vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: prioritate

4 articole
Internațional

Trump vrea să domine emisfera vestică și să-și reevalueze relația cu Europa (SSN)

Statele Unite intenționează să își reafirme influența în emisfera vestică, să își consolideze prezența militară în Indo-Pacific și să își reevalueze relația cu Europa, potrivit noii Strategii de Securitate Națională publicate vineri. Documentul, prezentat de președintele Donald Trump, urmărește să redeseneze rolul global al Americii. „Realism flexibil” și revenirea la Doctrina Monroe Documentul descrie viziunea administrației drept una de „realism flexibil”, cerând reactivarea Doctrinei Monroe, care considera emisfera vestică zona de influență strategică a Washingtonului. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar Strategia avertizează totodată că Europa se confruntă cu un „declin civilizațional”, sugerând necesitatea unei schimbări majore de direcție. O rupere de ordinea mondială postbelică Noua strategie reprezintă cea mai clară expresie a intenției lui Donald Trump de a zgudui ordinea internațională creată după al Doilea Război Mondial. Documentul respinge logica alianțelor multilaterale și repoziționează politica externă sub deviza „America First”. Potrivit strategiei, politica externă a lui Trump este „pragmatică fără a fi adepta pragmatismului” și „principială fără a fi idealistă”, fiind motivată exclusiv de ceea ce „funcționează pentru America”. Emisfera vestică, prioritate pentru Washington Administrația Trump afirmă că va „restaura preeminența americană” în emisfera vestică. Documentul numește această abordare un „corolar al lui Trump” la Doctrina Monroe și sugerează că desfășurarea militară extinsă a SUA în regiune nu este una temporară. Critici privind ambițiile americane în vecinătatea apropiată De la preluarea mandatului, criticii au avertizat că retorica lui Trump sugerează un nou tip de imperialism în emisfera vestică. Mențiuni precum recucerirea Canalului Panama sau anexarea Groenlandei și Canadei au alimentat temerile. În prezent, prezența militară americană în Caraibe depășește 10.000 de soldați, plus un portavion, nave de război și avioane de luptă — un nivel care amplifică tensiunile regionale. Competiția cu China în America Latină Documentul atrage atenția și asupra influenței economice crescute a Chinei în America Latină, considerată o provocare strategică pentru Washington. Contracararea Beijingului devine astfel un obiectiv explicit al administrației. Indo-Pacific: descurajarea unui conflict cu China În Asia, strategia lui Trump prioritiză prevenirea unui conflict cu China privind Taiwanul și Marea Chinei de Sud. Consolidarea puterii militare americane și a aliaților din regiune este considerată esențială pentru menținerea supremației. O viziune sumbră asupra Europei Documentul adoptă un ton critic față de aliații europeni, avertizând că Europa traversează un „declin civilizațional” și că trebuie să își redefinească identitatea occidentală pentru a rămâne un partener de încredere. Administrația americană afirmă că, pe termen lung, este „plauzibil” ca anumite state NATO să devină majoritar non-europene, ceea ce răstoarnă paradigma tradițională a alianței. Relațiile tensionate dintre Washington și Europa Strategia rezonează cu discursurile partidelor europene de extremă dreapta, potrivit unor comentatori. În același timp, Europa încearcă să își reconstruiască capacitățile militare pentru a face față amenințării ruse, păstrând însă dependența de sprijinul militar american. Administrația Trump dorește ca Europa să preia majoritatea responsabilităților convenționale din NATO, inclusiv capacitățile de intelligence și apărare antirachetă, un obiectiv considerat nerealist de unii oficiali europeni. Abordarea față de Rusia și conflictul din Ucraina Strategia susține că SUA au interesul de a negocia rapid o soluție pentru războiul din Ucraina și de a restabili „stabilitatea strategică” în relația cu Rusia. Trump are un istoric de declarații admirative față de Vladimir Putin, ceea ce a alimentat critici constante privind atitudinea sa „indulgentă” față de Moscova.

Dominație în emisfera vestică, prioritatea lui Trump (sursa: Facebook/The White House)
Legea pensiilor magistraților, prioritate pentru Guvern (sursa: Facebook/Dragoș Pîslaru)
Politică

Legea pensiilor magistraților, prioritate pentru Guvern: miza, 231 de milioane de euro din PNRR

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat miercuri că Guvernul lucrează la un plan pentru ca, până la 28 noiembrie, legea privind pensiile magistraților să fie aprobată „în forma dorită”, astfel încât România să nu piardă 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termen-limită: 28 noiembrie pentru deblocarea fondurilor europene „Termenul pe care îl știți foarte bine este 28 noiembrie – data-limită pentru a rezolva acest jalon care este legat de suma de 231 de milioane de euro”, a declarat ministrul Dragoș Pîslaru în cadrul unei conferințe de presă. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” El a precizat că voința politică a coaliției de guvernare rămâne aceea de a adopta rapid o lege care să corecteze problemele de procedură semnalate de Curtea Constituțională (CCR), după ce actul normativ a fost declarat parțial neconstituțional. „Sunt convins că premierul Ilie Bolojan va anunța planul pentru acest subiect. Vom împinge reforma din nou, de data aceasta cu rezolvarea ei, astfel încât să evităm penalizarea de 231 de milioane de euro”, a subliniat Pîslaru. Comisia Europeană consideră jalonul îndeplinit în forma actuală Potrivit ministrului, Comisia Europeană consideră deja îndeplinit jalonul privind pensiile magistraților, în forma propusă de Guvernul Bolojan, iar România ar putea primi banii imediat după adoptarea legii. „Comisia Europeană, în condițiile proiectului propus de Guvern, consideră jalonul îndeplinit. Dacă noi facem această reformă, primim 231 de milioane de euro. E foarte clar”, a spus Pîslaru. El a explicat că termenul de șase luni pentru evaluarea reformei este fix, conform regulamentelor europene, și că nu mai poate fi extins. Astfel, pe 28 noiembrie, Comisia va analiza stadiul legii și va decide dacă reforma este considerată finalizată. Guvernul caută soluții rapide pentru a evita pierderea banilor Ministrul a menționat că revizuirea profundă a legii ar putea întârzia adoptarea și ar periclita termenul impus. Prin urmare, Executivul va merge pe o soluție tehnică și procedurală, care să răspundă observațiilor CCR, fără a relua procesul legislativ de la zero. „Timpul este crucial. O revizuire pe fond ar afecta șansele de a te încadra până pe 28 noiembrie. Avem nevoie de o soluție rapidă, dar corectă juridic”, a subliniat Pîslaru. Ministrul a precizat că Guvernul preferă să încaseze banii din PNRR, pe baza reformei actuale, decât să riște blocarea fondurilor europene pentru proiecte de infrastructură, educație și sănătate: „Am prefera să avem acești 231 de milioane de euro pentru școli, spitale, autostrăzi și proiecte în energie.” CCR a declarat legea neconstituțională pe motive de procedură Curtea Constituțională a României a admis luni sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a reclamat lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și nesocotirea termenului legal de 30 de zile pentru obținerea acestuia. CCR a constatat că aceste omisiuni încalcă mai multe articole din Constituție, obligând Guvernul să refacă parțial procesul legislativ. Totuși, observațiile Curții sunt de formă, nu de fond, a explicat Pîslaru. „Curtea a avut doar observații de formă. Aș vrea să discut cu Comisia Europeană dacă putem avea o aprobare condiționată, ținând cont că sunt chestiuni tehnice rezolvabile pe ultima sută de metri”, a declarat ministrul. Miza politică și financiară: între Bruxelles și București Guvernul Bolojan mizează pe adoptarea rapidă a legii pentru a bifa reformele din PNRR și a menține relația de încredere cu Bruxelles-ul. Pierderea tranșei de 231 de milioane de euro ar afecta direct finanțarea unor proiecte cheie în educație, sănătate și infrastructură. „Dacă legea trece în forma actuală, România va primi acei bani. Este un efort de echipă între Guvern, MIPE și Comisia Europeană”, a subliniat Pîslaru, insistând că nu există divergențe între el și liderii coaliției.

Combaterea influenţei Rusiei, prioritatea directorului SRI (sursa: Facebook/Dominic Fritz)
Eveniment

Directorul SRI va avea ca prioritate combaterea influenței Rusiei în România, spune Nicușor Dan

Combaterea influenţei Rusiei, prioritatea directorului SRI. Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat marţi, la Timişoara, că viitorul director civil al Serviciului Român de Informaţii (SRI) va avea ca prioritate combaterea influenţei Rusiei. Şeful statului a subliniat că se va asigura personal de acest lucru. Combaterea influenţei Rusiei, prioritatea directorului SRI „Era o mare prioritate încă dinainte de alegerile din noiembrie, este cu atât mai mult o prioritate după aceste alegeri. Citește și: O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea A fost un şoc tehnologic pentru care nu eram pregătiţi, iar această chestiune este foarte serioasă”, a spus preşedintele în cadrul Conferinţei Europa la răscruce – Securitate, Prosperitate şi Viitorul Nostru Comun. Putin, încredere periculoasă în sondaje Nicuşor Dan a atras atenţia că influenţa rusă reprezintă o problemă reală de securitate naţională. „Din momentul în care Vladimir Putin are încredere de 10-15% în sondaje, asta devine o problemă de securitate naţională. Serviciile trebuie să protejeze România, iar viitorul director civil al SRI va avea această misiune”, a afirmat şeful statului. Creşterea extremismului în România Întrebat despre ascensiunea valului extremist, preşedintele a identificat două cauze principale. Prima, şi cea mai importantă, este neîncrederea populaţiei în modul în care a fost făcută politica şi administraţia în România. A doua cauză, în opinia sa, o reprezintă influenţa rusă, intensificată după anul 2014. „Influenţa rusă exploatează frustrări reale ale oamenilor, pe care le transformă într-un curent populist, izolaţionist şi extremist”, a explicat Nicuşor Dan. Tehnologia, un instrument al dezinformării Şeful statului a subliniat că Rusia foloseşte mijloace tehnologice sofisticate pentru propagandă şi manipulare. „Este o provocare pentru toate statele occidentale să găsească soluţii mai eficiente pentru contracararea dezinformării şi a circulaţiei informaţiilor false”, a declarat acesta. Reţelele sociale, reglementare, nu interdicţie Nicuşor Dan a vorbit şi despre rolul reţelelor sociale în amplificarea dezinformării. El a subliniat că acestea nu trebuie interzise, dar au nevoie de reglementări suplimentare. „Nu putem imagina o lume fără reţele sociale, însă trebuie să punem limite acolo unde este afectat echilibrul democratic”, a precizat preşedintele. Suspiciuni privind campania lui Călin Georgescu Şeful statului a rememorat şi episodul campaniei lui Călin Georgescu, sugerând că TikTok ar fi fost folosit în avantajul acestuia. „Am avut suspiciunea că TikTok a ajutat în acel moment. Ce am observat este că cei care au condus campania înţelegeau foarte bine modul de funcţionare al algoritmilor. La acel moment, platforma nu avea filtre pentru expunerea prin comentarii, ceea ce a fost exploatat”, a explicat preşedintele. Identitate obligatorie pentru entităţile online Nicuşor Dan a declarat că susţine obligativitatea unei identităţi reale pentru orice entitate care activează online pe teritoriul României, fie persoană fizică, fie persoană juridică. De asemenea, el a precizat că dezbaterea privind reglementarea reţelelor sociale va continua în perioada următoare.  

Nicușor Dan prioritizează combaterea evaziunii fiscale (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan face o prioritate din combaterea evaziunii fiscale: cere implicarea serviciilor secrete

Nicușor Dan prioritizează combaterea evaziunii fiscale. Președintele Nicușor Dan a declarat marți că marea evaziune fiscală reprezintă o problemă gravă pentru România și că este nevoie ca toate instituțiile, inclusiv Serviciile secrete, să se implice în combaterea acestui fenomen. În acest context, se discută posibilitatea modificării Strategiei Naționale de Apărare pentru a include această amenințare economică majoră. Nicușor Dan prioritizează combaterea evaziunii fiscale Potrivit președintelui, subiectul a fost deja abordat într-o discuție cu premierul interimar Cătălin Predoiu, care analizează necesitatea revizuirii Strategiei pentru a permite o concentrare mai eficientă a resurselor statului în combaterea evaziunii fiscale. Citește și: Sondaj INSCOP: PNL este umăr la umăr cu PSD, dar AUR are mai mult decât ambele partide Surse oficiale au confirmat că, în luna iunie, va fi convocată o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru a decide dacă marea evaziune fiscală va fi introdusă oficial ca risc la adresa securității naționale. Nicușor Dan a subliniat că, deși problema este gravă, efectele intervenției se vor vedea abia în anul 2026. Deficitul bugetar, urgență presantă Întrebat dacă va angaja specialiști în IT pentru a investiga posibile nereguli la alegerile prezidențiale din 2024, așa cum a promis în campanie, Nicușor Dan a precizat că, în acest moment, prioritățile sale sunt deficitul bugetar și stabilitatea guvernamentală. „Imediat după urgențele acestea, subiectul mă interesează foarte tare”, a spus el.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră