duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: potabil

2 articole
Investigații

Oamenii apelor Deltei mor de sete

Oamenii apelor Deltei mor de sete. 5,5 milioane de euro, bani împrumutați de România de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, au fost cheltuiți de Apele Române pe construcția unor stații de alimentare cu apă potabilă a locuințelor din Delta Dunării. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Prima stație a fost construită în 2008, iar ultima în 2018. Bani cheltuiți degeaba. Pentru că autoritățile locale și Consiliul Județean Tulcea, condus de pesedistul Horia Teodorescu, nu au alocat fondurile necesare pentru realizarea unei rețele de alimentare cu apă potabilă. Astfel, apa potabilă este un lux pentru cele câteva mii de români care trăiesc în Delta Dunării, înconjurați de apele dulci ale Dunării. La Periprava, apa costă dublu față de București Apa potabilă este un lux în satul Periprava, o localitate din Delta Dunării. Localnicii aduc apa potabilă în bidoane de la Tulcea, cu bărcile rapide ale Navrom. La magazinul din sat, o sticlă de apă plată sau minerală se vinde scump, dublu față de cât plătesc bucureștenii în hipermaket-uri. Citește și: VIDEO Canalul Bîstroe, deschis traficului pentru nave cargo și petroliere maritime. Invazia rusă a dus la suspendarea discuțiilor sub egida ONU despre impactul de mediu asupra Deltei Dunării Criza apei potabile este întâlnită în majoritatea localităților din Delta Dunării. Mii de români, localnici în Delta Dunării, așteaptă de aproape 28 de ani să se bucure de luxul de a avea apa potabilă în propriile locuințe. Prima inițiativă de a construi o rețea de apă potabilă în Delta Dunării a aparținut Guvernului Văcăroiu în anul 1996. HG emisă de Văcăroiu Atunci, s-a emis o Hotărâre de Guvern care prevedea începerea lucrărilor pentru "alimentarea cu apă potabilă a localităților Ceatalchioi, Partizani, Gorgova, Caraorman, Pătlăgeanca, Periprava, Tudor Vladimirescu, C.A. Rosetti, Letea și Sfiștofca din Delta Dunării". Tot atunci, premierul Nicolae Văcăroiu a alocat 800 de milioane lei vechi din fondul de rezervă al guvernului pentru demararea lucrărilor. Zece ani mai târziu, Executivul a contractat un credit de 298,5 milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) pentru o serie de investiții, inclusiv pentru "instalarea sistemelor de purificare a apei (stații de captare și tratare a apei potabile - n.r.) în mai multe localități din Delta Dunării", care să asigure accesul populației la apă potabilă. Apele Române, 27 de milioane de lei Întreaga responsabilitate a proiectului a fost plasată Administrației Naționale Apele Române care, după ce a primit banii împrumutați de statul român, s-a ocupat de organizarea licitațiilor pentru contractarea lucrărilor de construcție a stațiilor de captare și tratare a apei potabile. Licitațiile pentru proiectare au fost câștigate de Aquaproiect SA, iar cele pentru construcție, de Deltacons SA, controlată de afaceristul Alexandru Stroie, un apropiat al pesedistului Horia Teodorescu, actualul președinte al Consiliului Județean Tulcea. Valoarea cumulată a contractelor a fost de peste 27 milioane lei, echivalentul a 5,5 milioane euro. Între timp, firma Deltacons a intrat în faliment. Stații recepționate între 2008 și 2018 Administrația Națională Apele Române (ANAR) a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că stațiile de apă din localitățile Partizani și Gorgova au fost recepționate în decembrie 2008. Stația din localitatea Tudor Vladimirescu, în anul 2012, iar cele din Ceatalchioi, Caraorman, Pătlăgeanca și Periprava, în iunie 2018. În plus, ANAR a mai transmis că proiectul derulat de Administrația Națională Apele Române prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral prevedea doar execuția alimentărilor cu apă, nu și racordarea la rețeaua de apă: "Sursa de finanțare a fost temeinic accesată și utilizată pentru asigurarea primului pas, respectiv realizarea a stațiilor de alimentare cu apă, ulterior fiind necesar a se realiza și racordarea acestora la rețeaua de apă, de către instituțiile abilitate". Primăriile au preluat investiția Șase din cele șapte stații de apă potabilă au fost predate ulterior administrațiilor locale de către Administrația Națională Apele Române. O situație aparte o reprezintă stația de apă potabilă din Periprava, un sat de graniță ce aparține de comuna C.A. Rosetti. Aici, pe un teren de câțiva zeci de metri pătrați au fost amplasate trei containere și s-a construit o clădire în care se captează apa potabilă. Pe unul dintre containere este amplasată o pancartă pe care este scris numele proiectului finanțat din banii împrumutați de la BDCE. Stația de tratare a apei de la Periprava nu are apă (sursa: Petru Zoltan) Periprava, no man's land "Alimentarea cu apă a localității Periprava a fost construită pe un teren al primăriei (cu acordul acesteia), dar după recepționarea lucrărilor, nu s-a putut intabula lucrarea deoarece primăria nu și-a dat acordul. În prezent, s-au reluat demersurile cu primăria în vederea intabulării, ulterior urmând predarea către aceasta a alimentării cu apă", se menționează în răspunsul transmis de Apele Române. Antonel Pocora a câștigat alegerile în comuna C.A. Rosetti în urmă cu patru ani pe listele PSD. Deși este considerat de președintele CJ Tulcea, Horia Teodorescu, unul dintre cei mai buni primari social-democrați, nu și-a bătut prea mult capul cu stația de apă. Întrebat de către DeFapt.ro de ce nu a preluat stația de apă de la Apele Române, Antonel Pocora a aruncat vina pe fostul primar. "S-a opus, probabil, fostul primar. În 2018 era un alt primar. Din ce știu eu a refuzat preluarea stației pentru că nu avea cu cine să o întrețină, nu avea oameni, mă rog", a declarat primarul. Se așteaptă salvarea de la CJ Tulcea Primarul Antonel Pocora a adăugat că problema cu apa potabilă a fost preluată de Aquaserv, compania Consiliului Local Tulcea, în care deține 10% din acțiuni și Consiliul Județean Tulcea. "Între timp, am intrat în Asociația Apă Canal la nivel județean. Prin asociație se implementează un proiect de reabilitarea a rețelor de apă. Noi suntem prinși în acel proiect, dar se ocupă Aquaserv Tulcea", a spus primarul. Tot pesedistul Antonel Pocora a explicat de ce a fost tergiversată preluarea stației de apă plătită de statul român cu bani împrumutați. "Noi, în situația în care nu aveam, nu aveam de ce să o preluăm. Să o preluăm ca să ce să facem cu ea? Știți ce înseamnă să dai drumul la o stație de apă? Înseamnă personal calificat pe care noi nu îl avem. Având în vedere că noi nu aveam capacitatea să gestionăm acea stație de apă, am așteptat proiectul mare în care operatorul regional va prelua stația", a menționat primarul. Oamenii apelor Deltei mor de sete Dar de la județ i s-a promis că localnicii din comuna C.A. Rosetti vor avea apă potabilă la un an după ce vor începe lucrările. Până atunci, trebuie să primească în custodie stația de apă de la Apele Române, apoi să o predea către Aquaserv. Întrebat dacă el are apă potabilă, primarul Antonel Pocora a spus că are apă potabilă așa cum are toată lumea. "Noi ne folosim de niște ochiuri din zonă în care există apă dulce și ne aprovizionăm cu găleata. De unde să am apă, nu are nimeni apă potabilă. Să sperăm că va veni, totuși, apa", a spus râzând primarul.

Oamenii apelor Deltei mor de sete (sursa: Petru Zoltan)
Fântânile de la țară, apă nepotabilă (sursa: Facebook/Laura Fronoiu)
Mediu

Fântânile de la țară, apă nepotabilă

Fântânile de la țară, apă nepotabilă. Peste 650 de probe recoltate în cursul anului 2022 din reţeaua publică de alimentare cu apă a mai multor localităţi din Vrancea au fost neconforme, fiind înregistrate depăşiri ale valorilor maxim admise la mai mulţi indicatori, de la E-coli şi enterococi, până la compuşi anorganici precum nitraţi, azotaţi, amoniu, fier sau valori sub nivelul minim admis la clor rezidual, potrivit unui raport al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Vrancea. În Focșani, apa e în grafic La nivelul municipiului Focşani, deşi apa este în mare măsură conformă, pe parcursul anului trecut, a fost înregistrată depăşirea valorii fier în apă, precum şi o valoare sub limita minimă admisă pentru clor rezidual liber la capăt de reţea, ambele cauzate de conductele de distribuţie interioară a apei. Adjud, al doilea municipiu din judeţ, a avut anul trecut probleme cu depunerile de fier şi mangan în apă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Conform reprezentanţilor DSP Vrancea, cele mai multe neconformităţi înregistrate au avut drept cauză reţelele de distribuţie vechi sau clorinarea manuală a apei, aşa cum se întâmplă cel mai adesea în localităţile mici. "Principala cauză pentru care au fost identificate probleme privind calitatea apei la nivelul judeţului o reprezintă reţelele de distribuţie şi tratare a apei foarte vechi, de peste 30 - 40 de ani. Ele sunt întreţinute de primării, reparate, dar, fiind foarte vechi, permit uşor contaminarea apei potabile. Noi monitorizăm apa din punct de vedere fizico-chimic şi microbiologic. De asemenea, în localităţile mici, tratarea apei, clorinarea, se face manual, iar acest fapt, alături de reţelele învechite, poate duce la contaminarea apei din punct de vedere microbiologic. Depistarea prin analize de laborator şi înştiinţarea primăriilor sunt măsurile imediate. Nu am avut din fericire, în Vrancea, de peste 30 de ani, epidemie hidrică, datorată acestor parametri microbiologici", a declarat directorul DSP Vrancea, Cătălin Graur. Fântânile de la țară, apă nepotabilă Potrivit sursei citate, niciuna dintre cele peste o mie de fântâni din Vrancea nu este conformă, apa nefiind recomandată pentru consum. "Fântânile publice sunt monitorizate anual, dar şi primăriile au obligaţia de a monitoriza, la rândul lor, aceste surse de apă. Toate analizele din toate fântânile monitorizate de noi au fost neconforme. Recomandările către primării au fost de afişare la nivelul acestor fântâni a faptului că apa nu este conformă şi nu este recomandată pentru consum uman", a precizat Graur. Situaţia din reţelele de alimentare cu apă de anul trecut nu este cu mult diferită faţă de anii anteriori, dar autorităţile au speranţe că acest fapt va fi remediat curând, multe dintre localităţile din Vrancea fiind incluse în Programul Operaţional de Infrastructură Mare (POIM) pentru modernizarea staţiilor de tratare şi distribuţie a apei. În unele localităţi, aceste lucrări sunt aproape finalizate. Unele izvoare, de calitate "În momentul de faţă se lucrează la noua aducţiune de apă, care este finalizată în proporţie de circa 90%. Aşteptăm să aducem staţiile de tratare a apei pentru cele două sisteme de apă, de la Coza şi Tulnici. Sperăm ca în maxim două luni să fie funcţionale. Problemele de până acum au fost determinate atât de lipsa unei staţii de tratare a apei, cât şi de aducţiunea veche de peste 60 de ani. La Lepşa şi Greşu avem un alt proiect în derulare, prin VranceaAqua, unde constructorul a fost în insolvenţă, a reînceput să lucreze şi sperăm să finalizeze cât mai repede. Majoritatea pensiunilor din zonă dispun de surse proprii de apă. Mai avem şi surse de apă din izvoare, la care ducem probe în fiecare lună la DSP. Apa este de calitate, sursele de apă aflându-se departe de locuinţe sau alţi potenţiali poluatori", a declarat primarul comunei Tulnici, Aurel Boţu. O altă localitate unde au fost înregistrate neconformităţi privind calitatea apei este comuna Răcoasa, unde edilul speră că, prin predarea reţelei de distribuţie către operatorul regional şi modernizarea ei, problemele vor fi remediate. Noroc cu banii europeni "Suntem într-un proces de reabilitare a sistemului de captare şi distribuţie a apei. Proiectul nu este încă finalizat. Avem o problemă cu clorinarea şi tratarea apei, care se realizează automat, dar avem nişte apometre foarte sensibile, la care trebuie foarte des umblat pentru că se blochează şi nu mai dau impulsurile corecte pentru clorinarea apei. Citește și: EXCLUSIV Adjunctul Gărzii de Mediu, pus în funcție de PSD, cercetat de DNA pentru controale la firme de reciclare, deși nu avea astfel de atribuții Am luat decizia să schimbăm aceste apometre şi sperăm că în acest fel să intrăm în legalitate. La nivelul comunei, reţeaua de distribuţie a apei este gestionată de către UAT. Nu suntem nici măcar parte din VranceaAqua, am făcut demersuri în acest sens, dar mai întâi este nevoie să finalizăm această investiţie pe care o avem în derulare", a spus primarul Vladimir Păun. În localităţile Bordeşti, Cîrligele, Coteşti, Dragosloveni, Cîndeşti, Gura Caliţei, Gologanu, Milcovul, Năneşti, Suraia - Bilieşti, Tîmboieşti, Tătăranu, Urecheşti, Boloteşti, Străoane, Rugineşti, Homocea şi Lespezi, unde sistemele centrale de aprovizionare cu apă sunt administrate de operatorul regional, sunt în derulare proiecte cu finanţare europeană prin POIM pentru reabilitarea şi modernizarea reţelelor, care au în prezent un grad de realizare cuprins între 40% şi 80%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră