luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: rol

6 articole
Eveniment

Anda Filip, prima femeie la conducerea UIP: ce este această organizație și ce rol are

Românca Anda Filip a fost aleasă secretar general al Uniunea Interparlamentară, marcând un moment istoric: este prima femeie care ocupă această funcție de la înființarea organizației, în urmă cu 137 de ani. Anunțul a fost făcut oficial duminică, printr-un comunicat al UIP. Alegere cu un scor categoric la Adunarea de la Istanbul Decizia a fost luată în cadrul celei de-a 152-a Adunări a UIP, desfășurată la Istanbul, între 15 și 19 aprilie, la invitația Marea Adunare Națională a Turciei. Citește și: VIDEO Sociologul Sebastian Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în șase luni din partea noilor șefi ai parchetelor Anda Filip a câștigat alegerile cu un scor clar, 72% din voturi, devansându-i pe ceilalți trei candidați înscriși în cursă. Va prelua mandatul de la Martin Chungong Noua secretară generală îl va succeda pe Martin Chungong, al cărui al treilea și ultim mandat de patru ani se va încheia la 30 iunie 2026. Prin această numire, Anda Filip devine al nouălea secretar general al organizației. Experiența diplomatică a Andei Filip Cariera Andei Filip este strâns legată de activitatea UIP și de diplomația românească. Între 2003 și 2011, a fost observator permanent al UIP pe lângă Națiunile Unite, la New York. De-a lungul timpului, a ocupat funcții-cheie: - secretară în cadrul a 25 de Adunări UIP - secretară a comisiilor permanente pentru pace și securitate internațională - responsabilă pentru relațiile cu Națiunile Unite În paralel, a avut o carieră diplomatică importantă în cadrul Ministerului Afacerilor Externe din România, inclusiv: - ambasador și reprezentant permanent pe lângă organizații internaționale la Geneva - ministru consilier la Ambasada României din Washington - purtător de cuvânt al MAE O funcție cu tradiție și laureați Nobel Funcția de secretar general al UIP are o istorie prestigioasă. Primii doi titulari ai postului, Albert Gobat și Christian Lange, au fost distinși cu Premiul Nobel pentru Pace în 1902 și, respectiv, 1921. Ce este UIP Alegerea Anda Filip în funcția de secretar general al Uniunea Interparlamentară readuce în atenție o instituție mai puțin vizibilă în spațiul public, dar cu o prezență constantă în arhitectura relațiilor internaționale. Funcția nu este una politică în sens clasic, ci una de coordonare administrativă și strategică a activității organizației. Fondată în 1889 și cu sediul la Geneva, Uniunea Interparlamentară este cea mai veche organizație internațională care reunește parlamente naționale. În prezent, aceasta include 183 de state membre și mai multe organizații parlamentare regionale. UIP funcționează ca o platformă de cooperare între legislativul statelor, în paralel cu diplomația clasică desfășurată de guverne. Activitatea sa vizează teme precum: - promovarea democrației parlamentare - respectarea drepturilor omului - susținerea dialogului internațional - implicarea parlamentelor în procese globale, inclusiv în colaborare cu Națiunile Unite Cum devine un stat membru al UIP UIP nu are membri individuali (persoane), ci membri instituționali: parlamentele naționale. Pentru a deveni membru, procesul este relativ simplu și mai degrabă formal. Parlamentul unui stat transmite o cerere de aderare. Cererea este analizată și aprobată de organismele UIP (în special Consiliul director). Statul devine membru cu drepturi depline. Nu există criterii extrem de restrictive, dar, în principiu, este necesar ca statul să aibă un parlament funcțional. În practică, UIP include atât democrații consolidate, cât și regimuri mai puțin democratice, ceea ce reflectă obiectivul său de a menține dialogul global și de a nu exclude dialogul între state. Cine finanțează Uniunea Interparlamentară Bugetul Uniunea Interparlamentară provine în principal din trei surse: 1. Contribuțiile statelor membre (principala sursă) Fiecare parlament membru plătește o contribuție anuală. Valoarea acesteia este stabilită în funcție de capacitatea economică a statului. Există un sistem de contribuții diferențiate (statele mai bogate plătesc mai mult). Această sursă este coloana vertebrală financiară a organizației. 2. Contribuții voluntare și donații UIP primește fonduri suplimentare de la: - guverne - organizații internaționale - agenții de dezvoltare Aceste contribuții sunt, de regulă, direcționate către proiecte specifice (de exemplu: programe pentru consolidarea parlamentelor din state fragile sau inițiative privind egalitatea de gen). 3. Parteneriate instituționale Organizația colaborează cu instituții precum Națiunile Unite sau alte organisme internaționale, care pot finanța anumite programe sau activități comune. Ce înseamnă acest model de finanțare Acest tip de finanțare are câteva consecințe importante. În primul rând, UIP este dependentă în mare măsură de statele membre, ceea ce îi limitează independența totală. Nu are resurse comparabile cu marile organizații internaționale (precum ONU sau Banca Mondială). Își concentrează activitatea pe proiecte de cooperare și dialog, nu pe intervenții directe. În același timp, faptul că este finanțată în principal de parlamente îi conferă o anumită legitimitate: organizația funcționează, în esență, pe baza contribuției și participării membrilor săi. Rolul UIP în relațiile internaționale Spre deosebire de organizațiile interguvernamentale, UIP nu are competențe decizionale directe în gestionarea conflictelor. Influența sa este una indirectă și se exercită prin facilitarea dialogului între parlamentari din diferite state. Literatura de specialitate descrie acest tip de activitate drept „diplomație parlamentară”, un mecanism complementar negocierilor oficiale. Conform unor studii, astfel de mecanisme sunt esențiale în ceea ce se numește „track diplomacy” – un nivel intermediar de dialog, care nu înlocuiește negocierile oficiale, dar le pregătește. Un exemplu frecvent invocat este perioada Războiul Rece, când reuniunile UIP au permis contacte între parlamentari din blocuri opuse, într-un context în care dialogul oficial era limitat. De asemenea, organizația a adoptat poziții critice față de regimul de apartheid din Africa de Sud și a susținut reintegrarea acesteia în comunitatea internațională după schimbările politice din anii ’90. În prezent, activitatea UIP include și: - monitorizarea cazurilor de parlamentari persecutați - elaborarea de rapoarte privind reprezentarea femeilor în politică - organizarea de reuniuni tematice pe subiecte globale Relevanța actuală a organizației Relevanța UIP este legată în principal de capacitatea sa de a menține un cadru de dialog între parlamente, inclusiv în situații în care relațiile diplomatice oficiale sunt tensionate. Totuși, impactul său depinde de disponibilitatea statelor membre de a participa activ și de a transpune recomandările în politici concrete. Organizația nu are mecanisme de sancțiune și nu poate impune decizii, ceea ce limitează influența sa directă. Cu toate acestea, contribuie la stabilirea unor standarde și bune practici în domeniul parlamentar.

Anda Filip, la conducerea UIP (sursa: ipu.org)
Armistițiul SUA–Iran, rolul premierul pakistanez (sursa: Facebook/Mian Shehbaz Sharif)
Internațional

Premierul Pakistanului, arhitectul armistițiului SUA–Iran: cine este Shehbaz Sharif

Prim-ministrul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a reușit să surprindă scena internațională după ce a contribuit la obținerea unui armistițiu de două săptămâni între Statele Unite ale Americii și Iran. Considerat mult timp un lider discret, Sharif s-a afirmat drept un mediator capabil să intervină într-un conflict care părea iminent. Un mediator credibil: legătura dintre puterea civilă și armată Succesul diplomatic al lui Shehbaz Sharif nu este întâmplător. Citește și: EXCLUSIV Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major Acesta reflectă capacitatea sa de a echilibra relația dintre guvernul civil și influentul establishment militar pakistanez. Colaborarea strânsă cu mareșalul Asim Munir, un interlocutor important pentru Washington, i-a permis premierului să transmită un mesaj credibil în numele Pakistanului. Sprijinul armatei oferă greutate angajamentelor asumate de liderul civil. Relația cu Washingtonul: un avantaj strategic Administrația fostului președinte Donald Trump privește Pakistanul ca pe un partener relevant, înțelegând că în spatele liderului politic se află influența armatei. În acest context, Shehbaz Sharif devine nu doar o figură diplomatică, ci și un garant al stabilității și al capacității statului pakistanez de a-și respecta promisiunile. „Eternul manager din umbră”: ascensiunea lui Shehbaz Sharif Născut în 1951, Shehbaz Sharif a fost mult timp eclipsat de fratele său mai mare, Nawaz Sharif, de trei ori prim-ministru al Pakistanului. În timp ce Nawaz Sharif domina scena politică printr-un stil carismatic, Shehbaz s-a concentrat pe administrația regiunii Punjab, unde și-a construit reputația de manager eficient și pragmatic. Schimbarea majoră a venit în 2018, când Nawaz Sharif a fost exclus din viața politică în urma unei decizii a Curții Supreme. Vidul de putere creat i-a permis lui Shehbaz Sharif să preia conducerea partidului Liga Musulmană din Pakistan (PML-N) și, ulterior, funcția de prim-ministru, în 2022. Un mandat marcat de controverse politice Actualul mandat, început în martie 2024, nu a fost lipsit de tensiuni. Shehbaz Sharif s-a confruntat cu acuzații de fraudă electorală și proteste din partea opoziției. Cu toate acestea, liderul pakistanez a reușit să-și consolideze poziția într-un context politic complicat. Supraviețuire politică și experiență în situații de criză Provenit dintr-o familie de antreprenori din Lahore, Shehbaz Sharif a învățat să trateze politica prin prisma eficienței și a supraviețuirii. A trecut prin momente dificile. Exilul după lovitura de stat din 1999, arestarea din 2020, sub acuzații de spălare de bani, înghețarea a 23 de proprietăți ale familiei sunt câteva dintre acestea. Ulterior, aceste cazuri au fost abandonate după revenirea sa la putere, într-un scenariu des întâlnit în politica pakistaneză. „Favoritul sistemului”: cheia succesului diplomatic Shehbaz Sharif a recunoscut în 2023 că este „favoritul sistemului” – o referire la sprijinul structurilor de putere, în special al armatei. Deși a încercat ulterior să nuanțeze declarația, această etichetă s-a transformat într-un avantaj major. Capacitatea de a menține dialogul cu generalii, considerați adevărații arbitri ai puterii în Pakistan, i-a permis să joace un rol esențial în medierea armistițiului dintre SUA și Iran. Un lider discret, dar influent pe scena internațională De la statutul de administrator regional la cel de mediator într-un conflict global, Shehbaz Sharif își redefinește profilul politic. Ascensiunea sa demonstrează că, în geopolitica actuală, influența nu aparține întotdeauna celor mai vocali lideri, ci celor capabili să construiască punți între puteri și să ofere garanții credibile.

Papa Leon al XIV-lea laudă exorcizarea (sursa: Facebook/Vatican News)
Eveniment

Papa Leon îi laudă pe exorciști și subliniază rolul lor în alungarea demonilor (Vatican, 2025)

Papa Leon al XIV-lea laudă exorcizarea. Papa Leon al XIV-lea a transmis un mesaj de sprijin preoților care practică exorcizarea, considerând acest ritual un „serviciu sensibil și necesar” pentru eliberarea oamenilor de rău. Papa Leon al XIV-lea laudă exorcizarea Declarația a fost făcută cu ocazia reuniunii anuale a Asociației Internaționale a Exorciștilor (AIE), desfășurată lângă Roma. Citește și: ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu, tot mai agresiv cu premierul Evenimentul a reunit aproximativ 300 de preoți din peste 30 de țări. AIE, recunoscută oficial de Vatican în urmă cu câțiva ani, are rolul de a pregăti și sprijini exorciștii activi în comunitățile catolice. Exorcizarea, sprijin pentru credincioși Papa a subliniat că orice credincios aflat sub influența răului trebuie susținut prin rugăciune și apeluri către Hristos. El a afirmat că Dumnezeu poate aduce victoria asupra Satanei prin sacramentul exorcizării. O tradiție controversată în Biserica Catolică Exorcizarea rămâne o practică prezentă în unele comunități catolice, incluzând ritualuri precum stropirea cu apă sfințită și rugăciuni speciale. În timp ce Vaticanul o recunoaște ca act religios, criticii susțin că problemele atribuite „posedării” ar trebui tratate prin sprijin psihologic profesionist.

Jude Law, interpretându-l pe Vladimir Putin (sursa: Facebook/La Biennale di Venezia)
Eveniment

Jude Law în rolul lui Vladimir Putin: reacția Rusiei la filmul „The Wizard of the Kremlin”

Jude Law, interpretându-l pe Vladimir Putin. Actorul britanic Jude Law a declarat că nu se teme de „repercusiuni” și că nu i-a fost frică să îl interpreteze pe președintele rus Vladimir Putin în filmul „The Wizard of the Kremlin”, adaptare semnată de regizorul Olivier Assayas după romanul de succes al scriitorului Giuliano Da Empoli. Jude Law, interpretându-l pe Vladimir Putin Producția este proiectată în premieră la Festivalul de Film de la Veneția, unul dintre cele mai așteptate evenimente cinematografice ale toamnei. Citește și: Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează - surse În cadrul conferinței de presă de la Veneția, Jude Law, în vârstă de 52 de ani, a explicat că s-a simțit în siguranță sub îndrumarea regizorului Olivier Assayas și a considerat scenariul „o poveste inteligentă, plină de nuanțe”. Actorul a subliniat că rolul nu a fost abordat cu intenția de a genera controversă. Pentru a intra în pielea lui Vladimir Putin, Jude Law a purtat o perucă, a adoptat mimica liderului de la Kremlin și chiar a început să practice judo. „E incredibil ce poți face cu o perucă bună”, a glumit actorul. Documentare intensă pentru un rol dificil Actorul britanic a mărturisit că, la început, nu știa prea multe despre viața și personalitatea lui Putin. S-a documentat folosind numeroase imagini și materiale video, într-un proces care a devenit aproape obsesiv. „Căutam mereu materiale mai recente”, a recunoscut Law. Viziunea regizorului Olivier Assayas Pentru Olivier Assayas, obiectivul a fost să găsească un actor cu „puterea, inteligența și talentul” necesare pentru a interpreta rolul, fără a încerca să copieze în mod strict fizionomia lui Vladimir Putin. Regizorul francez a explicat că filmul nu este despre ascensiunea lui Putin și nici despre impunerea puterii prin forță, ci despre transformarea politicii moderne. „Este o reflecție asupra politicii contemporane – cinică, înșelătoare și toxică”, a declarat Assayas. Intriga filmului „The Wizard of the Kremlin” Lungmetrajul prezintă cariera lui Vadim Baranov (interpretat de Paul Dano), consilier din umbră al președintelui rus, inspirat de Vladislav Surkov. Povestea acoperă peste două decenii de istorie politică, de la destrămarea URSS la anexarea Crimeei în 2014. Filmul include și personaje reale, precum Evgheni Prigojin și oligarhul Boris Berezovski, și surprinde mecanismele puterii de la Moscova, dar și atitudinea revanșardă a Rusiei față de Occident. O distribuție internațională de prestigiu Pe lângă Jude Law și Paul Dano, din distribuția filmului fac parte și actorii Jeffrey Wright și Alicia Vikander. Scenariul a fost scris de Olivier Assayas alături de scriitorul Emmanuel Carrère. Filmările au avut loc în Letonia, iar dialogurile sunt integral în limba engleză. Reacția Kremlinului Kremlinul a reacționat prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov. Peskov a declarat: „Putin este unul dintre cei mai experimentați și mai străluciți lideri ai planetei. Influența sa asupra chestiunilor internaționale este greu de supraestimat. Este firesc ca lumea să fie interesată de el.” Limba filmului, o provocare Faptul că Vladimir Putin și alte personaje rusești vorbesc engleza a ridicat semne de întrebare în timpul producției. Emmanuel Carrère a explicat însă că echipa s-a inspirat din succesul miniseriei „Chernobyl”, produsă de HBO, care a fost filmată în întregime în engleză, deși subiectul era sovietic. Festivalul de la Veneția 2025 „The Wizard of the Kremlin” este prezentat în competiția oficială a celei de-a 82-a ediții a Festivalului de Film de la Veneția, desfășurat între 27 august și 6 septembrie. Filmul este considerat una dintre cele mai provocatoare producții din selecția de anul acesta.

Combaterea evaziunii, rolul serviciilor de informații (sursa: Facebook/Administrația Prezidențială a României)
Eveniment

Nicușor Dan, despre rolul serviciilor de informații în combaterea evaziunii fiscale

Combaterea evaziunii, rolul serviciilor de informații. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat miercuri, în cadrul primei conferințe de presă susținute la Palatul Cotroceni după preluarea mandatului, că evaziunea fiscală reprezintă deja o amenințare la adresa securității naționale, fiind menționată în Strategia Națională de Securitate. Combaterea evaziunii, rolul serviciilor de informații Șeful statului a subliniat că serviciile de informații nu trebuie să intervină direct în anchete sau controale fiscale. Citește și: Creștere uriașă a taxelor și impozitelor, dar aproape nici o concediere din sectorul bugetar - planurile noii coaliții majoritare Acestea au datoria de a colecta informații relevante privind evaziunea fiscală și de a le transmite către instituțiile abilitate, precum ANAF și parchetele. „Totul este ca rolul lor să se oprească la a furniza aceste informaţii către ANAF şi către parchete. Asta este chestiunea”, a punctat președintele. Delimitare clară între atribuțiile statului Nicușor Dan a explicat că este esențială o delimitare clară între responsabilitățile serviciilor de informații și cele ale altor instituții ale statului. ANAF are atribuții de control fiscal, iar parchetele pot interveni în cazuri de suspiciuni penale. „Vreau să fie foarte, foarte clară delimitarea între ce este serviciul de informaţii şi ce este activitatea celorlalte organe ale statului”, a adăugat acesta. Evaziunea fiscală, prioritate în activitatea informativă Președintele a făcut apel ca zona de evaziune fiscală să devină o prioritate pentru serviciile secrete, alături de alte amenințări, precum terorismul. „Îmi doresc ca în activitatea de informaţii, zona de evaziune fiscală să fie o prioritate pentru servicii”, a concluzionat Nicușor Dan.

O Europă mai activă în NATO (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

O Europă mai activă în NATO

O Europă mai activă în NATO. Premierul britanic Keir Starmer a subliniat sâmbătă necesitatea ca Europa să își asume un rol mai activ în cadrul NATO și să colaboreze strâns cu Statele Unite pentru a asigura securitatea Ucrainei. Declarațiile sale vin într-un moment tensionat al geopoliticii internaționale și al relațiilor transatlantice. Miza unității transatlantice Într-un mesaj ferm, Starmer a afirmat că Marea Britanie va acționa pentru a menține unitatea dintre SUA și Europa în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Citește și: EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude de milioane de euro, ar avea un hotel în construcție pe litoral împreună cu șefa Spitalului Militar (surse DNA) „Nu vom permite nicio divizare care ar putea deturna atenția de la inamicii externi cu care ne confruntăm”, a declarat premierul britanic, evidențiind riscurile unei Alianțe fragmentate. O Europă mai activă în NATO Premierul britanic a subliniat că Europa trebuie să-și asume mai multe responsabilități în cadrul NATO, mai ales în contextul actualelor amenințări din partea Rusiei. „Acesta este un moment esențial pentru securitatea noastră națională. Trebuie să colaborăm cu SUA pentru a securiza viitorul Ucrainei și pentru a neutraliza pericolul pe care îl reprezintă Rusia”, a declarat Starmer, citat de BBC. Negocieri fără Europa? Declarațiile lui Keir Starmer vin în contextul în care un reprezentant al fostului președinte american Donald Trump a afirmat, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, că Europa nu va fi inclusă la masa negocierilor pentru pace în Ucraina. Potrivit unor oficiali ai administrației Trump, în zilele următoare ar urma să înceapă în Arabia Saudită discuții de pace între SUA, Rusia și Ucraina – fără participarea directă a Uniunii Europene. Summit european despre Ucraina În paralel, liderii europeni se pregătesc să dezbată situația din Ucraina luni, în cadrul unui summit informal organizat în Franța. Această reuniune va fi crucială pentru a defini poziția Europei în fața noilor evoluții geopolitice și pentru a stabili pașii următori în sprijinul Ucrainei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră