vineri 28 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: rusia

2079 articole
Eveniment

Rușii, interdicție la păreri despre război

Rușii, interdicție la păreri despre război. De la 1 decembrie, în Rusia intră în vigoare completări la legea "agentului străin". Printre aceste adăugiri, și unele care arată că rușii nu mai au voie să se pronunțe asupra sorții "operațiunii speciale". Dacă, totuși, o fac, riscă inclusiv închisoarea. Rușii, interdicție la păreri despre război Practic, notează corespondentul BBC de la Moscova, Steve Rosenberg, mai toți rușii care evaluează online, pe rețelele de socializare, mersul viitor al "operațiunii speciale" riscă să fie sancționați pe baza acestor noi prevederi. One Russian paper today reports on FSB Order No.547, which aims to “wean citizens away from excessive freedom of expression.” #ReadingRussia pic.twitter.com/oYjmEmZf3b— Steve Rosenberg (@BBCSteveR) November 28, 2022 Citește și: Republicanii, majoritari în Cameră, vor ca SUA să trimită Ucrainei rachete cu rază lungă: Pot ajunge rachete în Crimeea? Așa e cinstit, Crimeea nu e Rusia, potrivit legii internaționale

Rușii, interdicție la păreri despre război (sursa: kremlin.ru)
SUA nu declară Rusia stat terorist (sursa: Facebook/MAE)
Internațional

SUA nu declară Rusia stat terorist

SUA nu declară Rusia stat terorist. Statele Unite nu consideră necesar în acest moment să declare Rusia drept "stat terorist", iar o astfel de decizie s-ar putea dovedi chiar contraproductivă, pentru că ar risca să obstrucţioneze trimiterea de asistenţă umanitară în Ucraina şi exporturile de cereale din această ţară, a declarat luni, la Bucureşti, ambasadoarea americană la NATO, Julianne Smith (foto). SUA nu declară Rusia stat terorist "Washingtonul consideră că acest lucru nu este necesar în acest moment", a spus ea, reiterând poziţia exprimată de preşedintele american Joe Biden şi de alţi reprezentanţi ai administraţiei SUA. "De fapt, (o astfel de decizie) ar putea fi contraproductivă, în sensul că ar putea încetini sau obstrucţiona capacitatea noastră de a trimite asistenţă umanitară în Ucraina sau exporturile de cereale din Ucraina", a declarat Julianne Smith în cadrul unui briefing online cu presa internaţională, înaintea reuniunii miniştrilor de externe din cadrul NATO care va avea loc marţi şi miercuri la Bucureşti. "Din acest motiv, focusul SUA, în strânsă colaborare cu mulţi parteneri şi aliaţi din întreaga lume, este de a folosi sancţiuni şi de a identifica mijloace pentru a suplimenta sancţiunile, cu scopul de a spori presiunea asupra (preşedintelui rus Vladimir) Putin şi asupra regimului său, dar şi de a găsi mijloace pentru a aplica presiunea asupra economiei. De fapt, pentru a împiedica armata rusă (...) să construiască noi capabilităţi în contextul războiului (...) Aşadar, nu văd nicio mişcare, cu siguranţă nu în SUA, în direcţia" declarării Rusiei drept "stat terorist", a explicat ambasadoarea SUA, ca răspuns la o întrebare privind posibilitatea ca NATO să discute despre o astfel de decizie. PE: Rusia, "stat sponsor al terorismului" Parlamentul European a adoptat săptămâna trecută o rezoluţie care califică Rusia drept "stat sponsor al terorismului" şi care "utilizează mijloace teroriste" în conflictul din Ucraina, după atacurile recente asupra infrastructurii energetice ucrainene, invitând cele 27 de ţări membre ale UE să adopte o poziţie similară. Citește și: Republicanii, majoritari în Cameră, vor ca SUA să trimită Ucrainei rachete cu rază lungă: Pot ajunge rachete în Crimeea? Așa e cinstit, Crimeea nu e Rusia, potrivit legii internaționale Ministerul rus de Externe a denunţat rezoluţia Parlamentului European, afirmând că aceasta "nu are nicio legătură" cu lupta împotriva terorismului. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut în repetate rânduri comunităţii internaţionale să declare "terorist" regimul preşedintelui rus Vladimir Putin.

Putin refuză inspecțiile la instalațiile nucleare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin refuză inspecțiile la instalațiile nucleare

Putin refuză inspecțiile la instalațiile nucleare. Discuţiile dintre Rusia şi SUA privind reluarea inspecţiilor în cadrul noului tratat de reducere a armelor nucleare START, care urmau să înceapă marţi la Cairo, au fost amânate, au anunţat Ministerul de Externe rus şi ambasada SUA la Moscova. Putin refuză inspecțiile la instalațiile nucleare Reprezentanţi ai SUA şi Rusiei urmau să se întâlnească la Cairo începând de marţi, 29 noiembrie, timp de o săptămână, pentru a analiza posibilitatea reluării inspecţiilor în cadrul noului tratat START, care au fost suspendate în martie 2020 din cauza pandemiei de COVID-19. "Sesiunea programată a Comisiei consultative bilaterale în cadrul noului tratat START între SUA şi Rusia la Cairo (29 noiembrie - 6 decembrie) nu va avea loc la aceste date. Evenimentul este amânat sine die", a menţionat diplomaţia rusă. MAE rus nu a oferit nicio altă explicaţie, dar ambasada SUA la Moscova a declarat că decizia respectivă a fost luată exclusiv de Rusia, potrivit Kommersant. Ultima reuniune a Comisiei consultative bilaterale în cadrul noului tratat START a avut loc în octombrie 2021. Suspendare în august La începutul lunii august, Rusia a anunţat suspendarea inspecţiilor americane la obiectivele sale militare în cadrul noului tratat START. Acest tratat este ultimul acord bilateral de acest tip între principalele două puteri nucleare din lume. Citește și: Republicanii, majoritari în Cameră, vor ca SUA să trimită Ucrainei rachete cu rază lungă: Pot ajunge rachete în Crimeea? Așa e cinstit, Crimeea nu e Rusia, potrivit legii internaționale Semnat în 2010, tratatul limitează arsenalele celor două ţări la cel mult 1.550 de ogive desfăşurate de o parte şi de cealaltă, în scădere cu aproape 30% comparativ cu limita precedentă fixată în 2002. Tratatul limitează, de asemenea, numărul de lansatoare şi bombardiere grele la 800. În ianuarie 2021, preşedintele rus Vladimir Putin a prelungit înţelegerea cu cinci ani, până în 2026.

Dodon condamnă războiul pornit de Rusia Foto: Kremlin.ru
Politică

Dodon condamnă războiul pornit de Rusia

Fostul președinte Igor Dodon condamnă războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei și mulțumește României pentru curentul livrat Moldovei, relatează publika.md. Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon primea un salariu lunar de 45.000 de dolari pe lună de la Moscova, arăta, la 31 octombrie, Washington Post. Acest ziar scrie că a obținut de la serviciul ucrainean de securitate documente ale FSB – servicul rusesc de securitate internă – care arată cum încearcă Moscova să manipuleze state din Estul Europei. După ce Dodon a demisionat din Partidul Socialist, a fost numit președinte al consiliului de afaceri moldo-rus, o organizație înființată de Delovaya Rossiya, legată de Kremlin. Salariul lunar al lui Dodon, plătit de consiliul de afaceri, era de 29.016 USD, plus un bonus lunar de 14.508 USD, arată documentele. Citește și: Curtea de Conturi, cuibușorul PSD: penali și suspecți conduși de un subofițer de miliție din echipa Dragnea. PSD a schimbat legea pentru ca Bădălău să ajungă în această instituție Dodon condamnă războiul pornit de Rusia „Este foarte tragic pentru noi, din cauza la aceste bombardamente ale Federației Ruse spre Ucraina noi am rămas fără energie electrică şi eu cred că asta este foarte grav”, a spus, azi, Igor Dodon. Fiind întrebat de jurnaliști dacă condamnă acțiunile Rusiei, fostul președinte al Republicii Moldova a oferit un răspuns afirmativ. „Evident. Noi am rămas fără lumină, și Dumneavoastră, și eu acasă la mine. La Buiucani mai repede s-a aprins, dar în unele regiuni a durat și 24 de ore. Închipuiți-vă, ce poate fi la iarnă, când în plină iarnă ar putea să se stingă lumina pe o sutcă… Ce fac oamenii?”, a întrebat retoric Igor Dodon. Totodată, fostul șef al statului este de părere că ar fi oportun să fie căutată o soluție tehnică, iar în context a exprimat recunoștință României pentru curentul livrat țării noastre. „Trebuie de găsit o soluţie tehnică, dacă procurăm energie electrică de la români, iar pentru asta trebuie să le spunem mulțumesc, chiar dacă e mai scump. Trebuie să vedem tehnic cum să nu fim afectați, malul drept Nistrului, măcar”, a menționat Igor Dodon. Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon a fost trimis în judecată sub acuzațiile de corupere pasivă și finanțarea ilegală a partidului din partea unei organizații criminale, în dosarul „Kuliok (Sacoșa)”. Conform procurorilor, Dodon ar fi cerut și primit de la miliardarii Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov până la un milion de dolari, pentru a-i scăpa, printre altele, de răspunderea penală în Rusia.

Imagini terifiente de pe frontul din Bakhmut Foto: Twitter
Eveniment

Imagini terifiante de pe frontul din Bakhmut

Imagini terifiante de pe frontul din Bakhmut - unde se duc în prezent cele mai grele lupte din Ucraina - se răspândesc pe rețelele sociale: soldații ucraineni rezistă îngropați în noroi, iar pădurile au fost rase de bombardamentele rusești, amintind de peisajele de pe frontul de vest din primul război mondial. Temperaturile vor coborî la minus șase grade în această regiune, în nopțile următoare. Bakhmut is literally the Passchendaele of the XXI Century.photos source: https://t.co/yyEL3MWB71 pic.twitter.com/1OBzwjygkG— Status-6 (@Archer83Able) November 26, 2022 Imagini terifiante de pe frontul din Bakhmut „În timp ce civilii ucraineni se confruntă cu probleme cu electricitatea, căldura și rețeaua în majoritatea regiunilor, apărătorii noștri din Bahmut luptă pentru libertatea Ucrainei în astfel de condiții”, a scris, pe Twitter, Anton Gherașenko, consilier în cadrul Ministerului ucrainean de Interne. While Ukrainian civilians experience problems with electricity, heat and network in most regions, our Defenders in Bakhmut are fighting for Ukrainian freedom in such conditions. Unbreakable! Glory to Heroes! pic.twitter.com/ZguBBRYawW— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) November 26, 2022 Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat pe 15 octombrie, că din punct de vedere militar, în prezent situaţia „cea mai dificilă” este în apropiere de Bakhmut, în estul Ucrainei, la câteva zile după ce forţele pro-ruse au anunţat că se apropie de acest oraş. La aproximativ cincisprezece kilometri de Bahmut, în Ceasiv Iar, jurnalişti ai agenţiei France-Presse au discutat cu un soldat care tocmai se întorsese din prima linie a frontului în această regiune. „Zile întregi, n-am dormit, n-am mâncat, n-am băut nimic, în afară de cafea”, a povestit acest soldat în vârstă de 50 de ani din brigada 93, zis şi Poliak. Foto: Twitter Bakhmut și Avdiivka sunt disputate cu înverșunare de mai multe luni, dar ele rămân în mâinile ucrainenilor. ?Ukrainian soldiers, after a day of heavy fighting near the city of Bakhmut, #Donetsk Oblast.#UkraineRussiaWar pic.twitter.com/MRSWXnAQek— MilitaryLand.net (@Militarylandnet) November 26, 2022 „Este probabil ca Rusia să încerce în cele din urmă să redistribuie o parte din forțele recuperate de la Herson pentru a-și consolida și extinde operațiunile ofensive în apropierea orașului Bakhmut din regiunea Donețk”, aprecia, acum o săptămână, ministerul britanic al Apărării. Citește și: Statele Unite încearcă să taie toate tentaculele de spionaj ale Beijingului de pe teritoriul american: echipamentele și serviciile de telecomunicații chineze, interzise

Ucrainenii trag zilnic mii de obuze (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucrainenii trag zilnic mii de obuze

Ucrainenii trag zilnic mii de obuze. Ucraina poate trage zilnic mii de obuze de artilerie împotriva invadatorilor ruşi, în timp ce forţele NATO în Afganistan trăgeau 300 de lovituri pe zi, potrivit The New York Times. Ucrainenii trag zilnic mii de obuze Potrivit unor responsabili NATO, cantitatea de artilerie utilizată este stupefiantă. În Afganistan, forţele NATO ar fi putut trage până la 300 de obuze de artilerie pe zi şi nu aveau probleme cu apărarea antiaeriană. Dar Ucraina poate trage mii de obuze zilnic şi rămâne îngrijorată pentru apărarea antiaeriană împotriva rachetelor ruseşti şi a dronelor de fabricaţie iraniană. "O zi în Ucraina echivalează cu o lună sau chiar mai mult în Afganistan", declară Camille Grand, expert în apărare în Consiliul european pentru relaţii externe, fost până de curând secretar general adjunct al NATO pentru investiţiile în apărare. Un înalt responsabil al NATO a declarat că, vara trecută, în regiunea Donbas, ucrainenii trăgeau între 6.000 şi 7.000 de obuze de artilerie pe zi, în timp ce ruşii lansau între 40.000 şi 50.000 de obuze zilnic. Comparativ, SUA nu produc decât 15.000 de obuze lunar. NATO poate investi în obuze sovietice Occidentul depune eforturi pentru a găsi echipamente şi muniţii din perioada sovietică, tot mai rare, pe care Ucraina le poate utiliza în prezent, inclusiv rachete de apărare antiaeriană S-300, tancuri T-72 şi în special obuze de artilerie de calibru sovietic. "Occidentul încearcă de asemenea să propună sisteme alternative, chiar dacă ele sunt mai vechi pentru a înlocui stocurile în descreştere de rachete de apărare antiaeriană şi grenade antitanc costisitoare. Există discuţii cu privire la investiţii ale NATO în vechi uzine din Republica Cehă, Slovacia şi Bulgaria pentru a relansa fabricarea obuzelor de calibru sovietic 152 mm şi 122 mm pentru arsenalul de artilerie ucrainean datând în marte parte încă din epoca sovietică. Careul de nevoi de artilerie Potrivit lui Mark F. Cancian, fost strateg în materie de armament al Casei Albe, în prezent consilier principal la Centrul de studii strategice şi internaţionale din Washington, ucrainenii vor cel puţin patru sisteme de artilerie pe care Occidentul nu le-a furnizat şi pe care este puţin probabil să le furnizeze: rachete sol-aer cunoscute sub numele de ATACMS care ar putea lovi Rusia şi Crimeea; avioane de vânătoare occidentale; tancuri occidentale; şi o apărare antiaeriană mult mai avansată. Rachetele ATACMS, cu o rază de acţiune de 190 km, nu vor fi furnizate din teama de a nu atinge Rusia; tancurile şi avioanele de vânătoare sunt pur şi simplu prea complicate, necesitând un an sau mai mult pentru antrenament în utilizarea şi întreţinerea lor. În ceea ce priveşte apărarea antiaeriană, a declarat Cancian, NATO şi SUA au dezactivat cea mai mare parte a sistemelor de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acţiune după Războiul rece şi nu se mai poate face mare lucru. Producţia lor poate lua până la doi ani. SUA poate furniza TOW și Hawk Washingtonul are în vedere de asemenea alternative mai vechi şi mai puţin costisitoare, ca de pildă să ofere Ucrainei rachete antitanc TOW, care sunt din abundenţă, în loc de Javelin, şi rachete sol-aer Hawk în locul versiunilor mai recente. Citește și: Statele Unite încearcă să taie toate tentaculele de spionaj ale Beijingului de pe teritoriul american: echipamentele și serviciile de telecomunicații chineze, interzise "Dar responsabilii exercită presiuni din ce în ce mai mari asupra Ucrainei pentru a fi mai eficientă şi a nu mai trage de pildă cu o rachetă care costă 150.000 de dolari asupra unei drone care costă 20.000 de dolari", se afirmă în articolul din The New York Times. Potrivit lui Cancian, vor fi necesari poate patru-cinci ani pentru a creşte capacitatea de producţie a obuzelor de 155 mm, conform publicaţiei citate.

Ex-general american, la mercenarii ruși Wagner (sursa: hs.fi)
Eveniment

Ex-general american, la mercenarii ruși Wagner

Ex-general american, la mercenarii ruși Wagner. Şeful grupului paramilitar rus Wagner, Evgheni Prigojin, a afirmat vineri că un "fost general" al infanteriei marine a SUA (United States Marine Corps, USMC) face parte din această armată privată ai cărei recruţi luptă în special în Ucraina. Ex-general american, la mercenarii ruși Wagner Răspunzând la o întrebare a ziarului finlandez Helsingin Sanomat, omul de afaceri rus a răspuns: "Nu sunt mulţi cetăţeni finlandezi la Wagner PMC, aproximativ 20 de persoane. Din motive evidente, nu pot oferi informaţii exacte despre ei". "Am o părere foarte bună despre finlandezi pe câmpul de luptă. Aceştia luptă în cadrul unui batalion britanic (parte a lui Wagner) care este comandat de un cetăţean american, un fost general al Marine Corps", a adăugat Evgheni Prigojin, citat de serviciul de presă al companiei sale Concord. Evgheni Prigojin, care a fost supranumit "bucătarul lui Putin" din cauza contractelor grupului său de catering cu Kremlinul, se spune că a devenit miliardar datorită contractelor publice pe care le-a obţinut. El face obiectul unor sancţiuni din partea Uniunii Europene şi Statelor Unite. Prigojin a admis că Wagner luptă pentru Putin În septembrie, el a dezvăluit pentru prima dată că a fondat Wagner în 2014 pentru a lupta în Ucraina şi a recunoscut prezenţa organizaţiei de mercenari în Africa, Orientul Mijlociu şi America Latină. Citește și: Unitatea occidentală, subminată de prețul mare al gazului american și de Legea de Reducere a Inflației. O ruptură între aliații de peste Atlantic, cadou nesperat pentru Putin De mai mulţi ani, Wagner este suspectat că joacă un rol în promovarea ambiţiilor Kremlinului, inclusiv în Ucraina, unde luptători din grupul paramilitar au fost în prima linie în timpul ofensivei lansate în februarie. La începutul lui noiembrie, Wagner şi-a deschis primul sediu în Sankt Petersburg, al doilea oraş ca mărime al Rusiei.

SUA au blocat transferul avioanelor din Polonia spre Ucraina  Foto: Facebook The White House
Eveniment

SUA au blocat transferul avioanelor Polonia Ucraina

În martie 2022, la începutul invaziei din Ucraina, SUA au blocat transferul avioanelor Mig-29 din Polonia spre Ucraina la presiunea Chinei, scrie The Spectator, citând surse chinezești. Publicația britanică arată că Beijingul ar fi convins Washingtonul că un astfel de gest ar crește riscul războiului nuclear declanșat de Rusia lui Putin. SUA au blocat transferul avioanelor din Polonia spre Ucraina The Spectator relatează cum a evoluat atitudinea Washingtonului față de transferul avioanelor Mig-29, un model sovietic cu totul depășit, către Ucraina. „Inițial, Washingtonul a fost pozitiv. Dar o zi mai târziu, pe 8 martie, Pentagonul și-a schimbat brusc poziția, apreciind că propunerea Poloniei este «nesustenabilă». Ce a schimbat părerea Washingtonului? Parțial, a fost o inițiativă urgentă și confidențială a unui canal subteran de comunicare, care a implicat foști lideri europeni și care, în cele din urmă, a fost susținută de chinezi. Încă de la declarația lui Putin din 27 februarie, care arăta că este pregătit de un atac nuclear, armata populară chineză a contactat, prin canale militare (spre deosebire de cele diplomatice sau politice), generali ruși cu care a avut contact personal de-a lungul anilor de exerciții militare comune, precum și discuții privind achizițiile militare. Scopul Beijingului a fost să se asigure că, chiar dacă ar exista o decizie politică de a folosi arme nucleare, armata rusă va insista să se mențină la doctrina militară nucleară de lungă durată pentru a le folosi numai dacă ar fi provocată de atacuri pe teritoriul rusesc. Prin aceste contacte neoficiale, Washington și armata chineză au convenit – în mod neobișnuit, având în vedere o deteriorare a relațiilor în timpul președinției lui Donald Trump – că, dacă SUA ar opri acordul MiG, generalii de la Beijing ar face tot posibilul pentru a dezamorsa amenințarea nucleară a lui Putin. «A funcționat», a spus sursa chineză. «[SUA] au decis că furnizarea de avioane era un pas prea departe» Deși această inițiativă de la începutul lunii martie nu a fost raportată anterior, faptul că SUA și-au păstrat o atitudine fundamental prudentă față de furnizarea de arme strategice Ucrainei pe tot parcursul războiului confirmă efectiv că Washingtonul a rămas profund conștient de preocupările chineze, care au fost împărtășite cu multe dintre cele mai mari națiuni din Uniunea Europeană”, relatează The Spectator. Istoria schimbării de poziție a Washingtonului La 6 martie, presa a relatat că SUA lucrează cu Polonia la posibilitatea ca Polonia să furnizeze Ucrainei avioane de luptă, potrivit unui purtător de cuvânt al Casei Albe citat CNN. La 8 martie, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Polone confirmă declarația Secretarului de Stat al SUA privind furnizarea de avioane Ucrainei. BREAKING: Pentagon shoots down the idea of providing Polish MiG-29 fighter jets to Ukraine from a U.S. military base in GermanyThe move comes after Poland’s top diplo said it would fly MiGs to Germany for Ukraine to pick up. DoD said Poland’s solution is “not a tenable one” pic.twitter.com/fvIcOGyxTj— Jack Detsch (@JackDetsch) March 8, 2022 La 8 martie, Pentagonul a respins propunerea Poloniei de a-și transfera avioanele de luptă MiG-29 în Statele Unite pentru a fi livrate apoi în Ucraina, numind-o „nesustenabilă”, a declarat marți secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, citat de CNN. Citește și: VIDEO China construiește rapid un lagăr pentru 80.000 de persoane cu covid. Plus: televiziunile ar blura fețele telespectatorilor la World Cup, ca să nu se vadă că nu poartă mască

Putin încearcă atragerea Belarusului în război (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin încearcă atragerea Belarusului în război

Putin încearcă atragerea Belarusului în război. Rusia pregăteşte de o manieră iminentă comiterea unui "act provocator" pe teritoriul belarus pentru a atrage această ţară aliată Moscovei în războiul din Ucraina, a comunicat joi Statul Major General al forţelor armate ucrainene. Putin încearcă atragerea Belarusului în război "Serviciile secrete ale Federaţiei Ruse pregătesc o provocare pe teritoriul belarus", atenţionează comandamentul militar într-un comunicat video publicat pe Facebook. "Ruşii ar putea ţinti instalaţii de infrastructură critică, inclusiv centrala nucleară din Ostroveţ", situată în nord-vestul Belarus şi aproape de graniţa cu Lituania. În faţa acestei situaţii, "forţele armate ale Ucrainei au adresat urgent un mesaj către poporul belarus, cerându-i să împiedice atragerea Republicii Belarus în războiul Rusiei împotriva Ucrainei", precizează sursa citată. Rusia, apreciază Statul Major General ucrainean, încearcă să atragă Belarusul în războiul său împotriva Ucrainei "prin orice mijloace", de aceea armata ucraineană lansează un apel către belaruşi să ceară conducerii lor "să respecte art. 18 al Constituţiei Republicii Belarus", ceea ce ar preveni implicarea ţării în conflictul din Ucraina. Ucraina cere ajutorul belarușilor Armata ucraineană îi îndeamnă pe belaruşi să supravegheze "acţiunile persoanelor suspecte şi transportul în apropierea instalaţiilor infrastructurii critice, să informeze responsabili ai forţelor de ordine despre aceste lucruri, iar, dacă nu există niciun răspuns din partea liderilor lor, atunci populaţia din Belarus să informeze comunitatea internaţională prin orice mijloace disponibile" cu privire la respectivele provocări. Citește și: FOTO NASA a fotografiat Ucraina lăsată în întuneric de Putin. Pe hartă, Moscova și Sankt Petersburg strălucesc în noapte "Ucraina nu consideră ţara dumneavoastră (Belarus) drept un inamic, cu atât mai puţin poporul vostru. Nu vom efectua şi nu intenţionăm să întreprindem niciun fel de acţiuni agresive pe teritoriul Republicii Belarus. Aceasta este poziţia oficială a Ucrainei", subliniază Statul Major General al forţelor armate ucrainene în comunicatul său. Bani de la Moscova Între 10.000 şi 15.000 militari belaruşi ar fi dispuşi să lupte în Ucraina în cazul în care ar fi remuneraţi în acest scop de Rusia, potrivit estimărilor Statului Major ucrainean. La Minsk, liderul belarus Aleksandr Lukaşenko, a cărui realegere în 2020 a fost contestată de o mare parte a populaţiei din Belarus şi de Occident, a declarat joi că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ar trebui să accepte negocieri de pace cu Rusia dacă vrea să evite un număr uriaş de victime şi distrugerea completă a Ucrainei. Belarus este unul dintre principalii aliaţi ai Rusiei în războiul cu Ucraina, iar cele două ţări au efectuat exerciţii militare comune.

Relatarea dramatică a unui locuitor al Kievului Foto: Twitter
Eveniment

Relatarea dramatică a unui locuitor

Peste două treimi din Kiev se află încă în întuneric și frig, după bombardamentele rusești de miercuri, a anunțat primarul capitalei Ucrainei, Vitalii Kliciko. O parte din Kiev este fără apă. Relatarea dramatică a unui locuitor explică modul în care se trăiește acest oraș: haine groase și apă din zăpada topită, pentru toalete. La Kiev, temperaturile coborâseră, noaptea trecută, sub zero grade. Și-n Republica Moldova se resimt încă efectele atacului rusesc: circa 10.000 de consumatori erau în această dimineață fără curent. Până la opt dimineața fuseseră reconectați 860.000 de consumatori din Republica Moldova. Citește și: Efectele atacului terorist rusesc asupra rețelelor electrice din Ucraina: Kievul a rămas fără apă, toate centralele nucleare, dezafectate. În Moldova, întuneric, haos și oameni blocați Foto: Twitter Relatarea dramatică a unui locuitor al Kievului Un profesor de la Universitatea din Kiev, fost ministru, Timofi Milovanov, a relatat, pe Twitter, cum trăiește: „Nu există energie electrică, încălzire, apă. Temperatura exterioară este în jurul înghețului. Apartamentul este cald încă, din zilele precedente. Vom vedea cât durează. Avem pături, saci de dormit, haine călduroase. Nu sunt prea îngrijorat de încălzire până când temperatura scade sub -10 C / 14 F. Dar apa este o altă problemă. Problema sunt toaletele. Am stocat aproximativ 100 de litri de apă. De asemenea, este zăpadă pe balconul nostru. Este o rezervă surprinzător de mare de apă. Dar de fiecare dată când merg acolo să iau zăpadă, trebuie să las aerul rece să intre; nu e bine. Deocamdată, rețeaua de telefonie este funcțională, deși calitatea variază. Astfel, am internet. Internetul este esențial pentru mâncare. Ieri ne-am dus la un magazin alimentar să cumpărăm mai multe, în caz că vor fi fi lipsuri. Mâncarea este acolo, fără cozi. Provocarea este să plătești. Majoritatea caselor funcționează numai cu numerar. Doar câteva sunt conectate pentru a accepta carduri de credit prin rețeaua de telefonie. Sistemul bancar este stabil, dar mă voi duce să iau niște numerar în cazul în care Telekom sau băncile se prăbușesc. Aragazul nostru este electric. Asta înseamnă că nu există mâncare caldă până când electricitatea nu revine. Nu este distractiv. Trebuie să o rezolvăm. Există două părți în planul nostru. În primul rând, vom cumpăra o baterie Tesla. Deci poate fi încărcată atunci când există electricitate. Asta va rezolva, oarecum, problema incalzirii, pentru ca am cumparat deja niste radiatoare electrice. Dar electricitatea s-ar putea să fie oprită pentru o lungă perioadă de timp, așa că avem nevoie de echipamente de gătit pe gaz sau lemne. Cred că trebuie să mergem la cumpărături. Magazinele funcționează. Ei funcționează cu generatoare diesel uriașe. Universitatea are două, adăpostul subteran și primul etaj sunt alimentate de un generator, există încălzire independentă, alimentație și internet prin satelit. Apa este o problemă și acolo, totuși. Dacă nu mă gândesc prea mult la asta, ziua se simte normală; doar fara mic dejun”. Good morning. Day 2 of the most recent Kyiv blackout. Day 274 of the war. There is no electricity, no heating, no water. Outside temperature is around freezing. The apartment is still warm from the previous days. We will see how long it lasts. We have blankets, sleeping bags, 1/ pic.twitter.com/wRmud44Nry— Tymofiy Mylovanov (@Mylovanov) November 24, 2022

PE declară Rusia sponsor al terorismului (sursa: Twitter/EP)
Internațional

PE declară Rusia sponsor al terorismului

PE declară Rusia sponsor al terorismului. Site-ul Parlamentului European a fost miercuri ţinta unui atac cibernetic, a anunţat un purtător de cuvânt al instituţiei. Atacul a avut loc la scurt timp după adoptarea unei rezoluţii ce califică Rusia drept "stat care sponsorizează al terorismul". Atac DDOS masiv Purtătorul de cuvânt Jaume Duch a menționat pe Twitter "un atac DDOS" (blocarea serviciului), care a paralizat "disponibilitatea site-ului web" al legislativului european. "Echipele Parlamentului lucrează pentru a rezolva această problemă cât mai curând posibil", a adăugat el. Reunit în plen la Strasbourg, Parlamentul European a adoptat miercuri (cu 494 voturi "pentru", 58 "împotrivă" şi 44 de abţineri) o rezoluţie referitoare la ultimele evoluţii din războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Eurodeputaţii subliniază că atacurile şi atrocităţile deliberate comise de forţele ruse şi reprezentanţii acestora împotriva civililor din Ucraina, distrugerea infrastructurii civile şi alte încălcări grave ale dreptului internaţional şi umanitar constituie acte de terorism şi crime de război. În lumina acestui fapt, ei recunosc Rusia ca stat care sponsorizează terorismul şi "recurge la mijloace teroriste". PE declară Rusia sponsor al terorismului Întrucât în prezent Uniunea Europeană nu poate desemna oficial un stat drept sponsor al terorismului, Parlamentul European le solicită UE şi statelor sale membre să elaboreze un cadru juridic adecvat şi să ia în considerare adăugarea Rusiei pe o astfel de listă. Acest lucru ar duce la o serie de măsuri restrictive semnificative împotriva Moscovei şi ar avea implicaţii restrictive profunde pentru relaţiile UE cu Rusia. Între timp, eurodeputaţii solicită Consiliului să includă organizaţia paramilitară rusă "Grupul Wagner", Regimentul 141 Special Motorizat, cunoscut şi sub numele de "Kadîroviţi", precum şi alte grupări armate, miliţii şi interpuşi finanţaţi de Rusia, pe lista UE a teroriştilor. Parlamentul European solicită Uniunii Europene să izoleze şi mai mult Rusia la nivel internaţional, inclusiv în ceea ce priveşte apartenenţa Rusiei la organizaţii şi organisme internaţionale, cum ar fi Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Finalizarea pachetului numărul 9 de sancțiuni Eurodeputaţii doresc, de asemenea, ca relaţiile diplomatice cu Rusia să fie reduse, contactele UE cu reprezentanţii oficiali ruşi să fie menţinute la nivelul minim absolut, iar instituţiile din UE afiliate statului rus ce răspândesc propaganda de stat în întreaga lume să fie închise şi interzise. Citește și: Boris Johnson spune că, la începutul invaziei rusești, Germania era convinsă că Ucraina se va prăbuși și dorea ca acest lucru să se petreacă cât mai repede În contextul escaladării actelor de terorism ale Kremlinului împotriva civililor ucraineni, rezoluţia PE solicită statelor membre să finalizeze rapid lucrările privind un al nouălea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei. Eurodeputaţii mai doresc ca ţările UE să prevină, să investigheze şi să urmărească penal orice eludare a sancţiunilor existente şi, împreună cu Comisia Europeană, să ia în considerare posibile măsuri împotriva ţărilor care încearcă să ajute Rusia să eludeze măsurile restrictive puse deja în aplicare.

Rusia a transformat ratonul furat din Hersona în simbol al victoriilor
Eveniment

Rusia a transformat ratonul furat în simbol al victoriilor

Rusia a transformat ratonul furat din Herson în simbol al victoriilor obținute de trupele ei în Ucraina. Potrivit știrilor locale din Kostroma - un oraș de circa 300.000 de locuitori, la confluența Volgăi cu Kostroma - difuzate pe canalul central Rossia-1, ratonul o duce foarte bine într-o unitate de parașutiști și are propriul canal de Telegram, cu peste 42.000 de urmăritori. Însă, de fapt, ratonul a fost furat în mod brutal, tras de coadă și aruncat într-o cușcă, în timp ce forțele Kremlinului fugeau din Herson. Rusia a transformat ratonul furat în simbol al victoriilor „Un raton din Herson a devenit simbolul parașutiștilor noștri și al victoriilor lor”, a anunțat, triumfător, prezentatoarea. Just when you thought Russian TV could no longer surprise you, they produce thisRossiya 1's regional news slot in Kostroma has aired a report on the raccoon "evacuated" (stolen) from Kherson zoo, which they say is becoming a "symbol of our paratroopers and their victories" pic.twitter.com/MGVXsYxiUa— Francis Scarr (@francis_scarr) November 22, 2022 De fapt, rușii s-au retras din Herson, iar ratonul a fost furat, târât de coadă în cușcă, pentru a fi dus la o grădină zoologică din Tiuma. Dar televiziunea rusă nu a prezentat momentul în care a fost furat, ci doar imagini în care acesta este plimbat de parașutiștii ruși și pare că se înțelege bine cu aceștia. „În fiecare zi îl hrănim cu pește proaspăt și alune, dulciuri și struguri”, relatează un parașutist rus - această alimentație fiind probabil mai bună decât ceea ce primesc 99% din militarii ruși. „Ne motivează și ne conduce spre noi victorii”, a susținut un militar rus. Rușii susțin că au refuzat să-l predea pe ratonul răpit din Herson, deși ucrainenii le-ar fi oferit monumentul Ecaterinei cea Mare, la schimb. În retragarea din Herson, soldații ruși au prăduit grădina zoo, arată mai multe filmări realizate și publicate chiar de aceștia. Rezultatul a fost o explozie de ironii pe rețelele sociale. The occupiers stole everything from Kherson: paintings from art galleries, antiquities from museums, historic manuscripts from libraries. But their most prized loot was a raccoon they stole from a zoo. Steal a raccoon and Die. pic.twitter.com/1mqBrrKjHQ— Defense of Ukraine (@DefenceU) November 13, 2022 Citește și: VIDEO În retragerea din Herson, soldații ruși au prăduit grădina zoo. Ratonul s-a zbătut cât a putut să nu ajungă în Rusia Cea care s-a autodenunțat a fost o propagandistă pro-Kremlin, Anna Dolgareva. Ea scris pe Telegram că i s-a cerut să dea o veste bună, după fuga rușilor din Herson. „Dar singura veste bună este că prietenul meu a reușit să fure un raton de la grădina zoologică din Herson”, a scris ea. Dolgareva, care este și corespondent de război, a mai precizat că și pisicile au fost furate.

România iese din băncile lui Putin (sursa: presidency.ro)
Investigații

România iese din băncile lui Putin

România iese din băncile lui Putin. Bucureștiul a avut nevoie de nouă luni pentru a se retrage oficial din acționariatul Băncii Internaționale de Investiții, dar și din cel al Băncii Internaţionale de Colaborare Economică, controlate direct de la Kremlin. În acest sens, președintele Klaus Iohannis a semnat promulgarea a două legi care denunță acordul și convenția care au stat la baza înființării celor două bănci rusești. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, nu consideră că România ar trebui să se retragă și din Banca pentru Comerț de Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin, Dmitri Pankin. Procedură începută în martie Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, a anunțat la finalul lunii februarie, la câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina, că Guvernul de la București „a decis să înceapă procedura de retragere din Banca Internațională de Investiții care servește interesele financiare ale Rusiei”. Câteva zile mai târziu, pe 3 martie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a aprobat Memorandumul prin care a fost aprobată ieşirea României din acţionariatul Băncii Internaționale de Investiții (BII) și din cel al Băncii Internaționale de Colaborare Economică (BICE). Documentele publice ale celor două bănci arată că Rusia deținea 43% din Banca Internațională de Investiții și 51,4% din Banca Internațională de Colaborare Economică. România deținea 7,5% din acțiunile BII, restul acțiunilor fiind deținute de Bulgaria, Cuba, Cehia, Ungaria Mongolia, Slovacia și Vietnam. Sediul central al băncii se află la Budapesta. La cealaltă bancă controlată de ruși, România deține 7,1% din acțiuni. Ceilalți acționari minoritari sunt Bulgaria, Cehia, Mongolia, Polonia, Slovacia și Vietnam. România iese din băncile lui Putin De abia acum, la nouă luni după ce trupele rusești au invadat Ucraina, președintele Klaus Iohannis a semnat promulgarea legii pentru denunţarea Acordului interguvernamental privind înfiinţarea Băncii Internaţionale de Investiţii şi a Statutului acesteia, semnate la Moscova la 10 iulie 1970. Totodată, a mai semnat un decret de lege prin care se denunță Convenţia privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică, încheiată la Moscova, la 22 octombrie 1963, şi a protocoalelor sale de modificare şi completare. Legile prevăd că notificările de renunţare la calitatea de membru se vor transmite consiliilor Guvernatorilor Băncii Internaţionale de Investiţii şi Băncii Internaţionale de Cooperare Economică după intrarea în vigoare a actelor normative. Adică după publicarea acestora în Monitorul Oficial. România, șase luni pentru a părăsi băncile rusești Retragerea efectivă din acţionariatul celor două bănci rusești se va face la şase luni de la transmiterea notificărilor. De asemenea, se mandatează Guvernul să întreprindă demersurile necesare pentru retragerea României din Banca Internaţională de Investiţii şi din Banca Internaţională de Cooperare Economică. Cheltuielile ocazionate de retragerea din acţionariatul băncilor, precum şi cele privind asistenţa tehnică şi juridică, se vor asigura din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor. MAE va face cunoscut, prin ordin publicat în Monitorul Oficial, data la care Acordul privind înfiinţarea Băncii Internaţionale şi protocolul său de modificare şi completare, precum şi data la care Convenţia privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică şi protocoalelor sale de modificare şi completare îşi încetează valabilitatea în relaţie cu România. În BCDMN, condusă de finanțistul lui Putin, mai stăm Defapt.ro a dezvăluit că Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, nu crede că România trebuie să se retragă și din acționariatul Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN). „În această Bancă, Rusia nu deține acționariat majoritar, astfel încât activitățile desfășurate de Bancă nu servesc predominat intereselor Rusiei. În plus, mecanismele de luare a deciziei la nivelul acestei Bănci permit blocarea unor decizii care ar fi în interesul Rusiei”, susține oficial MAE. Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Ministerul Finanțelor, condus de pesedistul Adrian Câciu, a pasat responsabilitatea în curtea Ministerului Afacerilor Externe. Motivul: aderarea sau retragerea României dintr-o instituție financiară internațională ține exclusiv de politica externă.

Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă Foto: Twitter
Internațional

Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă

Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă care a scris cu creta pe trotuar „Nu b***a”. Presa locală arată că, inițial, tribunalul a acceptat argumentul fetei, care a afirmat că este vorba de un pește pe care nu-l suportă, babușcă, dar poliția a convins magistrații să redeschidă, azi, cazul. Incidentul s-a petrecut la 24 septembrie, la Tiumen, un oraș de aproape un milion de locuitori aflat în regiune Ural, în sud-vestul Siberiei. Poliția a acuzat-o pe tânără că a vrut să discrediteze forțele armate ale Rusiei. Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă Problema este că mesajul fetei a devenit viral și s-a transformat în cântece, meme-uri sau chiar colecții de haine. „De fapt, eram sigură că plângerea poliției va fi respinsă și decizia judecătorului va rămâne neschimbată. Nu știu cum va evolua. Acum este inutil să presupunem ceva. În principiu, nu prea îmi plac cuvintele din cinci litere care încep cu B și se termină cu A. Există astfel de probleme ”, a comentat fata, citată de meduza.io. În rusă, război se scrie „война” și se citește „voyna”. Însă și cuvântul „babușcă” are, în rusă, cinci litere, și se scrie cu „B” și „a” la început și sfârșit, „Вобла”. Citește și: Maia Sandu, editorial în Politico: România, „vecinul nostru bun și puternic susținător”, asigură 80% din energia Moldovei. Moldovenii cheltuie 65% din venituri pe facturi la energie „Expresia «Nu babușcăi» a devenit imediat virală pe internet. Vedetele din Rusia au susținut memele cu această inscripție. Alena Vodonaeva a postat o poză pe canalul ei de Telegram, Ksenia Sobchak a creat o colecție de haine cu acest apel, iar Semyon Slepakov a dedicat o melodie acestei acțiuni. În plus au apărut nenumărate meme-uri”, arată publicația locală 72.ru. Ksenia Sobchak este fiica unui fost primar din Sankt Petersburg și a candidat, în 2018, la președinția Rusiei. Vodonaeva este model și actriță, iar Semyon Slepakov este unul dintre cei mai buni producători, scenariști și show-runners ruși.

Ucraina: N-am executat prizonieri de război
Internațional

Ucraina: N-am executat prizonieri de război

Ucraina: N-am executat prizonieri de război. Însărcinatul ucrainean pentru drepturile omului a respins duminică acuzaţiile Moscovei asupra unui caz de "execuţie" a prizonierilor de război ruşi, argumentând că în incidentul filmat, soldaţii ucraineni s-au apărat împotriva ruşilor care pretindeau că se predau. Ucraina: N-am executat prizonieri de război Mediatorul Dmitro Lubîneţ a declarat că "extrasele video" prezentate de Moscova ca dovadă că Kievul a executat prizonieri de război ruşi arată de fapt că soldaţii ruşi "folosind predarea prefăcută", "au comis o crimă de război deschizând focul asupra forţelor armate ucrainene". Soldaţii ruşi ucişi în acest incident "nu pot fi, prin urmare, consideraţi prizonieri de război", a adăugat el pe Telegram. "Cei care vor să folosească protecţia dreptului internaţional pentru a ucide trebuie să fie pedepsiţi", a adăugat el. Rusia a acuzat vineri Ucraina că a executat peste zece dintre soldaţii săi care au depus armele, denunţând o "crimă de război", pe baza unor înregistări video postate pe reţelele sociale. În primul video, care pare să fi fost filmat de un soldat ucrainean într-o zonă de luptă, o duzină de presupuşi militari ruşi ies unul după altul dintr-un adăpost, cu mâinile în aer, şi se întind cu faţa la pământ la ordinul ucrainenilor care îi ţin sub ameninţarea armelor, aminteşte AFP. Videoul se termină brusc când o ultimă siluetă întunecată iese din adăpost şi răsună împuşcături. Rușii cer anchetă internațională Un alt video filmat cu drona arată o duzină de cadavre întinse în bălţi de sânge, dintre care unul pare să fi fost lovit în cap. AFP nu a putut confirma din sursă independentă autenticitatea acestor înregistrări video. Ministerul rus al Apărării a declarat vineri că ele arată "uciderea deliberată şi metodică" a soldaţilor ruşi prizonieri. Citește și: Șeful Pentagonului, cel mai dur mesaj la adresa Rusiei: Prietenii autocraţi ai lui Putin aşteaptă, vor un permis nuclear de vânătoare, vor o lume a forței, fără reguli. De aceea, Ucraina contează Comitetul de Investigaţii al Rusiei a anunţat că a deschis o anchetă. Ministerul rus de Externe a cerut ca "organizaţiile internaţionale să condamne această crimă şocantă" şi să iniţieze o anchetă. Un purtător de cuvânt al ONU la Kiev a declarat vineri pentru AFP că organizaţia "este la curent cu aceste videouri şi le examinează".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră