joi 27 august
Login Contact
DeFapt.ro

rusia

2588 articole
Internațional

Militarii ucraineni se antrenează în apropierea centralei de la Cernobîl

Forțele de elită ucrainene fac pregătiri la Cernobîl, în zona contaminată radioactiv. Trupe aparţinând Gărzii naţionale, forţele de elită ale Ucrainei, au organizat vineri exerciţii cu muniţie reală în imobile abandonate din Pripiat, oraş-fantomă ucrainean, unul dintre cele mai radioactive locuri de pe planetă, nelocuit de peste 35 de ani şi situat aproape de frontiera cu Belarusul, în "zona interzisă" din jurul centralei nucleare de la Cernobîl, transmite AFP. France Presse aminteşte că, la 27 aprilie 1986, după explozia catastrofală de la Cernobîl, aproape 50.000 de locuitori ai oraşului Pripiat - în marea lor majoritate, angajaţi ai centralei nucleare - au fost evacuaţi în trei ore şi nu s-au mai întors niciodată la casele lor. Citește și: EXCLUSIV Ioan Mircea Ciocotișan, sursa „Dinu” a Securității, păstrat ilegal în conducerea Ministerului Sportului Zona este sensibilă şi din alt motiv, scrie AFP. Moscova a comasat peste 100.000 de militari de-a lungul frontierei ucrainene - ceea ce a provocat temeri în Occident în legătură cu o ofensivă a Rusiei în Ucraina - şi a desfăşurat militari pentru exerciţii în Belarus, la doar 10 kilometri nord de Pripiat. Potrivit Ucrainei, un scenariu posibil ar fi o invazie din nord dinspre Belarus, aliat al Rusiei. Un astfel de scenariu ar putea presupune desfăşurarea de lupte în perimetrul zonei contaminate de lângă Cernobîl, în contextul în care capitala ucraineană Kiev se află la mai puţin de 70 de kilometri de "zona interzisă" şi la ceva mai mult de 80 de kilometri de graniţa cu Belarusul, notează dpa. Forțele de elită ucrainene fac pregătiri la Cernobîl, în zona radioactivă Totuşi, ministrul apărării ucrainean Oleksii Reznikov a exclus practic posibilitatea unei incursiuni a forţelor ruse dinspre Belarus. Deşi SUA estimează că numărul militarilor ruşi din Belarus s-ar putea ridica la 30.000, Reznikov insistă asupra faptului că "doar câteva mii" de ruşi care traversează în prezent frontiera belarusă nu sunt suficienţi pentru a ataca. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat pesediștii Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator "Această zonă este greu de traversat, cu păduri, mlaştini, râuri, este greu şi să mergi pe jos, dar este şi mai greu cu un tanc", a explicat Reznikov ziariştilor invitaţi să ia parte la antrenamentele de la Pripiat. "Şi, nu uitaţi că, după catastrofă, mai există încă zone extrem de radioactive pe culoarul dinspre Belarus", a adăugat el. Trupe speciale, forţe de poliţie şi membri ai Gărzii naţionale s-au antrenat pe străzile înzăpezite din Pripiat, lângă hoteluri şi clădiri sovietice, unele dintre ele încă purtând stema cu secera şi ciocanul, scrie Reuters. Pentru forţele ucrainene, străzile pustii şi imobilele goale din oraşul evacuat în timpul celei mai grave catastrofe nucleare din istorie constituie locul de antrenament ideal, potrivit AFP. În uniformă de camuflaj de iarnă, Garda naţională ucraineană a simulat extragerea unor atacatori înarmaţi din clădiri sau contracararea lunetiştilor în mediu urban. Serviciile de urgenţă au organizat evacuări, ordonate prin portavoci de către drone, şi au stins incendii declanşate în urma luptelor. "Cum nu există civili în împrejurimi, putem realiza exerciţii cu muniţie adevărată în condiţii cât mai apropiate cu putinţă de un adevărat război de gherilă urbană", a explicat un membru al Gărzii naţionale, care s-a prezentat după poreclă, Litva. Înaintea antrenamentului, inedit pentru Pripiat, angajaţi specializaţi în controlul radiaţiilor au verificat zona cu aparate Geiger.

Militarii ucraineni se antrenează în apropierea centralei de la Cernobîl
Putin închide Deutsche Welle la Moscova. UE: Decizie "inacceptabilă, nu are nici o justificare"
Internațional

Putin închide Deutsche Welle la Moscova. UE: Decizie "inacceptabilă, nu are nici o justificare"

Putin închide Deutsche Welle la Moscova iar decizia „este inacceptabilă şi nu are nicio justificare”, a denunţat vineri diplomaţia Uniunii Europene prin vocea unui purtător de cuvânt de la Bruxelles, relatează AFP, citată de Agerpres. „Este o veste proastă şi o evoluţie proastă” în tensiunile actuale dintre Rusia şi ţările occidentale, a declarat Peter Stano, purtător de cuvânt al şefului diplomaţiei UE, Josep Borrell. Putin închide Deutsche Welle la Moscova Declaraţia a fost făcută în conferinţa de presă zilnică a Comisiei Europene la Bruxelles, la o zi după represaliile decise de Moscova, deja condamnate ferm de guvernul german. Rusia a dispus joi închiderea biroului local al radioteleviziunii germane internaţionale Deutsche Welle, ca represalii la interdicţia impusă postului rus de televiziune RT de a fi difuzat în Germania. Închiderea biroului Deutsche Welle este o premieră pentru o mare instituţie media occidentală în istoria post-sovietică. În ultimii 30 de ani, Kremlinul s-a ferit să atace media străine, în timp ce sectorul media rus a fost pus sub control de când Vladimir Putin a ajuns la conducerea ţării în 2000. Agravare a situației în ultimii ani Însă pe măsura agravării relaţiilor cu Occidentul, această politică s-a schimbat în special prin expulzarea unei jurnaliste a BBC şi a unui reporter olandez în 2021. „Măsurile de retorsiune” anunţate joi de Moscova implică „închiderea biroului” local al Deutsche Welle, „retragerea acreditării tuturor angajaţilor” acestui birou şi „întreruperea difuzării” acestei instituţii media pe teritoriul Rusiei. Citește și: UE a pregătit un pachet de sancțiuni „cuprinzător” pentru Rusia La fel ca Berlinul, Peter Stano a subliniat că represaliile sunt disproporţionate, în contextul în care problema iniţială era absenţa licenţei postului rus pentru a emite în Germania. Această reacţie a autorităţilor ruse „nu are absolut nicio legătură cu activitatea Deutsche Welle în Rusia”, a afirmat el. Ea „ilustrează din păcate încălcarea permanentă a libertăţii media şi dispreţul lor pentru independenţă”, a adăugat purtătorul de cuvânt al lui Borrell. Russia Today, propaganda statului rus Postul de televiziune RT, inaugurat în 2005 sub numele "Russia Today", este finanţat de statul rus. El s-a dezvoltat în mai multe limbi, în special în engleză, franceză, spaniolă, germană şi arabă. RT a stârnit controversă în mai multe ţări, în special în SUA, unde este înregistrat ca „agent străin”, şi în Marea Britanie, unde autorităţile au ameninţat că îi vor retrage licenţa de emisie. Postul a fost interzis în mai multe ţări, în special în Lituania şi Letonia. Închiderea biroului Deutsche Welle anunţată de Ministerul rus de Externe survine în plină criză între Moscova şi Occident în privinţa Ucrainei, care se teme de o invazie a Rusiei.

UE a pregătit un pachet de sancțiuni „cuprinzător” pentru Rusia
Internațional

UE a pregătit un pachet de sancțiuni „cuprinzător” pentru Rusia

Uniunea Europeană a pregătit pentru Rusia un pachet de sancţiuni "robust şi cuprinzător" în cazul în care va continua cu agresiunea la adresa Ucrainei, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cotidianelor Handelsblatt şi Les Echos, transmite vineri Reuters.Aceste sancţiuni financiare şi economice includ "limitarea accesului la capitalul străin" şi "controlul exporturilor, în special de bunuri tehnice", a menţionat ea. Citește și: Weber preia agenda PSD: cere plafonarea prețurilor. Ea are două pensii și salariu de la statControversatul gazoduct Nord Stream 2 este vizat la rândul lui de pachetul de sancţiuni. O punere în funcţiune a acestuia depinde de "comportamentul Rusiei", a spus preşedinta CE. Uniunea Europeană a pregătit pentru Rusia un pachet de sancţiuni cuprinzător "Bineînţeles, cei apropiaţi de (preşedintele rus Vladimir) Putin şi de oligarhi ar putea fi afectaţi în mod semnificativ", a mai adăugat Von der Leyen. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanatorRusia, care a anexat în 2014 de la Ucraina peninsula Crimeea şi îi susţine pe separatiştii din estul acestei ţări, a mobilizat circa 100.000 de trupe în apropiere de graniţa ucraineană, solicitând Occidentului garanţii de securitate, inclusiv angajamentul că Ucraina nu va adera la NATO. Joi, Kremlinul a acuzat Washingtonul că ignoră apelurile sale la detensionare, a doua zi după ce Statele Unite au anunţat că vor trimite aproape 3000 de militari suplimentari în Polonia şi România, aminteşte Reuters.

Rusia pregătește războiul hibrid în Ucraina cu scenarii prin care dă vina pe NATO
Internațional

Rusia pregătește războiul hibrid în Ucraina cu scenarii prin care dă vina pe NATO

Rusia pregătește o diversiune pentru a ataca Ucraina. SUA au declarat că au dovezi că Moscova intenţionează să filmeze un fals atac ucrainean asupra Rusiei pe care îl va folosi ca pretext pentru a invada Ucraina, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, relatează AFP. ''Credem că Rusia ar putea produce o înregistrare video de propagandă foarte violentă, care ar arăta cadavre şi persoane care joacă rolul de persoane îndoliate, precum şi imagini cu locuri distruse cu echipamente militare ucrainene sau occidentale'', a precizat John Kirby, în cadrul unei conferinţe de presă. Oficialii americani spun că au dovezi că Rusia a pus la cale un plan, aprobat la nivel înalt la Moscova, pentru a crea un fals pretext pentru invadarea Ucrainei. Astfel, forțelor ucrainene li se va imputa un atac ce ar putea implica presupuse victime nu doar în estul Ucrainei, ci și în Rusia, a anunțat The Washington Post. Citește și: Weber preia agenda PSD: cere plafonarea prețurilor. Ea are două pensii și salariu de la stat Detaliile planului au fost declasificate de serviciile secrete americane și ar urma să fie dezvăluite joi de către administrația Biden, au declarat pentru The Washington Post patru persoane familiarizate cu acest subiect. Cotidianul reamintește că luna trecută, administrația americană a avertizat că Moscova a trimis agenți în estul Ucrainei, posibil pentru a pregăti operațiuni de sabotaj, potrivit digi24.ro. Rusia pregătește o diversiune pentru a ataca Ucraina Un oficial de rang înalt din cadrul administrației Biden a confirmat pentru CNN că SUA dispun de informații care sugerează că serviciilor de informații ruse vor produce un videoclip de propagandă ce va înscena o presupusă explozie, prezentând imagini cu locații și echipamente militare distruse, cadavre și actori ce vor juca rolul unor persoane îndurerate. Rusia ar fi recrutat deja actori care să fie implicați în falsul atac, spun serviciile americane. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator Experiment cu o dronă turcească pentru a acuza NATO De asemenea, americanii cred că echipamentul militar folosit în videoclipul atacului înscenat va fi făcut să pară că este ucrainean sau de la o națiune aliată. Astfel, filmulețul ar putea include imagini ale dronelor Bayraktar, pe care Turcia le-a furnizat Ucrainei, iar în felul acesta va fi implicată și NATO în atac. Falsul atac din videoclip ar urma să fie îndreptat împotriva teritoriului suveran al Rusiei sau împotriva populației rusofone, a mai spus oficialul citat de CNN. În felul acesta, Rusia ar arăta că există o amenințare la adresa securității Rusiei și că s-ar justifica o operațiune miliară. „Acest videoclip, dacă va ajunge în spațiul public, i-ar putea oferi lui Putin scânteia de care are nevoie pentru a iniția și justifica operațiunile militare împotriva Ucrainei”, a explicat oficialul. Dacă Rusia decide să schimbe modul în care se raportează la teritoriile separatiste din estul Ucrainei - de exemplu, dacă decide să le considere republici independente și nu parte a Ucrainei, în urma unei decizii a Parlamentului rus, care este în prezent în curs de examinare - atunci Moscova ar putea pretinde că asta a determinat Ucraina să atace forțele pro-ruse din est, au explicat oficiali ai administrației Biden.

SUA avertizează Rusia că nu scapă de sancțiuni, dacă invadează Ucraina, printr-o apropiere de China
Internațional

SUA avertizează Rusia că nu scapă de sancțiuni, dacă invadează Ucraina, printr-o apropiere de China

Rusia e avertizată că apropierea de China nu o salvează de sancțiunile economice. Departamentul de Stat al SUA a avertizat joi Rusia că o relaţie mai strânsă între Moscova şi Beijing nu va compensa consecinţele unei invazii a Ucrainei şi va face economia rusă şi mai fragilă, transmite Reuters.Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a mai spus într-un briefing de presă că Statele Unite au o serie de instrumente pe care le pot utiliza dacă observă companii străine, inclusiv din China, că încearcă să se sustragă sau să ocolească acţiunilor americane de control al exporturilor. Citește și: Weber preia agenda PSD: cere plafonarea prețurilor. Ea are două pensii și salariu de la stat Declaraţia lui Price survine după ce ministerul chinez de externe a anunţat că Rusia şi China şi-au coordonat poziţiile cu privire la Ucraina în cadrul unei întâlniri care a avut loc joi, la Beijing, între miniştrii de externe ai celor două ţări. Rusia e avertizată că apropierea de China nu o salvează de sancțiuni Price s-a referit la avertismentele SUA cu privire la consecinţele economice şi financiare care ar afecta Rusia dacă aceasta ar decide să invadeze Ucraina. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator "Dacă Rusia crede că va fi în măsură… să atenueze unele din aceste consecinţe printr-o relaţie mai strânsă cu China, nu este cazul. În fapt, asta va face mai fragilă economia Rusiei, în multe privinţe", a spus el. "Dacă îţi refuzi capacitatea de a tranzacţiona cu Occidentul, de a importa din Occident, din Europa, din Statele Unite, îţi vei degrada în mod semnificativ capacitatea productivă şi potenţialul inovator". Price a mai declarat că secretarul de stat american Antony Blinken şi ministrul chinez de externe Wang Yi au avut săptămâna trecută o discuţie extinsă cu privire la potenţialele implicaţii ale acţiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Franța consideră că respectă un angajament prin trimiterea de trupe în România
Eveniment

Franța consideră că respectă un angajament prin trimiterea de trupe în România

Franța nu consideră o provocare trimiterea de trupe în România. Ministrul francez al Afacerilor Externe, Jean-Yves Le Drian, a afirmat, joi, că prezenţa militară franceză anunţată în România nu poate fi considerată "o provocare" de către Rusia, ci doar respectarea angajamentelor pe care ţara sa trebuie să le onoreze. "Franţa este naţiune-cadru, iar participarea la prezenţa avansată adaptată a NATO în România răspunde la angajamentele sale ca parte din NATO. Această disponibilitate va fi discutată de miniştri zilele următoare", a afirmat Le Drian.Ministrul francez a susţinut o conferinţă de presă comună cu omologul său, Bogdan Aurescu. Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor româneștiJean-Yves Le Drian a spus că eventuala coordonare cu forţele americane de pe teritoriul României, a căror prezenţă a fost anunţată miercuri, ar putea fi pe bază de "complementaritate".Întrebat dacă Rusia va vedea anunţul Franţei că va trimite trupe în România drept o "provocare", şeful diplomaţiei de la Paris a răspuns: "Nu cred că se poate spune că aceasta este o provocare, nu facem decât să răspundem la angajamentele pe care trebuie să le onorăm în contextul NATO".Ministrul a arătat că "subiectul esenţial, la ora actuală, este dezescaladarea". El a vorbit în acest sens şi de varianta dialogului. Franța nu consideră o provocare trimiterea de trupe în România "Trebuie să facem toate eforturile pentru a ajunge la acest scop. Ce facem în acest scop: descurajăm şi încercăm să discutăm. Ne dorim să găsim canale de comunicare cu Rusia. Este adevărat că acest dialog este mereu exigent şi dificil, dar trebuie să aibă loc, pentru a evita degradarea situaţiei, pentru că în prezent este adevărat că situaţia este gravă şi Rusia are la dispoziţie forţele dislocate necesare pe care le poate angaja într-o iniţiativă agresivă rapid, dacă doreşte. Dar încă nu a decis. Deci trebuie să facem toate demersurile posibile, să luăm toate iniţiativele posibile pentru a duce la o dezescaladare şi pentru ca preşedintele Putin să prefere negocierea confruntării", a punctat Le Drian. Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul GrigorescuLa rândul său, Aurescu a vorbit de importanţa componentei de descurajare."Aş completa cu o constatare pe care noi românii o avem în minte, rezultând din experienţa noastră istorică - atunci când vrei să ai un dialog care să fie substanţial şi care să dea rezultate, în această parte a lumii este nevoie să te bazezi pe o descurajare puternică", a arătat el.Totodată, Aurescu a reiterat că "prezenţa aliată pe flancul estic al Alianţei, inclusiv în partea de Sud, unde se află România, dacă este comparată cu actuala prezenţă rusă în proximitatea Ucrainei şi în regiunea Mării Negre, este clar o prezenţă de câteva ori mai mică, deci nu se poate în niciun caz vorbi despre desfăşurare de forţe aliate care să reprezinte o provocare pentru Rusia".

Reacția Rusiei la trimiterea de trupe SUA în România: se alimentează tensiunile
Internațional

Reacția Rusiei la trimiterea de trupe SUA în România: se alimentează tensiunile

Moscova a reacționat la trimiterea trupelor în România. Dislocarea de noi efective militare americane în Europa de Est duce la escaladarea tensiunilor în regiune, a comunicat joi Kremlinul, după ce Washingtonul a anunţat că va trimite încă 3000 de militari în Polonia şi România, transmite Reuters. Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor românești"Face constant apel la partenerii noştri americani să înceteze să alimenteze tensiunile", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în opinia căruia "îngrijorarea Rusiei este clară şi perfect justificată". Moscova a reacționat la trimiterea trupelor în România Rusia a concentrat zeci de mii de soldaţi la frontierele Ucrainei şi cere Statelor Unite şi NATO să nu primească această ţară în Alianţa nord-atlantică. Moscova susţine însă că nu are intenţii ofensive. Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul GrigorescuCasa Albă a anunţat săptămâna aceasta că rolul efectivelor suplimentare este de a evita o eventuală extindere a crizei ucrainene către estul Europei.

Aurescu: Criza de securitate actuală este despre securitatea spațiului euro-atlantic
Eveniment

Aurescu: Criza de securitate actuală este despre securitatea spațiului euro-atlantic

Criza actuală de securitate nu este doar despre Ucraina, potrivit lui Bogdan Aurescu. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, joi, că actuala criză de securitate ''este despre securitatea spaţiului euro-atlantic'' în ansamblul său, arătând că statele aliate trebuie să continue să se coordoneze cu privire la măsurile concrete, astfel încât să se obţină o dezescaladare a situaţiei. Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor românești "Actuala criză de securitate nu este doar despre securitatea Ucrainei, nu este doar despre securitatea regiunii, nu este doar despre securitatea Europei, ci este despre securitatea spaţiului euro-atlantic în ansamblul său, iar Marea Neagră face parte integrantă din acest spaţiu, aşa cum securitatea Mării Negre face parte integrantă din securitatea transatlantică. Ceea ce se întâmplă la Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră. Federaţia Rusă continuă să maseze trupe în proximitatea Ucrainei, în regiunea Mării Negre, acestea sunt evoluţii îngrijorătoare care necesită atenţia noastră permanentă şi atunci am decis şi astăzi am avut încă o dată acest prilej să continuăm să ne coordonăm cu privire la măsurile concrete pe care trebuie să le luăm împreună, în aşa fel încât să obţinem o dezescaladare a situaţiei, să obţinem o continuare a dialogului", a spus Bogdan Aurescu, în conferinţa comună cu ministrul francez pentru Europa şi afaceri externe, Jean-Yves Le Drian. Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul GrigorescuMinistrul Bogdan Aurescu a găzduit o rundă de consultări, în format hibrid, a miniştrilor afacerilor externe ai statelor din Formatul Bucureşti 9 (B9) cu ministrul francez pentru Europa şi afaceri externe, Jean-Yves Le Drian. La reuniune a participat şi ministrul de externe din Ucraina.

Rusia efectuează cea mai mare desfășurare de trupe din ultimii 30 de ani, în Belarus
Internațional

Rusia efectuează cea mai mare desfășurare de trupe din ultimii 30 de ani, în Belarus

NATO atrage atenția asupra manevrelor militare ale Rusiei. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat joi că desfăşurarea de trupe de către Rusia în ultimele zile în Belarus, ţară vecină cu Ucraina, este cea mai importantă realizată de Moscova de la încheierea Războiului Rece, transmit EFE şi Reuters. "Sunt aşteptate 30.000 de trupe de luptă, forţe pentru operaţiuni speciale Spetsnaz, avioane de vânătoare, inclusiv Su-35, rachete Iskander cu capacitate duală şi sisteme de apărare aeriană S-400", a indicat Stoltenberg într-o declaraţie făcută presei la cartierul general al Alianţei, în care a mai atras atenţia că este vorba despre "o gamă extinsă de capacităţi militare moderne". Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor românești Termenul "capacitate duală", folosit de Stoltenberg pentru a se referi la rachetele Iskander, este folosit pentru a descrie arme utilizate deopotrivă pentru conflict convenţional şi nuclear, notează Reuters. "Toate acestea vor fi combinate cu exerciţiul anual al forţelor nucleare ale Rusiei", a adăugat el. NATO atrage atenția asupra manevrelor militare ale Rusiei din Belarus Pe de altă parte, Stoltenberg a evidenţiat unitatea aliaţilor după ce a purtat o convorbire telefonică cu premierul Ungariei, Viktor Orban, care s-a deplasat recent la Moscova unde s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin. Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul Grigorescu "Toţi aliaţii sunt de acord cu privire la importanţa dialogului (…)", a apreciat Stoltenberg într-un mesaj pe Twitter în care a adăugat că "a fost bine" să vorbească din nou cu Orban despre "criza creată de acumularea militară a Rusiei în apropierea Ucrainei".

VIDEO SUA nu mai consideră "iminentă" o posibilă invazie a Ucrainei
Internațional

VIDEO SUA nu mai consideră "iminentă" o posibilă invazie a Ucrainei

SUA nu se mai așteaptă ca Rusia să invadeze Ucraina. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a afirmat miercuri că nu va mai califica o posibilă invazie a Ucrainei de către Rusia ca "iminentă", apreciind, în acelaşi timp, că poate interveni "oricând", scrie AFP.Jen Psaki a spus, într-un briefing de presă de săptămâna trecută, că o invazie a Ucrainei de către trupele ruse desfăşurate lângă frontiera sa ar putea fi "iminentă". Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor româneștiCâteva zile mai târziu, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a cerut occidentalilor să nu stârnească "panică". SUA nu se mai așteaptă ca Rusia să invadeze Ucraina Miercuri, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe le-a spus jurnaliştilor că administraţia americană a "încetat să mai folosească (acest termen) pentru că a trimis un mesaj diferit de ceea ce doream să transmitem". Poziţia Washingtonului, a insistat ea, este că preşedintele rus şi-a poziţionat armata astfel încât "să poată declanşa oricând o invazie". Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul Grigorescu Acest lucru rămâne "adevărat", a adăugat ea, precizând că Statele Unite nu ştiu "dacă el a luat o decizie" pe această temă. În cursul zilei de miercuri, Washingtonul a anunţat desfăşurarea a circa 3.000 de militari americani în Europa de Est pentru a apăra ţările din NATO "împotriva oricărei agresiuni", în timp ce baletul diplomatic a continuat, încheie AFP.

SUA ar putea accepta inspectarea bazei de la Deveselu de către ruși
Eveniment

SUA ar putea accepta inspectarea bazei de la Deveselu de către ruși

Baza de la Deveselu ar putea fi inspectată de ruși, însă în anumite condiții. Statele Unite sunt dispuse să examineze posibilitatea de a le permite experţilor Rusiei ocazia de a se asigura că nu există rachete de croazieră Tomahawk la bazele NATO din România și din Polonia, transmite Agenţia de presă Bloomberg citată de ziare.com. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil Potrivit unor surse bine informate, citate de agenție, Administrația președintelui american, Joe Biden, a informat Kremlinul că este dispusă să examineze posibilitatea de a le oferi experţilor din Federația Rusă oportunitatea de a verifica absența rachetelor de croazieră ofensive Tomahawk la bazele NATO de apărare antirachetă din România și din Polonia. Se menţionează că, în acest mod, Statele Unite vor să spulbere îndoielile şi temerile Moscovei potrivit cărora rachete Tomahawk ar putea fi folosite pentru a ataca Rusia. Baza de la Deveselu ar putea fi inspectată de ruși, în anumite condiții După cum a precizat unul dintre interlocutorii agenţiei de presă, la o înțelegere în acest sens se va ajunge doar în urma unor discuții purtate cu aliații, în special cu cei din Polonia și din România. În același timp, potrivit sursei citate de agenţie, Statele Unite așteaptă ca Rusia să ofere un răspuns similar şi informații similare despre unele baze rusești, unde este amplasat armament sol-sol. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Rusia a transmis o scrisoare-ultimatum către SUA în mijlocul crizei ucrainene, în care cerea, printre altele, transparență în privința bazelor NATO din România și Polonia.

Rusia nu e pregătită să acționeze în Ucraina, spune ministrul francez de Externe
Internațional

Rusia nu e pregătită să acționeze în Ucraina, spune ministrul francez de Externe

Nu sunt semne că Rusia ar ataca Ucraina, potrivit șefului diplomației franceze. Ministrul de externe al Franţei, Jean-Yves Le Drian, apreciază că nu există în acest moment indicii că Rusia ar fi gata să acţioneze în Ucraina, transmite Reuters, preluând o declaraţie făcută miercuri televiziunii France 2. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabilPreşedintele rus Vladimir Putin a acuzat marţi Occidentul că creează intenţionat un scenariu care să atragă Rusia într-un război şi nu ţine cont de preocupările de securitate ale Moscovei legate de Ucraina. Nu sunt semne că Rusia ar ataca Ucraina Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Rusia a concentrat zeci de mii de militari la frontiera ucraineană, însă susţine că nu are intenţia de a invada Ucraina. Acum opt ani, însă, ruşii au ocupat Crimeea, iar ulterior i-au sprijinit pe separatiştii din regiunea Donbas din estul Ucrainei. Fosta republică sovietică a ajuns în prezent un punct fierbinte într-o confruntare între Est şi Vest apreciată de Reuters drept cea mai periculoasă de după încheierea Războiului Rece.

Cum a ajuns cea mai bună biatlonistă din Rusia să reprezinte România la JO din Beijing
Eveniment

Cum a ajuns cea mai bună biatlonistă din Rusia să reprezinte România la JO din Beijing

Sportiva din Rusia care poate aduce medalie României, la Olimpiadă. Jurnalistul Vitalie Cojocari relatează pe pagina sa de facebook cum a discutat cu biatlonista Natalia Ushkina, o sportivă de 25 de ani născută în Rusia, care acum reprezintă România la Jocurile Olimpice de la Beijing. „O sportivă din România, care ne va reprezenta țara la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing, știe să spună în limba română doar: ”bună ziua”, ”bună dimineața” și ”mă numesc Natalia”. Picase și varianta unei discuții în engleză. Nu era limba de comunicare pe care sportiva să o stăpânească prea bine”, scrie Vitalie Cojocari. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil ”În Rusia nu reușeam să ajung în echipa națională. Nu știu de ce se întâmpla asta. Conta din ce regiune erai, dacă te sprijineau antrenorii. Nu aveam susținere pentru echipa națională, așa că am decis să trec la un alt nivel și să schimb țara”, mi-a spus Natalia. Povestea ei este pare ruptă dintr-un film, iar decizia de a reprezenta România a șocat lumea sporturilor de iarnă din Rusia. Ce s-a întâmplat? Natalia era o junioară de perspectivă. Câștigase o serie de medalii în juniorat. Aștepta marele eveniment, să ajungă în echipa națională și să arate lumii întregi ce poate. Doar că timpul trecea, dar echipa de seniori era plină de sportivi cu anumite proptele care nu erau dispuși să-și părăsească locurile pentru tânăra atletă. Nici funcționarii Federației de Biatlon din Rusia nu ardeau de nerăbdare să întinerească lotul. Sportiva din Rusia care poate aduce medalie României la Olimpiadă Natalia a decis la 24 de ani să renunțe la Rusia și să se mute în... România. Funcționarii ruși i-au permis să plece destul de repede. I-au dat toate actele. Doar că, anul trecut, în primăvară, la scurt timp după ce a primit cetățenia română, Natalia Ushkina a participat la campionatul rusesc de biatlon, iar la proba feminină de urmărire, ce să vezi, a bătut toată echipa națională a Rusiei. Românca noastră naturalizată le-a suflat aurul rusoaicelor de sub nas la ele acasă. La această probă s-a clasat pe primul loc. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia La altele a fost pe doi, a luat medalia de argint.Când au văzut asta, funcționarii ruși au reacționat ciudat: au inclus-o în echipa de biatlon a Rusiei. Era târziu, decizia Nataliei fusese luată. A refuzat să se răzgândească. E plină presa din Rusia despre articole despre Natalia care are acum 25 de ani. Scandalul a fost atât de mare, că a ajuns în Duma de stat din Rusia. Deputatul Igor Lebedev a fost de-a dreptul deranjat că sportivii buni din Rusia sunt lăsați să plece, iar meritocrația a fost abandonată în sportul de iarnă rusesc. Mai mult, pe Facebook

Boris Johnson: Pericol "clar" și "iminent" ca Rusia să atace Ucraina
Internațional

Boris Johnson: Pericol "clar" și "iminent" ca Rusia să atace Ucraina

Boris Johnson: pericol clar, iminent în Ucraina. Premierul britanic a declarat, marţi, la Kiev, că există un pericol "clar" şi "iminent" al unei intervenţii militare ruse în Ucraina, relatează AFP. Johnson: pericol clar, iminent în Ucraina "Este un pericol clar şi prezent, vedem un număr mare de soldaţi desfăşuraţi, vedem pregătiri pentru tot felul de operaţiuni în concordanţă cu o ameninţare militară iminentă", a declarat premierul Johnson într-o conferinţă de presă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Premierul britanic a apreciat de asemenea că este "vital" ca Moscova "să facă un pas înapoi şi să aleagă calea diplomaţiei". Johnson a avertizat că o intervenţie militară în Ucraina ar fi "un dezastru pentru Rusia şi pentru lume". "Este vital ca Rusia să facă un pas înapoi şi să aleagă calea diplomaţiei şi cred că este încă posibil. Suntem pregătiţi pentru dialog, desigur, dar sancţiunile sunt pregătite", a spus, de asemenea, liderul britanic în cadrul unei conferinţe de presă cu preşedintele ucrainean, potrivit BBC.

Rusia: Cererea noastră de retragere a trupelor NATO se referă la România
Internațional

Rusia: Cererea noastră de retragere a trupelor NATO se referă la România

Rusia vrea NATO afară din România. Ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a declarat luni la postul bulgar NOVA TV că solicitarea Moscovei ca NATO să-şi retragă trupele, bazele şi armamentul strategic din ţările ce au aderat la această alianţă începând din anul 1997 nu priveşte Bulgaria. Motivul: acolo nu există astfel de desfăşurări. Însă această ţară ar putea deveni o ţintă dacă pe teritoriul ei ar fi baze şi arme strategice îndreptate împotriva Rusiei, consemnează marţi agenţiile BTA şi TASS. Rusia vrea NATO afară din România "Nu se pune problema ca ţările care au aderat la NATO după 1997 să iasă din NATO. Noi vorbim despre retragerea contingentelor militare, a bazelor şi armelor strategice staţionate pe teritoriile lor începând din 1997. Iar la ora actuală nu vorbim deloc despre Bulgaria, întrucât în prezent nu aveţi nici baze şi nici armamente strategice ofensive. Dar aceasta priveşte România într-o anumită măsură", a explicat ambasadoarea Rusiei. Citește și: EXCLUSIV MApN, acuzat că la baza „Kogălniceanu” a favorizat Strabag, firma oligarhului rus Deripaska, aflat pe lista neagră a SUA (DOCUMENTE) "Vorbim despre o atitudine de principiu, despre un anumit contingent militar, armamente strategice şi baze amplasate în teritoriu. Nu există nimic de acest fel în Bulgaria. Aş dori să subliniez că, în opinia mea, guvernul dumneavoastră a procedat foarte corect nevorbind excesiv de tăios despre această chestiune şi neîncercând să intre în aceste jocuri. Acesta nu este jocul Bulgariei, nu aveţi deloc nevoie de asta", a remarcat Eleonora Mitrofanova. Bulgaria, țintă dacă ar avea arme strategice împotriva Rusiei "Despre aceasta este vorba - nu ca Bulgaria să părăsească NATO ori ca România să părăsească NATO", a insistat ea. Declarația a vizat cererile privind arhitectura de securitate europeană adresate de Moscova către Washington şi NATO. Mitrofanova a adăugat că fiecare ţară are dreptul suveran de a-şi alege alianţa care să-i garanteze securitatea. Potrivit declaraţiei ambasadoarei ruse, Bulgaria ar putea deveni însă o ţintă pentru Rusia dacă pe teritoriul bulgar ar exista baze militare şi arme strategice îndreptate împotriva Rusiei. Dar nu este cazul în prezent, a asigurat ea. Gazul, arma preferată a rușilor Răspunzând unei întrebări despre posibile probleme în aprovizionarea cu gaze în cazul unor sancţiuni împotriva Rusiei, Eleonora Mitrofanova a dat de asemenea asigurări că Bulgaria nu va fi afectată. "Cred că această variantă a evoluţiei evenimentelor nu implică Bulgaria. Rusia a fost mereu, chiar şi în timpuri dificile, un furnizor de încredere în comerţul exterior. Citește și: Germania vrea cu Putin. „Avem nevoie de gaz rusesc. Punct”, spune Leonhard Birnbaum, șeful E.ON În al doilea rând, dacă vorbim despre problema de ansamblu, trebuie să amintim de (gazoductul) Nord Stream 2 şi de încercările constante de a-l opri. Prin nelansarea Nord Stream 2, Europa se pedepseşte singură. Aceasta nu este o criză pentru Rusia întrucât fluxurile noastre de gaze pot fi redirecţionate către Est, unde cererea este mare. Dar pentru Europa aceasta va fi o ameninţare mare şi reală, şi anume spirala inflaţionistă, pentru că gazele lichefiate sunt foarte scumpe. Iar americanii, aşa cum noi am aflat deja, nu pot fi consideraţi parteneri de încredere în privinţa livrărilor", consideră ambasadoarea Rusiei în Bulgaria. Bulgarii insistă să desfășoare militari proprii Ministrul bulgar al apărării Stefan Ianev a declarat luni că dacă se va lua o decizie de a desfăşura trupe NATO pe Flancul estic, guvernul bulgar consideră că această măsură trebuie implementată cu soldaţi bulgari. Anterior, premierul bulgar Kiril Petkov a anunţat că Bulgaria este gata să accepte soldaţi din ţări partenere NATO, dar într-un batalion comun cu soldaţi bulgari, în cadrul poziţiei oficiale bulgare în criza din Ucraina. El a mai spus că strategia de apărare bulgară are în centru armata bulgară, fără a afirma că nu va accepta trupe străine, dar insistând ca Bulgaria să comande batalionul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră