vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: presiuni

6 articole
Internațional

Patru britanice care-l acuză pe Andrew Tate de viol cer SUA să nu pună presiuni pe România

Presiunile SUA îngrijorează acuzatoarele lui Tate. Patru femei care l-au dat în judecată pe Andrew Tate, îngrijorate de posibila intervenție a administrației Trump Presiunile SUA îngrijorează acuzatoarele lui Tate Patru femei din Regatul Unit care l-au acuzat pe Andrew Tate de viol s-au declarat „îngrijorate” miercuri, după apariția unor informații potrivit cărora administrația Trump ar fi cerut României să ridice restricțiile de călătorie impuse influencer-ului, transmite BBC. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD Într-un comunicat comun, cele patru femei au subliniat importanța ca autoritățile române și britanice să își continue ancheta fără presiuni externe. „Sperăm că autoritățile române și britanice își vor putea face treaba”, au declarat acestea, cerând administrației americane să rămână „în afara urmăririi penale începute contra lui Andrew Tate în România”. Avocatul victimelor, Matthew Jury, a catalogat posibila intervenție americană drept „scandaloasă” și a criticat influența politică și economică pe care Tate o are asupra platformei X (fosta Twitter). „Statele Unite nu ar trebui să intervină în funcție de capriciile și preferințele politice ale lui Elon Musk și de banii pe care Tate îi aduce pe X”, a declarat avocatul pe această platformă. Presiuni diplomatice pentru restituirea pașapoartelor? Potrivit Financial Times, Richard Grenell, un emisar al fostului președinte american Donald Trump, ar fi cerut săptămâna trecută autorităților române să le predea lui Andrew și Tristan Tate pașapoartele. Discuția ar fi avut loc în cadrul unei întâlniri cu ministrul de externe român, Emil Hurezeanu. Totuși, premierul român Marcel Ciolacu a negat marți aceste informații, afirmând că Statele Unite „nu au făcut nicio cerere” oficială legată de situația juridică a fraților Tate. O publicație românească a relatat că ministrul de externe a confirmat existența unei discuții despre cazul Tate cu emisarul lui Donald Trump, în cadrul Conferinței de Securitate de la München, desfășurată între 14 și 16 februarie. Andrew Tate, sub control judiciar în România Andrew Tate, care deține cetățenie americană și britanică, este judecat în România pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de minori, raport sexual cu un minor și spălare de bani. Acesta neagă toate acuzațiile. Luna trecută, justiția română a ridicat măsura arestului la domiciliu și a impus control judiciar, interzicându-i astfel lui Tate să părăsească țara. În martie 2023, autoritățile române au anunțat că sunt pregătite să accepte extrădarea sa în SUA sau Marea Britanie, dar doar după finalizarea procesului, inițial programat pentru decembrie 2023 și amânat până în prezent. Un influencer controversat Andrew Tate a fost interzis pe Instagram și TikTok din cauza declarațiilor sale misogine. Cu toate acestea, continuă să fie activ pe X, unde are peste 10 milioane de urmăritori și promovează drepturile bărbaților prin mesaje considerate homofobe și rasiste. Fost kickboxer profesionist și fan declarat al lui Donald Trump, Tate s-a făcut remarcat în 2016, în timpul emisiunii Big Brother UK. De atunci, s-a stabilit în România, unde a construit o comunitate controversată de susținători.

Presiunile SUA îngrijorează acuzatoarele lui Tate (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
SUA n-au cerut explicații oficiale României (sursa: Inquam Photos/Sabin Cirstoveanu)
Eveniment

SUA nu au cerut nimic în legătură cu frații Tate, susține Ciolacu

SUA n-au cerut explicații oficiale României. Administrația Trump ar fi exercitat presiuni asupra autorităților române pentru a ridica restricțiile de călătorie impuse fraților Andrew și Tristan Tate, potrivit unei investigații publicate de Financial Times. Premierul Marcel Ciolacu a declarat însă că SUA nu au făcut nicio solicitare oficială către România în legătură cu situația juridică a unor influențeri străini investigați de autoritățile române. SUA n-au cerut explicații oficiale României „Nu au existat cereri nici în timpul discuțiilor dintre ministrul Afacerilor Externe român și Richard Grenell, nici după acea întâlnire”, a afirmat Ciolacu într-o postare pe rețeaua socială X. 🇺🇸 has not made any requests to 🇷🇴 upon the legal situation of well-known foreign influencers investigated by the Romanian authorities. There were no demands either during the @MAERomania - @RichardGrenell discussion or after it! Romania & USA share the same values regarding the… — Marcel Ciolacu (@CiolacuMarcel) February 18, 2025 Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Premierul a subliniat că România și Statele Unite împărtășesc aceleași valori privind drepturile și libertățile fundamentale. Discuțiile dintre România și SUA Ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, a avut o întâlnire joia trecută cu Richard Grenell, ambasador și fost trimis special al administrației Trump, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen. Întâlnirea s-a desfășurat în context diplomatic, fără legătură cu investigațiile în desfășurare asupra unor influenceri străini.

Fiscul proteja afacerile familiei Vicol Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Fiscul proteja afacerile familiei Vicol

În timp ce ANAF jupuia contribuabilii, Fiscul proteja afacerile familiei Vicol, arată DIICOT în documentul în care cere arestarea preventivă a fostei deputate PSD Vicol și a soțului ei, Vladimir Ciorbă. Patru inspectori de la Fisc ar putea fi puşi sub acuzare pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului, după ce nu au luat niciun fel de măsuri faţă de grupul de firme Nordis, deşi constataseră încă de acum trei ani că acolo sunt nereguli, scrie Agerpres. Citește și: Becali spune că l-a blocat pe whatsapp pe Călin Georgescu fiindcă i-a trimis o melodie antisemită DIICOT arată că ANAF controla firmele controlate de familia Vicol, dar se făcea că nu observă nici o ilegalitate. ANAF identifica fapte suspecte, dar nu făcea nimic „În perioada 25.11.2021 - 31.01.2022, inspectorii F.A.-D. şi G.M. au efectuat un control la NORDIS MANAGEMENT SRL având ca obiectiv verificarea transferurilor de bani între societate şi persoane fizice reprezentând posibile avansuri de trezorerie. Cu această ocazie au fost identificate valori foarte mari, de peste 40.000.000 lei, care au fost ridicate de mai multe persoane din cadrul societăţii, preponderent de către Vladimir Ciorbă, Marian Ivan şi Gheorghe Poştoacă. Au fost solicitate documentele justificative pentru aceste operaţiuni, respectiv contracte de cesiune prin care părţi sociale deţinute la NORDIS HOTEL SRL de către persoanele menţionate, în valoare nominală de 10 lei, erau vândute către NORDIS MANAGEMENT SRL cu preţul de 1.900.000 euro/acţiune, fiind puse la dispoziţie mai multe documente, inclusiv o hotărâre AGA vizând valoarea estimate de peste 200.000.000 euro a societăţii NORDIS HOTEL SRL. A fost întocmit un proces-verbal de control, unde la capitolele II (Prevederi legale încălcate) şi III (Consecinţe şi măsuri dispuse în timpul controlului) nu s-a consemnat nimic. Deşi se analizează şi observă operaţiuni de valori foarte mari de transferuri din conturile societăţilor în conturile unor persoane fizice cu titlu de avansuri în trezorerie, nu se constată nicio încălcare a legii şi nu se dispună nicio măsură. Din partea societăţii controlate a participat Vladimir Ciorbă. În perioada 25.11.2021 - 31.01.2022, cei doi inspectori au efectuat un control la Lampp Building Project (fostă NORDIS BEST CONSTRUCT SRL), având ca obiectiv verificarea transferurilor de bani între societate şi persoane fizice reprezentând posibile avansuri de trezorerie. Au fost identificate valori foarte mari, de peste 16.000.000 lei, care au fost ridicate de mai multe persoane din cadrul societăţii, preponderent de către Vladimir Ciorbă. Au fost solicitate documentele justificative pentru aceste operaţiuni - contracte de cesiune prin care părţi sociale deţinute la NORDIS HOTEL SRL de către persoanele menţionate, în valoare nominală de 10 lei, erau vândute către Lampp Building Project cu preţul de 1.900.000 euro/acţiune, fiind puse la dispoziţie mai multe documente, inclusiv o hotărâre AGA vizând valoarea estimată de peste 200.000.000 euro a societăţii NORDIS HOTEL SRL. S-a încheiat un proces - verbal de control, dar nu s-a consemnat nimic. În perioada 25.11.2021 - 31.01.2022, aceiaşi inspectori au efectuat un control la MBG IDEAL MANAGEMENT SRL având ca obiectiv verificarea transferurilor de bani între societate şi persoane fizice reprezentând posibile avansuri de trezorerie. Controlul s-a efectuat la sediul social al societăţii NORDIS MANAGEMENT SRL. Cu această ocazie, au fost identificate valori foarte mari, de peste 13.000.000 lei, care au fost ridicate de mai multe persoane din cadrul societăţii, preponderent de către Ivan George - Marian. Au fost solicitate documentele justificative pentru aceste operaţiuni, şi anume o factură de stornare pentru servicii neprestate către NORDIS MANAGEMENT SRL în valoare de 10.300.000 lei, respectiv un contract de cesiune care are ca obiect tot părţi sociale deţinute la NORDIS HOTEL SRL care justifică returnarea către Ivan George - Marian a sumei de 9.564.814 lei. S-a încheiat un proces verbal, dar nu s-a consemnat nimic”, arată DIICOT. Fiscul proteja afacerile familiei Vicol „Cei doi inspectori, deşi au constatat operaţiuni de externalizare a unor sume de bani din patrimoniul celor 3 societăţi, activităţi circumscrise infracţiunii de delapidare, nu au consemnat absolut nimic şi nu au făcut vreun demers în vederea sesizării organelor judiciare. Aceştia observă acelaşi mecanism de retragere sume de bani la trei societăţi din grup, aceeaşi justificare (contracte de cesiuni părţi sociale), aceleaşi persoane implicate, acelaşi sediu, dar, cu toate acestea, nu constată şi nu consemnează nici măcar o suspiciune privind caracterul ilicit penal al acestor operaţiuni. Cât priveşte efectele acestor constatări, procesele-verbale au fost folosite şi citate ca justificare şi legalitate pentru avansurile în trezorerie inclusiv de către administratorul judiciar CITR în raportul întocmit. Pe cale de consecinţă, conduita şi demersurile celor doi inspectori se încadrează în tipicitatea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, respectiv ajutorul dat făptuitorilor Ciorbă Vladimir-Răzvan şi Ivan George-Marian pentru a împiedica tragerea la răspundere penală a acestora pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare", apreciază DIICOT. Procurorii arată că și alte inspecții ANAF au avut același traseu: neregulile au fost îngropate. Afaceri cu firme fantomă, Fiscul tace „În perioada 18.11.2021 - 03.12.2021, inspectorii C.V şi V.S. au efectuat un control inopinat şi operativ la societatea NORDIS BEST CONSTRUCT SRL, având ca obiectiv verificarea achiziţiilor de bunuri şi servicii, ocazie cu care au constatat că societatea avea declarate mai multe operaţiuni de achiziţii de la două societăţi, respectiv PTG ORIGINAL CONSTRUCT SRL şi ANTREPRIZÂ MONTAJ CONSTRUCT SRL. După solicitarea documentelor, analiza acestora şi interacţiunile cu Vladimir Ciorbă, s-a întocmit un proces-verbal în data de 03.12.2021 în care, la capitolele II (Prevederi legale încălcate) şi III (Consecinţe şi măsuri dispuse în timpul controlului) nu s-a consemnat nimic. Ulterior, aceiaşi doi inspectori efectuează, în perioada 15.12.2022 - 14.06.2023, un control inopinat şi operativ la societatea ANTREPRIZÂ MONTAJ CONSTRUCT SRL, vizând verificarea tranzacţiilor desfăşurate de societate. Se întocmeşte un proces-verbal, prin care se constată încălcări ale legii, respectiv art. 9 din Legea nr. 241/2005. Cu ocazia controlului, a fost identificat numitul M.N. care a precizat foarte clar că o persoană i-a propus să înfiinţeze o societate, pe care ulterior i-a vândut-o unui cetăţean bulgar, dar menţionează explicit că nu a semnat niciun document al societăţii şi nu s-a prezentat la vreo bancă. De asemenea, nu a prezentat niciun fel de document financiar-contabil. La data de 17.11.2023, este sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti cu privire la activitatea societăţii şi infracţiunea de evaziune fiscală. Se reţine faptul că în considerentele plângerii este menţionată inclusiv societatea LAMP BUILDING PROJECT SRL, însă plângerea penală vizează exclusiv activitatea ANTREPRIZÂ MONTAJ CONSTRUCT SRL. Ulterior, cei doi inspectori efectuează două controale la societatea PTG ORIGINAL CONSTRUCT SRL, unul în perioada 11.05.2022-28.07.2022 şi altul în perioada 27.04.2023 - 12.07.2023, ambele vizând verificarea tranzacţiilor desfăşurate de societate. Cu această ocazie, administratorul societăţii nu a putut fi identificat şi nu s-a răspuns la solicitarea de prezentare a documentelor, respectiv prezentarea în vederea audierii. Şi în aceste cazuri, au fost observate relaţii comerciale între societatea controlată şi societatea LAMP BUILDING PROJECT SRL, însă constatările se rezumă la stabilirea încălcării legii exclusiv de către PTG ORIGINAL CONSTRUCT SRL, încălcări care intră sub incidenţa art.9 alin.(1) lit.a) şi b) din Legea 241/2005. În procesele-verbale, cei doi inspectori trec greşit datele de identificare ale societăţii LAMP BUILDING PROJECT SRL, dar sesizează Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti”, afirmă DIICOT. „Conduita şi demersurile celor doi inspectori se încadrează în tipicitatea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, respectiv ajutorul dat făptuitorului Ciorbă Vladimir Răzvan pentru a împiedica tragerea la răspundere penală a acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală”, este concluzia procurorilor. Șeful ANAF se întâlnește cu Nordis Din 2024, mai arată referatul DIICOT, încep presiunile grupului Nordis pe ANAF, care le ascultă plângerile: La data de 19.06.2024, Gheorghe Emanuel Poştoacă a fost primit în audienţă de preşedintele ANAF, întâlnire la care au participat şi persoane cu funcţii de conducere din cadrul DGAF, ocazie cu care Poştoacă a invocat presupusa durată nejustificat de mare a controalelor antifraudă, comportamentul necorespunzător al inspectorilor, audierea clienţilor grupului NORDIS, presupuse încadrări eronate ale unor operaţiuni, analiza unor tranzacţii intragrup. Ce relatează un inspector ANAF: „De la prima întâlnire, Ciorbă Vladimir foarte sigur pe el a venit la mine, s-a aşezat la aceeaşi masă unde stătea echipa de control şi mi-a spus mie direct că el ştie cine ne-a trimis, respectiv DIICOT (...) Ceea ce vreau să precizez este că de fiecare dată când ne duceam să ridicăm documente, acesta ne amintea că urmează alegeri, că urmează schimbări la nivelul ANAF, şi părea că ştie foarte multe informaţii politice, inclusiv cine va ieşi primar. (...) De multe ori ne-a atras atenţia că, dacă el nu vrea, nu vom primi niciun act şi vom sta de vorbă cu o armată de avocaţi. Cu toate acestea, foarte greu am reuşit să ridicăm documente, probabil după ce erau reverificate şi discutate de Răileanu cu Ciorbă Vladimir. (...) Mi s-a părut ciudat că acesta avea foarte multe informaţii şi despre mine personal, întrucât mi-a atras atenţia că am o plângere penală făcută de reprezentantul societăţii FIBER GLASS, şi anume că au la bază motive politice. M-am simţit inconfortabil ca Ciorbă să îmi spună atât de multe şi să încerce chiar să intimideze echipa de control” Ce declara un martor DIICOT: „Prin luna decembrie a anului 2023, Ciorbă Vladimir Răzvan ne-a transmis că va fi schimbată toată conducerea ANAF în perioada următoare, fără a specifica o dată anume, afirmaţie făcută probabil în ideea de a descuraja insistenţele noastre pentru obţinerea documentelor necesare controlului”.

Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian

Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian. Autoritățile ucrainene mai au opt zile pentru a decide dacă vor organiza sau nu alegeri prezidențiale. Acestea ar fi trebuit să aibă loc în primăvara anului 2024. Însă, din cauza războiului, a legii marțiale și a costurilor pe care le implică, organizarea alegerilor prezidențiale este nesigură. La fel de nesigură este și candidatura lui Volodimir Zelenski pentru un nou mandat. Alegerile parlamentare, anulate Alegerile parlamentare din Ucraina ar fi trebuit să aibă loc pe 29 octombrie 2023, însă au fost anulate, din cauza legii marțiale. Miza s-a mutat înspre alegerile prezidențiale. Primul tur ar trebui să aibă loc pe 31 martie 2024, iar al doilea (dacă e necesar), pe 21 aprilie. Citește și: EXCLUSIV Contract STS pentru firma-paravan a lui Claudiu Florică, omul cu spălarea banilor din afacerea de corupție a licențelor Microsoft. Firma-paravan, autorizată de CSAT Conform legii, Rada Supremă trebuie să anunțe alegerile viitoare cu cel puțin 180 de zile înainte de data primului tur. Termenul limită pentru acest anunț este 4 octombrie 2023. În timpul vizitei în Canada, președintele Volodimir Zelenski a declarat că legea din Ucraina interzice organizarea de alegeri în timpul războiului. Cele cinci argumente ale lui Zelenski Președintele a enumerat alte cinci motive principale pentru care desfășurarea alegerilor democratice este îngreunată. 1) alegerile trebuie să se desfășoare în mod democratic și transparent, iar pentru aceasta e nevoie de observatori independenți; 2) există probleme majore cu votul oamenilor din teritoriile ocupate temporar de invadatorii ruși; 3) votul pentru cetățenii Ucrainei aflați în străinătate este îngreunat; 4) lipsa de fonduri - Zelenski a amintit costurile uriașe pe care organizarea alegerilor le-ar implica: cel puțin 135 de milioane de dolari; 5) votul militar este practic imposibil de organizat; anterior, ministrul Transformării Digitale, Mihailo Fedorov, declarase că viitoarele alegeri politice din țară nu vor avea loc prin aplicația Diya. „Nu sunt efectuate procese și proceduri pregătitoare în această direcție”, a spus ministrul. Poziția senatorului Lindsey O. Graham În ciuda argumentelor președintelui Zelenski, unii politicieni occidentali insistă ca guvernul de la Kiev să organizeze alegeri parlamentare și prezidențiale. Subiectul a fost abordat inițial de Tiny Cox, șeful olandez al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Apoi a fost preluat de senatorul Lindsey O. Graham, în timpul unei vizite la Kiev, la sfârșitul lunii august. Graham a declarat că este „timpul ca Ucraina să facă următorul pas” în „dezvoltarea democrației, și anume să organizeze alegeri în 2024”. „Vreau ca această țară să aibă alegeri libere și corecte, chiar și atunci când este atacată”, a mai adăugat Graham. Potrivit unui oficial ucrainean, citat anonim de Washington Post, presiunea vine, în principal din partea republicanilor americani: „Înaintea alegerilor prezidențiale din SUA, alegerile ucrainene au devenit, într-un fel sau altul, parte a discursului electoral american”. Președintele ucrainean vrea ca Occidentul să plătească Oficialii ucraineni sunt, astfel, puși în dificultate: vor respinge organizarea alegerilor sau vor ceda, pentru a nu înstrăina actorii politici cheie din Occident? Apar primele semnale: președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk, a declarat că, potrivit Constituției Ucrainei, alegerile în timpul războiului nu sunt interzise pe deplin. Astfel, deși pe timp de război, constituția interzice alegerile parlamentare, un nou președinte poate fi ales. Totuși, președintele Zelenski a enumerat condițiile, oferind o replică senatorului Graham: a afirmat că alegerile ar fi posibile dacă Parlamentul ar schimba legile și țările străine ar trimite observatori electorali, „mai ales în zona ostilităților”, și dacă Occidentul ar sprijini financiar procesul electoral. „Nu voi organiza alegeri pe credit și nici nu voi direcționa banii destinați armelor înspre alegeri.”, a adăugat Zelenski. Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian Într-o scrisoare deschisă, peste o sută de organizații și asociații neguvernamentale din Ucraina au cerut amânarea alegerilor. Potrivit acestora, organizarea alegerilor în timpul război este extrem de periculoasă. Poate duce la pierderea legitimității atât pentru procesul electoral, cât și pentru candidați, subminând statul în ansamblu: „În timpul unui război la scară largă, un stat nu poate garanta un mediu în care participanții la procesul electoral își pot exprima liber și pe deplin opiniile și voința, în care militarii și alegătorii din străinătate pot participa în mod semnificativ și în care există un mediu politic competitiv și vibrant, în special pe fundalul restrângerii drepturilor și libertăților în temeiul legii marțiale”. Olena Zelenska a evitat un răspuns În timp ce în Ucraina se dezbate organizarea următoarelor alegeri prezidențiale, prima doamnă, Olena Zelenska, a declarat pentru CBS News că nu este sigură dacă soțul ei va candida pentru un al doilea mandat în 2024. Zelenska a mărturist că aceasta este o întrebare „dificilă”, adăugând că nici la prima candidatură nu a fost „pe deplin de acord”. În ceea ce privește dorința președintelui Volodimir Zelenski de a candidat pentru un nou mandat, prima doamnă a Ucrainei a fost evazivă: „Nu știu dacă s-a hotărât s-o facă. Va depinde de situația din țara noastră, dacă vom putea organiza alegeri democratice. Va mai depinde și de dorința acestei țări de a-l avea încă președinte. Dacă va simți că societatea ucraineană nu-l mai dorește, probabil nu va mai candida.”.

Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei

Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat noile bombardamente de luni ale Rusiei asupra Ucrainei, într-o postare pe pagina sa de Twitter, lansând un apel către comunitatea internaţională să-şi crească presiunile asupra Moscovei pentru a pune capăt agresiunii acesteia în Ucraina. Maia Sandu vrea presiuni împotriva Rusiei "Condamnăm cu fermitate atacurile repetate ale Rusiei asupra civililor din Ucraina, a obiectivelor civile şi celor de infrastructură critică. Comunitatea internaţională ar trebui să-şi întărească presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul. Doar în acest mod putem pune capăt suferinţei şi pierderilor de vieţi" omeneşti, a subliniat Maia Sandu în mesajul său. Un nou val de atacuri cu rachete ruseşti a vizat luni Ucraina, ducând la alte întreruperi de curent electric şi apă într-o ţară care se confruntă deja cu o criză energetică, Moscova făcând din aceste infrastructuri ţinta sa prioritară în plină iarnă. Loviturile au survenit în aceeaşi zi în care a intrat în vigoare mecanismul de plafonare a preţului de vânzare a petrolului rusesc decis de Occident, care încearcă astfel să secătuiască finanţele Moscovei pentru efortul militar. Resturi de rachetă, la Briceni Pe fondul atacului cu rachete asupra Ucrainei, fragmente dintr-o rachetă au fost descoperite în oraşul Briceni, din nordul Republicii Moldova, care se învecinează cu Ucraina. Ministerul Apărării de la Chişinău nu a oferit deocamdată detalii despre provenienţa rachetei găsite într-o livadă de lângă Briceni, precizând doar că geniştii s-au deplasat la faţa locului. Presa rusă a scris că, din imagini, racheta pare a fi ucraineană, notează portalul NewsMaker.md. La rândul său, într-un comunicat citat de Deschide.md, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) condamnă în termenii cei mai duri atacurile brutale cu rachete ale Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, subliniind că aceste acţiuni nejustificate provoacă consecinţe dramatice în Ucraina, lăsând oamenii fără electricitate, agent termic şi, în unele cazuri, fără apă. Citește și: Ucraina a lovit două din cele trei baze aeriene rusești care adăpostesc bombardierele strategice "Misiunile diplomatice ale Republicii Moldova din Ucraina monitorizează cu atenţie evoluţia situaţiei de securitate. Reamintim că cetăţenii moldoveni din Ucraina se pot adresa în cazul oricărei situaţii excepţionale ambasadei de la Kiev sau consulatului de la Odesa pentru asistenţă consulară de specialitate", precizează MAEIE. Totodată, diplomaţia moldoveană menţionează că atacurile de luni sunt încă o dovadă de agresiune inacceptabilă asupra obiectivelor civile ucrainene de importanţă vitală, care afectează inclusiv Republica Moldova.

Renault se retrage din Rusia (sursa: autocobalcescu.ro)
Internațional

Renault se retrage din Rusia

Renault se retrage din Rusia. Producătorul francez de automobile Renault a anunţat miercuri seară că va suspenda imediat "activităţile de la uzina Renault din Moscova" şi va evalua "posibilele opţiuni cu privire la participaţia" la filiala sa rusă AvtoVAZ, pe măsură ce creşte presiunea asupra prezenţei sale semnificative în Rusia, transmite Agerpres. Renault se retrage din Rusia Consiliul de administraţie al Grupului Renault s-a întrunit miercuri şi a decis că "activităţile fabricii Renault din Moscova sunt suspendate din această zi". Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei Această fabrică produce SUV-uri Duster, Kaptur, Arkana şi Nissan Terrano. Cea mai mare parte a prezenţei grupului în Rusia trece prin subsidiara AvtoVAZ, care a ajutat-o să vândă aproape 500.000 de vehicule în Rusia în 2021, făcând din această ţară a doua piaţă ca mărime după Europa. Grupul de hackeri Anonymous au amenințat compania franceză să plece din Rusia, sau va fi atacată cibernetic. "Grupul evaluează posibilele opţiuni privind participaţia sa în AvtoVAZ", deţinută în proporţie de 69% de Renault de la sfârşitul anului 2016 şi lider pe piaţa rusă cu marca Lada, a adăugat el, spunând că doreşte să acţioneze "responsabil faţă de cei 45.000 de angajaţi ai săi din Rusia". Anunţul vine la scurt timp după apelul la boicotarea mărcii de către şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba în faţa "refuzului său de a părăsi Rusia" în urma invadării Ucrainei de către forţele ruse. Liderii de la Kiev au cerut boicotarea grupului Renault Într-o postare pe Twitter, Kuleba a acuzat Renault că "sprijină un război brutal de agresiune". Prin urmare, a făcut apel la "clienţii şi companiile din întreaga lume să boicoteze grupul Renault". În intervenţia sa video în faţa parlamentului francez, preşedintele Volodimir Zelenski a cerut, de asemenea, companiilor franceze stabilite în Rusia să nu mai susţină "maşina de război" rusă. În comunicatul său de presă, Renault "aminteşte că implementează deja măsurile necesare pentru a respecta sancţiunile internaţionale". "În consecinţă, Grupul Renault este nevoit să îşi revizuiască perspectivele financiare pentru anul 2022", anticipând o scădere a marjei operaţionale,"aproximativ 3%", faţă de marja de peste 4%, prognozată anterior.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră