luni 30 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: reducere

57 articole
Eveniment

Cum a fost salvat un interlop de un medic de pe ambulanță: i-ar fi resuscitat greșit victima

Interlop ieșean, salvat de expertiza medicală. Interlopul ieșean Gioni Culiță Plop ar putea ieși curând din închisoare, după ce instanța a decis schimbarea încadrării juridice din omor în lovituri cauzatoare de moarte. Interlop ieșean, salvat de expertiza medicală Inițial acuzat că și-a ucis fratele, Plop risca 20 de ani de închisoare, însă acum pedeapsa maximă este de cinci ani. Citește și: ANALIZĂ Loviturile Kievului au schilodit aviația militară rusă și capacitatea Moscovei de a ataca Ucraina Schimbarea s-a bazat pe expertize medicale controversate și pe concluzia instanței că nu ar fi existat intenție directă de a ucide. Astfel, după trei ani de arest preventiv, Plop – considerat apropiat de „Passaris al României” – ar putea fi eliberat în curând. Continuarea, în Ziarul de Iași

Interlop ieșean, salvat de expertiza medicală (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Nicuşor Dan cere reducerea cheltuielilor publice (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan: Reducerea cheltuielilor publice nu mai poate fi amânată, e nevoie de un plan concret

Nicuşor Dan cere reducerea cheltuielilor publice. Președintele ales Nicuşor Dan afirmă că prioritatea imediată a perioadei actuale este reducerea deficitului bugetar, subliniind că elaborarea unui plan concret pentru diminuarea cheltuielilor publice nu mai poate fi amânată. Nicuşor Dan cere reducerea cheltuielilor publice Într-o postare publică pe Facebook, acesta a atras atenția că toate informațiile privind structura viitorului Guvern sau posibilele nominalizări pentru ministere sunt, în prezent, „simple speculații”. Citește și: Ce conține cererea lui Simion de anulare a alegerilor: susține că STS i-a furat 1,6 milioane de voturi „Prioritatea principală în această perioadă este corectarea deficitului bugetar, iar dialogul cu partidele politice se va axa exclusiv pe identificarea soluţiilor în acest sens”, a scris miercuri Nicușor Dan. El a adăugat că este esențială elaborarea unui plan de măsuri concrete pentru reducerea cheltuielilor publice, măsuri care ar trebui aplicate fără întârziere. Președintele ales respinge ideea creșterii TVA Într-o declarație oferită marți pentru Pro TV, președintele ales a reiterat că nu susține creșterea TVA, ci preferă ca soluția să vină din optimizarea cheltuielilor publice. „Îmi menţin punctul de vedere: nu este necesară creșterea TVA. Cheltuielile trebuie reduse pentru a rezolva problema deficitului bugetar”, a afirmat acesta. Întâlniri cu experți și mediul de afaceri Nicuşor Dan a anunțat că marți a avut o întâlnire tehnică cu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, în care au discutat în detaliu despre bugetul național și structura deficitului. Pentru seara de miercuri, el a programat o întâlnire cu reprezentanți ai mediului de afaceri, iar joi ar putea avea loc o discuție cu actualul ministru de Finanțe. Discuții paralele despre bugetul pe 2025 și 2026 „Azi am discutat vreo patru ore, în detaliu, bugetul național consolidat și structura deficitului. Mâine seară mă voi întâlni cu reprezentanți ai mediului de afaceri și, ulterior, vom discuta cum abordăm problema deficitului”, a explicat Nicușor Dan. Acesta a adăugat că, în paralel cu negocierile pentru formarea noului guvern, își dorește un dialog axat pe bugetul României pentru a doua jumătate a anului 2025 și anul 2026.

Elon Musk își reduce donațiile politice (sursa: YouTube/Qatar Economic Forum)
Eveniment

Musk anunță că va reduce drastic sponsorizările pentru republicani și că vânzările Tesla își revin

Elon Musk își reduce donațiile politice. Miliardarul american Elon Musk a declarat marți, în cadrul Forumului Economic din Qatar, că intenționează să reducă în mod considerabil finanțările pentru campaniile electorale. În 2024, Musk a alocat peste 290 de milioane de dolari pentru a susține candidații Partidului Republican la alegerile prezidențiale și legislative. Elon Musk își reduce donațiile politice „În termeni de cheltuieli politice, voi face mai puține în viitor. Cred că am făcut suficient”, a declarat Musk. Citește și: Perdanții din USL vor să reformeze politica: după Ponta, și Antonescu se oferă să se lupte Decizia lui Musk ar putea influența considerabil alegerile interimare din 2026, în condițiile în care acesta a fost unul dintre cei mai importanți donatori pentru Partidul Republican. Musk a contribuit cu aproximativ un sfert de miliard de dolari pentru susținerea lui Donald Trump în cursa prezidențială și a înființat un așa-numit Departament pentru Eficiență Guvernamentală, pe care îl coordonează personal. Îngrijorări privind implicarea în guvern și rolul la Tesla Implicarea tot mai accentuată a lui Musk în activitățile guvernamentale a stârnit preocupări legate de timpul alocat funcției de CEO la Tesla. Întrebat dacă va rămâne în continuare la conducerea companiei, Elon Musk a răspuns clar: „Da, nu este absolut nicio îndoială.” Tesla dezminte zvonurile privind înlocuirea lui Musk Robyn Denholm, președintele Tesla, a respins un articol publicat de Wall Street Journal, care susținea că board-ul companiei ar fi început căutarea unui nou director general. Conform sursei, consiliul de administrație ar fi contactat mai multe firme de recrutare din cauza tensiunilor interne, scăderii veniturilor și implicării excesive a lui Musk în afacerile de la Washington. Tesla se relansează pe piețele non-europene În cadrul aceluiași forum, Musk a afirmat că Tesla și-a relansat vânzările și are o poziție solidă în piețele din afara Europei. În Europa, compania a fost afectată de proteste generate de opiniile politice ale lui Musk și de sprijinul său declarat pentru fostul președinte Donald Trump. Cel mai bogat om din lume Elon Musk este, în continuare, cel mai bogat om de pe planetă, cu o avere estimată de 423 de miliarde de dolari, potrivit revistei Forbes. Acesta îl depășește semnificativ pe următorul clasat, Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta.

Meloni, performanță economică surprinzătoare pentru Italia (sursa: Facebook/Giorgia Meloni)
Internațional

Cum a reușit Italia să își reducă datoria publică: stabilitatea guvernului Meloni, un factor decisiv

Meloni, performanță economică surprinzătoare pentru Italia. Deși rămâne una dintre cele mai îndatorate țări din Europa, Italia înregistrează progrese remarcabile în mai mulți indicatori economici-cheie. Sub conducerea premierului Giorgia Meloni și a ministrului de Finanțe Giancarlo Giorgetti, țara își recapătă treptat stabilitatea financiară. Unul dintre factorii decisivi: stabilitatea guvernamentală oferită de Meloni. Meloni, performanță economică surprinzătoare pentru Italia În 2024, Italia a înregistrat un excedent primar de 0,44% și un deficit bugetar de doar 3,4% din PIB, față de 3,8% cât era prevăzut inițial. Citește și: Perdanții din USL vor să reformeze politica: după Ponta, și Antonescu se oferă să se lupte Totodată, datoria publică, care în 2020 era de 155% din PIB, a fost redusă semnificativ până la 135,3% în 2024. Această evoluție pozitivă este atribuită unei gestionări riguroase a finanțelor publice și unei serii de măsuri economice coerente. Unul dintre factorii decisivi în această redresare este stabilitatea politică. În timp ce alte state, precum Franța, au trecut prin instabilitate guvernamentală, cu patru premieri între 2022 și 2025 și o dizolvare a parlamentului, guvernul condus de Giorgia Meloni se menține la putere de 32 de luni – o performanță rară în politica italiană recentă. Măsuri economice eficiente și venituri neprevăzute Guvernul italian a implementat o serie de reforme menite să stimuleze veniturile și să reducă presiunea fiscală asupra populației. A scăzut taxele pentru gospodăriile cu venituri mici Au fost recuperate miliarde de euro din evaziunea fiscală Au fost create locuri de muncă stabile, cu contracte pe durată nedeterminată Vânzarea masivă de titluri de stat către populație Potrivit lui Marco Fortis, vicepreședinte al Fundației Edison, „veniturile statului în 2024 au fost mult peste așteptări”. Titlurile de stat italiene pe 10 ani (BTP) oferă randamente printre cele mai atractive din zona euro, atrăgând investitori străini. Drept consecință, agențiile de rating și-au îmbunătățit evaluările. Agenția S&P a crescut ratingul datoriei Italiei de la BBB la BBB+, cu perspectivă stabilă Moody’s urmează să publice o nouă evaluare pe 23 mai, care ar putea confirma această tendință pozitivă Prognoze optimiste: cel mai mare excedent primar din Europa? Fondul Monetar Internațional estimează că Italia ar putea înregistra, până în 2030, cel mai mare excedent primar din Uniunea Europeană – până la 1,8% din PIB. Acest lucru ar consolida și mai mult încrederea internațională în economia italiană. Totuși, rămân provocări majore: o demografie în declin și o creștere economică modestă, care pot influența pe termen lung sustenabilitatea progreselor actuale.

AmCham cere soluții pentru reducerea deficitelor (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Nicușor Dan are "de rezolvat rapid ecuaţia cu multe necunoscute a deficitelor", avertizează AmCham

AmCham cere soluții pentru reducerea deficitelor. Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) îl felicită pe noul președinte ales, Nicușor Dan, și transmite că rezolvarea problemelor legate de deficite trebuie să devină o prioritate imediată pentru viitorul Guvern și Parlamentul României. AmCham cere soluții pentru reducerea deficitelor Potrivit AmCham, votul exprimat de români pe 18 mai 2025 reprezintă o reconfirmare a valorilor europene și transatlantice, partajate de România și apreciate de comunitatea internațională de afaceri. Citește și: Ponta face o propunere de preluare a PSD, dar fără el ca președinte. Grindeanu, desființat Reprezentanții AmCham subliniază complexitatea situației economice și transmit că soluțiile pot fi găsite doar printr-un dialog real între sectorul public și cel privat. Obiectivele privind scăderea deficitelor trebuie echilibrate cu nevoile contribuabililor care susțin economia. Piețele reacționează pozitiv Reacțiile imediate ale piețelor financiare arată un început de restabilire a încrederii în economia României. Însă, pentru ca acest capital de încredere să fie menținut și consolidat, este nevoie de un Guvern stabil și credibil, susținut de o majoritate parlamentară solidă. Vlad Boeriu, președintele AmCham România, afirmă că după o perioadă electorală prelungită care a slăbit România din punct de vedere economic și instituțional, urmează o etapă dificilă, dar plină de oportunități de repoziționare strategică în regiune și în parteneriatul cu SUA. Mediul de afaceri susține reformele structurale Comunitatea AmCham, formată din 600 de companii americane, internaționale și românești care generează 20% din PIB-ul României, susține: Menținerea cotei unice de impozitare Eliminarea măsurilor fiscale instabile Deblocarea fondurilor europene Reducerea evaziunii fiscale Eficientizarea cheltuielilor publice Reforma administrativă și meritocrația în sistemul public AmCham atrage atenția că măsurile economice urgente care vor fi adoptate în perioada următoare trebuie discutate în mod transparent cu mediul de afaceri, pentru ca România să avanseze sustenabil. AmCham România: o voce esențială în dialogul public-privat Camera de Comerț Americană în România este cea mai reprezentativă organizație de afaceri care promovează dialogul între autorități și mediul privat. Membrii săi activează în 32 de sectoare economice, generează peste 250.000 de locuri de muncă și o cifră de afaceri cumulată de peste 65 de miliarde de euro. AmCham este membru acreditat al Camerei de Comerț a SUA și parte din rețeaua Camerelor de Comerț Americane din Europa.

CIA va reduce 1.200 de posturi (sursa: X/CIA)
Internațional

CIA își reduce personalul cu 1.200 de posturi, aproximativ 5% din efective, din motive financiare

CIA va reduce 1.200 de posturi. CIA, principala agenție de informații externe a Statelor Unite, urmează să elimine 1.200 de posturi, potrivit unui articol publicat vineri de Washington Post. Măsura vine în contextul noilor propuneri bugetare de austeritate prezentate de administrația Donald Trump. CIA va reduce 1.200 de posturi Conform sursei citate, administrația Trump i-a informat pe membrii Congresului că reducerile vor fi implementate gradual, de-a lungul mai multor ani, fără disponibilizări directe. Citește și: Lasconi a fost doar poștașul. Petarda împotriva lui Nicușor Dan, fabricată de tabăra Antonescu-Ciolacu Măsura face parte dintr-un plan mai amplu de reducere a aparatului federal. CIA nu confirmă cifrele, dar promite eficiență sporită Un purtător de cuvânt al CIA a refuzat să confirme datele exacte, însă a precizat că directorul John Ratcliffe „acționează rapid pentru a alinia personalul CIA la noile priorități de securitate națională stabilite de guvern”. Oficialii CIA au subliniat că reformele urmăresc „o mai bună capacitate de îndeplinire a misiunilor strategice” ale agenției. CIA, prima agenție de informații care a anunțat reduceri în 2025 În contextul politic actual, CIA a fost prima instituție din comunitatea de informații americane care a răspuns inițiativei administrației Trump de a reduce mii de posturi din sistemul public și de a diminua rolul statului federal. Cifrele exacte rămân secrete, dar estimările vorbesc despre 21.000 de angajați Atât numărul total al angajaților CIA, cât și bugetul său anual sunt informații clasificate. Cu toate acestea, scurgerile de informații făcute publice în 2013 de Edward Snowden și publicate de Washington Post indicau atunci un total de aproximativ 21.000 de angajați. Reducerile ar putea afecta și NSA Tot Washington Post menționează că planul de reducere a posturilor nu se limitează doar la CIA. Agenția Națională de Securitate (NSA) – responsabilă cu interceptările și spionajul informatic – ar putea fi, de asemenea, afectată de aceste măsuri.

Diaspora, program mai scurt de vot la prezidențialele 2025 (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Românii din Occident au duminică mai puțin timp să voteze: secțiile se închid la 21.00 ora României

Diaspora, program mai scurt de vot - comparativ cu alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, modificările sunt minime, dar pot fi esențiale. Diaspora, program mai scurt de vot Votanții din străinătate trebuie să știe că unele secții de votare vor fi închise mai devreme, în funcție de fusul orar, iar membrii comisiilor electorale vor primi o indemnizație cu 25% mai mică față de scrutinul precedent. Citește și: Important susținător al lui Crin Antonescu, despre "pozele" lansate de Lasconi: Fake grosolane care folosesc Rusiei Românii din diaspora pot vota începând de vineri, dar în țările din vestul Europei, secțiile se vor închide simultan cu cele din România. În țară, votarea are loc duminică între orele 7.00 și 21.00. Alegătorii vor primi un singur buletin de vot, ce conține 11 candidați, fiecare într-un chenar individual. Voturile sunt anulate dacă ștampila este aplicată în afara chenarului sau pe mai multe opțiuni simultan. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rafila recunoaște că se vor tăia fondurile alocate spitalelor prin PNRR Foto: Facebook
Politică

Rafila recunoaște că se vor tăia fondurile alocate spitalelor prin PNRR

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, recunoaște că se vor tăia fondurile alocate spitalelor prin PNRR, tăierea nu va fi „substanțială”. El nu și-a asumat nici o răspundere și a arătat cu degetul spre ministerul Apărării și spitalele care ar fi schimbat indicatorii tehnici.  Citește și: Dezbaterea organizată de Digi, demolată bucată cu bucată de un fotograf profesionist: „Sunt curios care din regia de emisie avea fetișuri cu Olguța” El a arătat că au fost semnate contracte pentru 24 de spitale eligibile pentru a accesa fonduri din PNRR. Luni a fost făcută publică o notă a ministrului Proiectelor Europene, Marcel Boloș, care arăta că Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR. Inițial, PNRR prevedea construcția, din aceste fonduri, a 24 de spitale, dar acum guvernul Ciolacu II își asumă finalizarea, cu fonduri PNRR, a doar 13 spitale.  Rafila recunoaște că se vor tăia fondurile alocate spitalelor prin PNRR „Noi am semnat, din cele 27 de spitale eligibile, 24 de contracte. Asta a fost ceea ce a semnat Ministerul Sănătăţii cu diverşi beneficiari. Ele se găsesc în diverse stadii. Unele sunt foarte avansate, vă dau trei exemple, Agrippa Ionescu, Cluj şi Bistriţa. Altele se găsesc în stadii intermediare, dar sunt şi spitale care au semnat şi ele, la rândul lor, contractele de execuţie, dar ulterior au schimbat anumiţi indicatori tehnico-financiari şi au renunţat să le facă şi nu reuşesc să le facă în termen. Dau un exemplu, sunt patru centre de politraumă ale Ministerului Apărării Naţionale, două dintre ele sunt avansate sau chiar foarte avansate, mă refer la cel de la Sibiu şi cel de la Craiova", a afirmat Alexandru Rafila, marţi, la o conferinţă de presă.El a anunţat că la două dintre ele s-a renunţat, cele de la Piteşti şi Braşov, pentru că au schimbat indicatorii tehnico-financiari, valorile sunt mult mai mari şi complexitatea lucrării nu permite finalizarea la timp a acestor unităţi spitaliceşti.Alexandru Rafila a punctat că nu se va înregistra „o diminuare substanţială a fondurilor".„În ceea ce priveşte diminuarea, ea nu va fi substanţială sau nu va fi, pentru că costurile execuţiei acestor spitale s-au schimbat faţă de momentul contractării iniţiale, iar acesta este un argument de care ţine cont Comisia Europeană în alocarea fondurilor şi o să finalizăm, după ce o să aibă discuţie cei de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene cu reprezentanţii Comisiei Europene, să avem o proiecţie bugetară clară. Facem plăţi în fiecare lună, facem circa 300 de milioane de lei în fiecare lună plăţi către beneficiari, nu sunt (...) numai spitalele", a afirmat Alexandru Rafila.

Ciolacu minte fără jenă că a redus „5% din anvelopa salarială Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Ciolacu minte fără jenă că a redus „5% din anvelopa salarială”. Fapte: aceasta a crescut cu 18,6%

Premierul PSD Marcel Ciolacu minte fără jenă că a redus „5% din anvelopa salarială”. Însă datele ministerului de Finanțe - care sunt publicate lunar - arată că cheltuielile de personal, salariile bugetarilor, au crescut cu 18,6% în ianuarie 2025 față de ianuarie 2024. Citește și: Avalanșă de noi biruri, în timp ce Guvernul nu taie nici o cheltuială: cresc taxele pe case și mașini. Impact: 1,1% din PIB Ciolacu s-a lăudat, azi, cu reromele pe care le face „silențios”. „Eu prefer o abordare mai silenţioasă, cu acte normative ţintite şi foarte clare, cu reduceri de buget şi de anvelope bugetare”, a spus el. În context, el a fost întrebat ce reduceri s-au făcut la buget în urma restructurărilor din sistemul bugetar. Ciolacu minte fără jenă că a redus anvelopa salarială „O groază, în primul rând 5% din anvelopa salarială, dar, repet, nu am făcut-o cu tam-tam. În momentul acesta aţi văzut cu posturile contractuale, se scot toate la concurs. Mai întinereşte şi aparatul central şi local”, a susținut el. În realitate, potrivit datelor ministerului de Finanțe, față de ianuarie 2024, în ianuarie 2025 așa numitele „cheltuieli de personal” - salariile bugetarilor - au crescut cu 18,6%. Mai rău, dacă în ianuarie 2024 aceste cheltuieli erau la un nivel de 21,4% din totalul cheltuielilor bugetare, acum au ajuns la 24,3%.  Nota de fundamentare a execuției bugetare pe ianuarie nu oferă nici o explicație, ci doar consemnează, sec: „Cheltuielile de personal au însumat 14,01 mld lei, în creștere cu 18,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la nivelul de 0,7%”.  Ciolacu a susținut că la Secretariatul General al Guvernului (SGG) va urma o reducere de aproape 1.800 de persoane. În ultimii ani, personalul SGG a crescut cu sute de angajați.  La Secretariatul General al Guvernului s-au angajat, în decembrie 2024, cel puțin 33 de persoane, numărul angajaților ajungând la 4.601. Pentru comparație, în august 2020, când premier era Viorica Dăncilă, numărul angajaților SGG era de 3.133. În martie 2021, a ajuns la 4.473.

SUA propun reducerea nicotinei din țigări (sursa: Facebook/U.S. Food and Drug Administration)
Internațional

SUA propun reducerea nicotinei din țigări

SUA propun reducerea nicotinei din țigări. Autoritățile americane au propus o măsură revoluționară: reducerea conținutului de nicotină din țigări la niveluri care nu creează dependență. Această inițiativă ar putea reduce semnificativ numărul fumătorilor și ar afecta veniturile industriei tutunului. SUA propun reducerea nicotinei din țigări Agenția pentru Alimente și Medicamente (FDA) din SUA a propus plafonarea nicotinei la 0,7 miligrame pe gram de tutun în țigarete, trabucuri și alte produse similare. Citește și: Călin Georgescu, aberații în serie în interviul dat unui conspiraționist american: „UE, arma politică a globaliștilor, NATO este cea militară” Scopul este de a reduce dependența și, implicit, expunerea la substanțele toxice eliberate prin arderea tutunului. Produsele alternative, precum țigările electronice, pungile cu nicotină și dispozitivele cu tutun încălzit, nu vor fi afectate de această măsură. "Prin reducerea nivelului de nicotină... până la un nivel suficient de scăzut pentru a nu mai crea dependență susținută, ciclul de expunere la aceste chimicale toxice poate fi întrerupt", a declarat Brian King, directorul Centrului pentru Produse de Tutun din cadrul FDA. Impactul asupra sănătății Conform estimărilor FDA, această măsură ar putea avea un impact semnificativ asupra sănătății publice. 48 de milioane de adolescenți și tineri adulți ar putea fi preveniți de la a începe să fumeze. Peste 12,9 milioane de fumători ar renunța la fumat într-un an de la implementarea măsurii. 19,5 milioane de fumători ar renunța la acest obicei în termen de cinci ani. Industria tutunului reacționează Marile companii din industria tutunului, precum British American Tobacco (BAT) și Altria (producătorul Marlboro), au criticat propunerea, considerând-o inutilă și fără fundament științific. "Aceste acțiuni ar elimina eficient țigările legale", au declarat reprezentanții BAT, avertizând asupra creșterii pieței negre de produse cu nicotină. O propunere "revoluționară" Susținătorii măsurii, precum Yolanda Richardson, președinta Campaniei pentru Copii Fără Tutun, consideră că propunerea FDA este revoluționară și îndeamnă autoritățile să o implementeze cât mai curând. "Propunerea FDA schimbă cu adevărat jocul", a afirmat Richardson, solicitând președintelui ales Donald Trump să sprijine această inițiativă. Publicul are termen până în luna septembrie pentru a trimite observații asupra acestei propuneri. FDA estimează că reglementările finale vor intra în vigoare la doi ani după publicarea deciziei oficiale.

Reducerea sporurile salariale abuzive, cer Finanțele (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Economie

Reducerea sporurile salariale abuzive, cer Finanțele

Reducerea sporurile salariale abuzive, cer Finanțele. Planul bugetar-structural pe termen mediu (2025-2031) aduce în prim-plan măsuri esențiale pentru reforma salarizării din sectorul public: revizuirea coeficienților de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și limitarea sporurilor. Planul bugetar-structural Revizuirea coeficienților de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și limitarea sporurilor sunt principalele măsuri vizate în reforma salarizării din sectorul public, conform Planului bugetar-structural pe termen mediu (2025-2031), publicat de Ministerul Finanțelor. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” Planul prevede revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru diferite familii ocupaționale din sectorul public, cu scopul de a stabili criterii clare pentru ierarhizarea profesională. Revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru echitate salarială Aceste modificări urmăresc reducerea disparităților salariale și asigurarea unei remunerări corecte, în concordanță cu responsabilitățile, experiența și calificările angajaților. Reforma vizează asigurarea unei compensații adecvate pentru angajații din sectorul public, reducând riscul disputelor și ineficiențelor. Reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală O altă măsură este reintroducerea grilelor salariale pentru angajații din administrația locală, atât publici, cât și contractuali. Aceste grile vor asigura consistență în practicile de remunerare între administrația locală și cea centrală, prevenind fragmentarea și inegalitatea salarială. Măsura susține echitatea, asigurând că angajații din administrația locală sunt remunerați similar cu cei din administrația centrală. Reducerea sporurile salariale abuzive, cer Finanțele Planul include și limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază, pentru a controla inflația salarială și a susține finanțele publice. "Limitarea sporurilor reduce, de asemenea, potenţialul de abuz şi asigură că remuneraţia este mai predictibilă şi echitabilă pentru toţi angajaţii. Aceasta contribuie la sustenabilitatea fiscală, asigurând că cheltuielile salariale din sectorul public rămân gestionabile şi nu pun presiuni asupra bugetelor guvernamentale. Noul cadru juridic va fi pus în aplicare, în acelaşi timp, pentru toate categoriile profesionale, pentru a se evita apariţia unor noi dezechilibre în sistemul de salarizare din sectorul public. De asemenea reforma sistemului de salarizare în sectorul public va avea în vedere încadrarea în plafoanele de cheltuieli de personal avute în vedere la stabilirea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar pentru perioada de prognoză 2025-2031", se arată în Planul publicat vineri seara la Ministerul Finanţelor. Prin această măsură, remunerarea se va baza mai mult pe salariul de bază decât pe sporuri discreționare. Limitarea sporurilor reduce potențialul de abuz și asigură o remunerație echitabilă și previzibilă pentru angajați, sprijinind totodată sustenabilitatea fiscală și gestionarea cheltuielilor publice. Implementarea cadrului juridic unitar Planul bugetar include măsuri pentru aplicarea unui cadru juridic unitar în toate categoriile profesionale din sectorul public, prevenind noi dezechilibre salariale. Reforma salarizării se va încadra în plafoanele de cheltuieli stabilite pentru ajustarea deficitului bugetar până în 2031. Reforma salarizării publice este una dintre măsurile-cheie pentru ajustarea treptată a deficitului bugetar și face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Consultări publice și aprobare din partea Comisiei Europene Planul a fost supus dezbaterii publice pe 16 octombrie, în cadrul Consiliului Național Tripartit, și în consultări cu reprezentanți ai mediului de afaceri și autorităților publice locale. Urmează să fie transmis Comisiei Europene, care și-a dat acordul de principiu pentru măsurile incluse, au precizat surse guvernamentale.

Guvernul va reduce deficitul „protejând” microîntreprinderile Foto: Twitter
Politică

Guvernul va reduce deficitul „protejând” microîntreprinderile

Guvernul promite Comisiei Europene că va reduce deficitul fără să se atingă de cota unică și „protejând” microîntreprinderile. Citește și: EXCLUSIV Nordis achiziționa trimestrial câte o mașină de lux. În trei ani a luat un BMW, un Bentley și opt Mercedes-uri, toate noi. În parcare avea deja un Porsche, un Ferrari și alte șase Mercedes-uri Într-o sinteză a așa-numitului „Planul structural fiscal pe termen mediu (PFSTM)”, prin care Executivul propune oficialilor de la Bruxelles reducerea pe termen de șapte ani a deficitului bugetar, se arată că acest plan „nu implică scăderea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi, permițând acestora să își mențină beneficiile fiscale existente”. Guvernul va reduce deficitul „protejând” microîntreprinderile „Planul prevede păstrarea cotei unice de impozitare, ceea ce reprezintă un punct central al politicii fiscale adoptate de stat. Această abordare asigură continuitatea unui sistem fiscal simplificat, ușor de administrat și predictibil pentru contribuabili, fără a introduce impozitări progresive. Planul nu implică scăderea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi, permițând acestora să își mențină beneficiile fiscale existente. Aceasta este o măsură menită să susțină sectorul micilor afaceri, care joacă un rol important în economie”, se arată în document. În plan, Guvernul se angajează să constituie „o bază de date care urmărește costurile medii ale instituțiilor publice”. „Oferind un punct de referință pentru cheltuielile publice, baza de date ajută la identificarea deviațiilor și a cheltuielilor excesive. În acest sens, prin utilizarea informațiilor furnizate de baza de date, va fi analizată posibilitatea introducerii unor normative de cheltuieli pentru instituțiile publice. Prin implementarea unui mecanism de control pentru creșteri de costuri de peste 20% față de medie, reforma limitează risipa și impune o justificare riguroasă pentru orice depășire semnificativă”, arată documentul.

Pascu, drogatul ucigaș, și-a recunoscut faptele (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Pascu, drogatul ucigaș, și-a recunoscut faptele

Pascu, drogatul ucigaș, și-a recunoscut faptele. Vlad Pascu, drogatul care a intrat cu mașina într-un grup de opt tineri la 2 Mai ucigând, astfel, pe doi dintre ei, și-a recunoscut faptele la termenul de joi de la Judecătoria Mangalia. Pascu, drogatul ucigaș, și-a recunoscut faptele Prin urmare, judecătoarea de caz a acceptat procedura simplificată. Citește și: VIDEO Dezinteres șocant al judecătoarei din dosarul ucigașului drogat Vlad Pascu: l-a întrebat pe tatăl unui tânăr omorât în accident dacă fiul lui este în sală Ceea ce ar însemna o reducere cu o treime a pedepsei care va fi decisă în speță. Părinții celor doi tineri uciși au cerut încă dinaintea începerii procesului schimbarea încadrării juridice, însă solicitarea nu a fost dezbătută până acum. De asemenea, ei au cerut recuzarea judecătoarei, solicitare respinsă. Este vorba de judecătoarea care, la primul termen, a întrebat dacă este în sală Sebastian Olariu, unul dintre tinerii uciși în accident. Părinții vor omor, nu ucidere din culpă Adrian Cuculis, avocatul părinților celor doi tineri uciși, a declarat pentru HotNews.ro că Pascu a fost audiat timp de aproximativ 40 de minute prin videoconferință și și-a recunoscut faptele. Judecătoarea Ancuța Ioana Popoviciu a admis, la cererea avocaților lui Vlad Pascu, procedura simplificată pentru acest proces, ceea ce ar însemna reducerea pedepsei cu o treime, a explicat avocatul. Părinții victimelor au solicitat, în schimb, încă dinaintea începerii procesului, schimbarea încadrării juridice pentru Vlad Pascu din ucidere din culpă în omor, cerere care încă nu a fost dezbătută.

Investiţiile străine directe s-au redus la 6,58 miliarde de euro în 2023 Foto: Facebook Guvernul României
Economie

Investiţiile străine directe s-au redus în 2023

Investiţiile străine directe s-au redus la 6,58 miliarde de euro în 2023, arată datele publicate azi de Banca Națională. În 2022, ele au însumat 10,039 miliarde de euro. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Investiţiile străine directe s-au redus la 6,58 miliarde de euro în 2023 „Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 6,587 miliarde de euro (comparativ cu 10,039 miliarde de euro în perioada ianuarie - decembrie 2022), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 6,548 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 39 milioane euro", se arată în comunicatul BNR. Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a scăzut anul trecut cu 4,86%, comparativ cu 2022, la 7.010 unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele peste 7.000 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 125,66 milioane de dolari, în creştere de aproape trei ori faţă de capitalul subscris al firmelor înmatriculate în perioada ianuarie - decembrie 2022, de 45,56 milioane de dolari. În decembrie 2023, au fost înmatriculate 563 de societăţi noi cu participare străină la capitalul social. În funcţie de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (22,38% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (22,02% din total) şi transport, depozitare şi comunicaţii (15,99%). La finele lunii decembrie 2023, în România existau 251.226 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la aproape 69,84 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 52.756 (capital subscris de 3,31 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 13,008 miliarde de dolari, în 6.084 de firme.

Statele UE reduc ajutoarele refugiaților ucraineni (sursa: Inquam Photos/Casian Mitu)
Eveniment

Statele UE reduc ajutoarele refugiaților ucraineni

Statele UE reduc ajutoarele refugiaților ucraineni. Războiul din Ucraina a provocat în Europa cea mai mare deplasare de oameni de la al Doilea Război Mondial: peste șase milioane de refugiați ucraineni. Pe 3 ianuarie 2024, în Europa erau înregistrați 5.936.700 de refugiați din Ucraina. Comparativ cu numărul populației, Polonia e pe primul loc în acordarea de protecție temporară, găzduind 955.110 de persoane. Citește și: Rusia nu se va opri în Ucraina, după ce acest război se va sfârși, avertizează ministrul leton de Externe Pe locul doi se situează Germania, cu 1.235.960, iar pe locul al treilea, Republica Cehă, cu 357.960. Deși, inițial, refugiații ucraineni au fost primiți cu brațele deschise în statele Uniunii Europene, guvernele oferind imediat adăpost și ajutoare sociale, după aproape doi ani, entuziasmul a început să scadă. Beneficiile guvernamentale pentru refugiați se diminuează sau dispar cu totul. Uneori anunțate, alteori, trecute sub tăcere. România a cheltuit 122 de milioane de euro România găzduiește în prezent 140.585 de refugiați ucraineni. Imediat după invazia rusă în țara vecină, Bucureștiul a primit multe laude internaționale pentru modul cum a primit refugiații. În primele luni de la declanșarea războiului, România a alocat aproximativ 63 de milioane de euro pentru ajutorarea celor fugiți din calea trupelor ruse. Până în iunie 2023, statul român a susținut financiar refugiații din Ucraina cu o sumă estimată de institutul economic german IfW Kiel la 122 de milioane de euro. Sprijinul statului român s-a dovedit a fi, însă, unul precar. La sosirea în România, refugiații ucraineni erau dependenți de ajutorul oferit de ONG-uri sau de persoane fizice. Mai mult de jumătate dintre ucraineni au declarat că societatea civilă i-a ajutat mai mult decât autoritățile. În prezent, există restanțe la plata subvențiilor. Gratuitatea transportului, inițiată în 2022, s-a redus pe o perioadă de doar cinci zile de la intrarea refugiatului în țară. Din cauză că nu s-a depus nici un efort real de integrare, din cei peste 140.000 de refugiați, mai puțin de 7.000 au reușit să se angajeze. Programul "50/20", eșuat în speculă Pe 27 februarie 2022, Guvernul României a adoptat OUG nr. 15/2022, prin care se constituia cadrul juridic necesar acordării de sprijin şi asistenţă umanitară refugiaților din Ucraina. Una din primele măsurile de sprijin instituite a fost programul "50/20" prin care statul român deconta 50 de lei pe zi pentru cazare și 20 de lei pentru mâncare. Programul a fost însă sistat în luna aprilie 2023. Existau deja restanțe la plăți, însă Guvernul a invocat depistarea mai multor nereguli. Potrivit unui document, guvernul a sesizat că acest program devenise "o sursă de venit atractivă pentru mulți proprietari de locuințe aflați în căutare de chiriași", fapt ce a dus "la creșterea cuantumului chiriilor practicate pe piața liberă, cu impact direct asupra cetățenilor români". Nou program: "2.000/600" De la 1 mai 2023, a intrat în vigoare programul "2.000/600". Acesta prevedea alocarea unei sume de 2.000 de lei de familie, pentru cazare, și 600 de lei de persoană, pentru mâncare. Banii nu mai erau decontați, ci oferiți direct refugiaților. Însă pentru a accesa fondurile, aceștia trebuia să îndeplinească mai multe condiții. În primul rând, să aibă un cont într-o bancă din România. Însă statul român nu a comunicat suficient cu băncile pentru simplificarea procedurilor: solicitantul contului trebuia să înțeleagă limba română, pentru a putea semna contractul în deplină cunoștință de cauză. În lipsa cunoașterii limbii și a unui translator autorizat, multe instituții bancare au refuzat cererile de deschidere de cont. Citește și: A apărut dovada că șeful Protecției Consumatorului, Horia Constantinescu, putea închide Ferma Dacilor! Ultimul control ANPC la amicul lui Constantinescu, în 2017 În plus, pentru acte, refugiații aveau nevoie și de o adresă de rezidență din Ucraina, însă toate documentele lor erau scrise în alfabet chirilic. Refugiații trebuia să le traducă și să le autorizeze. O dată deschis contul în bancă, familiile cu copii aveau să fie supuse unor condiții suplimentare. Suportul financiar era oferit pentru maximum 12 luni, doar dacă adulții erau încadrați în câmpul muncii și copiii înscriși la școală din România. Fetiță ucraineancă, la școala românească Oksana a ajuns în România, împreună cu fiica ei de 11 ani, la finele anului 2022. Proprietarul care i-a găzduit a mărturisit pentru DeFapt.ro că, în primele luni, a plătit din buzunarul propriu toate utilitățile apartamentului (de la întreținere la internet): "Banii din decembrie 2022 urma să fie plătiți în ianuarie 2023. I-am primit abia în luna mai. Banii din aprilie 2023 au fost virați abia pe 3 ianuarie 2024.". Din mai 2023, Oksana a accesat, din nou cu ajutorul proprietarului, programul "2.000/600". Fiind absolventă a Facultății de Turism din Ucraina, nu și-a putut găsi un job potrivit calificării. Pentru a primi ajutorul financiar pentru 12 luni, și-a înscris fetița la o școală din sectorul 6. Deși nici una dintre ele nu cunoaște limba română. Ministerul Educației nu dezvoltase la acea dată nici un fel de program educativ pentru refugiați pentru a-i învăța limba română. Fetița a urmat câteva asemenea cursuri oferite de ONG-uri. Totuși, nu putea ține pasul cu predarea la clasă, care se face în limba română. Pentru a nu stagna educațional, a continuat online și cursurile școlii din Ucraina. O povară pentru un copil, obligat astfel să facă două școli. Dimineața, merge la cursurile școlii românești (unde prezența este obligatorie, dar beneficiile, zero), seara face cursuri online la școala ucraineană, ca să învețe. Noaptea și week-endurile, își face temele. Banii pe lunile mai și iunie 2023, Oksana i-a primit abia în septembrie. Valoarea plăților restante pentru cazarea și hrana refugiaților ucraineni pentru perioada aprilie-iulie 2023 este de 63,7 milioane de euro. Polonia, sumă enormă în 2022 pentru refugiați După izbucnirea războiului, Varșovia a ajutat imediat refugiații ucraineni, oferind cazare gratuită, acces la educație, asistență medicală și ajutoare familiale. În 2022, suma alocată refugiaților ucraineni a fost de 8,36 miliarde de euro. Printre altele, refugiații ucraineni au beneficiat și de programele guvernamentale "Familie 500+" și "Bun început". "Familie 500+" este un ajutor financiar acordat de guvern familiilor cu copii în întreținere. Acestea primesc, lunar, 500 PLN (aproximativ 115 euro) pentru fiecare copil, până la împlinirea vârstei de 18 ani, indiferent de venitul familiei. "Bun început" este un ajutor financiar de 300 PLN (69 de euro) pentru toți elevii care încep anul școlar. Indemnizația se acordă o dată pe an pentru fiecare copil care frecventează școala până când acesta împlinește 20 de ani. Potrivit datelor guvernamentale, pentru refugiații ucraineni din Polonia s-au alocat peste 500 de milioane de euro pentru programul "500+", zece milioane de euro pentru programul "Bun început" și peste 28 de milioane de euro pentru indemnizațiile pentru nou născuți. Statele UE reduc ajutoarele refugiaților ucraineni Acordarea beneficiilor s-a schimbat, însă, în primăvara anului trecut. În martie 2023, o nouă lege a prevăzut că refugiații care locuiesc în Polonia mai mult de 120 de zile trebuie să acopere 50% din costurile cazării, iar cei a căror ședere depășește 180 de zile va trebui să acopere 75%. Pe 2 septembrie 2023, guvernul polonez a închis cel mai mare adăpost înființat pentru adăpostirea ucrainenilor care fugeau de invazia rusă. Acesta găzduia peste 9.000 de refugiați. La sfârșitul anului trecut, Piotr Müller, purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, a declarat că în 2024 extinderea sprijinului pentru refugiații ucraineni este incert: "Să ne amintim că reglementările sunt temporare și expiră la începutul anului viitor. Nimic nu este permanent.". În același timp, Müller a vorbit și despre plângerea Kievului împotriva embargoului polonez pe cereale: "Susținem Ucraina împotriva atacului rusesc. Aceasta privește și siguranța noastră. (...) Dar e inacceptabil ca atunci când interesele noastre economice sau agricole sunt amenințate, să fim supuși unei asemenea presiuni, morale sau legale.”. Pe de altă parte, dacă beneficiile le sunt retrase, refugiații ucraineni din Polonia vor decide să plece în alte state, precum Germania. Or, cum procentul inserării acestora în piața muncii poloneze a devenit deja unul semnificativ (65%), angajatorii au intrat în alertă. "Există o mare incertitudine în rândul angajatorilor, dacă guvernul va prelungi termenele limită sau va introduce modificări în cea ce privește refugiații ucraineni. Situația în companii este tensionată", a declarat Nadia Kurtieva, expertă în piața muncii, din cadrul Confederației Lewiatan. Alocația socială germană, foarte mare Până în prezent, Guvernul federal al Germaniei a oferit Ucrainei un ajutor în valoare totală de aproximativ 28 de miliarde de euro, sub formă de sprijin umanitar, plăți directe sau sprijinit armat. Doar pentru refugiații din Ucraina, Germania a alocat, în 2023, 6,8 miliarde de euro. 3,75 miliarde de euro au fost fonduri ale guvernului federal, restul a fost asigurat din fondul guvernelor landurilor. Din iunie 2022, refugiații ucrainenii în Germania au beneficiat pe termen nelimitat de alocația socială pe care o primește temporar orice cetățean german: 502 de euro pentru adulți și un supliment de 420 de euro pentru fiecare copil. Cazarea și costurile suplimentare au fost și sunt încă acoperite de stat. În plus, guvernul federal a mizat pe integrarea refugiaților, oferind cursuri de limbă germană: aproximativ 60% dintre refugiații ucraineni au urmat astfel de cursuri. Spre deosebire de Polonia și Republica Cehă, unde refugiații ucraineni primeau mai puține beneficii, fiind nevoiți să se angajeze în locuri de muncă prost plătite, Germania a dorit ca aceștia să poată obține un loc de muncă corespunzător calificărilor. Strategia a dat, însă, greș: din octombrie 2022, proporția celor care s-au angajat a crescut doar cu un punct procentual. Beneficiile sociale în Germania, fiind atât de mari, au redus motivația de a căuta un loc de muncă. În timp ce, în Polonia, 65% dintre refugiații ucraineni au, în prezent, un loc de muncă, iar în Republica Cehă, 51%, în Germania, rata este de doar 19%. Nemulțumire în landuri Anul trecut, în septembrie, guvernul federal a anunțat că Germania intenționează să reducă ajutorul financiar alocat refugiaților ucraineni și să elimine și contribuția pentru integrare și școlarizare. Conform planurilor guvernului federal, statele și municipalitățile urma să fie sprijinite cu maximum 1,7 miliarde de euro în 2024, adică mai puțin de jumătate din ajutorul oferit în 2023, de 3,75 miliarde de euro. Intenția a nemulțumit oficialii landurilor. Pe 6 noiembrie a avut loc o întâlnire a acestora cu Cancelarul federal. S-a decis ca guvernul federal să efectueze către landuri, în prima jumătate a anului 2024, o plată de 1,75 miliarde de euro. Câteva săptămâni mai târziu, landurile au cerut reduceri de beneficii pentru refugiații din Ucraina. "Noii refugiații de război din Ucraina nu ar mai trebui să primească beneficii nelimitate, ci beneficii în conformitate cu Legea privind prestațiile solicitanților de azil", a declarat Reinhard Sager, președintele Consiliului Districtual. Consiliul Districtual a mai cerut înlocuirea beneficiilor în numerar cu beneficii în natură și introducerea obligativității de a lucra pentru refugiați. La sfârșitul lunii decembrie, cancelarul Olaf Scholz a declarat că, în 2024, Germania va oferi în continuare un sprijin considerabil Ucrainei: opt miliarde de euro pentru livrări de arme și ajutor financiar pentru bugetul ucrainean direct sau prin intermediul Uniunii Europene. În ceea ce-i privește pe refugiații ucraineni din Germania, este de așteptat ca suma alocată să fie "mai mare de șase miliarde de euro". Cehia, reduceri de peste 30% Republica Cehă, a alocat, până în ianuarie 2023, 1,96 miliarde de euro pentru refugiații ucraineni. Însă beneficiile financiare s-au diminuat drastic la mijlocul anului trecut. Inițial, refugiații ucraineni din Republica Cehă primeau un ajutor lunar de 200 de euro. După cinci luni, suma scădea la 130 de euro. Asigurarea de sănătate și costurile de cazare în locuințe private erau acoperite de stat, prin "indemnizația solidară" (3.000 de coroane, echivalentul a 121 de euro) De la 1 iulie 2023, LEX Ucraina, legea care prevede acordarea de beneficii refugiaților, a fost modificată. Schimbările au fost ample și au vizat reducerea cheltuielilor statului pentru ajutorarea refugiaților ucraineni cu mai mult de o treime. LEX Ucraina anulează cazarea gratuită pentru refugiații care stau în Republica Cehă mai mult de cinci luni, dacă nu se încadrează în grupuri considerate vulnerabile – persoanele în vârstă de peste 65 de ani, persoanelor cu dizabilități, părinții singuri ai copiilor preșcolari, femeile însărcinate și copii sub 18 ani. Indemnizația solidară, care oferă refugiaților locuințe gratuite, a fost anulată. Noul ajutor pentru acoperirea costurilor lunare, "Alocația umanitară", prevede o sumă de 2.110 coroane (85 de euro). Aceasta nu mai este însă acordată unei persoane care are salariu, fie și minim. Persoanele care se încadrează în grupul considerat a fi vulnerabil au dreptul la aproximativ 4.000 de coroane (162 de euro) doar dacă aparținătorii lor nu câștigă această sumă. În același timp, persoanele vulnerabile au asigurată cazarea în "locuințe umanitare", alocate de primării. Pentru a obține cazarea, aceste persoane trebuie să fie înregistrate în sistem ca "vulnerabile". Însă persoane înregistrate ca fiind vulnerabile în sistemul Ministerului Muncii și Afacerilor Sociale și care primesc alocația umanitară nu sunt înregistrate ca fiind vulnerabile și în sistemul HUMPO, care ține de Ministerul de Interne și care acordă cazare gratuită. Prin urmare, furnizorii de locuințe au încetat să primească banii pentru cazare. Unii au început să ceară suma pentru cazare direct de la refugiați. Statul nu restituie banii, chiar dacă se dovedește greșeala. În luna octombrie, ministerele acuzate de această problemă tehnică au interpretat LEX Ucraina: refugiații nu trebuie să aibă salariu, pentru a primi alocația umanitară, și trebuie să se încadreze în grupul vulnerabil, pentru a fi eligibili pentru cazare. Dacă aparținatorul unei persoane vulnerabile are un salariu, fie el și minim, nu mai primește nici alocația umanitară, nici cazare de urgență. Astfel, o mamă angajată full time, pentru un salariu net de 23.500 de coroane (în jur de 900 de euro) va trebui să plătească aproximativ 8.000 de coroane pe lună pentru cazare, și încă 12.000 de coroane pentru a angaja o bonă, creșele și grădinițele de stat nefiind disponibile. La final, din salariu îi rămân în jur de 3.500 de coroane, aproximativ 140 de euro. În prezent, două treimi dintre nou-veniții cu vârsta peste 17 ani au un loc de muncă, însă nu câștigă nici măcar 150 de coroane (șase euro) net pe oră. Aproape trei cincimi dintre cei angajați muncesc în poziții sub calificările lor. Șapte din zece refugiați din Republica Cehă trăiesc sub pragul sărăciei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră