duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: procent

2 articole
Economie

România, cel mai mic procent tinerilor care au o diplomă

România este țara din UE cu cel mai mic procent al tinerilor care au o diplomă universitară, arată datele compilate de site-ul landgeist.com, specializat în hărți care arată diferențele dintre regiuni, pe diferite subiecte. Landgeist a folosit datele Eurostat din 2021. Site-ul a luat în considerare și datele din Marea Britanie, din 2019. Informațiile din Muntenegru, Turcia și Macedonia de Nord sunt din 2020. România, cel mai mic procent al tinerilor care au o diplomă „Londra este zona cu cel mai mare procent de tineri cu studii universitare. Urmează regiunea Sostines din jurul capitalei Lituaniei, Vilnius (73,4%). Țara Bascilor Spaniei este, de asemenea, una dintre cele mai înalte din Europa, unde 66% dintre tineri au o diplomă universitară. În general, Irlanda, Luxemburg și Cipru au una dintre cele mai mari ponderi de tineri cu studii universitare Harta: Landgeist.com România are cea mai mică pondere a tinerilor cu studii universitare. Aproape fiecare zonă are un procent sub 25% și iar ultimele cinci locuri de jos ale clasamentului sunt ocupate de România. Bucureștiul are însă scoruri foarte bune, 50,5% dintre tinerii din București având o diplomă universitară”, scrie Langeist.com. Statele membre UE şi-au stabilit ca obiectiv creşterea la 45% a procentului populaţiei UE cu vârsta între 25 şi 34 de ani cu studii superioare complete până în 2030, scrie Agerpres. Cel mai scăzut procent al populaţiei care deţine diplome în învăţământul terţiar se înregistrează în România (23%), urmată de Italia (28%) şi Ungaria (33%). Grafică: Eurostat Aproape jumătate din statele membre UE au îndeplinit deja obiectivul pentru acest indicator: Luxemburg, Irlanda, Cipru, Lituania, Ţările de Jos, Belgia, Franţa, Suedia, Danemarca, Spania, Slovenia, Portugalia şi Letonia. Citește și: Doar unul din patru ruși mai susține „operațiunea specială” a lui Putin în Ucraina, față de trei din patru în aprilie

România, cel mai mic procent al tinerilor care au o diplomă  Foto: Facebook Universitatea București
Cifrele dezastrului: procentul soldaților ruși uciși în Ucraina, uriaș Foto: kremlin.ru
Internațional

Cifrele dezastrului: procentul soldaților ruși uciși

Procentul soldaților ruși uciși în Ucraina, calculat din totalul trupelor trimise pe front, este comparabil doar cu rata deceselor din rândul armatei sovietice în războiul de iarnă din Finlanda, între 1939 și 1940, arată un reputat istoric, Niall Ferguson, într-un comentariu pentru Bloomberg. El face o comparație și cu pierderile SUA în războiul din Coreea, din anii '50, în Irak sau Afganistan și arată că acestea sunt mult inferioare. Ferguson nu face nici o referire la pierderile rusești din al doilea război mondial. Cifrele dezastrului: procentul soldaților ruși uciși El pornește de la datele oferite de demnitarii din Vest, care estimează pierderile rusești de vieți omenești la 20-25.000 de persoane. Ferguson menționează că Ucraina consideră că aproape 50.000 de ruși au murit în invazie. „Estimările occidentale implică o rată a mortalității de cel puțin 9% până la 12%. Dacă afirmațiile ucrainene sunt corecte, cifra este mult mai mare: 25%-28%. Aceste rate sunt uimitor de ridicate în raport cu standardele conflictelor din secolele 20 și 21. De exemplu, procentul americanilor morți în luptă în războiul din Coreea s-a ridicat la 1,88% din forța totală desfășurată acolo”, arată istoricul. „Comparați toate aceste estimări cu numărul morților din războiul de nouă ani al SUA în Irak, care a dus la 3.500 de soldați americani uciși în acțiune și 32.000 de răniți sau cu campania SUA din Afganistan, între 2001 și 2021, care a costat viețile a peste 2.000 de militari americani și a generat peste 20.000 de răniți. În ambele cazuri, procentul celor uciși în acțiune din totalul forțelor desfășurate a fost minuscul comparativ cu (…) Ucraina. Războiul sovietic din Afganistan, care a durat peste zece ani, a dus la moartea a 15.000 de soldați sovietici și a peste 50.000 de răniți. Este posibil ca Rusia să fi avut un număr comparabil de victime doar în primele 10 săptămâni ale acestui război”, mai arată istoricul. Victoria pirică din Finlanda, comparabilă cu dezastrul din 2022 Ferguson mai oferă două comparații: războiul ruso-japonez, din 1904-1905, când Rusia a înregistrat între 43.000 și 80.000 de soldați uciși, iar Japonia - 80 - 86.000războiul sovieto-finlandez, 1939-1940, când pierderile URSS ar fi ajuns la 300.000, dar armata era incomparabil mai mare decât cea de acum, din Ucraina. Finlanda ar fi pierdut circa 68.000 de soldați. „Dar problema cheie este moralul armatei ruse. Ca să repet, războaiele nu se termină atunci când o parte a ucis mai mulți dintre soldații celeilalte părți, ci când soldații unei părți își pierd stomacul pentru a lupta și încep să se predea, să fugă sau să dezerteze. Evenimentele din ultimele 48 de ore au dat primul indiciu că cel puțin unele elementele forței de invazie rusești și-au pierdut stomacul pentru această luptă”, mai scrie Ferguson. Citește și: Rusia încasează doar de la ucraineni, pe front: veniturile din energie ale Kremlinului se prăbușesc, surplusul bugetar se evaporează

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră