vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: responsabilitate

5 articole
Eveniment

Ilie Bolojan cere responsabilitate pentru criza apei de la Paltinu: vinovații trebuie să răspundă

Premierul Ilie Bolojan a transmis, duminică seară, că persoanele și instituțiile care au generat criza apei în aval de acumularea Paltinu trebuie să răspundă pentru neajunsurile create. Bolojan cere responsabilitate pentru criza de la Paltinu Premierul a subliniat că este esențial ca autoritățile să învețe din această situație pentru a preveni repetarea unor astfel de incidente. Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene „Este nevoie să tragem învăţămintele necesare, pentru ca astfel de situaţii să nu se mai repete. După reluarea cât mai urgentă a alimentării cu apă, cei care au generat această criză în aval de acumularea Paltinu trebuie să răspundă pentru neajunsurile create”, a scris premierul pe pagina sa de Facebook. Ajutor de urgență: zeci de mii de litri de apă pentru locuitorii afectați Potrivit mesajului oficial, peste 50.000 de litri de apă potabilă îmbuteliată din rezerva de stat vor ajunge în această seară în zonele afectate din județele Prahova și Dâmbovița. Măsura vine în contextul întreruperii alimentării cu apă potabilă, cauzată de situația de la barajul Paltinu. Distribuirea apei, coordonată de autoritățile locale Premierul a precizat că a fost aprobată și semnată Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU), care permite distribuirea apei către populația afectată. „Mâine, în prima parte a zilei, vor ajunge încă 150.000 de litri. Distribuirea acestora va fi coordonată de prefecţii judeţelor, împreună cu autorităţile locale şi inspectoratele pentru situaţii de urgenţă”, a precizat premierul. Sprijin suplimentar până la remedierea situației Guvernul anunță că va suplimenta cantitățile de apă distribuite în zilele următoare, până la reluarea alimentării cu apă potabilă în condiții de siguranță. Premierul Ilie Bolojan a transmis mulțumiri tuturor instituțiilor implicate în sprijinirea comunităților afectate.

Bolojan cere responsabilitate pentru criza de la Paltinu (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Răspundere extinsă în tot sistemul medical (sursa: Facebook/Alexandru Rogobete)
Eveniment

Rogobete schimbă regulile în spitale: și șefii de secție vor fi trași la răspundere

Răspundere extinsă în tot sistemul medical. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunțat duminică măsuri ferme pentru creșterea responsabilității și transparenței în spitale, în contextul focarului de infecție cu Candida Auris de la Centrul de Arși grav din Spitalul Floreasca. Răspundere extinsă în tot sistemul medical „Să fii manager într-un spital public nu este un privilegiu. Este o responsabilitate. Și una uriașă”, a declarat Alexandru Rogobete. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Ministrul a lăudat o parte dintre managerii care au reușit să construiască, să reformeze și să performeze în sistemul sanitar, dar a atras atenția că există și unități unde „managementul lipsește cu desăvârșire”. Rogobete a subliniat că este necesară o discuție serioasă și despre rolul șefilor de secție, pe care i-a numit „mici manageri în spitale”, deoarece aceștia coordonează echipe medicale, decid traseul pacientului și influențează direct calitatea actului medical. Evaluare obiectivă și criterii clare de responsabilitate „Astăzi, nu există o evaluare clară a performanței lor. Asta trebuie să se schimbe rapid”, a declarat Rogobete. El a anunțat că vor fi introduși indicatori de performanță nu doar pentru managerii de spital, ci și pentru șefii de secție, pe baza unor criterii clare, obiective și evaluabile. Fiecare lider medical trebuie să își asume rezultatele Ministrul a subliniat importanța asumării responsabilității în sistemul medical: „Fiecare lider medical trebuie să își asume responsabilitatea pentru echipa pe care o conduce și pentru rezultatele pe care le livrează.”

Austria, responsabilă pentru ascensiunea lui Simion (sursa: Facebook/George Simion)
Eveniment

Austria, în parte responsabilă pentru ascensiunea lui Simion, avertizează un expert elvețian

Austria, responsabilă pentru ascensiunea lui Simion. Milioane de români muncesc în statele vest-europene, adesea în condiții umilitoare. Această realitate a contribuit la sentimentul că sunt considerați europeni de „mâna a doua”, ceea ce alimentează dorința de revanșă și de recunoaștere. Potrivit istoricului elvețian Oliver Jens Schmitt, profesor la Universitatea din Viena și expert în afaceri românești, tocmai aceste frustrări explică ascensiunea politicienilor populiști precum George Simion. Austria, responsabilă pentru ascensiunea lui Simion „De la aderarea României la UE în 2007, niciun lider european de prim rang nu a venit la București să țină un discurs important. Citește și: EXCLUSIV Asociatul nepotului lui Ciolacu a finanțat PSD cu 650.000 de lei. Banii, returnați de la buget Românii vor recunoaștere”, a declarat Schmitt pentru publicația Der Standard. În loc să ofere acest semnal de respect, Austria a adus prejudicii reale prin veto-ul Schengen, afirmă el, adăugând că guvernul austriac nu pare conștient de impactul produs. Lipsa recunoștinței pentru contribuția românilor Schmitt subliniază că tranziția statelor est-europene a presupus sacrificii enorme și o adaptare unilaterală la normele vestice, fără ca aceste eforturi să fie recunoscute. „Nu s-a spus niciodată un simplu ‘mulțumesc’, de exemplu pentru românii care lucrează în sistemul de sănătate din Austria”, a explicat istoricul. Un simplu gest simbolic, cum ar fi o fotografie cu asistente românce și un mesaj de recunoștință, ar fi avut un impact uriaș pentru imaginea României în UE. Diplomația simbolică, complet ignorată Aceste omagii simbolice, cu costuri reduse și valoare politică mare, au fost complet omise. „Este un eșec al politicii, dar și al diplomației”, avertizează Schmitt. El consideră că premierul Austriei ar fi trebuit să viziteze Bucureștiul și să prezinte scuze pentru veto-ul Schengen. Relații economice afectate de lipsa gesturilor politice Schmitt se întreabă dacă diplomații austrieci din România reușesc să comunice cu Ministerul de Externe de la Viena, întrucât chiar și economia austriacă ar trebui să aibă interesul menținerii unor relații bune cu România. Corectarea acestor greșeli ar fi fost posibilă prin simpla asumare a unor poziții diplomatice simbolice. Tăierea pădurilor românești, un subiect sensibil Pe lângă tema migrației, defrișarea pădurilor din România de către companii austriece este un alt subiect extrem de sensibil. „Austriecii nu realizează că acest aspect aduce voturi extremei drepte din România”, afirmă Schmitt. Simion, parte a sistemului pe care îl contestă În România, ca și în alte țări, extremiștii de dreapta și stânga folosesc discursul anti-sistem pentru a atrage voturi. Totuși, Simion, deși promovează un mesaj radical, este el însuși parte din sistem. „Această retorică nu face decât să alimenteze furia cetățenilor, care nu înțeleg că e vorba de lupte interne pentru putere”, avertizează istoricul. Poziția duplicitară a lui Simion față de Republica Moldova George Simion susține că Republica Moldova face parte din România, însă în realitate este perceput de proeuropenii de la Chișinău drept un „agent al Rusiei”. Schmitt subliniază că România nu a luat măsuri concrete și publice pentru a apăra Moldova în cazul unui atac rusesc. Mai mult, Simion și alți extremiști au încercat să blocheze măsurile de protejare a spațiului aerian românesc, sub pretextul evitării escaladării războiului. „Simion face jocul Rusiei” Pozițiile lui George Simion subminează guvernul proeuropean al Maiei Sandu din Moldova și afectează și Ucraina. Schmitt atrage atenția asupra faptului că Rusia ar putea „recompensa” România sau Ungaria cu teritorii, precum nordul Bucovinei, în schimbul recunoașterii supremației ruse – scenariu considerat absurd de istoricul elvețian. „Ar fi reconfigurări teritoriale în stilul lui Stalin, dar care presupun supunere față de Moscova”, explică el. Pericolul votului din furie: o lecție pentru întreaga Europă Schmitt încheie avertizând că discursurile lui Simion alimentează emoții atât de puternice încât rațiunea și istoria complexă nu mai au nicio șansă. „Oamenii aleg pe cine strigă cel mai tare. Votează din furie, cu convingerea că oricum nu se va întâmpla nimic. Dar tocmai asta e pericolul: consecințele sunt reale”, concluzionează istoricul.

China refuză responsabilitatea pentru poluarea planetei (sursa: Facebook/COP29 Azerbaijan)
Internațional

China refuză responsabilitatea pentru poluarea planetei

China refuză responsabilitatea pentru poluarea planetei. Unul dintre principalele angajamente asumate la conferință este contribuția țărilor dezvoltate cu 300 de miliarde de dolari anual, până în 2035. Această sumă are scopul de a sprijini tranziția energetică și adaptarea la schimbările climatice în statele în curs de dezvoltare. Fondurile vor proveni din surse publice, investiții private și taxe globale aflate în evaluare. China refuză responsabilitatea. Obiectivul extins: 1300 de miliarde de dolari pe an Ținta de 300 de miliarde este văzută ca un punct de plecare pentru atragerea unui total de 1300 de miliarde de dolari anual până în 2035. Citește și: Incredibila șmecherie a diurnelor magistraților: până la 30.000 de euro pe an, chiar dacă locuiești în același oraș în care ești judecător/procuror Această sumă ar acoperi nevoile de finanțare externă ale statelor în curs de dezvoltare, conform estimărilor experților ONU. Cu toate acestea, ONG-urile critică insuficiența acestor fonduri în raport cu amploarea crizei climatice. China refuză responsabilitatea pentru poluarea planetei Deși țările dezvoltate au solicitat extinderea listei contributorilor la finanțarea schimbărilor climatice, economii emergente precum China, Singapore și statele din Golf au refuzat să fie incluse. Contribuțiile din partea acestor state vor rămâne voluntare, conform acordului adoptat. Suport pentru cele mai vulnerabile țări Țările cel mai puțin dezvoltate și micile state insulare au obținut concesii după negocieri dificile. Acordul prevede o triplare a finanțării până în 2030, majoritatea fondurilor urmând să fie distribuite prin mecanisme multilaterale. De asemenea, este planificată elaborarea unei foi de parcurs până la COP30 din Brazilia, care va analiza noi oportunități de finanțare. Eșec în includerea eliminării combustibililor fosili Eliminarea treptată a combustibililor fosili, unul dintre obiectivele majore ale COP28 de la Dubai, nu a fost menționată explicit în acordul final. Negocierile cu țările producătoare de petrol și gaze au dus la omisiunea acestui punct, iar încercările Uniunii Europene de a introduce o monitorizare anuală a progresului au eșuat. Un acord cu progrese, dar multe lacune Conferința a adus câteva angajamente importante, dar lipsa unor măsuri concrete și a unei monitorizări stricte ridică semne de întrebare asupra eficienței acordului. Viitorul combaterii schimbărilor climatice rămâne dependent de eforturile suplimentare ale statelor participante.

De ce n-a luat Ciolacu bacalaureatul (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

De ce n-a luat Ciolacu bacalaureatul

De ce n-a luat Ciolacu bacalaureatul: într-un clip video postat pe Facebook, premierul mărturisește că nu prea a fost responsabil între clasa a IX-a și clasa a XII-a. Videoclip electoral de umanizare Echipa de campanie electorală a lui Marcel Ciolacu i-a luat un "interviu" candidatului PSD la prezidențiale. Citește și: EXCLUSIV Ciolacu nu mai afirmă că a luat bacalaureatul, ci doar că „a susținut examenul de bacalaureat”. Informația apare într-un drept la replică trimis către DeFapt.ro Scrise la virgulă și interpretate de Ciolacu, răspunsurile vor să creioneze latura umană a politicianului. Astfel, Ciolacu vorbește de copilărie, adolescență, tinerețe. Când vine vorba de liceu (VIDEO, de la minutul 01.00), șeful PSD spune că "nu e ceva mai frumos decât liceul". Printre motive: îți faci prietenii pentru toată viața și te maturizezi. De ce n-a luat Ciolacu bacalaureatul În același timp, însă, pentru actualul șef al Guvernului, liceul a fost și perioada "cea mai lipsită de responsabilități". Marcel Ciolacu, despre perioada liceului (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu) O declarație foarte credibilă, de altfel: atât de lipsită de responsabilități încât liceanul Ciolacu din Buzău nici nu a luat examenul de bacalaureat. În ciuda presiunilor publice, șeful PSD nu a prezentat nici până acum diploma de bacalaureat. Multă vreme, premierul a susținut că o are. Apoi, a invocat pierderea documentului și a scos la înaintare un duplicat al acestuia. Dar nici acesta din urmă nu a fost făcut public.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră