui general german, Ingo Gerhartz: el a spus că britanicii au oameni în Ucraina, iar Franța transportă rachete ascunse în Audi Q7. Ingo Gerhartz se pare că se afla în Singapore când a fost interceptat. El a folosit un telefon necriptat, iar discuția a fost purtată folosind un banal soft, Webex. Citește și: Parchetul European investighează subvențiile pentru stuf, dirijate către firmele baronului PSD Paul Stănescu. Șeful APIA, demis de ministrul PSD al Agriculturii pentru că tăiase subvențiile O propagandistă rusă, Margarita Simonian, a publicat sâmbătă înregistrarea unei discuții între înalți ofițeri germani care plănuiesc să lovească Crimeea. Gerhartz, șeful departamentului de operațiuni și exerciții a aviației militare germane, Luftwaffe, a ținut o teleconferință de 38 de minute pe 19 februarie, în Singapore. El a început conferința declarând că „nimeni nu știe de ce cancelarul federal blochează trimiterea rachetelor - acest lucru dă naștere la tot felul de zvonuri aberante", relatează The Times. Ce secrete au aflat rușii interceptând convorbirile unui general german Ce informații secrete a mai dezvăluit generalul german: Vorbind despre metodele de a rachetelor Taurus: „Dacă suntem întrebați despre metodele de livrare. Știu cum fac britanicii acest lucru. Le transportă întotdeauna în vehicule blindate Ridgeback. Au mai multe persoane la sol” Gerhartz a explicat cum francezii "trimit [Audi] Q7-uri încărcate cu rachete Scalp în Ucraina". Generalul Luftwaffe a declarat că Marea Britanie a echipat avioanele ucrainene cu Storm Shadows și ar putea ajuta la transferul de rachete Taurus către Ucraina. Un alt general care a participat la videoconferință a spus că ucrainenii ar urma să fie antrenați în Ucraina să folosească rachete Taurus, iar apoi să fie preluați de britanici, pentru ca Germania să nu fie implicată. Germania deține aproximativ 600 de rachete Taurus și ia în considerare trimiterea a 100 de rachete în Ucraina, în două loturi de câte 50, pentru a se asigura că rachetele "nu vor schimba cursul ostilităților", a mai arătat Gerhartz. Generalii germani au apreciat că 10-20 de rachete Taurus ar putea trece de defensiva rusă și ar distruge podul Kerci, din Crimeea. Gerhartz a spus că informațiile privind țintele care ar putea fi lovite ar putea fi livrate prin intermediul producătorului rachetelor, pentru ca statul german să nu pară a fi implicat. Informațiile furnizate de el ar putea ajuta Rusia să localizeze și să distrugă transporturile de armament spre Ucraina. Rachete Taurus Foto: Facebook Recent, un fost ministru britanic al Apărării, Ben Wallace, l-a criticat dur pe cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, spunând că „în ceea ce privește securitatea Europei, el este omul nepotrivit, la locul de muncă nepotrivit și la momentul nepotrivit".

Încă o breșă majoră de securitate în Germania Foto: Bundeswehr
Eveniment

Încă o breșă majoră de securitate în Germania

Încă o breșă majoră de securitate în Germania: o propagandistă rusă, Margarita Simonian, publică înregistrarea unei discuții între înalți ofițeri germani care plănuiesc să lovească Crimeea. Anul trecut a început procesul unui colonel din serviciul de informații externe a Germaniei, Carsten Linke, fost antrenor de fotbal, care a primit sute de mii de euro de la ruși ca să-și trădeze țara. Citește și: Putin se pregătește să transforme emigranții în „arme” cu care să influențeze alegerile din Europa – The Telegraph Încă o breșă majoră de securitate în Germania Redactorul-şef al canalului de stat rus RT, Margarita Simonian, a publicat un fişier cu o durată de mai bine de jumătate de oră, conținând o discuţie între militari germani despre lovituri vizând Crimeea. În această conversaţie, ascultată de AFP dar care nu este datată, participanţii la ceea ce pare a fi o videoconferinţă discută în special despre ipoteza livrării Kievului de către Germania a rachetelor cu rază lungă de acţiune Taurus de producţie germană, care ar fi necesare pentru a permite forţelor ucrainene să le utilizeze şi eventualul impact al acestora. Experţi întrebaţi de săptămânalul german Der Spiegel au considerat că fişierul este autentic. Participanţii menţionează în special ipoteza unor lovituri vizând Podul Crimeei ce leagă Peninsula Kerci, în Crimeea, la vest, şi teritoriul Rusiei. În înregistrare, participanţii discută şi detalii privind livrările de rachete cu rază lungă de acţiune Scalp de către Franţa şi Marea Britanie către Ucraina. RT a scris că oficialii germani au vorbit, de asemenea, despre modul în care ar putea nega implicarea directă într-un atac împotriva unor ținte rusești, o acțiune despre care Kremlinul a spus că ar depăși o "linie roșie" și ar duce la o escaladare a conflictului. Unul dintre presupusele „trucuri" pe care RT a spus că oficialii le-au sugerat a fost acela de a se îmbrăca în haine civile și de a vorbi cu accent american în timpul unui potențial atac. Potrivit Spiegel, discuţia dintre ofiţerii germani a avut loc într-o videoconferinţă pe platforma publică WebEx şi nu într-o reţea secretă internă a armatei, ceea ce ridică întrebări cu privire la normele de securitate internă în Bundeswehr.

Putin se pregătește să transforme emigranții în „arme” cu care să influențeze alegerile din Europa Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Putin se pregătește să transforme emigranții în „arme”

Putin se pregătește să transforme emigranții în „arme” („weaponise”) cu care să influențeze alegerile din Europa, scrie The Telegraph. Citește și: Siegrfried Mureșan: „Nu am ajuns încă la nivelul la care să comentez glumele domnului Tudose”. Despre Grapini: „Avem parlamentari mai buni şi parlamentari mai puţin buni” Rusia încearcă să destabilizeze Europa și să influențeze alegerile din acest 2024 prin aducerea de emigranți pe continent cu ajutorul unor armate private, scrie și Daily Mail. Putin se pregătește să transforme emigranții în „arme” Vladimir Putin controlează deja unele dintre principalele rute folosite de aceștia pentru a ajunge pe continentul european. Acum, sunt temeri că Rusia își va „intensifica" eforturile de a trimite emigranții spre Europa, odată cu sosirea primăverii. Cu ajutorul forțelor paramilitare și al mercenarilor, inclusiv al celebrului grup Wagner, se crede că Rusia va alimenta violențele în țări deja instabile precum Burkina Faso, Mali, Sudan, Republica Centrafricană și Libia, forțând oamenii să își părăsească locuințele și determinând astfel refugiații să se îndrepte spre Europa. Granița Austriei Foto: Facebook ministerul austriac de Interne The Telegraph citează documente ale serviciilor de informații care detaliază planurile Rusiei de a înființa o "forță de poliție de frontieră de 15.000 de oameni" formată din foste miliții din Libia pentru a controla fluxul de migranți. O sursă din serviciile de securitate a declarat: „Dacă poți controla rutele migranților către Europa, atunci poți controla efectiv alegerile, deoarece poți restricționa sau inunda o anumită zonă cu migranți pentru a influența opinia publică într-un moment crucial". Încă din noiembrie 2023, Estonia a acuzat Rusia că a transformat în armă imigrația la frontierele estice ale Europei, în contextul în care numărul solicitanților de azil care încearcă să intre pe teritoriul său și al Finlandei a crescut. În timpul unei reuniuni la Stockholm a miniștrilor nordici și baltici ai apărării, Hanno Pevkur, ministrul estonian al apărării, a afirmat că sutele de persoane care au sosit la granițele celor două țări în ultimele săptămâni au făcut parte dintr-o operațiune orchestrată „în totalitate” de către Moscova.

Invazia cancerului de război în Marea Neagră (sursa: INCDM "Grigore Antipa")
Investigații

Invazia cancerului de război în Marea Neagră

Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Poluarea sectorului românesc al Mării Negre cauzată de războiul care a urmat invaziei rusești în Ucraina este un subiect aproape neatins de către oamenii de știință. Și nu este vorba doar de cei de la București, ci de toți specialiștii în domeniu din țările riverane Mării Negre, după cum au constatat jurnaliști de investigație din șase țări (Georgia, Ucraina, Moldova, România, Bulgaria, Turcia). Citește și: Marea Neagră, afectată brutal de războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Efectele, resimțite de toate țările riverane Tentative multiple ale echipe noastre de a intervieva specialiști în ecologie marină și costieră s-au lovit de refuzuri, lipsa oricărui răspuns sau informații cu totul generale. "Nu există studii" Printre puținii care au răspuns solicitărilor noastre, profesorul Constantin Cazacu de la Universitatea București, directorul Departamentului de Ecologie și Sustenabilitate a Sistemelor de la Facultatea de Biologie, a fost foarte direct. "Nu există studii referitoare la acest tip de poluare", a spus profesorul Cazacu. Din punctul său de vedere, o analiză comparată ar putea avea în vedere monitorizările anumitor parametri de calitate a apei făcute de diverse instituții naționale de la București. "Însă aceste monitorizări au în vedere anumiți parametri care nu au legătură directă cu poluarea cauzată de război", a mai spus profesorul Cazacu. Cu alte cuvinte, în lipsa unei cercetări care să vizeze, în mod specific, posibili poluanți rezultați din operațiuni militare, studiile deja disponibile nu ar oferi o imagine relevantă pe acest subiect. Tot ce se întâmplă la Odesa vine pe mare la Constanța Profesorul de Geografie fizică și specialist în cercetări costale Alfred Vespremeanu de la Universitatea București s-a arătat disponibil să comenteze pe marginea subiectului, însă a precizat că nu este specializat nici în ecologie, nici în calitatea apei marine. Totuși, profesorul Vespremeanu a explicat în ce fel posibilii poluanți de război din sectorul ucrainean al Mării Negre influențează calitatea apei din sectorul românesc al Mării Negre. "În Marea Neagră există așa-numitul curent de bordură costier, care vine dinspre golful Odesei spre apele teritoriale ale României și care, deci, transportă dinspre țărmul ucrainean spre cel românesc tot ce se află în apă. Coasta Mării Negre se mai epurează până ajunge pe țărmul Istanbulului", a arătat profesorul Vespremeanu. Din punctul său de vedere, ar exista trei surse semnificative de poluare, toate indirecte, ale Mării Negre din cauza războiului declanșat de Rusia. Navele maritime, principalul poluator "În primul rând, traficul naval a crescut foarte mult pe canalul Sulina după ce porturile ucrainene din zona Odesei nu au mai putut fi folosite. S-au format șiruri de nave care așteaptă atât pe canalul Sulina, cât și pe mare, în așteptarea intrării pe canal. Evident, avem de-a face cu o creștere a poluării cu hidrocarburi. Din punctul meu de vedere, este o creștere între trei și zece ori a poluării în această zonă a Mării Negre", a spus profesorul Vespremeanu. "În al doilea rând, distrugerea barajului ucrainean Nova Kahovka a produs o undă de viitură excepțională care a transportat în Marea Neagră foarte multe resturi culese în drumul spre vărsare", a adăugat profesorul Universității București. "În al treilea rând, este vorba despre poluarea cu produse de război", a încheiat Vespremeanu, care a adăugat că este nevoie de o analiză țintită de monitorizare a substanțelor conținute de aceste produse de război pentru a realiza un studiu relevant. Efectul Nova Kahovka Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța realizează anual rapoarte despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre. Laura Boicenco, director științific al Institutului, a arătat, însă, că aceste rapoarte nu au luat în calcul, după declanșarea invaziei rusești în Ucraina, monitorizarea unor parametri suplimentari, specifici unei posibile poluări militare. Boicenco a vorbit, totuși, despre posibilele efecte ale viiturii declanșate de explozia barajului de la Nova Kahovka. "Cea mai importantă sursă de poluare din cauza acestei viituri ar putea fi creșterea turbidității apei, adică diminuarea transparenței apei Mării Negre pe anumite suprafețe", a spus Boicenco. Astfel, este afectată fotosinteza, așadar fitoplanctonul. Totuși, date despre acest indicator ar putea fi disponibile în a doua jumătate a anului 2024, când Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" va face public raportul despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre pe 2023 (barajul de la Nova Kahovka a fost aruncat în aer în iunie 2023). Două rapoarte: 2021 vs 2022 Echipa noastră a reușit, totuși, să obțină date colectate științific despre calitatea apei din sectorul românesc al Mării Negre. Aceste date se regăsesc în rapoartele despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre pentru anii 2021 și 2022 (anul invaziei rusești în Ucraina), întocmite de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța. Analiza comparată a celor două rapoarte arată diferențe extraordinare ale unor parametri. Diferențe atât de mari încât acestea nu pot fi explicate decât printr-un eveniment excepțional care a afectat calitatea apei Mării Negre. Iar războiul declanșat de Rusia în Ucraine este acel eveniment excepțional. Hidrocarburile petroliere, creștere accelerată Astfel, potrivit analizei comparate a celor două rapoarte menționate, cantitatea maximă de hidrocarburi petroliere totale din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în sediment uscat, a crescut cu peste 60%. În 2021, hidrocarburi petroliere totale din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în sediment uscat au avut valori între 0,48 de micrograme pe gram și 329,97 de micrograme pe gram de sediment uscat. În 2022, însă, valoarea minimă a acestor hidrocarburi petroliere a fost între un minim de 7,12 de micrograme pe gram și un maxim de 539,24 micrograme pe gram de sediment uscat. Așadar, valoarea minimă a crescut de aproape 15 ori (de la 0,48 de micrograme, la 7,12 micrograme) iar cea maximă, cu 60% (de la 329,97, la 539,24 micrograme). Relevant este și locul în care s-a înregistrat valoarea maximă pentru hidrocarburi petroliere totale: în zona Gurii Portița a țărmului românesc al Mării Negre, adică la sud de canalul Sulina. Explicația: curentul de bordură costier al Mării Negre, care a transportat poluarea navelor de pe canalul Sulina spre sud. Reziduurile arderii de combustibil Îngrijorătoare sunt și valorile comparate ale hidrocarburilor aromatice polinucleare, substanțe cancerigene și potențial cancerigene rezultate din arderile de combustibil. În 2021, potrivit măsurătorilor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța, au fost înregistrate depășiri ale limitei maxime admise pentru aceste substanțe în cazul a 1,3% din probele colectate. În 2022, însă, depășiri ale limitei maxime admise s-au înregistrat în cazul a 14,2% din probe. Așadar, în primul an de război din Ucraina, poluarea cu hidrocarburi aromatice polinucleare în apele teritoriale românești ale Mării Negre a crescut de 11 ori. Iar valorile maxime ale acestor substanțe au fost înregistrare în zona nordică a coastei românești, la Sulina, Sf. Gheorghe și Gura Portiței, adică în zona de intrare a navelor pe canalul Sulina. Fenantrenul și explozibilii Una din hidrocarburi aromatice polinucleare cu creșteri mari în 2022 față de 2021 a fost fenantrenul. La această substanță s-au constatat depășiri ale valorilor admisibile în cazul a 27% din probe în 2021. Dar, în 2022, depășiri ale valorilor admisibile la fenantren s-au înregistrat în cazul a 48,5% din probele colectate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța. În context, nu este lipsită de relevanță precizarea că fenantrenul nu este doar un rezultat al arderilor de combustibil, ci se găsește și în explozibili, ceea ce ar putea explica creșterea cu 80% a probelor care depășesc limita admisă în 2022 față de 2021. Invazia cancerului de război în Marea Neagră Grav este și că, la analiza acestor substanțe cancerigene pe moluște, în țesut umed, s-a constatat o creștere de trei ori în 2022 față de 2021. Astfel, în 2021, hidrocarburi aromatice polinucleare au fost identificate în țesut umed de moluște într-o cantitate maximă de 1,1 micrograme pe gram de țesut umed. În 2022, cantitatea maximă a ajuns la 3,5 micrograme pe gram. Cele mai afectate moluște au fost cele din specia Mytilus galloprovincialis, în largul punctului costier Sf. Gheorghe (adică tot în zona în care se află navele care așteaptă să intre pe canalul Sulina). Toxicitate cronică Printre hidrocarburi aromatice polinucleare identificate în țesut umed de moluște se mai numără, în afară de fenantren, pirenul, antracenul, fluorantenul și benz(a)antracenul. Este cunoscut la nivel științific că pirenul afectează funcții vitale ale peștilor și algelor. Efectul toxic al antracenului, în medii acvatice, este agravat de lumina solară, potrivit studiilor. Toxicitatea acută și cronică a fluorantenului a fost determinată pentru un grup divers de specii de apă dulce și de apă sărată, atât în condiții standard de laborator cu lumină fluorescentă, cât și în condiții de testare cu lumină ultravioletă (UV), potrivit Institutului Național de Sănătate din SUA. Rechinii, șprotul și rapanele, scăderi masive de stocuri Analiza comparată a stocurilor marine de pești arată scăderi excepționale în 2022. De exemplu, cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța au estimat stocul de șprot din apele teritoriale românești ale Mării Negre în 2021 la o cantitate de 93.677 tone. În 2022, estimarea pentru aceeași specie a fost de numai 20.347 de tone, de aproape cinci ori mai puțin. La rechin: 4.135 de tone în 2021, doar 631 de tone în 2022, deci o scădere de aproape șapte ori. Rapana: 8.007 tone în 2021, 3.611 tone în 2022, așadar o scădere la mai puțin de jumătate. Delfinii, măcelăriți Când vine vorba de mamifere marine, datele sunt tragice. Astfel, din specia Delphinus delphis ssp. ponticus ("foarte sensibil la poluările chimice și acustice") au fost observate 324 de exemplare în 2021, dar numai 49 în 2022 – o scădere de peste șase ori. Alte 24 de exemplare au fost descoperite moarte, eșuate pe țărmul românesc. În 2021, au fost observate 70 de exemplare din specia Phocoena phocoena ssp. relicta, dar numai 48 în 2022. Tot în 2022, trei exemplare au fost descoperite moarte, eșuate pe țărm. Scăderea cea mai mare a fost la exemplarele din specia Tursiops truncatus ssp. ponticus: 410 exemplare observate în 2021, numai 32 în 2022, adică de peste 12 ori mai puțin. Raportul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța pe 2022 precizează că în acel an au mai fost descoperite alte 17 mamifere marine eșuate pe țărmul românesc, însă nu au putut fi identificate din cauza stării avansate de putrefacție. ____________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Separatiştii din Transnistria cer „protecţia'' Rusiei Foto: Kremlin.ru
Politică

Separatiştii din Transnistria cer „protecţia'' Rusiei

Separatiştii din Transnistria cer „protecţia'' Rusiei în faţa „presiunii sporite'' din partea Republicii Moldova. O rezoluție în acest sens a fost adoptată de aşa-zisul Congres al „deputaţilor de la toate nivelurile" din Transnistria, regiune secesionistă prorusă din cadrul Republicii Moldova, întrunit miercuri la Tiraspol. Citește și: Finul Sorinei Docuz, feblețea lui Marcel Ciolacu, numit director al Biroului de Turism și Tineret din subordinea Ministerului Familiei Separatiştii din Transnistria cer „protecţia'' Rusiei „Cerem Consiliului Federaţiei şi Dumei de Stat a Rusiei (cele două camere ale parlamentului federal rus - n.r.) să implementeze măsuri de protecţie a Transnistriei pe fondul presiunii sporite din partea Republicii Moldova", se arată într-o rezoluţie adoptată de deputaţii locali, citată de agenţiile de presă ruse. Cei 600 de "deputaţi de toate nivelurile" din stânga Nistrului cer Rusiei să "apere Transnistria" şi pe cei peste 220.000 de cetăţeni ruşi din această regiune secesionistă. În rezoluţia lor, separatiştii transnistreni subliniază, de asemenea, "experienţa unică şi pozitivă a contingentului rus de menţinere a păcii" în această regiune, precum şi statutul Moscovei de "garant şi mediator în procesul de negociere" cu Republica Moldova. Acesta este al șaptelea „congres al deputaților de toate nivelurile”, desfășurat în regiune. Ultimul a avut loc în 2006. Atunci așa-numiții deputați locali au decis să organizeze un referendum pentru aderarea la Rusia. Plebiscitul a avut loc în același an. Atunci, peste 90% dintre participanți au votat pentru aderarea regiunii transnistrene la Rusia. Comunitatea internațională și Chișinăul nu au recunoscut rezultatele referendumului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră