vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: poluare

44 articole
Mediu

Topul poluării atmosferice mondiale pe 2022

Topul poluării atmosferice mondiale pe 2022. Lahore din Pakistan a fost clasat oraşul cu cel mai poluat aer din lume în 2022, în timp ce Ciad a fost desemnată ţara cu mai ridicată poluare atmosferică, potrivit unui raport anual publicat de IQAir, o platformă elveţiană pentru monitorizarea aerului. Lahore, Hotan, New Delhi IQAir măsoară nivelurile de poluare a aerului în funcţie de concentraţia particulelor atmosferice în suspensie PM2.5, nocive pentru sănătatea umană. Raportul anual al IQAir este menţionat la scară largă de cercetători şi de organizaţiile guvernamentale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Calitatea aerului în Lahore s-a înrăutăţit în 2022, rata particulelor fine de PM2.5 ajungând la 97,4 micrograme pe metru cub de aer, faţă de de la 86,5 în 2021, oraşul pakistanez devenind astfel cel mai poluat la nivel global. Pe locul al doilea pe lista celor mai poluate oraşe din lume se află oraşul chinez Hotan, cu un nivel de particule nocive PM2.5 de 94,3, o uşoară îmbunătăţire de la 101,5 în 2021. Următoarele două oraşe se află în India: Bhiwadi, la periferia capitalei, cu un nivel de particule PM2.5 de 92,7, şi New Delhi cu 92,6. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă o concentraţie maximă de particule fine PM2.5 de 5 micrograme pe metru cub de aer. Topul poluării atmosferice mondiale pe 2022 În timp ce Ciadul a înregistrat o valoare medie anuală a PM2.5 de 89,7 micrograme pe metru cub de aer, Irakul s-a clasat pe locul al doilea în rândul ţărilor cu cea mai ridicată poluare atmosferică, cu 80,1 micrograme per metru cub. Calitatea aerului din Bangladesh s-a îmbunătăţit din 2021, când a fost desemnată ţara cu cel mai poluat aer, şi se află pe locul al cincilea în cel mai recent raport IQAir, cu un nivel de PM2.5 de 65,8. Citește și: Rusia și China strâng rândurile: Xi îl va vizita pe Putin la 13 luni de la invadarea Ucrainei, Beijing a numit un ministru al Apărării sancționat de SUA pentru colaborare militară cu Moscova Potrivit noului raport, India şi Pakistanul au cel mai populat aer din în regiunea Asiei Centrale şi de Sud, unde aproape 60% din populaţie locuieşte în zone în care concentraţia de particule fine PM2.5 este de cel puţin şapte ori mai mare decât nivelul recomandat de OMS. La nivel global, una din zece persoane locuieşte într-o zonă în care poluarea aerului reprezintă o ameninţare pentru sănătate, potrivit IQAir.

Topul poluării atmosferice mondiale pe 2022: Lahore, Pakistan, cel mai poluat oraș (sursa: Pexels/Irfan Arif)
Poluarea cu ozon, creșterea afecțiunilor cardiace (sursa: European Heart Journal)
Mediu

Poluarea cu ozon, creșterea afecțiunilor cardiace

Poluarea cu ozon, creșterea afecțiunilor cardiace. Poluarea aerului cu ozon este asociată cu o creştere a numărului de spitalizări pentru boli de inimă, potrivit unui studiu realizat în China şi publicat vineri - cea mai recentă ilustrare a riscurilor pe care le prezintă emisiile de gaze cu efect de seră. Poluarea cu ozon, creșterea afecțiunilor cardiace Cercetarea, publicată în European Heart Journal şi acoperind 258 de milioane de persoane din 70 de oraşe din China, a comparat datele privind internările în spitale în perioada 2015-2017 cu evoluţia în direct a calităţii aerului în oraşele respective. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Aceste date arată că, independent de alţi poluanţi, ozonul a fost asociat cu peste 3% din spitalizările legate de boli coronariene, insuficienţele cardiace şi accidentele vasculare cerebrale. În plus, s-a arătat că fiecare creştere de 10 micrograme de ozon pe metru cub de aer a fost asociată cu o creştere de 0,75% a spitalizărilor pentru atacuri de cord şi cu o creştere de 0,4% a celor pentru accidente vasculare cerebrale. Cum apare ozonul la nivelul solului Deşi aceste creşteri par modeste, impactul ar fi "amplificat de peste 20 de ori" atunci când nivelurile de ozon depăşesc 200 de micrograme în timpul verii, au declarat pentru AFP autorul studiului, Shaowei Wu de la Universitatea Xi'an Jiaotong şi colegii săi. În acest exemplu extrem, expunerea la ozon ar fi legată de 15% din atacurile de cord şi de 8% din accidentele vasculare cerebrale, estimează cercetătorii. În timp ce ozonul din straturile superioare ale atmosferei contribuie la împiedicarea radiaţiilor ultraviolete (UV) dăunătoare să ajungă pe Pământ, la nivelul solului, acest gaz este o componentă majoră a smogului care poluează majoritatea marilor oraşe. Ozonul este creat în atmosferă printr-o reacţie chimică atunci când doi poluanţi, adesea emişi de maşini sau de industrie, se combină în prezenţa luminii solare, şi s-a demonstrat că interferează cu fotosinteza şi cu creşterea plantelor. Studiu observațional Studiul se consideră primul care evaluează riscul de spitalizare pentru boli de inimă atunci când nivelurile de ozon depăşesc recomandarea zilnică de 100 micrograme pe metru cub de aer făcută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Citește și: EXCLUSIV Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol după atacul cibernetic asupra unor servere ale companiei. Autoritatea Aeronautică Civilă nu mai primește date de la TAROM Cercetătorii fac apel la o acţiune publică mai fermă pentru reducerea consumului de combustibili fosili, precum şi la implementarea unui sistem de alertă, astfel încât oamenii să îşi poată limita expunerea în zilele în care nivelurile de ozon sunt ridicate. Cu toate acestea, studiul a fost unul observaţional şi nu a putut arăta în mod direct că poluarea cu ozon provoacă boli cardiace.

Reducerea emisiilor de metan va aduce provocări majore Foto: Twitter
Mediu

Reducerea emisiilor de metan va aduce provocări majore

Reducerea emisiilor de metan va aduce provocări majore în România, iar pentru atenuarea acestora este nevoie de cooperare între actorii din piaţă, autorităţile locale şi organizaţiile internaţionale care studiază amploarea fenomenului, este concluzia unei dezbateri de specialitate, organizată recent de Asociaţia 2Celsius, în colaborare cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România. Reducerea emisiilor de metan va aduce provocări majore Comisia Europeană a propus în 2021 un Regulament UE privind Metanul, care se află la ora actuală în negocieri între Parlamentul European şi Consiliul UE şi ar putea fi gata până la finalul anului. "UE este cel mai mare importator de petrol şi gaze naturale şi principala noastră prioritate este să ne asigurăm că regulamentul acoperă şi importurile, estimate la peste 90% din consumul european. Trebuie să ne asigurăm că şi în afara graniţelor UE se aplică aceleaşi reguli", a declarat europarlamentara Jutta Paulus, co-raportor al Comisiei ITRE din Parlamentul European pentru negocierile privind Regulamentul UE privind Metanul. La rândul său, Alexandra Bocşe, consilier de stat în Departamentul Climă şi Sustenabilitate al Administraţiei Prezidenţiale, a susţinut că România trebuie să-şi asume reducerea emisiilor de metan şi că "o serie de măsuri ieftine şi rapide pot fi implementate în industria energetică". Principalele surse de metan "Avem trei surse importante de metan în România: sectorul agricol, deşeurile şi industria energetică. Am avut o întâlnire la Guvern pe tema metanului şi am discutat diferite opţiuni de implicare a actorilor din zona economică în reducerea emisiilor de metan, cu costuri cât mai mici. Deocamdată nu ştim care este amploarea fenomenului şi avem nevoie de măsurători clare", a spus Bocşe. Potrivit unui comunicat de presă al organizatorilor, România nu a semnat Angajamentul global pentru reducerea emisiilor de metan, un efort internaţional demarat de SUA şi Uniunea Europeană, la care au aderat până în prezent 150 de ţări, cu scopul de a reduce emisiile globale de metan cu 30%, până în anul 2030. Statisticile oficiale arată că România este a doua ţară producătoare de gaze naturale din UE, dar are una dintre cele mai vechi infrastructuri din Europa. "România este unul dintre cei mai mari emiţători de metan din UE şi are oportunitatea de a-şi arăta poziţia de lider prin aderarea la Angajamentul global şi prin implicarea în eforturile UNEP de reducere a emisiilor de metan din sectorul energetic", a menţionat Andreea Calcan, de la Observatorul Internaţional al Emisiilor de Metan (IMEO), un program al Naţiunilor Unite pentru Mediu. În acelaşi context, Calcan a explicat că este necesară o monitorizare atentă a emisiilor de metan, deoarece fără date clare, problema nu poate fi rezolvată. Aceasta a invitat companiile româneşti să se alăture Parteneriatului pentru reducerea metanului în operaţiunile petroliere şi gaziere 2.0 (OGMP 2.0), programul emblematic al UNEP privind raportarea şi atenuarea emisiilor de petrol şi gaze. OGMP 2.0 permite companiilor să direcţioneze acţiunile de atenuare şi să aloce capitalul în mod eficient, fiind singurul cadru internaţional de raportare cuprinzător, bazat pe măsurători, pentru sectorul petrolului şi gazelor naturale. Putem micşora trei sferturi din aceste emisii cu ajutorul tehnologiei Un alt instrument elaborat de IMEO este programul MARS (Methane Alert and Response System), un program-pilot lansat la COP27, cu scopul de detecta şi atribui emisiile "fugitive" de metan prin satelit, care apoi anunţă entitatea responsabilă (companie sau guvern) pentru a stimula o reacţie. Cu ajutorul IMEO, Naţiunile Unite asigură cursuri de formare gratuite pentru autorităţile publice şi reprezentanţii companiilor de petrol şi gaze în vederea înţelegerii contextului global şi al emisiilor de metan. "Operaţiunile cu petrol şi gaze sunt responsabile zilnic de emisii de metan. Trebuie să luăm urgent măsuri pentru că există multe tehnologii disponibile. Putem micşora trei sferturi din aceste emisii cu ajutorul tehnologiei şi a echipamentelor de captare sau etanşare mai eficiente. 80% din investiţii pot fi realizate cu costuri rezonabile. Costul total de implementare este aproximativ 100 de miliarde de dolari, pentru o industrie care are un venit de peste 4 trilioane de dolari", a explicat, în cadrul evenimentului de specialitate, Tomas Bredariol, de la International Energy Agency. Măsurătorile independente ale emisiilor de metan, de cinci ori mai mari decât ce declara oficial România Totodată, Thomas Roeckman, profesor la Universitatea Utrecht şi coordonatorul programului ROMEO (ROmanian Methane Emissions from Oil & gas), a realizat o serie de măsurători la infrastructură de gaze şi petrol din sudul României şi a arătat că la peste jumătate dintre locurile monitorizate sunt emisii de metan, iar cantitatea acestora este de până la cinci ori mai mare decât declară România. "Mentalitatea trebuie să se schimbe de la cel care generează problema la cel care o poate rezolva. Gazul pierdut prin scurgeri, aerisire sau ardere este de bună calitate, valorează bani şi compania îl poate recupera şi folosi", a afirmat Roeckman. Asociaţia 2Celsius, în colaborare cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România, a organizat, recent, conferinţa Contribuţia României la reducerea emisiilor de metan din sectorul energetic, care a reunit la Bucureşti experţi din domeniul monitorizării şi raportării emisiilor de metan, reprezentanţi de pe tot lanţul industriei energetice, autorităţi locale şi europene şi asociaţii neguvernamentale, într-un efort de a înţelege obligaţiile României la nivel european şi care sunt implicaţiile economice şi de mediu. Evenimentul a beneficiat de sprijinul Environmental Investigation Agency, ca parte a demersurilor sale de a promova reducerea rapidă a emisiilor globale de metan în acord cu recomandările ştiinţifice privind schimbările climatice şi cu tinţele asumate prin Acordul de la Paris. Citește și: Ciucă: România are potenţialul de a deveni centrul producţiei europene de materiale necesare energiei regenerabile 2Celsius este o organzaţie non-guvernamentală cu profil de mediu, înfiinţată în anul 2010. În prezent, asociaţia este membră a celor mai mari reţele europene de mediu, printre care Transport&Environment, European Environmental Bureau şi CAN Europe.

Poluarea cu plastic, tot mai acută în Moldova Foto: Twitter
Mediu

Poluarea cu plastic, tot mai acută în Moldova

Poluarea cu plastic este tot mai acută în Moldova, arată Jurnal.md, citat de Rador. În ultimii zece ani, cantitatea de materiale plastice folosite în Republica Moldova a înregistrat o creștere constantă de circa patru la sută anual. Poluarea cu plastic, tot mai acută în Moldova În ultimii trei ani, se atestă o creștere a cantității de pungi biodegradabile importate în Republica Moldova, datorită noilor modificări legislative în vigoare. Totuși, potrivit autorilor studiului, trecerea la ambalaje biodegradabile nu vine cu beneficii pentru mediul înconjurător dacă nu sunt luate măsuri de colectare și reciclare corespunzătoare. Articolele din plastic „biodegradabile”, inclusiv pungile și recipientele de plastic de unică folosință, se descompun complet numai dacă sunt expuse la temperaturi ridicate prelungite de peste 50°C. În Republica Moldova sunt autorizați 28 de operatori care au printre tipurile de activități desfășurate inclusiv gestionarea deșeurilor din plastic. Cantitatea de deșeuri din plastic colectată anual de operatorii analizați variază de la 8 tone la 2400 tone. Studiul recomandă elaborarea unui plan național de acțiuni pentru reducerea poluării cu deșeuri de plastic și implementarea principiilor economiei circulare. Autorii sugerează reducerea și eliminarea treptată a produselor de unică folosință din plastic. Autoritățile sunt încurajate să promoveze conceptul de reutilizare, să implementeze sistemul de depozit pentru ambalajele din plastic. Citește și: Ciucă: România are potenţialul de a deveni centrul producţiei europene de materiale necesare energiei regenerabile Cercetarea a fost elaborată de Asociația Obștească „Verde e Moldova”, în parteneriat cu Centrul de instruire și consultanță „E-Circular”, cu sprijinul financiar al Programului de Granturi Mici al Facilității Globale de Mediu (GEF), implementat de PNUD.

Minele poloneze au otrăvit fluviul Oder (sursa: Twitter/Greenpeace Polska)
Mediu

Minele poloneze au otrăvit fluviul Oder

Minele poloneze au otrăvit fluviul Oder. Organizaţia ecologistă Greenpeace a acuzat joi grupurile miniere poloneze că au poluat fluviul Oder, la graniţa cu Germania, un fenomen ce a provocat în vara anului trecut apariţia unei alge toxice şi care a ucis sute de tone de peşti. Minele poloneze au otrăvit fluviul Oder Rapoartele german şi polonez, publicate în septembrie 2022, au dezvăluit o creştere bruscă a salinităţii, care, asociată cu temperaturile ridicate şi cu debitele scăzute ale fluviului, ar fi dus la proliferarea algei toxice Prymnesium parvum. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Nici Varşovia, nici Berlinul nu i-au acuzat pe administratorii minelor poloneze că ar fi responsabili pentru acea salinitate crescută. Autorităţile poloneze au propus o recompensă financiară pentru orice persoană care îi va găsi pe cei vinovaţi. "De vină sunt grupurile miniere care operează în Silezia Superioară", în sudul Poloniei, au concluzionat experţii de la Greenpeace într-un raport prezentat joi în faţa jurnaliştilor, la Varşovia. Experţii au examinat compoziţia apelor reziduale deversate de mai multe mine în afluenţii fluviului Oder. Apa fluviului, apă de canalizare "În aval de Silezia Superioară, apa fluviului se transformă în apă de canalizare", a declarat chimistul Leszek Pazderski, profesor la Universitatea Torun şi expert în cadrul Greenpeace. După părerea lui, la ieşirea din acele mine, salinitatea apelor din afluenţi o depăşeşte "de zeci de ori" pe aceea care a ucis sute de tone de peşti în fluviul Oder. Citește și: EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen abia gângăvește în engleză, are studii de topografie, se laudă cu o participare la ziua prevenirii tuberculozei și cu „experiența de reprezentant de vânzări” "Fără acele cloruri şi acei sulfaţi, catastrofa nu s-ar fi produs niciodată", a subliniat chimistul polonez. Dezastrul ecologic de pe fluviul Oder a tensionat relaţiile dintre Berlin şi Varşovia. Germania a acuzat Polonia că a întârziat să o informeze în legătură cu amploarea poluării. Primele semnalări despre moartea în masă a peştilor din Oder au fost făcute de localnici şi pescari din Polonia, la sfârşitul lunii iulie 2022.

Cătălin Prisacariu
Opinii

Liberul-arbitru și paradoxul „poluării bune”

Cîinii lătrau mai tare în noapte, speriați de liniștea dinspre fîșia lată de asfalt care vuise fără oprire pînă de curînd. La răstimpuri, cîrîitul ascuțit al unui fazan care descria o parabolă spontană sfîșia întunericul. Foșgăieli, foșnete și fornăituri ciudate, care păreau la un braț distanță, umpleau spațiul tridimensional cu vietăți necunoscute pînă atunci. La nici 15 kilometri de București, undeva pe lîngă veșnic aglomeratul și stresantul DN1, începea vara. Anul era 2020 și cuvîntul de ordine era „lockdown”. Nu „epidemie”, nu „COVID”, ci „lockdown”. Dacă nu erai bolnav sau nu știai pe nimeni cu dificultăți de respirație și test pozitiv, COVID-19 nu exista. Iar pandemia era un concept prea hollywoodian ca să fie adevărat. Dar lockdown-ul era real. În centrul Bucureștiului patrulau vehicule militare și orice ieșire de strictă necesitate era însoțită de o declarație pe proprie răspundere. Sau cel puțin asta puteai vedea, cu o oarecare mirare, la televizor ori pe multele site-uri de știri de pe Internet, dacă nu locuiai la oraș, unde ai fi putut vizualiza scenele de la fereastră. Între pereții apartamentelor urbane, însă, aceleași imagini erau angoasante. Iar noaptea, dintre blocuri se auzeau doar eternii „comunitari” disputîndu-și teritoriul și cîte un om fără adăpost alegîndu-și locul de carantină nocturnă la discreție, fără riscul de a fi deranjat de aglomerație. Apoi au apărut știrile bune (mai puțin pentru acționarii și angajații companiilor aeriene, pentru cei ai multor altor companii care-și vedeau activitatea redusă pînă la zero din cauza hipercontagiozității noului coronavirus, dar și pentru cei care se gîndeau la subzistența imediată): planeta se vindeca. De poluare. La Beijing și New Delhi, soarele chiar reușise să trimită cîteva raze timide pînă la sol. Era speranță: vom fi murit, dar cu soarele pe față. Iar la a mea înmormîntare (vor fi îngînat terminalii intubați), va fi căzut lumină mare, de la soare, brazi și păltinași, dar nu de ulei palmierași, îmi vor fi fost chezași, că Terra nu o muritu’, doar un pic s-o virusatu’. Apoi au apărut vești și mai bune: încet-încet, avioanele au scos boticurile timide pe pistele din toată lumea, cu ochii cockpit-urilor larg deschiși. Și, după cele mai curajoase, au urmat și altele. Așa că azi, vorba unui pămîntean activ pe Internet (cca. sec. XXI) care a postat harta zborurilor private către marele eveniment anual de mediu destinat măsurilor pe care statele lumii ar trebui să le ia de urgență (COP27, Egipt), s-a întunecat cerul de urmele gazelor de kerosen ars ale celor care vin să ne spună la un microfon să mergem cu bicicleta la serviciu. La începutul lui 2022, după un 2021 confuz, cu mască și fără mască, au ieșit și avioanele de vînătoare și bombardament din hangare. Hangare rusești, ținte ucrainene. Noi vești bune pentru industria de armament, deci; după ani de adormire pandemică și economică, planeta își revenea la vechile obiceiuri. Iar vara lui 2022 nu a mai semănat cu cea din 2020 nici în cer și nici pe pămînt. În cer s-au adunat rachete, avioane, elicoptere și sateliți, iar pe pămînt au început a se tîrî toate viețuitoarele mecanizate ale războiului. Și tot vara lui 2022 a fost cea care a rîs în fața agendelor ecologiste statale alimentate cu gaz metan despre care se pare că nimeni nu a știut nici că e poluant, nici că vine la o întoarcere de robinet a Kremlinului, deși toată lumea era conștientă că Nord Stream 1 și, mai ales, 2 nu sînt curente maritime, ci conducte subacvatice. Care s-au dovedit a fi doar niște uriașe țevi de tun îndreptate spre inima Europei la cererea Europei și cu finanțarea Europei. Continuarea, în Dilema veche.

Pelosi, pretextul Chinei pentru poluare masivă (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Pelosi, pretextul Chinei pentru poluare masivă

Pelosi, pretextul Chinei pentru poluare masivă. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, consideră "imposibilă" rezolvarea "problemelor celor mai presante" ca încălzirea climatică fără un dialog "eficient" între China şi SUA, a declarat vineri purtătorul său de cuvânt, citat de France Presse. Pelosi, pretextul Chinei pentru poluare masivă "Potrivit secretarului general, este imposibil să se rezolve problemele cele mai presante în lume fără un dialog şi o cooperare eficientă între cele două ţări", a declarat Stephane Dujarric, întrebat într-o întâlnire cu presa despre reacţia ONU cu privire la anunţul făcut de Beijing de a-şi îngheţa cooperarea cu Washingtonul în unele domenii, între care încălzirea climatică. Suspendarea dialogului asupra schimbărilor climatice de către China cu SUA este "iresponsabilă", a declarat vineri un purtător de cuvânt al Casei Albe, citat de AFP. "Sunt sigur că aţi văzut anunţurile Chinei de astăzi: ei vor să întrerupă discuţiile cu SUA într-o serie de subiecte importante, inclusiv schimbarea climatică", a declarat purtătorul de cuvânt al executivului american pentru probleme de securitate naţională, John Kirby. China, cel mai mare poluator "Ei cred că ne pedepsesc închizând aceste canale de comunicare", a notat el. "De fapt, ei pedepsesc lumea întreagă pentru care schimbarea climatică nu cunoaşte limite geografice şi nici frontiere", a adăugat Kirby. "Credem că este fundamental iresponsabil". "Cel mai mare poluator de gaze cu efect de seră din lume refuză acum să discute măsuri cruciale pe care este necesar să le ia pentru a combate criza climatică, ceea ce îi afectează pe partenerii noştri, de la creşterea apelor în insulele Pacificului până la incendii în Europa", a subliniat purtătorul de cuvânt citat. "Chinezii pot să facă mult pentru a reduce tensiunile încetându-şi exerciţiile militare provocatoare în jurul Taiwanului şi potolindu-şi tonul", a continua Kirby. Contacte militare, menținute, asigură SUA El a asigurat de asemenea că SUA vor continua să menţină contacte militare "la cel mai înalt nivel" cu China, în pofida faptului că Beijingul a suspendat mai multe acorduri de cooperare, în special în acest domeniu. Citește și: Pericolul unui nou Cernobîl, mai probabil decât oricând: centrala nucleară de la Zaporojie, ocupată de ruși, a fost lovită de obuze. Moscova și Kievul se acuză reciproc "Aceste canale de comunicare pe care ei le-au închis nu elimină complet posibilitatea ca cei mai înalţi responsabili militari ai noştri să-şi vorbească dacă este nevoie", a adăugat el.

Cinci state UE cer eliminarea motoarelor cu combustie internă (sursa: Pixabay)
Internațional

Cinci state UE cer eliminarea motoarelor cu combustie internă

Cinci state UE cer eliminarea motoarelor cu combustie internă. Un grup de state membre UE, printre care se numără Italia şi România, încearcă să relaxeze un obiectiv important de pe agenda Uniunii Europene în domeniul climei: eliminarea motoarelor cu combustie internă până la mijlocul următorului deceniu, transmite Bloomberg. Italia, ţara unde îşi au sediul mărci renumite de supercaruri precum Ferrari şi Lamborghini, este una din cele cinci state semnatare care cer o amânare cu cinci ani în planul UE ce ar obliga producătorii de automobile să elimine complet emisiile din vehiculele pe care le vând, potrivit unei propuneri consultate de Bloomberg News. Cinci state UE cer eliminarea motoarelor cu combustie internă Această iniţiativă prefigurează discuţiile dificile care vor avea loc marţi, în condiţiile în care Franţa, deţinătoarea preşedinţiei rotative a UE, vrea să să îi convingă pe miniştrii Energiei din blocul comunitar să fie de acord cu o serie de iniţiative legislative în domeniul mediului. Franţa a decis să respecte planul propus de Comisia Europeană privind eliminarea motoarelor cu combustie internă din noile autoturisme până în 2035. La rândul său, Parlamentul European şi-a exprimat luna aceasta sprijinul pentru un plan care vizează eliminarea motoarelor cu combustie internă, ceea ce ar însemna sfârşitul unei tehnologii care a fost în centrul industriei auto timp de peste un secol. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Cu toate acestea, Italia, alături de Bulgaria, Slovacia, Portugalia şi România, vrea o reducere de 90% a emisiilor de la automobile până în 2035, anul în care Comisia Europeană şi-a propus să ajungă la o reducere de 100%. De asemenea, Italia vrea să obţină o reducere pentru constructorii auto de nişă, cum este Ferrari, cel puţin până în 2036. "Pentru noi, neutralitatea tehnologică este o chestiune vitală. Nu credem că rezolvarea pentru problema transportului este să avem o singură soluţie. Noi propunem să deschidem meniul", a spus ministrul italian al Energiei, Roberto Cingolani. Un eventual acord convenit marţi între miniştrii europeni ai Energiei ar stabili poziţia de negociere a statelor membre în vederea viitoarelor negocieri cu Parlamentul european şi Comisia Europeană cu privire la forma finală a pachetului legislativ, astfel încât să fie atinsă ţinta de reducere cu 55% a emisiilor până la finele acestui deceniu, potrivit Agerpres. Parlamentarii europeni au votat la începutul acestei luni să permită o excepţie pentru constructorii specializaţi care vor produce mai puţin de 10.000 de automobile până la finele lui 2035. Grupul de ţări condus de Italia cere de asemenea recunoaşterea combustibililor regenerabili, însă criticii susţin că aceasta este doar o modalitate pentru a prelungi utilizarea motoarelor cu combustie internă.

Țeapa Saga Festival: pierderi, datorii, haos (sursa: Facebook/SAGA Festival)
Investigații

Țeapa Saga Festival: pierderi, datorii, haos

Țeapa Saga Festival: pierderi, datorii, haos. Între noaptea de vineri spre sâmbătă (3 spre 4 iunie) și cea de duminică spre luni (5 spre 6 iunie), pe Arena Națională se desfășoară Saga Festival. Evenimentul este autorizat de către Primăria Municipiului București, în ciuda zgomotului infernal care acoperă tot cartierul Vatra Luminoasă și împrejurimile timp de trei nopți. Țeapa Saga Festival: pierderi, datorii, haos De altfel, foarte multe reacții de protest au apărut după prima noapte a manifestării. Unele au apărut chiar înainte și atrăgeau atenția că, luni dimineață, toți locuitorii din cartierul în care se află Arena Națională vor avea dificultăți majore în a se îndrepta spre școli sau slujbe. Totuși, încă de pe 19 mai, primarul Nicușor Dan a anunțat de ce este de acord cu poluarea fonică extremă: "Cea mai mare sumă (1,5 milioane de lei) a venit de la închirierea Arenei Naționale pentru Saga Festival, care va avea loc între 3 și 5 iunie și pentru care pregătirile au început deja". Saga Festival este organizat de o firmă care se numește Saga Festival SRL. Firma a fost înființată în 2020, cu un an înainte de prima ediție a șirului de concerte. Saga Festival 2021 a fost organizat la Romaero Băneasa și a cauzat, de asemenea, nu numai un zgomot nocturn infernal, ci și ambuteiaje extrema în nordul Bucureștiului. Cifre financiare dezastruoase pentru 2021 La finalul lui 2021, anul primei ediții a Saga Festival, firma Saga Festival SRL a înregistrat date contabile dezastruoase. Astfel, potrivit Ministerului de Finanțe, în timp ce veniturile au fost aproape 11,8 milioane de lei, cheltuielile au depășit 38,4 milioane de lei. Astfel, pierderea firmei a fost de peste 26 de milioane de lei în 2021. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Tot Ministerul de Finanțe arată că firma a încheiat 2021 cu datorii de aproape 36 de milioane de lei. Datele financiare ale Saga Festival SRL în 2021 (sursa: mfinante.gov.ro) Din datele organizatorilor, la ediția din 2021 au participat 45.000 de plătitori de bilete. Probabil că, pentru ediția actuală, se speră la un număr cel puțin triplu (au fost menționate estimări de 150.000 de persoane).

Fără echipamente de depoluare a aerului (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fără echipamente de depoluare a aerului

Fără echipamente de depoluare a aerului. Pentru neconformităţile constatate în domeniul protecţiei calităţii aerului, anul trecut au fost aplicate 72 de sancţiuni la Iași, în valoare totală de 634,5 mii lei. Fără echipamente de depoluare a aerului La Centrala de la Holboca (CET 2) a ajuns o sancţiune de 100 de mii de lei pentru depăşirea duratei cumulate de funcţionare fără echipamentele de depoluare a aerului, a precizat Gheorghe Bacuşcă, directorul Gărzii de Mediu Iaşi, la Colegiul prefectural. Pentru arderea deşeurilor la Zanea, Ciurea, mai ales a celor provenite din dezmembrările auto, a fost întocmită o sesizare penală, aflată acum la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei De la începutul acestui an, au fost întreprinse 43 de acţiuni de control planificat şi neplanificat, sancţiunile (28 la număr) însumând deja jumătate din cuantumul întregului an 2021: 311 mii lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Instituțiile ieșene sunt paralizate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Instituțiile ieșene sunt paralizate

Instituțiile ieșene sunt paralizate. Un exemplu revoltător de indiferenţă şi ineficienţă crasă din partea instituţiilor ieşene: spălătoria auto din zona Green Park a afaceristului Gheorghe Cheşcu funcţionează în continuare, deversând ape uzate în albia răului Ciric, deşi este dovedit că e ilegală. Instituțiile ieșene sunt paralizate Acesta ar fi păcălit o serie de instituţii pentru a deschide spălătoria, printre care Primăria Iaşi şi Apele Române, jonglând cu unele adrese care nu există. Culmea, când procurorii au luat urma legăturilor bolnăvicioare ale lui Cheşcu cu înalţi funcţionari ai Primăriei, aceasta din urmă a cerut în instanţă anularea autorizaţiei pentru afacerea de pe malul râului. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Apele Române a luat act de faptul că nu a autorizat afacerea şi a amendat firma. Ba chiar, ulterior, şi Garda de Mediu a amendat firma lui Cheşcu. Cu toate acestea, deşi au trecut luni bune de la toate aceste constatări oficiale, spălătoria funcţionează bine mersi şi la această oră. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Poluare masivă la marginea Bucureștiului Foto: Octav Berceanu
Eveniment

Poluare masivă la marginea Bucureștiului

Poluare masivă la marginea Bucureștiului: mai mulți bucureșteni arată că aerul este irespirabil și locuitorii ar trebui să stea în casă. “Doamne ajuta sa se schimbe direcția vântului, dinspre București spre Sintești. Cineva a sunat la 112 și operatorul a făcut legătura cu autoritățile. Răspunsul "este un foc controlat". Omu întreabă : dar plămânii noștri? E ok acum, fumul se dispersează pe străzile din S4. Doamne ajuta sa se schimbe ceva in bine, undeva, cândva, prin Ministerul Mediului - România. PS 18.30 se aud sirenele autospecialei, dupa postarea asta, probabil cineva din statul roman s-a autosesizat si a pus in miscare ceva…“, scrie, pe Facebook, Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii de Mediu, susținut de USR. Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNAS El postează și fotografii ale unui incendiu, la marginea Capitalei. Un alt cititor, Ștefan Cîlția, prezintă măsurătorile făcute de uRadMonitor, care recomandă locuitorilor Capitalei să stea în casă. “Până la invazie, ne ajutăm singuri“, scrie Cîlția.

Volkswagen se conformează normelor de poluare. (sursă: Facebook/Volkswagen)
Eveniment

Volkswagen se conformează normelor de poluare

Volkswagen se conformează normelor de poluare ale UE, anunță compania germană. Emisiile de dioxid de carbon (CO2) ale autoturismelor Volkswagen în 2021 au fost cu aproximativ 2% sub limita UE, la 118 grame de CO2 emise per kilometru, conform datelor preliminare anunţate luni de grupul german, transmite Reuters. Un total de 472.300 de vehicule electrice au fost livrate în UE, Norvegia şi Islanda în 2021, cu 64% mai mult faţă de 2020, a informat Volkswagen. Procentul vehiculelor hibride şi pe baterii în rândul vânzărilor totale a urcat la 17,2% anul trecut, de la 10,1% în 2020. Şi datele preliminare publicate recent de producătorii auto germani BMW şi Daimler arată că au îndeplinit obiectivele UE privind emisiile de dioxid de carbon. Recent, Volkswagen a anunţat că se aşteaptă ca vehiculele electrice pe baterii să reprezinte jumătate din vânzările sale globale de vehicule până în 2030, în condiţiile în care cel mai mare producător auto european se pregăteşte să renunţe la maşini cu motoare cu ardere internă. Volkswagen se conformează normelor de poluare ale UE Volkswagen vrea să depăşească Tesla şi până în 2025 să devină cel mai mare producător de vehicule electrice. În ultimele luni, o serie de mari producători auto şi-au dezvăluit strategiile pentru ca majoritatea automobilelor vândute în Europa să fie modele complet electrice până la finele acestui deceniu. Volkswagen a anunţat că noile ţinte de emisii mai stricte ale Uniunii Europene îl vor forţa să crească proporţia ocupată de vehiculele hibride şi electrice în vânzările sale totale de autoturisme în Europa până la 60% în 2030, de la o ţintă anterioară de 40%. Volkswagen şi-a majorat investiţiile planificate în tehnologiile digitale şi vehiculele electrice până la 78 de miliarde de euro în următorii cinci ani, dintre care aproximativ 35 miliarde euro vor fi investite în mobilitate electrică. Portofoliul grupului Volkswagen este format din 12 mărci, printre care automobilele VW, Audi, Porsche, Skoda, Lamborghini, Seat, Bentley, dar şi camioanele MAN şi Scania.

China nu exclude poluarea la Olimpiadă. (sursă: Facebook/CCTV)
Internațional

China nu exclude poluarea la Olimpiadă

China nu exclude poluarea la Olimpiadă pentru că, în ultima vreme consumul de cărbune din această ţară a înregistrat o creştere semnificativă, informează AFP. Ţara asiatică, ce depinde în proporţie de 60% de cărbune pentru producţia sa de electricitate, s-a confruntat în ultimele luni cu întreruperi de curent şi, în consecinţă, şi-a intensificat activităţile de extracţie a cărbunelui. Vremea rece a condus la pornirea mai devreme a încălzirii în acest sezon în regiunile nordice ale ţării, fapt ce alimentează poluarea. Cu mai puţin de două săptămâni înainte de Jocurile Olimpice de iarnă (4-20 februarie), o ceaţă densă a acoperit luni capitala Chinei. ''Jocurile Olimpice şi Paralimpice de la Beijing coincid cu sfârşitul iernii şi începutul primăverii în nordul Chinei, când condiţiile meteorologice sunt extrem de nefavorabile'', a declarat luni în faţa presei un purtător de cuvânt al ministerului chinez al Mediului, Liu Youbin. China nu exclude poluarea la Olimpiada de la Beijing În timpul Jocurilor Olimpice, ''în cazul unei poluări severe, toate localităţile (afectate) vor lansa planuri de urgenţă'', a asigurat Liu cu referire la oraşele gazdă Beijing şi Zhangjiakou, care ar putea solicita fabricilor poluante să-şi reducă producţia. Luni, prezenţa particulelor fine la Beijing a fost evaluată la un indice de aproximativ 218, conform companiei elveţiene de tehnologie a calităţii aerului IQAir, un nivel ''foarte nesănătos''. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă să nu se depăşească o medie zilnică a concentraţiei de particule fine PM2,5 de 25 micrograme pe metru cub de aer. Totuşi, calitatea aerului din capitala Chinei s-a îmbunătăţit considerabil în ultimii ani, cu episoade de poluare de o frecvenţă şi o intensitate reduse. În octombrie 2014, Beijingul a atins pragul de 671 de micrograme de particule în suspensie din aer pe metru cub, un val de poluare supranumit ''airpocalyse'' (''aeropocalipsa''). Anul următor, Beijingul a lansat un ''război împotriva poluării'', fiind ales pentru organizarea Jocurilor Olimpice de iarnă din 2022. Zeci de centrale electrice pe cărbune au fost închise de atunci, iar industriile grele au fost relocate. Odată cu apropierea Jocurilor Olimpice, oţelăriile din oraş au primit în august dispoziţii să-şi reducă producţia la jumătate. De asemenea, în 25 de milioane de gospodării din nordul Chinei sobele pe bază de cărbune au fost înlocuite cu surse cu căldură mai puţin poluante, pe bază de gaz sau electrice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră