vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: poluare

44 articole
Investigații

Invazia cancerului de război în Marea Neagră

Invazia cancerului de război în Marea Neagră. Poluarea sectorului românesc al Mării Negre cauzată de războiul care a urmat invaziei rusești în Ucraina este un subiect aproape neatins de către oamenii de știință. Și nu este vorba doar de cei de la București, ci de toți specialiștii în domeniu din țările riverane Mării Negre, după cum au constatat jurnaliști de investigație din șase țări (Georgia, Ucraina, Moldova, România, Bulgaria, Turcia). Citește și: Marea Neagră, afectată brutal de războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Efectele, resimțite de toate țările riverane Tentative multiple ale echipe noastre de a intervieva specialiști în ecologie marină și costieră s-au lovit de refuzuri, lipsa oricărui răspuns sau informații cu totul generale. "Nu există studii" Printre puținii care au răspuns solicitărilor noastre, profesorul Constantin Cazacu de la Universitatea București, directorul Departamentului de Ecologie și Sustenabilitate a Sistemelor de la Facultatea de Biologie, a fost foarte direct. "Nu există studii referitoare la acest tip de poluare", a spus profesorul Cazacu. Din punctul său de vedere, o analiză comparată ar putea avea în vedere monitorizările anumitor parametri de calitate a apei făcute de diverse instituții naționale de la București. "Însă aceste monitorizări au în vedere anumiți parametri care nu au legătură directă cu poluarea cauzată de război", a mai spus profesorul Cazacu. Cu alte cuvinte, în lipsa unei cercetări care să vizeze, în mod specific, posibili poluanți rezultați din operațiuni militare, studiile deja disponibile nu ar oferi o imagine relevantă pe acest subiect. Tot ce se întâmplă la Odesa vine pe mare la Constanța Profesorul de Geografie fizică și specialist în cercetări costale Alfred Vespremeanu de la Universitatea București s-a arătat disponibil să comenteze pe marginea subiectului, însă a precizat că nu este specializat nici în ecologie, nici în calitatea apei marine. Totuși, profesorul Vespremeanu a explicat în ce fel posibilii poluanți de război din sectorul ucrainean al Mării Negre influențează calitatea apei din sectorul românesc al Mării Negre. "În Marea Neagră există așa-numitul curent de bordură costier, care vine dinspre golful Odesei spre apele teritoriale ale României și care, deci, transportă dinspre țărmul ucrainean spre cel românesc tot ce se află în apă. Coasta Mării Negre se mai epurează până ajunge pe țărmul Istanbulului", a arătat profesorul Vespremeanu. Din punctul său de vedere, ar exista trei surse semnificative de poluare, toate indirecte, ale Mării Negre din cauza războiului declanșat de Rusia. Navele maritime, principalul poluator "În primul rând, traficul naval a crescut foarte mult pe canalul Sulina după ce porturile ucrainene din zona Odesei nu au mai putut fi folosite. S-au format șiruri de nave care așteaptă atât pe canalul Sulina, cât și pe mare, în așteptarea intrării pe canal. Evident, avem de-a face cu o creștere a poluării cu hidrocarburi. Din punctul meu de vedere, este o creștere între trei și zece ori a poluării în această zonă a Mării Negre", a spus profesorul Vespremeanu. "În al doilea rând, distrugerea barajului ucrainean Nova Kahovka a produs o undă de viitură excepțională care a transportat în Marea Neagră foarte multe resturi culese în drumul spre vărsare", a adăugat profesorul Universității București. "În al treilea rând, este vorba despre poluarea cu produse de război", a încheiat Vespremeanu, care a adăugat că este nevoie de o analiză țintită de monitorizare a substanțelor conținute de aceste produse de război pentru a realiza un studiu relevant. Efectul Nova Kahovka Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța realizează anual rapoarte despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre. Laura Boicenco, director științific al Institutului, a arătat, însă, că aceste rapoarte nu au luat în calcul, după declanșarea invaziei rusești în Ucraina, monitorizarea unor parametri suplimentari, specifici unei posibile poluări militare. Boicenco a vorbit, totuși, despre posibilele efecte ale viiturii declanșate de explozia barajului de la Nova Kahovka. "Cea mai importantă sursă de poluare din cauza acestei viituri ar putea fi creșterea turbidității apei, adică diminuarea transparenței apei Mării Negre pe anumite suprafețe", a spus Boicenco. Astfel, este afectată fotosinteza, așadar fitoplanctonul. Totuși, date despre acest indicator ar putea fi disponibile în a doua jumătate a anului 2024, când Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" va face public raportul despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre pe 2023 (barajul de la Nova Kahovka a fost aruncat în aer în iunie 2023). Două rapoarte: 2021 vs 2022 Echipa noastră a reușit, totuși, să obțină date colectate științific despre calitatea apei din sectorul românesc al Mării Negre. Aceste date se regăsesc în rapoartele despre starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre pentru anii 2021 și 2022 (anul invaziei rusești în Ucraina), întocmite de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța. Analiza comparată a celor două rapoarte arată diferențe extraordinare ale unor parametri. Diferențe atât de mari încât acestea nu pot fi explicate decât printr-un eveniment excepțional care a afectat calitatea apei Mării Negre. Iar războiul declanșat de Rusia în Ucraine este acel eveniment excepțional. Hidrocarburile petroliere, creștere accelerată Astfel, potrivit analizei comparate a celor două rapoarte menționate, cantitatea maximă de hidrocarburi petroliere totale din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în sediment uscat, a crescut cu peste 60%. În 2021, hidrocarburi petroliere totale din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în sediment uscat au avut valori între 0,48 de micrograme pe gram și 329,97 de micrograme pe gram de sediment uscat. În 2022, însă, valoarea minimă a acestor hidrocarburi petroliere a fost între un minim de 7,12 de micrograme pe gram și un maxim de 539,24 micrograme pe gram de sediment uscat. Așadar, valoarea minimă a crescut de aproape 15 ori (de la 0,48 de micrograme, la 7,12 micrograme) iar cea maximă, cu 60% (de la 329,97, la 539,24 micrograme). Relevant este și locul în care s-a înregistrat valoarea maximă pentru hidrocarburi petroliere totale: în zona Gurii Portița a țărmului românesc al Mării Negre, adică la sud de canalul Sulina. Explicația: curentul de bordură costier al Mării Negre, care a transportat poluarea navelor de pe canalul Sulina spre sud. Reziduurile arderii de combustibil Îngrijorătoare sunt și valorile comparate ale hidrocarburilor aromatice polinucleare, substanțe cancerigene și potențial cancerigene rezultate din arderile de combustibil. În 2021, potrivit măsurătorilor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța, au fost înregistrate depășiri ale limitei maxime admise pentru aceste substanțe în cazul a 1,3% din probele colectate. În 2022, însă, depășiri ale limitei maxime admise s-au înregistrat în cazul a 14,2% din probe. Așadar, în primul an de război din Ucraina, poluarea cu hidrocarburi aromatice polinucleare în apele teritoriale românești ale Mării Negre a crescut de 11 ori. Iar valorile maxime ale acestor substanțe au fost înregistrare în zona nordică a coastei românești, la Sulina, Sf. Gheorghe și Gura Portiței, adică în zona de intrare a navelor pe canalul Sulina. Fenantrenul și explozibilii Una din hidrocarburi aromatice polinucleare cu creșteri mari în 2022 față de 2021 a fost fenantrenul. La această substanță s-au constatat depășiri ale valorilor admisibile în cazul a 27% din probe în 2021. Dar, în 2022, depășiri ale valorilor admisibile la fenantren s-au înregistrat în cazul a 48,5% din probele colectate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța. În context, nu este lipsită de relevanță precizarea că fenantrenul nu este doar un rezultat al arderilor de combustibil, ci se găsește și în explozibili, ceea ce ar putea explica creșterea cu 80% a probelor care depășesc limita admisă în 2022 față de 2021. Invazia cancerului de război în Marea Neagră Grav este și că, la analiza acestor substanțe cancerigene pe moluște, în țesut umed, s-a constatat o creștere de trei ori în 2022 față de 2021. Astfel, în 2021, hidrocarburi aromatice polinucleare au fost identificate în țesut umed de moluște într-o cantitate maximă de 1,1 micrograme pe gram de țesut umed. În 2022, cantitatea maximă a ajuns la 3,5 micrograme pe gram. Cele mai afectate moluște au fost cele din specia Mytilus galloprovincialis, în largul punctului costier Sf. Gheorghe (adică tot în zona în care se află navele care așteaptă să intre pe canalul Sulina). Toxicitate cronică Printre hidrocarburi aromatice polinucleare identificate în țesut umed de moluște se mai numără, în afară de fenantren, pirenul, antracenul, fluorantenul și benz(a)antracenul. Este cunoscut la nivel științific că pirenul afectează funcții vitale ale peștilor și algelor. Efectul toxic al antracenului, în medii acvatice, este agravat de lumina solară, potrivit studiilor. Toxicitatea acută și cronică a fluorantenului a fost determinată pentru un grup divers de specii de apă dulce și de apă sărată, atât în condiții standard de laborator cu lumină fluorescentă, cât și în condiții de testare cu lumină ultravioletă (UV), potrivit Institutului Național de Sănătate din SUA. Rechinii, șprotul și rapanele, scăderi masive de stocuri Analiza comparată a stocurilor marine de pești arată scăderi excepționale în 2022. De exemplu, cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța au estimat stocul de șprot din apele teritoriale românești ale Mării Negre în 2021 la o cantitate de 93.677 tone. În 2022, estimarea pentru aceeași specie a fost de numai 20.347 de tone, de aproape cinci ori mai puțin. La rechin: 4.135 de tone în 2021, doar 631 de tone în 2022, deci o scădere de aproape șapte ori. Rapana: 8.007 tone în 2021, 3.611 tone în 2022, așadar o scădere la mai puțin de jumătate. Delfinii, măcelăriți Când vine vorba de mamifere marine, datele sunt tragice. Astfel, din specia Delphinus delphis ssp. ponticus ("foarte sensibil la poluările chimice și acustice") au fost observate 324 de exemplare în 2021, dar numai 49 în 2022 – o scădere de peste șase ori. Alte 24 de exemplare au fost descoperite moarte, eșuate pe țărmul românesc. În 2021, au fost observate 70 de exemplare din specia Phocoena phocoena ssp. relicta, dar numai 48 în 2022. Tot în 2022, trei exemplare au fost descoperite moarte, eșuate pe țărm. Scăderea cea mai mare a fost la exemplarele din specia Tursiops truncatus ssp. ponticus: 410 exemplare observate în 2021, numai 32 în 2022, adică de peste 12 ori mai puțin. Raportul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanța pe 2022 precizează că în acel an au mai fost descoperite alte 17 mamifere marine eșuate pe țărmul românesc, însă nu au putut fi identificate din cauza stării avansate de putrefacție. ____________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Invazia cancerului de război în Marea Neagră (sursa: INCDM "Grigore Antipa")
Marea Neagră, afectată brutal de război (sursa: Forțele Navale Române)
Eveniment

Marea Neagră, afectată brutal de război

Nino Ramishvili (Georgia, Studio Monitor), Atanas Tchobanov (Bulgaria, BIRD), Oleg Oganov (Ucraina, Nikcenter), Olesia Boreiko (Ucraina, Nikcenter), Sukru Oktay Kilic (Turcia, Fayn Studio), Vitalie Călugăreanu (Moldova), Cătălin Prisacariu (România), Investigative Media Lab ENGLISH VERSION În noaptea de 6 iunie 2023, armata rusă a aruncat în aer barajul hidrocentralei Nova Kahovka din Ucraina, într-un act grotesc de disperare militară. Actul clasificat drept un "ecocid" a împins limitele rezistenței ecologice a regiunii. Valul de apă toxică ce a rezultat a declanșat o catastrofă ecologică în Marea Neagră, deja sufocată de operațiunile de război. În cadrul unei colaborări extraordinare, jurnaliști de investigație din șase țări de la Marea Neagră - Ucraina, Georgia, Turcia, România, Moldova și Bulgaria - s-au reunit pentru a măsura impactul războiului asupra ecosistemului deja fragil al Mării Negre și pentru a examina modul în care guvernele răspund la această nouă provocare regională. Unda de șoc a Nova Kahovka La scurt timp după explozia barajului de la Nova Kahovka, Ucraina a găzduit o conferință la care au aprticipat oameni de știință locali și internaționali pentru a discuta impactul actului eco-terorist asupra ecologiei și economiei din nordul regiunii Mării Negre. Experții au fost de acord asupra unui lucru: efectul a fost devastator. "Schimbările climatice din zona afectată au fost provocate de creșterea suprafețelor de teren deschis și a scăderii suprafeței de apă", spune Marina Zaharova, cercetător la Institutul de Știința Solului și Agrochimie (Ucraina). Membrii unui grup internațional de lucru privind consecințele de mediu ale războiului au vizitat, de asemenea, Ucraina după explozie. "Invazia Rusiei în Ucraina a demonstrat gravitatea crimelor împotriva mediului pe tot parcursul războiului", a declarat vicepreședintele Parlamentului European, Heidi Gautala. Potrivit lui Alfred Vespremeanu, profesor doctor de geografie fizică și specialist în cercetări de coastă de la Universitatea din București, distrugerea barajului ucrainean Nova Kahovka a produs un val de inundație excepțional, "care a antrenat o mulțime de resturi adunate în drumul său spre Marea Neagră". Situația dificilă a pescarilor Aceeași poveste iese la suprafață din satele de pescari strâns legate între ele din Turcia până la porturile afectate din Ucraina: marea care odinioară promitea prosperitate acum abundă în pericole. Minele în derivă mutilează navele și mijloacele de trai, transformând zonele de pescuit într-o loterie mortală. "Totul este minat", spune Oleksandr Hromovyi, pentru care pescuitul a fost singura sursă de venit. De la 24 februarie 2022, familia lui Oleksandr, ca multe altele din țările de la Marea Neagră, a rămas fără nici o sursă de trai. În martie 2022, la doar o lună după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, autoritățile turce au emis o interdicție privind toate activitățile de pescuit în orașul de coastă Igneada din Kirklareli, situat la doar cinci kilometri sud de râul Mutludere, care formează granița Turciei cu Bulgaria. Interdicția a durat o lună și jumătate. "Interdicția a fost ridicată, dar încă ne este teamă să ieșim pe mare pe întuneric, pentru că în niciun caz navele noastre nu pot supraviețui dacă sunt lovite de o mină în derivă", spune Ibrahim Metin, fostul șef al cooperativei de pescuit din Igneada. Acest lucru s-a întâmplat de două ori în Turcia. Prima dată, pe 9 noiembrie 2022, când o navă de pescuit a lovit o mină în largul coastei Igneada, în apropiere de Bulgaria. Avariile au fost minore, totuși, și nici un membru al echipajului nu a fost rănit. A doua oară, pe 5 octombrie 2023, când o navă de transport de mărfuri generale sub pavilion turcesc a lovit o mină în largul coastelor României. Aceasta a suferit, de asemenea, avarii minore, fără ca echipajul să fie rănit. Dispariția delfinilor În urma războiului, mii de delfini au murit în Marea Neagră, deoarece delfinii sunt "sensibili la poluarea chimică și fonică", potrivit specialiștilor. Potrivit șefului Departamentului științific al Parcului Natural al Estuarelor Tuzly (Ucraina), chiar și cu două săptămâni înainte de invazia pe scară largă a Rusiei, existau deja o mulțime de submarine și nave rusești în acea parte a Mării Negre. "S-au apropiat foarte mult pe timp de noapte, folosind sisteme sonar pe submarine și nave de război care au lovit delfinii", spune Rusev. Potrivit ecologiștilor, ostilitățile active cauzează cele mai mari daune organismelor marine și mării în general. Fără date, fără studii Poluarea Mării Negre cauzată de războiul Rusiei în Ucraina este un subiect pe care oamenii de știință din regiune abia l-au abordat. În ciuda numeroaselor încercări ale jurnaliștilor din cele șase țări, aceștia nu au putut găsi niciun studiu sau date extrem de semnificative care să demonstreze efectul războiului asupra întregii regiuni. Cu toate acestea, jurnaliștii din echipa românească a proiectului a obținut date colectate științific privind calitatea apei din sectorul românesc al Mării Negre. Aceste date se regăsesc în rapoartele privind starea mediului marin și costier din sectorul românesc al Mării Negre pentru anii 2021 și 2022, întocmite de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" din Constanța. Analiza comparativă a celor două rapoarte relevă diferențe extraordinare la unii parametri. Diferențele sunt atât de semnificative încât nu pot fi explicate decât printr-un eveniment excepțional care a afectat calitatea apei din Marea Neagră. Iar războiul Rusiei din Ucraina este, cel mai probabil, acel eveniment excepțional. Indiferența guvernelor și cooperarea regională inexistentă "Nu există o voință politică puternică de a proteja Marea Neagră", așa a răspuns Nesrin Algan, profesor de științe politice specializat în urbanism, mediu și administrație locală, la întrebarea adresată de jurnaliștii turci care au colaborat în acest proiect. În concluzie, ipoteza de lucru a proiectului a fost confirmată - politicile de mediu ale statelor din regiunea Mării Negre au fost, în general, slabe și lipsite de obiective clare, ceea ce a contribuit la fragilitatea ecosistemului Mării Negre, iar cooperarea regională în abordarea provocărilor de mediu, cum ar fi poluarea, a fost inadecvată din cauza absenței unui cadru sistemic și a eforturilor coordonate. Catastrofa ecologică descrisă mai sus necesită o coordonare regională comună. Cu toate acestea, astfel de măsuri încă nu au fost luate. În 1992, Turcia, România, Ucraina, Georgia și Federația Rusă au semnat Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării. Documentul a fost ratificat în 1994. Obiectivul Comisiei Mării Negre este de a preveni, reduce și controla poluarea în Marea Neagră pentru a proteja și conserva mediul marin și de a oferi un cadru juridic pentru cooperare și acțiuni concertate în vederea îndeplinirii acestei obligații. Însă această convenție nu este pusă în aplicare. Doar trei persoane lucrează la secretariatul cu sediul în Istanbul. Nici măcar războiul din Marea Neagră nu a putut convinge guvernele din Georgia, România, Moldova, Turcia și Bulgaria să ia măsuri suplimentare. ____________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

"Iadul alb" este real: poluarea crește (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

"Iadul alb" este real: poluarea crește

"Iadul alb" este real: poluarea crește. Pentru prima dată în ultimele zece zile, calitatea aerului din Iași a fost apreciată ca moderată. "Iadul alb" este real: poluarea crește Asta, după ce, pe 10 ianuarie, Agenția pentru Protecția Mediului a emis un comunicat în care atrăgea atenția asupra nivelului "extrem de rău" de poluare. Citește și: EXCLUSIV Sabotaj: deși aflată în criză de pulberi pentru muniție, Romarm vrea să vândă 400 de tone de pulberi, primite de la Rezerva de Stat, unei companii bulgare de armament "Urgia albă", ignorată de autorități, nu a produs doar blocaje în trafic, dar a avut drept consecință și niveluri de poluare foarte mari. Condițiile de iarnă accentuată duc la creșterea concentrațiilor de particule în suspensie PM10 și PM2,5 rezultate din sursele de poluare existente în mun. Iași și împrejurimi: arderi de combustibili în centralele termice din locuințele populației, ale operatorilor economici și instituțiilor din mun. Iași, producerea de căldură și apă caldă în sistem centralizat, traficul rutier îngreunat de căderile mari de zăpadă de la începutul săptămânii, activitățile industriale, incendii locale, arderea deșeurilor etc, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Agenției pentru protecția Mediului Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Canalul Bîstroe, deschis traficului maritim greu (sursa: Petru Zoltan)
Investigații

Canalul Bîstroe, deschis traficului maritim greu

Cătălin Prisacariu, Oleg Oganov, Petru Zoltan ENGLISH version Canalul Bîstroe, deschis traficului maritim greu, în ciuda unui dosar în lucru referitor la impactul de mediu asupra Deltei Dunării. Comitetul ONU care analiza respectarea condițiilor de mediu a suspendat discuțiile inițiate de România pe dosar. Motivul: invazia rusă în Ucraina. Schimbarea la apă a Chiliei E o sâmbătă dimineață rece de noiembrie pe malul românesc al brațului Chilia. Până la începutul acestui an, pe apele Chiliei puteai vedea doar nave fluviale, în special barje care transportau mărfurile între porturile dunărene ale Ucrainei. Dar acum, brațul cel mai nordic al Dunării este împânzit de nave maritime. Peste apă de localitatea românească Pătlăgeanca, unde Dunărea formează brațul Sfântul Gheorghe, se află staționate șase nave maritime. Spre ele se îndreaptă în viteză o barcă militară rapidă în care sunt cinci militari. Din Pătlăgeanca până în localitatea românească Periprava, de-a lungul Chiliei, plutesc tăcut zeci de nave maritime și barje care așteaptă să intre în porturile dunărene ale Ucrainei. Din când în când, nave militare ucrainene se apropie și câteva uniforme urcă la bord pentru verificări: de la invazia rusească, malul ucrainean al Dunării este zonă militarizată. Român, străin pe Dunărea românească De la Periprava, ultima localitate românească aflată pe brațul Chilia, până la punctul în care canalul Bîstroe se desprinde din Dunăre se poate ajunge doar cu bărcile cu motor ale localnicilor. Există și o procedură neoficială de bifat înainte de a băga barca în apă: te înregistrezi, pe malul românesc, la postul românesc al Poliției de Frontieră, pentru a naviga în ape românești. Motivul: o precauție pentru o posibilă întâlnire cu grănicerii ucraineni pe Dunăre. Dacă se întâmplă asta, ca să nu riști să fii considerat spion, te prezinți și le recomanzi să ia legătura cu colegii români la care tocmai te-ai înregistrat ca turist în apele propriei tale țări. E război, nici un risc nu merită. După 20 de minute de tăiat apa cu barca cu motor, ajungem în jur de 09.30 chiar la locul în care o gură enormă se cască în malul ucrainean. În acest loc, canalul Bîstroe se desprinde de brațul Stambulul Vechi al brațului Chilia (sursa: Petru Zoltan) De acolo începe să curgă apa Dunării prin canalul Bîstroe spre Marea Neagră. Canalul Bîstroe, deschis traficului maritim greu Pe lângă noi trece nava cargo Iskander, aflată sub pavilion tunisian, care tocmai a ieșit de pe canalul Bîstroe. Cargo-ul Iskander tocmai a ieșit de pe Bîstroe și a intrat pe brațul Stambulul Vechi al brațului Chilia (sursa: Petru Zoltan) Datele site-ului Marine Traffic, consultate ulterior, au arătat că nava Iskander plecase din portul grecesc Vrisakia la data de 20 octombrie 2023 spre portul ucrainean Izmail, acolo unde a ajuns în data de 4 noiembrie, chiar în ziua în care am văzut-o noi intrând pe Chilia. După alte câteva minute, de pe canalul Bîstroe intră pe Chilia tancul petrolier Panjali Teymurov, aflat sub pavilion liberian. Petrolierul Panjali Teymurov tocmai a ieșit de pe Bîstroe și a intrat pe brațul Stambulul Vechi al brațului Chilia (sursa: Petru Zoltan) Tancul petrolier a ieșit de pe canalul Bîstroe aproape de malul românesc al brațului Chilia, apoi a continuat să meargă spre localitatea ucraineană Vâlcov, aflată vizavi de Periprava. Periprava: 80 de oameni și niște vaci libere Periprava mai are în jur de 80 de localnici, majoritatea lipoveni, care își câștigă existența din pescuit, creșterea animalelor și puțin turism. Vacile de lapte sunt lăsate să pască nestingherite pe pășunile din Delta Dunării tot timpul anului, alături de caii semisălbatici din Pădurea Letea. Atunci când vacile se reîntorc acasă, localnicii știu că se apropie iarna. În biserica ortodoxă de rit vechi, vopsită în albastru cu turle aurii, ține slujba un fost polițist de frontieră. La câțiva pași de aceasta se află singurul magazin din localitate. Aici, produsele alimentare și nealimentare se vând mult mai scump decât la oraș: sunt aduse cu barca pe Dunăre de la Tulcea, aflată la aproape 100 de kilometri distanță. Între orele 12.00 și 17.00, magazinul este închis, dar oamenii satului se întâlnesc pe terasa amenajată în fața acestuia. Pe unul dintre stâlpi clădirii care adăpostește magazinul local tronează o reclamă din tablă de pe vremea regimului comunist pe care scrie „Aici se vinde loz în plic”. Sub reclamă se află o masă din fier, vopsită în verde, în jurul căreia stau doi localnici. Pescari. Ce altceva? Cei doi sunt Mihai Slatarov (43 de ani) și Dumitru Simionov (55 de ani), doi dintre cei mai tineri adulți din sat. Bîstroe adâncit aduce mai multă scrumbie Cei doi localnici susțin la unison că lucrările de adâncire făcute de ucraineni la canalul Bîstroe au o parte bună și una proastă. Partea bună e că pe canalul adâncit a început să urce mai multă scrumbie pe Dunăre. Partea proastă e că, o dată cu peștele, vin și navele maritime din cauza cărora nu pot pescui ziua. Atunci când navele se apropie de malul românesc al Dunării, acestea taie plasele de pescuit ale localnicilor, susțin ei. Doar noaptea pot pescui pentru că atunci navele maritime nu mai circulă pe Dunăre din cauza războiului. „Bîstroe nu ne afectează deloc. De când a început, e mai multă scrumbie. Te uiți pe aplicație și vezi că trei vapoare urcă și patru coboară. Taie plasele. Anul trecut nu ne-au lăsat să pescuim seara, ne-a afectat foarte mult”, spune Mihai Slatarov. "Noi protejăm peștele pentru ucraineni" „Anul ăsta a dat drumul noaptea la pescuit. Noi trebuie să respectăm UE, avem prohibiție, e interzis să pescuiești dacă scade Dunărea sub 50 cm. Te uiți la ucrainean și vezi că ăla poate pescui și tu stai și te uiți pentru că nu poți. Ăla nu respectă nici o regulă. Noi protejăm peștele pentru ei”, îl completează Dumitru Simionov. „Pe mine mă prinde cu doi carași și îmi face dosar penal. Poliția de Frontieră face dosare penale dacă pescuiești când e Dunărea sub 50 cm”, a declarat Slatarov. Dumitru Simionov este pescar de pe vremea regimului comunist: „Fiecare cargo care vine pe Bîstroe ajunge pe malul nostru și ne taie plasele. Până dai comandă și își aduce plase de la Tulcea durează două-trei zile, timp în care nu poți pescui dar ești obligat să îți faci cota. Precum câinii suntem văzuți aici. Șurubul se strânge și ești obligat să pleci din Periprava. Înainte erau 27 de bărci de pescuit și acum mai sunt șase, poate șapte.”. Cum ajunge Dunărea în Marea Neagră Fluviul Dunărea este unul din cele mai importante căi europene de transport: nu doar că traversează zece țări, dar face legătura cu Marea Neagră. Anual, peste 20 de milioane de tone de mărfuri ajung pe nave maritime prin intermediul Dunării, potrivit datelor Comisiei Dunării. Legătura dintre Dunăre și Marea Neagră se face pe două căi: canalul Dunăre – Marea Neagră și canalul Sulina. Canalul Dunăre – Marea Neagră a fost inaugurat în 1984, este un canal artificial care a necesitat câteva decenii pentru a fi finalizat și se află pe teritoriul României. Canalul Dunăre - Marea Neagră, insuficient de adânc Anual, peste zece milioane de tone de mărfuri internaționale sunt transportate pe acest canal. Alte aproape șase milioane de tone de mărfuri transportate pe acest canal sunt românești. Avantajul canalului Dunăre – Marea Neagră, prin comparație cu canalul Sulina, este că face legătura dintre Dunăre și Marea Neagră mai scurtă cu cel puțin 300 de kilometri. Dezavantajul, însă, este că are o adâncime de doar șapte metri, ceea ce face ca pescajul maxim admis al navelor să fie de doar 5,5 metri. Cu alte cuvinte, pe canalul Dunăre – Marea Neagră pot naviga doar nave fluviale și nave maritime mici. Canalul Sulina, unicul navigabil din Deltă Canalul Sulina, pe de altă parte, este unul din cele trei brațe naturale principale ale Dunării și traversează, în drumul spre Marea Neagră, Delta Dunării. Sulina, însă, a fost amenajat încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea ca unic canal navigabil al Dunării, prin decizie a tuturor statelor implicate în proiect în cadrul Comisiei Europene a Dunării. Avantajul canalului Sulina, prin comparație cu canalul Dunăre – Marea Neagră, este că permite un pescaj al navelor de șapte metri. Cu alte cuvinte, vase maritime de mari dimensiuni pot naviga pe Sulina. Un aspect crucial pentru porturi ucrainene ca Reni și Ismail, aflate pe brațul dunărean Chilia, aflat la nord de canalul Sulina. Brațul Chilia este și granița naturală dintre România și Ucraina. Cu alte cuvinte, vasele maritime din Marea Neagră cu destinația Ucraina pot ajunge la porturi ca Reni sau Ismail doar intrând pe canalul Sulina și navigând în amonte, inclusiv prin intrarea pe Dunăre, până la Reni, sau în amonte pe Sulina până la confluența cu brațul Chilia, apoi navigând în aval pe acest braț, până la Ismail. Intră în scenă Bîstroe Iar o problemă majoră care a apărut după invadarea Ucrainei de către Rusia este că porturile Odesei nu mai pot fi folosite. Astfel, tot traficul maritim din Marea Neagră spre Ucraina a fost preluat de canalul românesc Sulina. Efectul principal – aglomerația: zeci de vase așteaptă zile, chiar săptămâni întregi să ajungă la Reni sau Ismail. Astfel, resuscitarea canalului Bîstroe a devenit vitală pentru Kiev. Bîstroe este un braț natural al Chiliei, unul din cele trei brațe principale ale Dunării. Bîstroe, de la desprinderea de Chilia, are 11 kilometri până la Marea Neagră. Acest braț are multe avantaje naturale: este un curs de apă rapid, ceea ce înseamnă că aluviunile nu se depun masiv; este lat de până la 200 de metri; nu este „parazitat” de insule și meandre. Și, poate chiar mai important, Bîstroe se află în integralitate pe teritoriul ucrainean, ceea ce permite Kievului administrarea directă a acestei căi navale. Reactivat după 65 de ani Traficul naval pe Bîstroe nu este o idee nouă. Potrivit unui raport al Institutului Științific și de Cercetări în Probleme de Mediu din Ucraina, „Navigația de-a lungul brațului Chilia și a brațelor deltei Chilia din regiunea Dunării a fost una dintre principalele activități tradiționale încă de la mijlocul secolului al XIX-lea. Porturile maritime Izmail, Reni și Chilia, situate pe brațul Chilia, au o vechime de 180, 160 și, respectiv, 120 de ani. Brațul Bîstroe a fost folosit pentru transport maritim până în 1958, după care a fost păstrat pentru uz militar. Din 1957 până în 1994, canalul Prorva a fost folosit pentru trecerea navelor cu un pescaj de 3,5-4,0 m în brațele Ochakov și Chilia, care au încetat să mai funcționeze din cauza sedimentării permanente.”. Convenție ONU imposibil de aplicat După zece ani, însă, în 2004, Ucraina a reluat proiectul activării canalului Bîstroe drept cale navigabilă. De data aceasta, însă, mai apăruse o variabilă în ecuație, în afară de provocările evidente de ordin logistic: statul vecin, România. Potrivit Convenției Espoo a ONU (adoptate în 1991 și intrate în vigoare în 1997), orice stat care are în vedere realizarea unui proiect major cu impact negativ semnificativ asupra mediului la nivel transfrontalier este obligat nu doar să evalueze impactul de mediu al activităților din proiect, ci și să notifice statele care ar putea fi afectate și să se consulte cu acestea în privința respectivului proiect. După cum arată zecile de documente schimbate vreme de aproape 20 de ani între România, Ucraina și UNECE (Comisia Economică pentru Europa a ONU, care urmărește respectarea prevederilor Convenției Espoo în Europa), cazul Bîstroe s-a dovedit imposibil de aliniat cerințelor Convenției Espoo. Ucraina și-a urmat planul Motivul principal: inexistența unor reglementări interne ucrainene care să transpună prevederile Convenției Espoo în legislație națională. În lipsa acestei legislații în vigoare, a arătat în numeroase rânduri UNECE, documentele furnizate de Ucraina în cazul Bîstroe nu respectau cerințele prevăzute de ONU și, prin urmare, nu puteau fi acceptate. Abia în decembrie 2020, UNECE a constatat că „Ucraina a adoptat și legislația secundară pentru a-și alinia reglementările interne cu prevederile Convenției Espoo”. În același document, însă, UNECE arăta că „își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că, din 2008, s-au înregistrat doar progrese limitate de către guvernul Ucrainei în ceea ce privește aducerea proiectului canalului Bîstroe în deplină conformitate cu Convenția și că foaia de parcurs nu a fost pusă în aplicare pe deplin”. Mai mult, UNECE menționa că „reiterează faptul că continuarea activităților de dragare constituie o nouă încălcare a Convenției”. Invazia rusă a oprit discuțiile despre mediu În martie 2022, însă, Comitetul de Implementare al Convenției Espoo, întrunit la Geneva, a decis stoparea oricărei activități în cazul Bîstroe. „Având în vedere invazia Ucrainei de către Federația Rusă, Comitetul a convenit să amâne pentru sesiunile sale ulterioare examinarea tuturor aspectelor legate de conformitate referitoare la Ucraina”, se arată în raportul întâlnirii. Proiect în trei faze Dar corespondența dintre Ucraina și România a continuat. Cele două părți au continuat să se contrazică pe tema schimbărilor de mediu determinate de lucrările atât la gura de vărsare a canalului Bîstroe în Marea Neagră, cât și pe brațul Chilia de pe granița româno-ucraineană, fără a se ajunge la un acord. Despre ce lucrări este vorba? Potrivit unui raport non-tehnic trimis autorităților române de către cele ucrainene, „Lucrări se execută în zona de ramificare a brațelor Stambulul Vechi și Bîstroe, precum și în bara maritimă a brațului Bîstroe. (...) În prima fază, se prevede reconstrucția unui baraj de închidere pe partea nordică a canalului de acces la mare, cu o lungime de 1.670 m, amenajarea unor gropi de gunoi de coastă și construirea unui baraj de dirijare a fluxului cu fortificații de mal pe 11 km de cale de navigație. În a doua fază, are loc reconstrucția traseului șenalului navigabil cu o creștere a adâncimii la7,68 m pentru trecerea navelor cu următorii parametri: lungime 125,0 m, lățimea 17,0 m și pescajul 5,0 m și construirea unui baraj de închidere pe partea sudică a canalului de acces la mare cu o lungime de 2.970 m. În a treia fază, are loc reconstrucția traseului șenalului navigabil cu o creștere a adâncimii la10,0 m pentru a asigura trecerea navelor cu un pescaj de până la 7,2 m și extinderea barajelor construite în cadrul primei și celei de-a doua faze cu 1.570 m, cu acces la mare la adâncimea de >10,0 m). Depozitarea solurilor de dragare este prevăzută în gropile de gunoi de coastă de pe malul stâng al brațului Chilia și în groapa de gunoi de mare existentă, situată la o distanță de peste 8 km de linia de coastă, la est de gura brațului Bîstroe.”. Kievul spune că dragări se fac și în delta românească Care și cât din aceste faze s-a realizat până în acest moment este neclar. Cel mai probabil, așa cum rezultă și din imaginile satelitare, dar și din imagini puse la dispoziție de partea ucraineană, faza întâi a fost realizată integral. Sunt toate aceste lucrări de pe Bîstroe, Stambulul Vechi și Chilia periculoase pentru mediu? Din punct de vedere al Convenției Espoo a ONU, verdictul a fost amânat nedefinit din cauza războiului de pe teritoriul Ucrainei. Din punctul de vedere al Ucrainei, nu există nici un pericol ecologic. În cel mai recent document oficial trimis de Kiev, în august 2023, ca răspuns la un set de observații și comentarii ale României, se arată că „Volumul activităților de dragare în timpul perioadei de funcționare a șenalului navigabil este comparabil cu activități similare din delta Dunării, în special dacă se iau în considerare activitățile de dragare din partea română; efectul cumulativ al acestor activități este relativ minor datorită separării lor în spațiu și timp și poate fi redus și mai mult prin coordonarea între agenții și transfrontalieră a acestor activități.”. Mai mult, potrivit aceluiași document, „Fauna din Delta Dunării s-a adaptat din punct de vedere istoric la schimbările naturale constante ale habitatului său, inclusiv la schimbările sezoniere ale conținutului de apă și ale parametrilor hidrobiotici hidroclimatici, astfel încât impactul activităților planificate asupra acesteia poate fi considerat minim.”. Oamenii de știință ucraineni nu au acces la Bîstroe De asemenea, „Activitatea planificată nu va avea ca rezultat tipuri suplimentare de impact antropic asupra speciilor și habitatelor din ariile protejate, dar activitatea planificată va crește intensitatea traficului naval. În același timp, impactul activității planificate asupra speciilor și habitatelor din aceste zone poate fi considerat minim.”, se mai arată în documentul citat. Pentru Administrația Rezervației Biosferei Deltei Dunării a Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, însă, un verdict local este imposibil de dat. Potrivit unui răspuns al acestei instituții la solicitarea noastră, „Încă din primele zile ale războiului, accesul la zonele din aval de orașul Vylkove, inclusiv la gura de vărsare a Bîstroe, a fost strict interzis nu numai localnicilor, ci și serviciului de securitate de stat, administrației și tuturor angajații rezervației.”. Administrația Deltei ucrainene a Dunării, însă, a mai arătat, în ciuda evidențelor: „În același timp, știm din surse de încredere că nu a avut loc nicio dragare la gura de vărsare a Bîstroe, și, prin urmare, nu putem vorbi despre un impact, este pur și simplu imposibil.”. Grindeanu a cerut MAE să interpreteze măsurători Până în prezent, România a evitat o evaluare tranșantă. Toate documentele trimise de București Kievului insistă pe respectarea condițiilor cerute de Convenția Espoo și cer o analiză detaliată de impact ecologic. Totuși, un episod care a ieșit din normele diplomatice a avut loc în februarie 2023, când ministrul român al Transporturilor, Sorin Grindeanu, a afirmat public că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bîstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”. A urmat o inflamare a mai multor politicieni de la București, apoi Grindeanu a anunțat că vor urma măsurători pe Bîstroe și Chilia făcute în comun de specialiști români și ucraineni. În ciuda faptului că măsurătorile au fost realizate, ministrul Grindeanu nu a reluat subiectul pentru a prezenta concluziile. La solicitarea noastră de a prezenta măsurătorile comune, Ministerul Transporturilor a răspuns că „au fost identificate zone în care au fost efectuate lucrări de dragaj de investiție pe canalul Bîstroe (...) prin care s-a realizat adâncirea șenalului navigabil (lățime 50 metri) de la 5,85 metri (...) la 7-8 metri, situație constatată la momentul efectuării măsurătorilor. Lucrările efectuate permit navigația navelor maritime cu un pescaj cuprins între 6,3 și 6,5 metri. Menționăm că nu au fost identificate zone în care să fi fost efectuate lucrări de dragaj pe brațul Chilia.”. Mai mult, „Ministerul Transporturilor și Infrastructurii s-a adresat Ministerului Afacerilor Externe, solicitând punctul de vedere al MAE în ceea ce privește respectarea de către partea ucraineană a convențiilor, tratatelor și acordurilor incidente, precum și măsurile care se impun”, se mai arată în răspunsul instituției. MAE a răspuns: Nu e treaba noastră Cartoful fierbinte, însă, a fost pasat de MAE înapoi la Transporturi, așa cum reiese dintr-un răspuns al Ministerului Afacerilor Externe la solicitarea noastră: „În răspunsul transmis la solicitarea la care vă referiți, Ministerul Afacerilor Externe a învederat faptul că autoritățile competente să evalueze impactul lucrărilor efectuate de Ucraina pe brațul Chilia și pe canalul Bâstroe raportat la cadrul juridic bilateral și multilateral în vigoare, inclusiv prin interpretarea rezultatelor măsurătorilor tehnice efectuate, sunt Ministerul Transporturilor și Ministerul Mediului.”. Noi solicitări din partea noastră adresate Ministerului Transportului și Ministerului Muncii au rămas fără răspuns. UE trimite la ONU, care a luat pauză Pentru Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării din România, impactul lucrărilor pe Bîstroe va fi unul de durată. „Pe termen lung, vor fi efecte cauzate de adâncirea canalului Bâstroe, deoarece apar diverse procese de deteriorare, iar modificările în timp pot fi surprinzătoare și greu previzibile la momentul acesta, fiind posibile consecințe precum o mai acută lipsă a apei în anumite zone limitrofe.”, arată instituția într-un comunicat. La solicitarea noastră, institutul de cercetări GeoEcoMar din România a răspuns subliniind influența antropică: „Deschiderea a încă unui braț către navigația maritimă (față de cel prezent actual – Sulina – n.r.) nu va face decât să producă presiuni antropice pe o suprafață mai mare a deltei, mai ales în condițiile în care brațul Sulina este parte a rețelei de transport european TEN-T și, în condiții de pace, poate deservi porturile dunărene din România, Moldova și Ucraina fără probleme. Dacă situația internațională specială datorată războiului poate justifica această extindere și intensificare temporară a traficului, altfel va trebui judecată problema după sfârșitul războiului.” Potrivit unui răspuns trimis la solicitarea noastră, Comisia Europeană a arătat că nu i s-a cerut nici un acord din partea Ucrainei pentru lucrările pe Bîstroe, că nu a finanțat acest proiect și că responsabilitatea evaluării impactului de mediu aparține autorităților naționale, în acord cu prevederile Convenției Espoo. ___________________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Stațiile de monitorizare a poluării, moarte în județul Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Stațiile de monitorizare a poluării, moarte

Stațiile de monitorizare a poluării, moarte. Ieşenii nu ştiu acum cât de poluat este aerul în oraşul în care locuiesc. Stațiile de monitorizare a poluării, moarte Motivul: majoritatea staţiilor care monitorizează calitatea aerului în judeţul nostru, şase la număr, tot nu au fost reparate, deşi a trecut aproape un an. Asta în condiţiile în care reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Iaşi au spus mereu că sunt probleme tehnice temporare: "Se rezolvă". Din cele şase staţii, trei sunt în municipiul Iaşi, însă doar una a funcţionat în ultimele luni, aşa că pe restul "se depune praful". Citește și: Andreea Raicu, abandonată pe aeroport de Wizz Air: „Nu am avut unde să dormim, nu ni s-au găsit zboruri imediate, ci după 2-3 zile. Era ora 4 dimineața, tot în aeroport” Celelalte staţii sunt în Aroneanu (IS-4), Tomeşti (IS-5) şi în Bosia Ungheni (IS-6), dar şi acestea merg cu întreruperi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Oraș poluat, o stație de noxe (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Oraș poluat, o stație de noxe

Oraș poluat, o stație de noxe. Deşi se află pe lista celor mai poluate oraşe din ţară, o singură staţie fixă mai monitorizează calitatea aerului din municipiul Iași. Oraș poluat, o stație de noxe Mai exact cea din Cantemir (IS-2). Alte două staţii sunt defecte de aproape un an (IS-1 Podu de Piatră şi IS-3 Oancea-Tătăraşi) şi încă nu ştie nimeni când vor fi puse din nou în funcţiune. "Nu avem contract de mentenanţă", ni s-a transmis de la Mediu. Totodată, metalele grele, care sunt şi cele mai periculoase, nu se mai măsoară nicăieri. Citește și: Sindicatele din învățământul superior, solidare cu greva din preuniversitar: „Percepem greva din învăţământ drept o mişcare socială de o amploare neaşteptată” Ca urmare, deşi ieșenii respiră un aer tot mai poluat, mai nou nici nu prea mai ştiu cât este acesta de periculos. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primarul PSD Lică Mărculescu a bătut și sechestrat comisarii Gărzii de Mediu
Mediu

Primarul PSD bătut sechestrat comisarii Gărzii de Mediu

Primarul PSD din Smârdan, Tulcea, a bătut și sechestrat comisarii Gărzii de Mediu, veniți în control la ferma fiului său, se arată într-o postare pe Facebook a Gărzii de Mediu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În postare nu este identificat partidul primarului și nici numele acestuia, dar presa locală arată că e vorba de Vasile Petrică Mărculescu, care, pe Facebook, se identifică drept „Lică Mărculescu”. Garda de mediu este condusă de Mărioara Gătej, susținută de PNL. Primarul PSD a bătut și sechestrat comisarii Gărzii de Mediu „În data de 12.04.2023, comisarul șef al Comisariatului Județean Tulcea, împreună cu un alt comisar, s-au deplasat la societatea VITAGRO SRL din localitatea Smârdan pentru a verifica o sesizare potrivit căreia, pe amplasamentul acestei societăți, sunt arse deșeuri, poluarea fiind resimțită până în zona Municipiului Brăila. La fața locului, reprezentanții GNM au constatat mai multe nereguli, printre care și urme recente de arderi de deșeuri. În timp ce erau efectuate verificările, pe amplasament a apărut și administratorul de facto al societății VITAGRO SRL, care nu era altul decât primarul localității Smârdan... Acesta i-a agresat verbal pe cei doi comisari și l-a lovit cu pumnul în figură pe comisarul șef, încercând să îi smulgă telefonul cu care acesta a făcut poze în incinta fermei. Ulterior, comisarii GNM au fost sechestrați pe amplasamentul societății, iar primarul localității Smârdan a refuzat să îi elibereze și a continuat să profereze amenințări și injurii la adresa lor, inclusiv în prezența polițiștilor de la Poliția Smârdan, sosiți la fața locului printr-un apel la 112”, a relatat Garda de Mediu. Primarul și-a luat avocat În plus, instituția arată că ferma destinată creșterii animalelor (vaci și oi) funcționa fără autorizație corespunzătoare, „în proximitatea fermei a fost constatată o cantitate semnificativă de deșeuri depozitate ilegal pe terenul care aparține UAT Smârdan” și că „a fost depistat un canal de acumulare a apelor uzate (în lungime de 50 m) plin cu dejecții animaliere și deșeuri municipale”. Potrivit Registrului Comerțului, SC Vitagro SRL are sediul în sat Smârdan, strada Bacului. Asociaţii sunt Viorel-Alexandru Mărculescu, cu 30%, Mărculescu Petrana, cu 40% și Mărculescu Gelu-Daniel, cu 30%. Pentru anul 2020, compania a declarat un profit de 439.178 de lei, iar pentru anul 2021 profitul a fost de 837.546 de lei. Citește și: Salariul scandalos al managerului spitalului municipal din Mangalia. Acesta este spitalul unde, în ianuarie, un tânăr a murit de peritonită, fiindcă medicul a amânat operația Primarul Mărculescu a declarat presei locale că și-a angajat un avocat. „Sunt acuzat că am lovit și am sechestrat acel comisar. Asta nu o stabilește nimeni altcineva decât un judecător și de aceea mi-am angajat un avocat”, a spus edilul-șef.

Daea poluează Dunărea cu pesticide interzise (sursa: Facebook/Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale)
Mediu

Daea poluează Dunărea cu pesticide interzise

Daea poluează Dunărea cu pesticide interzise. Guvernul a aprobat, miercuri, Planul naţional de management actualizat privind bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, stabilind măsuri care vizează respectarea acquis-ului comunitar de mediu în privinţa protecţiei calităţii apei, apei potabile, a epurării apelor uzate urbane şi reducerii poluării cu nitraţi proveniţi din agricultură, descărcării substanţelor periculoase în apă, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru. Daea poluează Dunărea cu pesticide interzise "A fost aprobată hotărârea de guvern care aprobă Planul naţional de management actualizat, aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, care este cuprinsă în teritoriul României. Este un plan de management care se înscrie în cel de-al treilea ciclu de planificare pentru perioada 2022-2027 şi sintetizează cele 11 planuri de management actualizate pentru bazinele sau spaţiile hidrografice constituite la nivel naţional. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Actualizarea şi aprobarea acestui plan este un angajament comunitar şi o obligaţie naţională în conformitate cu prevederile directivei Parlamentului European şi a Consiliului numărul 2000/60/CE, privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în domeniul apei", a declarat Cărbunaru. El a precizat că, prin măsurile cuprinse în programele de măsuri din acest plan, se asigură "îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu, vizând în principal respectarea acquis-ului comunitar de mediu în privinţa protecţiei calităţii apei, în special în cazul implementării măsurilor care sunt prevăzute în legislaţie privind calitatea apei potabile, epurarea apelor uzate urbane şi reducerea poluării cu nitraţi proveniţi din agricultură, la care se adaugă descărcarea substanţelor periculoase în apă". Planurile sunt magnifice Conform unui comunicat al Guvernului, planurile de management ale bazinelor/spaţiilor hidrografice trebuie actualizate ciclic, o dată la șase ani. Citește și: Ministrul Daea a autorizat înaintea Crăciunului, ilegal, folosirea unor pesticide extrem de toxice. Curtea de Justiție a UE: Sunt interzise în Uniune "Prin actul normativ se creează cadrul legal necesar implementării programelor de măsuri şi acţiunilor prevăzute în Planul Naţional de Management actualizat, în vederea atingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane până în anul 2027, respectiv şi după anul 2027 pentru corpurile de apă cu excepţii de tipul prelungirii termenelor în relaţie cu condiţiile naturale. (...) Prezentul Plan Naţional de Management actualizat conţine date şi informaţii actualizate, precum şi dezvoltări/îmbunătăţiri ale metodologiilor şi instrumentelor utilizate şi ale rezultatelor obţinute, rezultatele studiilor de cercetare şi ale proiectelor realizate", mai precizează Executivul.

Platforma civică intervine pentru combaterea poluării din Capitală Foto: Alex Gavan
Mediu

Platforma civică pentru combaterea poluării din Capitală

Platforma civică ”Împreună pentru Centura Verde”, din care fac parte zeci de organizaţii neguvernamentale, grupuri civice şi persoane publice, intervine pentru combaterea poluării din Capitală, scrie news.ro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Platforma civică intervine pentru combaterea poluării din Capitală Platforma solicită autorităţilor, în contextul poluării dramatice din Bucureşti şi al tăierilor îngrijorătoare de păduri din jurul Capitalei , protejarea pădurilor din judeţul Ilfov şi începerea neîntârziată a demersurilor pentru crearea Centurii Verzi Bucureşti-Ilfov. În acest sens, a fost promovat în Parlament un proiect de lege, depus miercuri de două deputate USR şi Reper, concomitent cu lansarea unui apel către autorităţi şi a unei petiţii. Iniîiatorii platformei sunt Alex Găvan, alpinist de altitudine şi conservaţionist şi Florin Stoican, preşedinte al asociaţiilor Kogayon şi Parcul Natural Văcăreşti. Proiectul de lege propus de platforma civică ”Împreună pentru Centura Verde” presupune punerea sub protecţie a întregii vegetaţii forestiere a Ilfovului şi constituie piatra de temelie pentru viitoarea Centură Verde Bucureşti-Ilfov. El a fost întocmit cu implicarea deputatelor Diana Buzoianu şi Oana Cambera şi a fost depus la Parlament miercuri. Partenerii platformei sunt WWF, GreenPeace, FFI, AsociţiaKogayon, Grupul de Iniţiativă Civică Codrii Vlăsiei, Social InnovationSollutions, Impact Hub Bucharest, Fundaţia Comunitară Bucureşti. Citește și: Directivă confidențială a premierului: toate ministerele trebuie să reducă cu 6% cheltuielile. „Fără afectarea investiţiilor”, spune dispoziția, care însă nu interzice tăierea salariilor Ambasadorii platformei sunt: Alex Dima, Andreea Marin, Mircea Cărtărescu, Elisabeta Lipă, CharleyOttley, Melania Medeleanu, Oana Pellea, Ioana Nicolaie, Horia Tecău, Eugenia Vodă, Cristian Mungiu, Gabriela Szabo, Alexandru Tomescu, Carmen Uscatu, Florin Negruţiu, Raluca Negulescu-Balaci, Lucian Mândruţă, Oana Ghiocel, Cristian Lascu, Alina Kasprovski, Alexandru Stermin, Anamaria Hâncu, Dan Ştefan, Orieta Hulea, Ciprian Stănescu, Oana Neneciu, Vlad Craioveanu, Laura Bouriaud, Andreas Beckmann, Dan Dinu, Valentin Sălăgeanu, IainTrewby, Ciprian Teleman, Teodor Frolu, Daniel Sărdan, Tibi Uşeriu.

NASA, nou instrument prin care va monitoriza poluarea Foto: Proiectul TEMPO
Mediu

NASA, nou instrument prin care va monitoriza poluarea

NASA dezvăluie un nou instrument prin care va monitoriza poluarea în America de Nord până la nivelul cartierului, anunță AFP, citată de RFI Romania. O rachetă Falcon 9, purtând noul dispozitiv NASA, a fost lansată vineri, din Florida. Lansarea va duce pe orbită instrumentul de monitorizare a poluării emisiilor troposferei (TEMPO), care va permite oamenilor de știință să monitorizeze poluanții atmosferici și sursele lor de emisie la un nivel nemaivăzut până acum. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online NASA, nou instrument prin care va monitoriza poluarea Datele colectate de TEMPO vor fi folosite de Agenția pentru Protecția Mediului din SUA, Administrația Națională pentru Oceane și Atmosferă și alte agenții responsabile cu combaterea poluării atmosferice. „TEMPO va măsura poluarea și calitatea aerului în toată America de Nord, la fiecare oră din timpul zilei, de la Puerto Rico până la nisipurile bituminoase din Canada”, a declarat Kevin Daugherty, managerul proiectului TEMPO de la NASA. TEMPO va avea multiple aplicații, de la măsurarea nivelurilor atmosferice a diferiților poluanți, până la furnizarea de prognoze privind calitatea aerului și sprijinirea dezvoltării strategiilor de control a emisiilor. TEMPO va putea, de asemenea, să urmărească poluarea cauzată de incendiile de vegetație, care devin din ce în ce mai comune și dăunătoare ca urmare a schimbărilor climatice. Dispozitivul TEMPO, realizat de Ball Aerospace, este un spectrometru. Citește și: Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare în care resping orice modificare a privilegiilor lor „Măsoară lumina soarelui care se reflectă în atmosfera Pământului și o separă în aproximativ 2.000 de lungimi de undă componente”, a declarat Dennis Nicks, director de inginerie în cadrul Ball Aerospace.

Poluarea atmosferică scade eficacitatea vaccinurilor anti-COVID
Mediu

Poluarea atmosferică scade eficacitatea vaccinurilor

Poluarea atmosferică scade eficacitatea vaccinurilor anti-COVID, relevă un studiu efectuat de cercetători spanioli, relatează agenţia EFE. Publicat miercuri de revista Environmental Health Perspective, studiul a fost condus de Institutul de Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Poluarea atmosferică scade eficacitatea vaccinurilor anti-COVID Cercetarea a stabilit o legătură între expunerea la contaminanţii atmosferici menţionaţi şi scăderea cu aproximativ 10% a răspunsului anticorpilor IgM şi IgG la persoanele care nu au avut o infecţie anterioară cu coronavirusul SARS-CoV-2. O analiză precedentă a aceluiaşi institut a relevat şi o asociere între expunerea la poluanţii atmosferici înaintea pandemiei şi riscul de a suferi o formă gravă de COVID-19. Conform cercetătorilor ISGlobal, explicaţia acestor legături ar consta în efectele poluării atmosferice asupra sistemului imunitar. Cercetarea publicată miercuri a constat în analiza datelor a 927 de voluntari cu vârste cuprinse între 40 şi 65 de ani, care au răspuns unor chestionare şi au dat probe de sânge în vara anului 2020, imediat după primul lockdown, şi în primăvara lui 2021, după începerea campaniei de vaccinare anti-COVID. Toţi voluntarii au fost vaccinaţi cu unul dintre serurile Pfizer, Moderna sau AstraZeneca. Apoi li s-au măsurat anticorpii IgM, IgG şi IgA, comparativ cu cinci antigeni virali, dintre care trei în proteina Spike conţinută în vaccin. Expunerea fiecărui participant la PM2.5, funingine, NO2 şi ozon a fost estimată în funcţie de domiciliul său înaintea pandemiei. Rezultatele au arătat că, în cazul persoanelor care nu au fost infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2, expunerea pre-pandemică la PM2.5, funingine şi NO2 a fost asociată cu o scădere între 5% şi 10% a nivelului de anticorpi anti-Spike induşi de vaccin, scădere observată atât în cazul răspunsurilor timpurii (IgM), cât şi a celor tardive (IgG). Poluarea atmosferică poate provoca o inflamaţie cronică Vârful în anticorpi IgG după prima doză de vaccin a fost mai tardiv în cazul voluntarilor expuşi la o poluare atmosferică sporită, iar nivelurile reduse de IgG au persistat timp de mai multe luni după vaccinare, cu rezultate similare pentru toate cele trei seruri folosite. "Poluarea atmosferică poate provoca o inflamaţie cronică, ce s-a asociat cu un efect negativ asupra eficacităţii vaccinurilor", afirmă Carlota Dobańo şi Cathryn Tonne, cercetătoare la ISGlobal. "Constatările noastre confirmă studii conform cărora contaminanţii organici persistenţi reduc răspunsul vaccinurilor în cazul copiilor", adaugă ele. Faptul că infecţiile anterioare favorizează un răspuns mai bun la vaccin ar putea explica de ce efectul poluanţilor atmosferici a fost observat numai la persoanele care nu trecuseră prin infectarea cu SARS-CoV-2 la momentul efectuării studiului. Totuşi, efectul poluării asupra imunităţii hibride (infectare plus vaccinare) are nevoie de investigaţii suplimentare, menţionează echipa ISGlobal. Citește și: Bolojan către conducerea PNL: „Nu mă mai faceți pesedist”. Critici dure către conducerea liberală într-o ședință cu ușile închise – surse politice

Mii de euro pentru 50 cenți (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Mii de euro pentru 50 cenți

Mii de euro pentru 50 cenți. Două instituţii publice se luptă în instanţă pentru o sumă mai mult decât ridicolă. Mii de euro pentru 50 cenți ApaVital Iași a refuzat să achite către Administraţia Bazinală a Apelor suma de 2 lei şi 13 bani, imputată pentru depăşirea concentraţiei unor poluanţi în apele uzate din zona Hârlăului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online O primă sentinţă a fost dată de Judecătoria locală, dar cutuma instituţiilor de stat impune ca procesele să fie duse până în pânzele albe. Citește și: Uniunea Europeană și SUA nu au, cel puțin în prezent, mijloace legale prin care să valorifice bunurile rusești „înghețate”. Miza: sute de miliarde de euro care ar putea ajuta Ucraina Aşa că dosarul a fost preluat mai departe de Tribunal. Cheltuielile de judecată vor fi plătite de contribuabili. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Transportul maritim, combustibili regenerabili, spune UE (sursa: pexels.com/Julius Sever)
Mediu

Transportul maritim, combustibili regenerabili, spune UE

Transportul maritim, combustibili regenerabili, spune UE. Statele membre UE au ajuns joi la un acord preliminar pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în sectorul transportului maritim prin creşterea utilizării de combustibili regenerabili de către nave. Transportul maritim, combustibili regenerabili, spune UE Acordul provizoriu pune transportul maritim pe o traiectorie spre îndeplinirea obiectivelor climatice ale UE pentru 2030 şi 2050, prin îmbunătăţirea obiectivelor de reducere a emisiilor din energia utilizată de nave şi introducerea de măsuri care să încurajeze utilizarea aşa-numiţilor carburanţi regenerabili de origine non-biologică. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Acordul va asigura că furnizorii de carburanţi, navele şi operatorii maritimi vor avea suficient timp pentru a se adapta la noile condiţii astfel încât sectorul maritim va atinge obiectivele climatice", a declarat ministrul suedez al Infrastructurii, Andreas Carlson. Citește și: Ciolacu tocmai a pornit un război cu Comisia Europeană: viitorul premier a declarat răspicat că prevederile din PNRR asumate de România nu vor fi respectate și cere noi „discuții” Acordul convenit între reprezentanţii statelor membre şi Parlamentul UE va trebui să fie adoptat în mod formal de miniştrii UE.

Tinerii bulgari vor în companii "verzi" (sursa: pexels.com)
Mediu

Tinerii bulgari vor în companii "verzi"

Tinerii bulgari vor în companii "verzi". Impactul angajatorilor asupra climei ca rezultat al activităţilor economice este un factor important pentru tinerii bulgari în căutarea unui loc de muncă. Tinerii bulgari vor în companii "verzi" 83% dintre bulgarii cu vârsta cuprinsă între 20 şi 29 de ani spun că impactul asupra climei al potenţialilor angajatori este un factor important în căutarea unui loc de muncă, iar 31% susţin că este chiar o prioritate de top, arată datele din cel mai recent studiu anual legat de climă al Băncii Europene de Investiţii (BEI), realizat în august 2022 şi publicat marţi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Majoritatea respondenţilor bulgari (56%, cu 16 puncte procentuale sub media UE) spun că sunt convinşi că propriul lor comportament poate face diferenţa în rezolvarea urgenţei climatice. Femeile (61%) şi respondenţii tineri sub 30 de ani (66%) sunt cei mai convinşi că un comportament individual poate avea un impact, în comparaţie cu bărbaţii (51%) şi persoanele de peste 65 de ani (42%). Pentru mulţi, guvernul are un rol de jucat în încurajarea schimbării comportamentelor individuale. Majoritatea bulgarilor (69%) sunt în favoarea măsurilor guvernamentale mai stricte care să impună o schimbare a comportamentului oamenilor pentru a face faţă schimbărilor climatice (75% dintre respondenţii sub 30 de ani ar saluta astfel de măsuri). Nu vor să renunțe la carne și lactate Pentru a ajuta oamenii să facă alegeri mai sustenabile atunci când cumpără alimente, 77% dintre bulgari sunt în favoarea etichetării tuturor produselor alimentare cu amprenta lor climatică. Acest nivel este la jumătatea distanţei dintre rata din România (82%) şi rata din Ungaria (72%). În plus, 71% dintre bulgari spun că ar fi dispuşi să plătească puţin mai mult pentru alimentele care sunt produse la nivel local şi mai sustenabil (aceeaşi rată ca în România, dar cu 19 puncte procentuale peste nivelul de 52% al Ungariei). Majoritatea respondenţilor, indiferent de venit, şi-au exprimat dorinţa de a plăti mai mult pentru mâncare (de la 68% dintre respondenţii cu venituri medii la 75% dintre respondenţii cu venituri mai mari). Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Reducerea consumului de carne şi produse lactate ar fi o altă modalitate eficientă de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Însă puţini bulgari (39%) ar fi în favoarea limitării cantităţii de carne şi produse lactate pe care oamenii le pot cumpăra pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice (cu 13 puncte procentuale mai puţin decât românii, care un un nivel de 52%, dar o pondere similară cu ungurii, care un un nivel de 38%).

Dunărea transportă plastic în Marea Neagră (sursa: maimultverde.ro)
Mediu

Dunărea transportă plastic în Marea Neagră

Dunărea transportă plastic în Marea Neagră. Ghidul practic de implementare şi gestiune a sistemelor de management al deşeurilor pentru administraţii publice locale a fost prezentat marţi, la sala de lectură a Bibliotecii Judeţene Giurgiu, de două Asociaţii pentru protecţia mediului, cu ocazia Zilei Mondiale a Apei. Ziua Mondială a Apei "Vrem să sărbătorim Ziua Mondială a Apei la nivelul judeţului, acţiunile au început de săptămâna trecută cu activităţi de ecologizare în localitatea Găujani, astăzi, la Mihăileşti, reprezentanţi ai autorităţilor locale, de la Apele Române, desfăşoară o activitate de ecologizare a malurilor râurilor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În majoritatea localităţilor din judeţ au loc asemenea activităţi pentru că ne pasă de ape şi de mediul înconjurător! Evenimentul de astăzi, de la Biblioteca Judeţeană Giurgiu, este organizat de către Asociaţia Mai mult Verde, împreună cu Grupul de Iniţiativă locală şi Asociaţia Prietenii de lângă tine", a declarat organizatorul acestei acţiuni, Mariana Mitroi. Cu această ocazie, organizatorii au prezentat celor prezenţi o retrospectivă a activităţilor desfăşurate anul trecut la nivel naţional când peste 4.300 de voluntari au adunat peste trei mii de tone de deşeuri, în cadrul a zeci de acţiuni desfăşurate pe malurile Dunării, două dintre acestea fiind derulate în colaborare cu Bulgaria. Dunărea transportă plastic în Marea Neagră "Asociaţia Mai mult Verde s-a înfiinţat în anul 2008 şi anul acesta sărbătorim 15 ani de acţiuni de mediu în toată ţara. Din 2019 a fost lansat Programul prin care ne concentrăm pe reducerea poluării apelor, în special cu plastic. Din păcate, este un fenomen de amploare pentru că se găsesc deşeuri pe toate cursurile de apă, râurile aduc în Dunăre un volum foarte mare de deşeuri. Un studiu realizat în Austria arată că că 4,2 tone de plastic ajung zilnic în Marea Neagră, pe Dunăre, iar deşeurile acestea nu sunt doar din localităţile riverane Dunării, ci ele vin din toată ţara pentru că problema este mult mai complexă", a declarat reprezentanta Asociaţiei Mai mult Verde, Loredana Pană. Ea spune majoritatea deşeurilor care ajung în Dunăre provin din localităţi unde nu există sisteme de colectare a deşeurilor. "Până în 2030 deşeurile depozitate ar trebui să fie reduse la zece la sută. În momentul de faţă noi depozităm peste 70 la sută dintre deşeuri (...). Dacă colectarea deşeurilor rămâne în sarcina primăriilor, cel mai probabil, lucrurile nu se vor desfăşura foarte bine şi aşa s-a născut Ghidul Deşeurile de la sate şi oraşe, un ghid pentru autorităţile locale care arată cum ar trebui să gândească acestea achiziţia acestor servicii", a completat Loredana Pană. Ecologizare și salubrizare Administratorul public al municipiului Giurgiu, Ionel Muscalu, prezent la eveniment, a declarat că municipalitatea este implicată în protejarea mediului, în proiecte de ecologizare şi salubrizare şi este o unitate administrativă care gestionează o cantitate importantă de deşeuri. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit "Când vorbim despre apă, de fapt, vorbim despre comunitate şi despre viaţă, e necesar să avem ape curate! (...) De ani de zile facem ecologizări şi de fiecare dată găsim tot mai multe gunoaie, materiale plastice! Dorim o cât mai bună implicare a comunităţii! Proiectele acestea pentru protecţia mediului nu aduc doar dezvoltare, aduc viaţă, pentru că atunci când ai un mediu curat ai şi sănătate! Giurgiu poate să ofere aceste lucruri!", a declarat Ionel Muscalu. Evenimentele dedicate Zilei Mondiale a Apei vor continua cu acţiuni de ecologizare şi de strângere a materialelor plastice de pe malurile Dunării, chiar pe Canalul Plantelor din municipiul Giurgiu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră