vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: plati informale

2 articole
Politică

Medicul Busnatu, posibil ministru al Sănătății, un apărător al plăților informale către medici: „Un gest uman, care reflectă aprecierea sinceră”

În octombrie 2024, medicul cardiolog Ștefan Busnatu, l-a apărat public, pe Facebook, pe fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, după ce acesta a fost acuzat de DNA că ar fi luat mită (sume cuprinse între 100 și 500 de lei, dar și alimente) de la aproape 50 de pacienți pe parcursul a câteva luni. Busnatu a scris că Justiția și presa „îşi unesc forţele pentru a destabiliza corpul medical”. Citește și: EXCLUSIV DeFapt.ro a vorbit cu un martor prezent lângă drona ucraineană din Portul Constanța: „Reprezentanții MApN ne-au spus să stăm liniștiți, că e o dronă de bruiaj” Vineri, medicul Ștefan Busnatu a scris, pe Facebook, că este onorat pentru că „numele meu este menţionat în presă ca o posibilă opţiune pentru funcţia de Ministru la Ministerul Sănătăţii - România în guvernul dlui Prim-ministru Eugen Tomac”.  În octrombrie 2024, mai multe publicații au preluat declarația sa în favoarea lui Nelu Tătaru, apreciind că acesta justifică plățile informale către medici.  „Justiţia şi presa îşi unesc forţele pentru a destabiliza corpul medical” „Se întâmplă din nou! Justiţia şi presa îşi unesc forţele pentru a destabiliza corpul medical, de data asta cu un caz care atinge un punct sensibil: recunoştinţa pacienţilor. Dr. Nelu Tătaru, fost ministru al sănătăţii, este acuzat că a primit „şpagă” sub formă de ouă, găini şi mici sume de bani de la pacienţi care i-au mulţumit după ce le-a salvat vieţile. E revoltător cum un gest uman, care reflectă aprecierea sinceră a celor vindecaţi, ajunge să fie tratat drept o infracţiune şi mediatizat de toată media. Nu vorbim aici de pretenţii financiare pentru a avea acces la actul medical, ci de acea mulţumire profund umană, acele gesturi de recunoştinţă (...) Este o lovitură dură şi nedreaptă pentru toate cadrele medicale care încă îşi fac meseria cu conştiinţă, iar asta nu face decât să accelereze exodul tinerilor talentaţi din ţară. Însă până vom afla marele adevăr ii voi ruga pe sfinţii părinţi şi pacienţi pe care am avut placere şi emoţia să îi tratez, să vina şi să le înapoiez icoanele foarte valoroase si deosebite pe care mi le-au oferit cu lacrimi în ochi pentru a-mi oferi protecţie cereasca si putere de muncă. Nu de alta că altfel probabil ca mă voi trezi în curând cu DNA că va veni şi le va lua şi cine ştie, voi mai fi şi pus sub acuzare. Se pare că sunt puşi pe fapte mari justiţiarii! Şi e mai bine să prevenim decât să tratăm, cum zic eu întotdeauna! NU AVEM VIZIUNE, NU AVEM DIRECŢIE, NU SUNTEM OAMENI!”, a scris Busnatu. Ulterior el a scris că plățile informale sunt „inumane și de netolerat”.  „Consider că acest gest de recunoștință trebuie clarificat complet și delimitat de șpaga/plăți informale care sunt inumane și trebuie cu desăvârșire interzise din punctul meu de vedere. Orice profesionist din sistemul medical trebuie să știe dacă o felicitare, o cutie de bomboane, 1 buchet de Flori, un obiect de cult , un borcan de miere, o prăjitură pot fi acceptate ca semn de mulțumire al pacientului fără să fie considerate infracțiune.  Și trebuie să ținem cont de cultura noastră Balcanică când se stabilesc aceste lucruri pentru că noi din fericire avem mai mult umanism decât au Vesticii, dacă nu ați observat. Și pentru noi poate un ou, un borcan de miere, un borcă de bulion sunt echivalentul unei flori în Franța?”, a explicat el, la 24 octombrie.  Busnatu este prorector al Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila din București. El este medic la spitalul de stat Bagdasar Arseni. 

Ștefan Busnatu, posibil succesor al lui Alexandru Rogobete Foto: Facebook
Cuvintele „corupție” sau „mită” nu apar în noua Strategie naţională de sănătate propusă de ministrul PSD Rafila Foto: Facebook
Eveniment

Cuvintele „corupție”, „mită” sau „plăți informale” nu apar deloc în noua Strategie naţională de sănătate, aprobată de Guvern pentru perioada 2023-2030

Cuvintele „corupție”, „mită” sau „plăți informale” nu apar în noua Strategie naţională de sănătate, pentru perioada 2023-2030, aprobată, vineri, de Guvern. În 63 de pagini, strategia nu stabilește nici un obiectiv pentru reducerea corupției din sănătatea publică și nici nu o identifică drept o problemă. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut Cuvintele „corupție” sau „mită” nu apar în noua Strategie naţională de sănătate Însă strategia prezintă un tablou al situației dezastruoase din Sănătate, deși ultimele date sunt vechi de 4-5 ani: La nivelul anului 2019, 6% din comune (168) nu aveau pe teritoriul lor niciun cabinet de medicina familiei sau un punct de lucru. La sfârșitul anului 2020, peste jumătate din spitalele publice aveau grade de ocupare a paturilor contractate sub 40%, ca urmare a blocajelor și a reticenței pacienților de a solicita îngrijiri în timpul pandemiei de COVID-19 14% din populația rezidentă nu este asigurată, având acces numai la pachetul minimal de servicii Până în prezent Academia de Științe Medicale nu are dezvoltată o strategie comprehensivă de cercetare pentru sănătate (…) Mai mult, lipsesc criterile și modalitatea de evaluare a structurilor de cercetare de la nivelul Academiei de Științe Medicale. Deși aplicația informatică permite Unităților de Primiri Urgențe să preia fișa medicală de urgență prespitalicească, creând premisa reducerii timpului alocat completării datelor pacientului adus în UPU/CPU de echipajele medicale de urgență, facilitând operaţiunile de triaj şi monitorizare a evoluţiei pacientului până la stabilirea unui diagnostic, până la finele anului 2022, nu s-a finalizat, încă, preluarea, de către UPU/CPU, a Fișelor de urgență prespitalicească. Dinozaurii din sistemul public, protejați Pe de altă parte, un act normativ adoptat vineri de Guvern introduce mai multe modificări în sistemul public de sănătate, printre care o prevedere care permite managerilor de spitale publice şi directorilor medicali să rămână în funcţii până la vârsta de 70 de ani, scrie News.ro. Citește și: Medicii șpăgari care au fost prinși luând mită de sute de ori scapă pe bandă rulantă, prin prescrierea faptelor Prevederea este cuprinsă într-o ordonanţă de urgenţă a guvernului (OUG) adoptată vineri de Guvern. Actul normativ modifică şi completează Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi alte acte normative în domeniul sănătăţii. Până acum, doar şefii de secţii din spitalele publice puteau rămâne în funcţie până la vârsta de 70 de ani, însă noul act normativ adaugă pe această listă managerii şi directorii medicali.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră