duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: reactoare

3 articole
Mediu

Reactoarele 3 și 4, linie dreaptă

Reactoarele 3 și 4, linie dreaptă. Legea privind aprobarea semnării Acordului de Sprijin între statul român şi Societatea Naţională Nuclearelectrica pentru Proiectul Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă a fost adoptată, a anunţat, marţi, ministrul Energiei, Virgil Popescu. Reactoarele 3 și 4, linie dreaptă "A fost adoptată Legea privind aprobarea semnării Acordului de Sprijin între Statul român şi Societatea Naţională Nuclearelectrica SA pentru Proiectul Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă! Astfel că Unitatea 3 va intra în exploatare la sfârşitul anului 2030 şi Unitatea 4 în anul 2031. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Le mulţumesc colegilor parlamentari pentru cele 273 de voturi date pentru adoptarea acestei legi foarte importante prin care vom asigura independenţa şi securitatea energetică a României", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook. Scopul acordului este de a stabili modalităţile efective de cooperare între părţi, prin stabilirea unor angajamente şi obligaţii ale Statului român, privind asigurarea măsurilor necesare finanţării proiectului, implementarea şi adoptarea măsurilor de sprijin, inclusiv măsuri de ordin legislativ. De asemenea, acordul stabileşte ca părţile să negocieze şi să încheie contracte de implementare subsecvente, cu respectarea principiilor stabilite de acord. Energie și schimbări climatice Conform datelor publicate pe site-ul Nuclearelectrica, proiectul Unităţilor CANDU 3 şi 4 CNE Cernavodă este prevăzut în Proiectul de Strategie Energetică a României 2019-2030 cu perspectiva anului 2050, precum şi în Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, ca pilon al independenţei energetice a României şi al îndeplinirii ţintelor de decarbonizare asumate de România în calitate de Stat Membru UE. Intenţia statului roman şi a SNN, în conformitate cu noua strategie, este de a realiza acest proiect de aproximativ 2x700 MWe într-un consorţiu euro-atlantic în baza Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România. Acord România - SUA Acesta a fost parafat în octombrie 2020 la Washington DC de guvernele SUA şi al României, aprobat de CE ulterior şi ratificat de Parlamentul României în iulie 2021. De asemenea, există interesul SUA, prin US Exim, de a finanţa proiectele energetice româneşti, inclusiv nucleare, cu 7 miliarde dolari. Citește și: Rusia și China strâng rândurile: Xi îl va vizita pe Putin la 13 luni de la invadarea Ucrainei, Beijing a numit un ministru al Apărării sancționat de SUA pentru colaborare militară cu Moscova Prin implementarea proiectului, contribuţia energiei nucleare în totalul producţiei de energie, la nivel naţional, va fi de 36%, iar contribuţia energiei nucleare în totalul producţiei de energie fără emisii de CO2, de 66%, simultan cu dezvoltarea lanţului intern de aprovizionare şi a altor industrii colaterale. Proiectul prevede construcţia a încă două unităţi CANDU 6 pe amplasamentul CNE Cernavodă, cu o capacitate de 700 MW/Unitate. Costul estimat este de 7 miliarde de euro.

Reactoarele 3 și 4, linie dreaptă (sursa: Facebook/Virgil Popescu)
Reactoare nucleare belgiene, pericol pentru mediu (sursa: Twitter/AFCN - FANC)
Mediu

Reactoare nucleare belgiene, pericol pentru mediu

Reactoare nucleare belgiene, pericol pentru mediu. Autoritatea de Reglementare a Energiei Nucleare din Belgia (FANC) a recomandat Guvernului să nu prelungească durata de viaţă a celor mai vechi trei reactoare ale ţării, din cauza incertitudinilor juridice şi a temerilor legate de siguranţă, potrivit opiniei FANC transmisă Executivului şi consultată de Reuters. Reactoare nucleare belgiene, pericol pentru mediu În schimb, FANC a recomandat pentru următoarele două ierni ajustarea duratei de viaţă a altor două reactoare nucleare - Doel 4 şi Tihange 3 - fără a le opri pentru îmbunătăţiri privind siguranţa. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Conform planului, se vor efectua o serie de manevre eşalonate la reactoare, pentru îmbunătăţiri privind siguranţa, în vederea îndeplinirii în timp a cerinţelor mai stringente de mediu. Conform FANC, prelungirea duratei de viaţă a celor mai vechi trei reactoare ale ţării - Doel 1 şi 2 şi Tihange 1 - provoacă temeri legate de siguranţă, necesită combustibil nuclear suplimentar şi modificarea cadrului de reglementare privind energia nucleară din Belgia. De asemenea, ar fi împotriva dorinţei operatorului de energie nucleară Electrabel, o subsidiară a companiei franceze Engie. Guvernul belgian a discutat luni opinia FANC şi a decis să solicite Electrabel să facă o evaluare a noului plan pentru Doel 4 şi Tihange 3. Anterior, discuţiile se axau pe oprirea reactoarelor în 2025, apoi îmbunătăţiri privind siguranţa pentru reluarea activităţii în noiembrie 2026, conform FANC. Deficit de 1,5 gigawați Dar, astfel, s-ar fi putut ajunge la un deficit de energie de aproximativ 1,5 gigawaţi (GW) în următoarele două ierni, "un deficit care nu poate fi compensat în alt mod decât prin producerea de energie nucleară", susţine FANC, citând informaţiile de la operatorul belgian de electricitate Elia. Reprezentanţii Engie nu au dorit luni să comenteze suplimentar faţă de declaraţia şefului Catherine MacGregor: "În acest stadiu, Doel 1 şi 2 şi Tihange 1 nu sunt incluse în discuţiile privind prelungirea durata de viaţă şi nu intenţionăm să le includem. Au o vechime de aproape 50 de ani, sunt la finalul activităţii lor". Citește și: EXCLUSIV Ucraina nu ne-a furat apa din Dunăre, prin canalul Bâstroe: măsurătorile făcute de Apele Române, la 22 februarie, indicau debite normale pe Chilia Un purtător de cuvânt al Ministerului Energiei din Belgia a anunţat luni că Executivul a cerut companiei franceze de utilităţi Engie, care operează reactoarele printr-o subsidiară, să analizeze propunerea FANC. Oficialii belgieni vor ca reactoarele Doel 4 şi Tihange 3 să nu fie oprite, pentru a livra energie în iernile din 2025-2026 şi 2026-2027, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Energiei, Tinne Vanderstraeten, pentru Reuters.

Împrumut de la SUA pentru finalizarea reactoarelor de la Cernavodă Foto: Facebook Nuclearelectrica
Eveniment

Împrumut SUA finalizarea reactoarelor Cernavodă

România va primi un împrumut de peste trei miliarde de dolari de la SUA pentru finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Construcția efectivă ar urma să se încheie în 2030. Împrumut de la SUA pentru finalizarea reactoarelor de la Cernavodă Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a primit miercuri de la președintele băncii americane US Exim Bank scrisorile de intenție pentru două împrumuturi, de 50 milioane de dolari și 3 miliarde de dolari, pentru construirea a două noi unități ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, potrivit unui anunț al Administrației Prezidențiale. La ceremonia desfășurată în Egipt a participat președintele Klaus Iohannis și Reprezentantul Special al Președintelui Statelor Unite ale Americii pentru Climă, John Kerry. La Cernavodă funcționează acum două unități de producție a energiei electrice, iar România vrea să construiască încă două, pentru a-și crește gradul de independență energetică. Potrivit premierului Ciucă, ”proiectul unităţilor 3 şi 4 este structurat în trei faze: prima fază – etapa pregătitoare – va fi finalizată până la sfârşitul primului trimestru al anului viitor, ce-a de-a doua fază, a lucrărilor preliminare, va fi demarată în martie/aprilie 2023 şi va fi finalizată în trimestrul al treilea din 2025. iar faza a treia, de construcţie efectivă a celor două reactoare, se va încheia în 2030”. ”Prin creşterea capacităţii sale de producere a energiei electrice în centralele nucleare, România face paşi importanţi către independenţa sa energetică, printr-o tehnologie curată, care este o soluţie alternativă pentru reducerea emisiilor nocive eliberate în atmosferă. Evenimentul de astăzi este o nouă dovadă a legăturii strânse dintre România şi Statele Unite ale Americii, dezvoltată în cei 25 de ani de Parteneriat Strategic dintre cele două ţări”, a mai transmis premierul. Citește și: Avertisment al BNR: stagnare economică în a doua jumătate a anului – au scăzut vânzările cu amănuntul, producția industrială s-a contractat, sunt mai puțini angajați în privat ”Avem nevoie de securitate energetică, dar securitatea energetică este posibilă numai dacă există disponibilitate energetică. Iar noi, în România, avem o ambiţie în plus şi acest lucru este important pentru români, pentru companiile din România”, a spus și preşedintele Iohannis.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră