marți 18 august
Login Contact
DeFapt.ro

reactoare

4 articole
Politică

Bolojan, îngrijorat după închiderea ambelor reactoare de la Cernavodă: apel să se consume puțin, seara

Premierul Ilie Bolojan a cerut atât cetățenilor români, cât și marilor consumatori, ca, seara, în intervalul 20.00-23.00 să-și raționalizeze consumul, după ce centrala nucleară de la Cernavodă a fost nevoită să oprească ambele reactoare, urmare a debitului foarte scăzut al Dunării. Citește și: O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării „Vom fi puși în situația să pornim tot ce se poate porni din punct de vedere al producției pe gaz și să recurgem la importuri”, a afirmat Ilie Bolojan, la Digi 24.  Și Ungaria oprește o centrală nucleară, deci importurile vor fi dificile El a explicat de ce cea mai mare problemă este seara: consumul crește, iar producția din surse regenerabile, precum energia solară, scade. „Zona de importuri critică e în perioada de seară, între orele 20.00 și 23.00. Am importat cam 1.700 de megawați seara. În momentul de față nu există probleme legate de importuri, dar în perioada următoare pot exista astfel de probleme. Seceta afectează și alte centrale și cel puțin un grup din Ungaria a fost și el deconectat. Și acolo există necesitatea de a importa din altă parte”, a spus Bolojan.  În acest context, șeful Executivului a făcut apel la populație și la marii consumatori să reducă utilizarea energiei electrice în intervalul critic de seară, pentru a diminua presiunea asupra sistemului. „Folosesc acest prilej să fac un apel către cetățenii României, către mari consumatori industriali să aibă în vedere posibilitatea unei reduceri voluntare, pur și simplu, de a avea grijă cât consumă în orele de seară, așa cum am spus, de la 20.00 la 23.00, atunci când avem un deficit de energie. În rest nu sunt niciun fel de probleme în cursul zilei pentru că avem o producție importantă pe componenta de fotovoltaic, de eolian și treptat s-a dezvoltat și stocarea. Acum vedem ce înseamnă să nu fie făcut de-a lungul anilor investiții în această zonă de energie, care să ne creeze rezerve de capacitate, în așa fel încât să putem trece peste astfel de perioade. Dar asta este situația și o astfel de secetă n-a mai fost de mulți ani și afectează puternic nivelul Dunării”, a mai declarat premierul, apreciind că situația ar putea 2-3 săptămâni.  Expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat situația, pentru Hotnews: „Vom importa probabil mult mai mult. Maximul pe care l-am importat de când s-a oprit reactorul nr.1 a fost undeva la 2000 și un pic de MW, probabil că ajungem la 3000 – 3.200 MW. Adică foarte aproape de limita maximă a importurilor de pe zona vestică și sudică a României”. 

Bolojan, îngrijorat după închiderea ambelor reactoare de la Cernavodă: apel să se consume puțin, seara
România va produce fără a polua peste jumătate din energia necesară consumului intern după realizarea reactoarelor 3 și 4 la Cernavodă
Mediu

România va produce fără a polua peste jumătate din energia necesară consumului intern după realizarea reactoarelor 3 și 4 la Cernavodă

Reactoarele 3 și 4, linie dreaptă. Legea privind aprobarea semnării Acordului de Sprijin între statul român şi Societatea Naţională Nuclearelectrica pentru Proiectul Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă a fost adoptată, a anunţat, marţi, ministrul Energiei, Virgil Popescu. Reactoarele 3 și 4, linie dreaptă "A fost adoptată Legea privind aprobarea semnării Acordului de Sprijin între Statul român şi Societatea Naţională Nuclearelectrica SA pentru Proiectul Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă! Astfel că Unitatea 3 va intra în exploatare la sfârşitul anului 2030 şi Unitatea 4 în anul 2031. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Le mulţumesc colegilor parlamentari pentru cele 273 de voturi date pentru adoptarea acestei legi foarte importante prin care vom asigura independenţa şi securitatea energetică a României", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook. Scopul acordului este de a stabili modalităţile efective de cooperare între părţi, prin stabilirea unor angajamente şi obligaţii ale Statului român, privind asigurarea măsurilor necesare finanţării proiectului, implementarea şi adoptarea măsurilor de sprijin, inclusiv măsuri de ordin legislativ. De asemenea, acordul stabileşte ca părţile să negocieze şi să încheie contracte de implementare subsecvente, cu respectarea principiilor stabilite de acord. Energie și schimbări climatice Conform datelor publicate pe site-ul Nuclearelectrica, proiectul Unităţilor CANDU 3 şi 4 CNE Cernavodă este prevăzut în Proiectul de Strategie Energetică a României 2019-2030 cu perspectiva anului 2050, precum şi în Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, ca pilon al independenţei energetice a României şi al îndeplinirii ţintelor de decarbonizare asumate de România în calitate de Stat Membru UE. Intenţia statului roman şi a SNN, în conformitate cu noua strategie, este de a realiza acest proiect de aproximativ 2x700 MWe într-un consorţiu euro-atlantic în baza Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România. Acord România - SUA Acesta a fost parafat în octombrie 2020 la Washington DC de guvernele SUA şi al României, aprobat de CE ulterior şi ratificat de Parlamentul României în iulie 2021. De asemenea, există interesul SUA, prin US Exim, de a finanţa proiectele energetice româneşti, inclusiv nucleare, cu 7 miliarde dolari. Citește și: Rusia și China strâng rândurile: Xi îl va vizita pe Putin la 13 luni de la invadarea Ucrainei, Beijing a numit un ministru al Apărării sancționat de SUA pentru colaborare militară cu Moscova Prin implementarea proiectului, contribuţia energiei nucleare în totalul producţiei de energie, la nivel naţional, va fi de 36%, iar contribuţia energiei nucleare în totalul producţiei de energie fără emisii de CO2, de 66%, simultan cu dezvoltarea lanţului intern de aprovizionare şi a altor industrii colaterale. Proiectul prevede construcţia a încă două unităţi CANDU 6 pe amplasamentul CNE Cernavodă, cu o capacitate de 700 MW/Unitate. Costul estimat este de 7 miliarde de euro.

Cele mai vechi trei reactoare nucleare belgiene provoacă îngrijorări în legătură cu siguranța. Criza energetică, însă, complică decizia închiderii
Mediu

Cele mai vechi trei reactoare nucleare belgiene provoacă îngrijorări în legătură cu siguranța. Criza energetică, însă, complică decizia închiderii

Reactoare nucleare belgiene, pericol pentru mediu. Autoritatea de Reglementare a Energiei Nucleare din Belgia (FANC) a recomandat Guvernului să nu prelungească durata de viaţă a celor mai vechi trei reactoare ale ţării, din cauza incertitudinilor juridice şi a temerilor legate de siguranţă, potrivit opiniei FANC transmisă Executivului şi consultată de Reuters. Reactoare nucleare belgiene, pericol pentru mediu În schimb, FANC a recomandat pentru următoarele două ierni ajustarea duratei de viaţă a altor două reactoare nucleare - Doel 4 şi Tihange 3 - fără a le opri pentru îmbunătăţiri privind siguranţa. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Conform planului, se vor efectua o serie de manevre eşalonate la reactoare, pentru îmbunătăţiri privind siguranţa, în vederea îndeplinirii în timp a cerinţelor mai stringente de mediu. Conform FANC, prelungirea duratei de viaţă a celor mai vechi trei reactoare ale ţării - Doel 1 şi 2 şi Tihange 1 - provoacă temeri legate de siguranţă, necesită combustibil nuclear suplimentar şi modificarea cadrului de reglementare privind energia nucleară din Belgia. De asemenea, ar fi împotriva dorinţei operatorului de energie nucleară Electrabel, o subsidiară a companiei franceze Engie. Guvernul belgian a discutat luni opinia FANC şi a decis să solicite Electrabel să facă o evaluare a noului plan pentru Doel 4 şi Tihange 3. Anterior, discuţiile se axau pe oprirea reactoarelor în 2025, apoi îmbunătăţiri privind siguranţa pentru reluarea activităţii în noiembrie 2026, conform FANC. Deficit de 1,5 gigawați Dar, astfel, s-ar fi putut ajunge la un deficit de energie de aproximativ 1,5 gigawaţi (GW) în următoarele două ierni, "un deficit care nu poate fi compensat în alt mod decât prin producerea de energie nucleară", susţine FANC, citând informaţiile de la operatorul belgian de electricitate Elia. Reprezentanţii Engie nu au dorit luni să comenteze suplimentar faţă de declaraţia şefului Catherine MacGregor: "În acest stadiu, Doel 1 şi 2 şi Tihange 1 nu sunt incluse în discuţiile privind prelungirea durata de viaţă şi nu intenţionăm să le includem. Au o vechime de aproape 50 de ani, sunt la finalul activităţii lor". Citește și: EXCLUSIV Ucraina nu ne-a furat apa din Dunăre, prin canalul Bâstroe: măsurătorile făcute de Apele Române, la 22 februarie, indicau debite normale pe Chilia Un purtător de cuvânt al Ministerului Energiei din Belgia a anunţat luni că Executivul a cerut companiei franceze de utilităţi Engie, care operează reactoarele printr-o subsidiară, să analizeze propunerea FANC. Oficialii belgieni vor ca reactoarele Doel 4 şi Tihange 3 să nu fie oprite, pentru a livra energie în iernile din 2025-2026 şi 2026-2027, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Energiei, Tinne Vanderstraeten, pentru Reuters.

România va primi un împrumut de peste trei miliarde de dolari de la SUA pentru finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă
Eveniment

România va primi un împrumut de peste trei miliarde de dolari de la SUA pentru finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă

România va primi un împrumut de peste trei miliarde de dolari de la SUA pentru finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Construcția efectivă ar urma să se încheie în 2030. Împrumut de la SUA pentru finalizarea reactoarelor de la Cernavodă Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a primit miercuri de la președintele băncii americane US Exim Bank scrisorile de intenție pentru două împrumuturi, de 50 milioane de dolari și 3 miliarde de dolari, pentru construirea a două noi unități ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, potrivit unui anunț al Administrației Prezidențiale. La ceremonia desfășurată în Egipt a participat președintele Klaus Iohannis și Reprezentantul Special al Președintelui Statelor Unite ale Americii pentru Climă, John Kerry. La Cernavodă funcționează acum două unități de producție a energiei electrice, iar România vrea să construiască încă două, pentru a-și crește gradul de independență energetică. Potrivit premierului Ciucă, ”proiectul unităţilor 3 şi 4 este structurat în trei faze: prima fază – etapa pregătitoare – va fi finalizată până la sfârşitul primului trimestru al anului viitor, ce-a de-a doua fază, a lucrărilor preliminare, va fi demarată în martie/aprilie 2023 şi va fi finalizată în trimestrul al treilea din 2025. iar faza a treia, de construcţie efectivă a celor două reactoare, se va încheia în 2030”. ”Prin creşterea capacităţii sale de producere a energiei electrice în centralele nucleare, România face paşi importanţi către independenţa sa energetică, printr-o tehnologie curată, care este o soluţie alternativă pentru reducerea emisiilor nocive eliberate în atmosferă. Evenimentul de astăzi este o nouă dovadă a legăturii strânse dintre România şi Statele Unite ale Americii, dezvoltată în cei 25 de ani de Parteneriat Strategic dintre cele două ţări”, a mai transmis premierul. Citește și: Avertisment al BNR: stagnare economică în a doua jumătate a anului – au scăzut vânzările cu amănuntul, producția industrială s-a contractat, sunt mai puțini angajați în privat ”Avem nevoie de securitate energetică, dar securitatea energetică este posibilă numai dacă există disponibilitate energetică. Iar noi, în România, avem o ambiţie în plus şi acest lucru este important pentru români, pentru companiile din România”, a spus și preşedintele Iohannis.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră