miercuri 31 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: precizări

3 articole
Internațional

VIDEO „Dovada” că o reședință a lui Putin ar fi fost atacată: resturi nelocalizate de dronă în omăt

Ministerul Apărării din Rusia a prezentat detalii despre un presupus atac ucrainean cu drone asupra reședinței președintelui Vladimir Putin din localitatea Valdai. Atacul ar fi avut loc în noaptea dintre 28 și 29 decembrie, potrivit autorităților ruse. Ministerul Apărării rus: 91 de drone ar fi vizat zona Valdai Generalul Aleksandr Romanenkov, responsabil cu apărarea antiaeriană a armatei ruse, a declarat că „regimul de la Kiev” ar fi lansat un atac cu vehicule aeriene fără pilot cu rază lungă de acțiune asupra reședinței prezidențiale din regiunea Novgorod. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Conform datelor prezentate de Moscova, un total de 91 de drone ar fi fost lansate din puncte diferite, traversând regiunile Briansk, Smolensk, Tver și Novgorod. Drone doborâte în mai multe regiuni rusești Autoritățile ruse susțin că sistemele antiaeriene au doborât: 49 de drone în regiunea Briansk 1 dronă în regiunea Smolensk 41 de drone în regiunea Novgorod Primele atacuri ar fi avut loc pe 28 decembrie, în jurul orei 19:00, cu drone care zburau la joasă altitudine și ar fi decolat din regiunile ucrainene Sumî și Cernihiv. Atacul ar fi fost „planificat și direcționat” către reședința prezidențială Potrivit lui Romanenkov, numărul dronelor și coordonarea acestora „confirmă” că ținta ar fi fost reședința președintelui rus din regiunea Novgorod. El a descris operațiunea ca fiind „selectivă și atent planificată”. Moscova: nu au existat victime sau pagube Ministerul Apărării rus a precizat că atacul nu a provocat victime sau distrugeri pe teritoriul Rusiei și că reședința prezidențială nu a fost afectată. Instituția a publicat și o înregistrare video cu resturi ale unei drone și o hartă a traiectoriilor presupuselor aparate fără pilot. Reacția Kremlinului: referire și la negocierile de pace Kremlinul a asociat presupusul atac și cu procesul negocierilor de pace, susținând că incidentul ar submina demersurile președintelui american Donald Trump. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că Rusia își va „înăspri poziția” la negocieri, fără a oferi detalii. Reacții internaționale: condamnări și scepticism Iranul și Belarus au condamnat atacul raportat de Rusia. În schimb, mai multe state europene, inclusiv Franța, au exprimat rezerve și au invocat lipsa unor dovezi clare privind incidentul. Tentative raportate și nivel ridicat de securitate De la începutul războiului din Ucraina, Kievul a relatat despre peste 12 tentative de asasinat sau răpire îndreptate împotriva președintelui Volodimir Zelenski. Este pentru prima dată când Moscova relatează un posibil atac îndreptat asupra liderului rus, a cărui securitate a fost semnificativ consolidată după 2022. Între timp, Donald Trump, care a discutat recent atât cu Zelenski, cât și cu Putin, și-a exprimat public furia după apariția informațiilor despre presupusul atac.

Presupusul atac asupra reședinței lui Putin (sursa: TASS)
Clarificări DNA în cazul vicepremierului Anastasiu (sursa: Facebook/Dragos Anastasiu)
Eveniment

DNA insistă că vicepremierul Anastasiu a fost martor denunțător în cazul ANAF, nu doar martor

Clarificări DNA în cazul vicepremierului Anastasiu. Direcția Națională Anticorupție (DNA) a transmis sâmbătă, printr-un comunicat oficial, că vicepremierul Dragoș Anastasiu, în calitate de reprezentant al societății SC Touring Eurolines SA, a fost martor denunțător într-un dosar privind fapte de corupție din cadrul ANAF. Clarificări DNA în cazul vicepremierului Anastasiu Instituția precizează că, pe 2 februarie 2018, cei doi reprezentanți ai firmei s-au prezentat din proprie inițiativă, fără avocat, la sediul DNA, având asupra lor un denunț redactat în prealabil. Citește și: Surse: Bolojan i-ar fi cerut lui Anastasiu să demisioneze, dar acesta a refuzat Conform DNA, martorul denunțător este persoana care aduce informații relevante organului de urmărire penală înainte ca acesta să fi fost sesizat oficial. Informațiile furnizate de cei doi reprezentanți ai firmei au fost considerate valoroase, conducând la trimiterea în judecată și condamnarea definitivă a fostei inspectoare ANAF, Angela Burlacu. Faptele, confirmate prin hotărâre judecătorească definitivă Procurorii subliniază că martorii au beneficiat de dispozițiile legale aplicabile denunțătorilor, conform articolelor 290 și 292 din Codul Penal. Instituția respinge interpretările eronate lansate în spațiul public, considerând regretabil faptul că este pusă sub semnul întrebării o hotărâre judecătorească definitivă. Anastasiu neagă că ar fi făcut un denunț Într-o postare publică pe rețelele de socializare, vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat că nu a semnat și nu a depus niciun denunț în acest dosar. El a transmis că a oferit doar declarații în calitate de martor și a solicitat oficial DNA o copie a „presupusului denunț” care i-a fost atribuit. „Nu am avut niciun avantaj juridic” Anastasiu susține că nu a beneficiat de niciun avantaj juridic în dosarul de corupție care viza funcționari din ANAF. El a subliniat că a acceptat funcția de vicepremier pentru a se asigura că astfel de abuzuri din partea angajaților statului nu se vor mai repeta în cazul antreprenorilor români. Contract fictiv și presupuse plăți mascate Presa a relatat că Dragoș Anastasiu ar fi recunoscut semnarea unui contract fictiv prin care s-ar fi mascat plăți de mită către inspectoarea ANAF Angela Burlacu. Acesta respinge categoric aceste afirmații, reafirmând că rolul său a fost exclusiv cel de martor.

Români ilegali (SUA) scapă de Guantanamo (sursa: Facebook/Immigration And Customs Enforcement)
Eveniment

Românii fără forme legale în SUA nu vor fi trimiși la Guantanamo, ci deportați în țară

Români ilegali (SUA) scapă de Guantanamo. Ambasada României în Statele Unite a transmis miercuri că 47 de cetățeni români aflați în custodia autorităților americane nu vor fi transferați la baza navală Guantanamo, în ciuda informațiilor apărute în presă. Români ilegali (SUA) scapă de Guantanamo Instituția subliniază că românii cu statut ilegal în SUA sunt, de regulă, returnați în România în baza procedurilor consacrate de cooperare bilaterală. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Ambasada precizează că nu a existat nicio situație în care cetățeni români să fie trimiși în centre de detenție din afara teritoriului american. Conform comunicatului, România colaborează cu toate agențiile americane relevante pentru securizarea frontierelor și controlul migrației, menținând în același timp un dialog constant cu autoritățile din SUA pentru clarificarea situației cetățenilor vizați. Precizările ambasadei vin în urma unui articol publicat de cotidianul Politico, în care se menționează că 100 de români fără documente legale ar putea fi trimiși temporar la Guantanamo Bay, alături de alți cetățeni europeni, ca parte a unui plan al administrației Trump de eliberare a centrelor de detenție din SUA. Ambasada a cerut confirmări oficiale din partea SUA După apariția articolului, Ambasada României a cerut oficial confirmarea veridicității informațiilor de la autoritățile americane, însă nu a primit nicio indicație că românii ar fi vizați de un asemenea transfer. Potrivit Politico, transferurile către baza Guantanamo Bay ar putea începe chiar din această săptămână, ca parte a unei strategii menite să descurajeze imigrația ilegală, folosind simbolismul unei facilități controversate. Peste 9.000 de migranți, în atenția autorităților Documentele consultate de Politico arată că peste 9.000 de persoane fără acte sunt analizate pentru transfer, printre care și 800 de cetățeni europeni, inclusiv 100 de români, 170 de ruși și un austriac. Deși planul ar putea fi modificat, există posibilitatea ca țările de origine să nu fie notificate în prealabil. Până în acest moment, Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) și Departamentul de Stat al SUA nu au răspuns solicitărilor de comentarii legate de acest subiect.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră