Cutremur: spitale românești, risc de prăbușire
Cutremur: spitale românești, risc de prăbușire. Multe spitale din România riscă să se prăbușească unul după altul la primul cutremur. La nivel național au fost expertizate tehnic 197 de unități sanitare care au fost încadrate în diferite clase de risc seismic. Cel puțin 21 de spitale românești se află în clasa de risc I, adică au un risc ridicat de prăbușire la cutremur. Alte 68 de spitale au fost incluse în clasa de risc II, construcții care în urma unui cutremur pot suferi degradări majore. Dar aceste date sunt contradictorii pentru că în PNRR, program prin care România primește bani de la Bruxelles, sunt menționate doar 137 de spitatele cu risc seismic. Cine minte: IGSU sau România la Bruxelles? Până când o să aflăm răspunsul, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, condus de general Dan Paul Iamandi și coordonat de Raed Arafat, în calitate de șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, ține la secret lista cu spitalele care ar putea să se prăbușească la cutremur. Cutremur: spitale românești, risc de prăbușire Guvernul, Ministerul Sănătății și Departamentul pentru Situații de Urgență nu au vorbit niciodată despre spitalele românești cu risc seismic ridicar, dar nici nu au alocat fonduri pentru consolidarea acestora. Acest subiect tabu pentru autorități a fost devoalat pe scurt în documentele aferente Planului Național de Rederesare și Rezilieță (PNRR), componenta Sănătate. În versiunea extinsă a documentului, la pagina 6, aflăm că numărul ridicat de clădiri cu risc seismic în care funcționează spitalele din România este, de asemenea, îngrijorător. „Potrivit datelor comunicate de IGSU în 2018, 137 de spitale situate în București și în 15 județe ale țării își desfășoară activitatea în clădiri cu risc seismic, iar 37 dintre acestea sunt în clădiri cu risc seismic ridicat (clasa I și II), ceea ce înseamnă pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur puternic. Nevoia de intervenții în îmbunătățirea calității și siguranței infrastructurii sanitare este așadar acută, cu atât mai mult cu cât utilizatorii clădirilor sunt, în mare parte, persoane care nu se pot evacua singure, în caz de situații de urgență”, se menționează în documentul aprobat de Bruxelles la cererea României. Lista celor mai periculoase spitale, la secret Pe baza acestor informații, Defapt.ro a solicitat Inspectoratului pentru Situații de Urgență (IGSU) lista spitalelor cu risc seismic ridicat. Generalul Dan Paul Iamandi, șeful IGSU, a transmis sec că „nu are atribuții și responsabilități pe linia inventarierii construcțiilor expertizate tehnic și încadrate cu în clase de risc seismic”. Însă, conform Ordonanței de Guvern nr. 20/1994, șefii spitalelor expertizate și încadrate în clase de risc seismic ridicat sunt obligați să înștiințeze autoritățile publice locale, precum și a comitetelor județene respectiv a municipiului București pentru situații de urgență „cu privire la construcțiile identificate, expertizate și încadrate în clasa I de risc seismic”. Ceea ce nu spune spune generalul Dan Paul Iamandi este faptul că din comitetele pentru situații de urgență fac parte și reprezentanți ai IGSU. Cu toate acestea, Iamandi ține la secret lista spitalelor cu risc seismic pe motiv „că lista nominală a clădirilor sanitare expertizate și încadrate în clase de risc seismic (…) nu reprezintă informații de interes public, astfel încât să o putem pune la dispoziție”. 21 - clasa I de risc, 68 - clasa II Dacă din PNRR am aflat că în România sunt 137 de spitale cu risc seismic, de la IGSU am aflat că, de fapt, ar fi 197 de unități spitalicești încadrate în diverse clase de risc seismic. Citește și: Efectele unui cutremur considerat mic-moderat pe scara Richter: coșuri ale primăriei au căzut, clădirile s-au fisurat, primarul vorbește despre un „cutremur foarte mare” „În prezent, în evidențele Inspectoratului pentru Situații de Urgență figurează un număr de 197 de clădiri aparținând unităților sanitare care au fost expertizate tehnic și încadrate în clase de risc seismic, 21 dintre acestea fiind încadrate în clasa de risc I (construcții cu risc ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare corespunzător stării-limită ultime) și 68 în clasa de risc II (construcții care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări majore, dar la care pierderea stabilității este puțin probabilă)”, a transmis generalul Dan Paul Iamandi, șeful IGSU. Tot el a mai menționat că IGSU nu are responsabilități legale pentru a dispune anumite măsuri în urma încadrărilor clădirilor sanitare în clase de risc seismic. Astfel, autoritățile române nu au luat nici o măsură pentru a consolida spitalele cu risc seismic ridicat, deși se știe despre această problemă cel puțin din 2018.
