vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: pierderi

63 articole
Economie

Amazon România, pierderi mari și disponibilizări

Amazon România, pierderi mari și disponibilizări. Amazon Development Center, cel mai mare angajator din Iaşi, a înregistrat al doilea an consecutiv cu pierderi. Amazon România, pierderi mari și disponibilizări Potrivit bilanţului financiar declarat la Ministerul Finanţelor Publice, Amazon-ul ieşean a încheiat anul fiscal 2023 cu o pierdere de peste zece milioane de euro şi cu 464 de angajaţi mai puţin decât avea la finalul anului anterior. Citește și: EXCLUSIV Soția șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani Până la finalul anului 2022, Amazon Development Center a raportat câştiguri consistente, iar profiturile au crescut de la an la an. În 2022, Amazon surprindea cu o pierdere declarată de 8.220.876 lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Amazon România, pierderi mari și disponibilizări (sursa: ziaruldeiasi.ro)
RAAPPS, pierderi de zeci de milioane (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

RAAPPS, pierderi de zeci de milioane

RAAPPS, pierderi de zeci de milioane. Marius Grăjdan, șeful RAAPPS, administrează bunuri de aproape două miliarde de euro în numele statului român, dar a transformat instituția statului într-o gaură neagră pentru bugetul de stat. În fiecare din ultimii cinci ani fiscali, sub conducerea directorului Grăjdan, RAAPPS a raportat pierderi colosale, cuprinse între 3 și 7,9 milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Soția șefului RAAPPS, venituri de 10.000 EUR lunar de la companii de stat. RAAPPS reamenajează vila de pe Aviatorilor 86 cu șapte milioane EUR pentru un viitor ex-președinte Mai mult, un raport al Curții de Conturi a scos la iveală management defectuos, lipsă de interes în recuperarea creanțelor, dar și o afacere controversată cu deșeuri: în anul 2020, au fost scoase din uz și casate bunuri în valoarea de 130.000 de euro pe care RAAPPS le-a predat la Remat București Nord fără a încasa vreun leu pentru statul român. Vile la mare Marius Grăjdan se află pe funcția de director general al Regiei Autonome Administrația Patrimoniului de Stat din anul 2017. Din această funcție, închiriază vilele și domeniile de protocol ale statului român către demnitari, fundații și asociații, partide politice, ambasade, dar și persoanelor fizice influente. În plus, administrează hoteluri la mare și la munte și se ocupă cu alimentația publică. Citește și: De unde are bani Regia Protocolului de Stat, cea care renovează o vilă cu astronomica sumă de nouă milioane de euro: intermediază tipărirea carnetelor de conducere, cu un profit imens La mare, prin SRP Neptun, administrează complexul Doina, cu hotel, restaurant, bază de tratament, vilele din Neptun, restaurantul Queen Elisabeth din Constanța, alte două vile în stațiunea Mamaia. Toate aceste spații sunt administrate atât de prost, încât Marius Grăjdan menționa în raportul din 2021 că veniturile din exploatarea economică sunt mai mici decât cheltuielile. Hoteluri la munte și la Snagov O altă filială a RAAPPS, SRP Triumf, administrează hotelul Triumf, hotel Snagov, Clubul Floreasca, vila Palatul Primăverii. SRP Sinaia administrează Hotelul Mara, patru vile în Predeal – din care trei, pentru protocol, și Complexul Foișor din Sinaia. La Cluj, are Hotelul Victoria din centrul orașului, plus alte active mai mici. Însă cel mai mare patrimoniu se află la SAIFI, care administrează și întreține cele mai importante și valoroase apartamente, vile și domenii de protocol. Inclusiv celebrele vile de pe malul lacului Snagov, una dintre cele mai scumpe zone din Europa. RAAPPS, pierderi de zeci de milioane Culmea, toate activele RAAPPS aflate în circuitul economic și turistic înregistrează pierderi. În anul fiscal 2018, RAAPPS a raportat o pierdere de peste 39 milioane lei, la o cifră de afaceri de aproape 267 milioane lei. Un an mai târziu, declara o pierdere netă de peste 29,5 milioane lei. Dar în 2020 pierderile au sărit din nou 35,8 milioane lei, chiar dacă numărul mediu de angajați a scăzut de la 2.079, cât avea în 2018, la 1.887, la finalul anului 2020. Pierderile s-au redus la 19,1 milioane lei în anul fiscal 2021, în timp ce numărul mediu de angajați s-a redus la 1.849. În ultimul an fiscal pentru care există date, adică 2022, pierderile raportate la Ministerul Finanțelor au fost de 14,95 milioane lei, dar numărul mediu al angajaților a crescut la 1.958. Ceea ce înseamnă că Marius Grăjdan a mai angajat 109 persoane. Banca Mondială a avertizat recent că, deși companiile de stat românești angajează mai mulți oameni și plătesc salarii mai mari, sunt tot mai puțin productive. Chiriașii datornici, păsuiți de Grăjdan Curtea de Conturi a făcut public un raport de follow-up în urma controlului de fond la RAAPPS din 2020. Atunci s-au constatat zeci de nereguli cu privire la modul în care este manageriată Regia. De exemplu, în evidența contabilă s-au înregistrat în mod eronat bunuri și obiecte de inventar. Mai mult, chiriașii RAAPPS erau păsuiți de conducerea regiei, adică de Marius Grăjdan. "Din verificarea modului de înregistrare a veniturilor proprii din chirii, din prestări servicii spectacole, s-a constatat încasarea cu întârziere, atât a chiriilor datorate de către chiriași, cât și a contravalorii serviciilor prestate. Astfel, s-a constatat că la nivelul anului 2020 nu au fost calculate și înregistrate în evidențele contabile periodic dobânzi/penalități aferente debitului principal, entitatea rezumându-se la înregistrarea veniturilor la data încasării sumelor", atrage atenția Curtea de Conturi. Controlorul financiar din Regie nu a semnat actele șefului Dar neregulile sunt mult mai grave. Responsabilul cu controlul financiar preventiv propriu nu și-a pus ștampila pe toate neregulile girate de Marius Grăjdan. De exemplu, nu și-a asumat o parte din contractele individuale de muncă și actele adiționale aferente, deciziile emise pentru încadrarea personalului, comenzi de achiziții, nici măcar pe procesele-verbale de scoate din funcțiune a mijloacelor fixe și obiectelor de inventar, precum și documentele privind valorificarea bunurilor scoase din funcțiune. Totodată, inspectorii Curții de Conturi au mai constatat că nu s-a actualizat procedurile interne pe partea financiar-contabilă pentru a preveni haosul din RAPPS. Bunuri de 640.000 de lei, aruncate Directorul Marius Grăjdan nu este străin nici de afacerile cu deșeuri. Curtea de Conturi a României a constat că, în anul 2020, RAAPPS a scos din uz și casat bunuri în valoare de 640.737. Toate acestea au fost predate către Remat București Nord fără ca bunurile "rezultate în urma dezmembrării ca deșeuri" să fie valorificate. Adică fără ca RAAPPS să primească vreun ban. Pentru a scăpa de această neregulă constată de Curtea de Conturi, RAAPPS a prezentat doi ani mai tâziu un proces-verbal privind dezmembrarea prin valorificare "încheiat la data de 09.06.2022" (la doi ani de la casare), o factură de la Remat București Nord și modul de calcul privind valorificarea masei lemnoase în urma casării.

Ofensiva rusă la Avdiivka a eșuat Foto: Twitter
Internațional

Ofensiva rusă la Avdiivka a eșuat

Ofensiva rusă la Avdiivka a eșuat, arată o analiză Forbes. În plus, potrivit datelor Newseek SUA, Rusia a pierdut peste 400 de tancuri, 533 de sisteme de artilerie și aproape 30.000 de soldați în decembrie, potrivit noilor cifre ale armatei ucrainene. Citește și: ANALIZĂ Spionajul chinezesc câștigă bătălia în noul Război Rece: Vestul nu reușește să penetreze vârful conducerii de la Beijing Ofensiva rusă la Avdiivka a eșuat Trupele Moscovei au pierdut 359.230 de soldați de la lansarea invaziei sale la scară largă a țării, la 24 februarie 2022, au declarat duminică forțele armate ucrainene. La începutul lunii decembrie, această cifră era de 330.040 soldați, ceea ce înseamnă că armata rusă a pierdut 29.190 de luptători în ultima lună a anului trecut. Archival footage of the failed Russian mechanized attack towards Stepove (towards Avdiivka)Most of the equipment was blown up by mines. At 00:53 a tank of the 1st Siviersk Tank Brigade is seen taking position and finishing off an armored personnel carrier that is trying to… pic.twitter.com/epY69UH3LZ— TOGA (@KrzysztofJano15) January 1, 2024 Sâmbătă, Ministerul britanic al Apărării a declarat că numărul mediu de victime rusești zilnice a crescut cu aproape 300 pe zi în 2023 față de primul an al războiului total. 13.000 de soldați ruși, scoși din luptă doar în acest sector „Operațiunea rusă din jurul Avdiivka este în curs de desfășurare. Dar, după ce luna trecută au avansat pe o distanță scurtă - aproximativ un kilometru și jumătate - la nord și la sud de oraș, Armatele combinate rusești 2 și 41 au stagnat în cel mai bun caz. Unii analiști cred că, de fapt, pierd teren în jurul satului Stepove, pe flancul nordic al Avdiivka. ‼️ Avdiivka sector. Soldiers of the Bakhmut Battalion of the 109th TRO Brigade hit an enemy infantry fighting vehicle with a grenade launcher, and then the soldiers of the 47th Brigade finished off the invaders' armored vehicle ? pic.twitter.com/kO8mX7g4ip— Slava ?? (@Heroiam_Slava) December 30, 2023 Nu este un secret că noua strategie a Moscovei este de a rezista mai mult decât Kievul - de a câștiga un război de uzură. Dar rușii nu pot câștiga un război de uzură dacă continuă să piardă mult mai multe vehicule și trupe decât pierd ucrainenii. În acest context, bătălia pentru Avdiivka a fost un dezastru pentru Rusia. Este exact genul de luptă pe care Kremlinul nu și-o poate permite dacă obiectivul său este de a măcina puterea militară a Ucrainei. În jurul Avdiivka, rușii sunt cei care sunt doborâți”, arată Forbes. Four Ukrainian soldiers recaptured previously lost positions near AvdiivkaAs a result, two occupiers were killed and four more replenished the exchange fund. #UkraineWar pic.twitter.com/IyHOrOeJUn— TOGA (@KrzysztofJano15) December 31, 2023 Potrivit Forbes, armatele rusești au pierdut cel puțin 411 tancuri, vehicule de luptă și piese de artilerie încercând, și nu reușind, să captureze Avdiivka. Brigăzile ucrainene care asigură garnizoana Avdiivka - inclusiv brigăzile 110, 57 și 47 mecanizate și 1 tanc - au pierdut doar 30 de piese de echipament greu. Pierderile rusești - morți și mutilați - depășesc 13.000 de oameni doar în acest sector. Pierderile proprii ale Ucrainei au fost probabil mult mai puține. Poate câteva mii.

Capcanele ofertei austriece: transportatorii români vor continua să piardă bani așteptând la graniță Foto: Facebook
Politică

Capcanele ofertei austriece

Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. De acceptarea în spațiul Schengen strict cu frontiera aeriană vor beneficia câteva milioane de cetățeni care călătoresc cu avionul. Printre condițiile puse de Austria ca România și Bulgaria să intre în spațiul Schengen cu frontiera aeriană este prezența consilierilor austrieci pe aeroporturile din cele două țări, pentru verificarea documentelor. Negocierile se vor purta marți, în Slovenia. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă Însă turiștii care merg în Grecia cu mașina, de exemplu, vor continua să se confrunte cu cozile uriașe de la granițele cu Bulgaria și cu Grecia. Capcanele ofertei austriece „Fiecare Dacia Duster sau Sandero, fiecare Ford Puma sunt mai scumpe cu 100 de euro. Doar din cauza costurilor cu aşteptarea în vamă”, spunea recent ministrul Economiei, Radu Oprea. El estima, pe Facebook, pierderile la „cel puțin 0,5% din PIB doar din cauza întârzierilor în vamă. Creșterea economică ar putea să fie de 3% din PIB prin investițiile străine nou atrase, prin numărul mai mare de turiști străini sau prin creșterea competitivității companiilor din România”. Estomările pierderilor anuale variază însă foarte mult. „Cât timp România este în afara spațiului Schengen, firmele de transport mărfuri au pierdut între 18-22% din cifra de afaceri. La frontiera cu Ungaria se așteaptă uneori 10-12 ore în coloană, iar asta înseamnă un program de condus pierdut, care are 9 ore. Dacă un camion stă blocat la graniță un program de condus, acesta nu produce bani, produce doar pierderi”, declara, în 2022, Adrian Pop, președintele Asociației Patronale a Transportatorilor „Europa 2002". Potrivit unei analize realizate de Europa Liberă, cifra de afaceri a transportatorilor rutieri de mărfuri a fost în 2022 de circa 50 de miliarde de euro, iar pierderile de 18-22% calculate de asociațiile patronale înseamnă aproape zece miliarde de euro. „O astfel de decizie înseamnă 10 miliarde de euro pe care economia România i-ar putea pierde prin neintrarea în Schengen și aproximativ 1,5 miliarde de euro pe care îi plătește orice cetățean sau orice companie care trebuie să tranziteze granițele, neintrând în Schengen. Vorbim de o pierdere anuală”, spunea fostul ministru al Economiei, Florin Spătaru, la Digi 24. Condițiile Austriei Însă, potrivit presei de la viena, Austria pune condiții clare pentru a permite intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen cu frontiera aeriană: creșterea de trei ori a misiunii Frontex în Bulgaria, banii pentru infrastructura de protecție a frontierelor trebuie să fie asigurați de Comisia Europeană; creșterea controalelor la frontierele dintre Bulgaria și România și dintre Ungaria și România; prezența unor consilieri din Austria pe aeroporturile din București și Sofia, la verificarea documentelor; „preluarea de către România și Bulgaria a solicitanților de azil, în special afgani și sirieni” - Der Standard. Însă presa din Austria consideră că nici una din aceste condiții nu este problematică.

Vodafone România, colaps - datorii, pierderi, concedieri (sursa: Facebook/Vodafone Romania)
Economie

Vodafone România, colaps - datorii, pierderi, concedieri

Vodafone România, colaps - datorii, pierderi, concedieri. Compania de telecomunicații a încheiat fiecare din ultimii trei ani fiscali pe pierdere, are datorii enorme și a concediat aproape o mie de angajați. Vodafone România, colaps - datorii, pierderi, concedieri Principal jucător pe piața telecom, alături de Orange, Vodafone România SA are cifre de speriat în ultimii trei ani, potrivit datelor furnizate de Ministerul de Finanțe. Citește și: Potop de sinecuri la companii de stat pentru fosta „consilieră personală” a lui Bănicioiu, cu studii de „limbi străine” la o universitate privată. CV-ul conține cinci slujbe de „consilier personal” Veniturile companiei au fost constante: 4,7 miliarde de lei în 2020, câte 4,9 miliarde de lei în 2021 și 2022. Și aici se termină veștile bune. Astfel, relativ constante au fost și datoriile. De fapt, în ușoară creștere: 3,5 miliarde de lei în 2020, 3,8 miliarde de lei în 2021 și 3,9 miliarde de lei în 2022. În ce privește pierderile, Vodafone a fost mai creativ: 214 milioane de lei în 2020, 410 milioane de lei în 2021 și "doar" 121 milioane de lei în 2022. Numărul de angajați, însă, e în cădere liberă: erau 3.906 în 2020, 3.713 în 2021 și au ajuns la 2.970 în 2022. Așadar, o scădere cu 25% a personalului în doi ani.

Pierderile CFR, uriașe: un miliard lei (sursa: CFR Infrastructură)
Economie

Pierderile CFR, uriașe: un miliard lei

Pierderile CFR, uriașe: un miliard lei. Administratorul infrastructurii feroviare, CFR SA, estimează o pierdere de 955,436 milioane pentru anul în curs, mai mare cu peste 909% faţă de cea înregistrată în 2022, potrivit instrumentului de motivare care însoţeşte proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR" SA, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI). Pierderile CFR, uriașe: un miliard lei "Rezultatul brut programat pentru anul 2023 este negativ - pierdere, în valoare de 955.436,44 mii lei. Estimarea unei pierderi în anul 2023 în valoare de 955.436,44 mii lei, mai mare decât cea realizată la data de 31.12.2022 cu 909,67%, respectiv cu suma de 860.807,54 mii lei sunt următoarele: diminuarea veniturilor din transferuri pentru întreţinerea infrastructurii feroviare cu 14,12%, respectiv cu suma de 265.689,30 mii lei faţă de cele realizate la data de 31.12.2022; creşterea cheltuielilor de personal cu 32,49%, respectiv cu suma de 656.782,46 mii lei, în special urmarea aplicării creşterilor salariale conform prevederilor Legii nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar începând cu data de 01.07.2023; creşterea cheltuielilor cu stocurile (energie, apă şi combustibil) cu 24,06%, respectiv cu suma de 82.724,83 mii lei faţă de cele realizate la data de 31.12.2022 pe fondul creşterii preţurilor unitare şi aplicării prevederilor legale în vigoare; creşterea cheltuielilor cu alte servicii executate de terţi cu 19,22%, respectiv cu suma de 54.837 mii lei", se spune în documentul lansat vineri în consultare publică. La toate acestea se adaugă faptul că CFR SA gestionează infrastructura feroviară publică având o legislaţie specifică şi dedicată, cu venituri plafonate prin reglementări legale şi cu cheltuieli fixe de administrare şi funcţionare. Taxa de cale ferată CFR SA şi-a proiectat pentru 2023 veniturile totale în valoare de 5,29 miliarde de lei, în creştere faţă de cele realizate în anul 2022 cu 4,12%, respectiv cu suma de 209,547 milioane lei. În structură, veniturile din exploatare, de 5,155 miliarde de lei, deţin o pondere 97,44%, iar veniturile financiare, în valoare de 135,212 milioane de lei, au o pondere de 2,56% în veniturile totale. Veniturile din exploatare au fost programate în creştere cu 4,16% faţă de cele realizate la data de 31.12.2022, respectiv cu suma de 205,648 milioane de lei. Cifra de afaceri, în valoare de 1,155 miliarde lei, a fost programată în creştere cu 10,38% (+108,621 milioane lei) faţă de cea realizată la data de 31.12.2022 şi reprezintă 22,40% din totalul veniturilor de exploatare. "Venitul din taxa de utilizare a infrastructurii feroviare (TUI) este principalul venit obţinut de companie în urma punerii infrastructurii feroviare, în mod nediscriminatoriu, la dispoziţia tuturor operatorilor de transport feroviar de marfă şi călători, în baza contractelor de acces. Programarea acestui element de venit s-a realizat în baza solicitărilor de trasee ale operatorilor de transport feroviar de călători şi al volumului estimat al traficului feroviar, care urmează să fie realizat de operatorii de transport feroviar de marfă în anul 2023. Valoarea programată pentru anul 2023 este de 965.300 mii lei, mai mare cu 11,82% decât cea realizată la data de 31.12.2022, şi reprezintă 18,73% din totalul veniturilor de exploatare", se arată în instrumentul de motivare. Statul bagă bani, dar nu e suficient Veniturile din subvenţii şi transferuri de exploatare, aferente cifrei de afaceri nete, în valoare de 1,616 miliarde lei, reprezintă contribuţia bugetului statului la finanţarea cheltuielilor pentru întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia infrastructurii feroviare publice aflată în proprietatea statului şi în administrarea companiei. Veniturile din transferurile pentru întreţinerea şi funcţionarea/exploatarea infrastructurii feroviare publice în anul 2023 au fost programate în scădere cu 14,12%, respectiv cu suma de 265,689 milioane lei, faţă de cele realizate la finele anului trecut, au o pondere de 31,36% în totalul veniturilor de exploatare şi se utilizează cu prioritate pentru plata obligaţiilor către bugetul general consolidat, asigurarea cheltuielilor stabilite de lege aferente activităţii de întreţinere şi funcţionare a infrastructurii feroviare publice şi asigurarea cheltuielilor stabilite prin contractele de prestări servicii. "Alocaţiile bugetare prevăzute pentru Compania Naţionala de Căi Ferate 'CFR' SA în Legea bugetului de stat pe anul 2023, nr. 368/19.12.2022, nu acoperă integral achitarea obligaţiilor companiei către bugetul general consolidat, a salariilor necesare activităţii de întreţinere şi exploatare din ramura linii şi instalaţii. Pentru achitarea integrală a obligaţiilor de plată către bugetul general consolidat a drepturilor salariale aferente personalului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul secţiilor de întreţinere şi reparaţie linii, instalaţii, utilaje, acoperirea influenţei aplicării Legii nr. 195/07.09.2020 privind Statutul personalului feroviar începând cu data de 1 iulie 2023 este necesară suplimentarea, în cursul anului 2023, a sumei de 1.616.261 mii lei, care a fost alocată prin Legea nr. 368/2022 - Legea bugetului de stat pe anul 2023, cu suma de 373.343,00 mii lei, astfel: 598 mii lei pentru achitarea obligaţiilor la bugetul general consolidat al statului; 745 mii lei pentru achitarea salariilor aferente personalului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul secţiilor de întreţinere şi reparaţie linii, instalaţii, utilaje", potrivit documentului. Compania a preluat 2.239 de angajați Cheltuielile cu personalul au fost programate în creştere cu 28,30%, respectiv cu suma de 590,716 milioane lei, faţă de valoarea aprobată în bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2022. Cheltuielile de natură salarială, în valoare de 2,589 miliarde lei, au fost estimate în creştere cu 28,63%, respectiv cu suma de 576,193 milioane lei faţă de suma aprobată în bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat al anului 2022. Creşterea cheltuielilor de natură salarială are la bază, printre altele, preluarea de către CFR SA a unui număr de 2.239 salariaţi de la societatea afiliată Electrificare CFR SA. "Valoarea cheltuielilor de natură salarială realizate în anul 2022, în sumă de 1.952.619,02 mii lei, nu depăşeste valoarea cheltuielilor de natură salarială aprobată prin bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat al anului 2022, prin HG nr. 1278/2022, în valoare de 2.012.761,10 mii lei", se mai spune în document. Sursele necesare finanţării investiţiilor pentru anul 2023, în valoare de 3,434 miliarde lei, au fost programate în creştere cu 51,05%, respectiv cu suma de 1,161 miliarde lei, faţă de cele realizate la data de 31.12.2022. Creanțe la CFR Marfă și CFR Călători Sursele de investiţii pentru anul 2023 vor fi asigurate din: surse proprii (960.610 lei), alocaţii de la buget pentru investiţii (162 milioane lei), buget de stat şi fonduri externe nerambursabile (133,355 milioane lei), din care: proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, respectiv programe din fondul de coeziune (1,378 miliarde lei), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, respectiv în cadrul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (1,470 miliarde lei), proiecte aprobate în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (148,643 milioane lei). Totodată, CFR SA estimează că plăţile restante, care sunt în valoare de 310 milioane lei, aproape că se vor dubla şi vor fi în creştere cu suma de 293,66 milioane lei faţă e cele realizate la data de 31.12.2022. Motivele care stau la baza acestei estimări sunt: neîncasarea creanţelor restante de la CFR Marfă şi CFR Călători până la finalul anului 2023; alocarea insuficientă de la bugetul statului a sumelor necesare întreţinerii şi exploatării infrastructurii feroviare publice în raport cu necesarul de finanţare; rezultatul brut negativ (pierdere) al companiei; indicele de creştere a veniturilor totale, programate pentru anul 2023, faţă de cele realizate la data de 31.12.2022 este de 4,12%, iar indicele de creştere a cheltuielilor totale programate pentru anul 2023, faţă de cele realizate la data de 31.12.2022 este de 20,72%. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea "La data de 31.12.2022, compania a înregistrat creanţe restante în valoare de 1.473.345,43 mii lei, din care: CFR Marfă SA (69,57%) suma de 1.024.943,84 mii lei şi CFR Călători (7,42%) suma de 109.384,07 mii lei. În anul 2023, SNTFM 'CFR Marfă' SA continuă procedura concordatului preventiv, procedură omologată de Tribunalul Bucureşti în 12 martie 2020, fapt ce a determinat la imposibilitatea estimării valorii creanţelor care se vor încasa de la această societate", se menţionează în instrumentul de motivare.

Misterul SAGA Festival: pierderi, datorii, haos (sursa: Facebook/SAGA Festival)
Economie

Misterul Saga Festival: pierderi, datorii, haos

Misterul SAGA Festival: pierderi, datorii, haos. SAGA Festival, evenimentul care încearcă să concureze Untold, este un mister financiar. Cele mai recente date financiare ale companiei care organizează festivalul arată că afacerea este dezastruoasă. Misterul SAGA Festival: pierderi, datorii, haos SAGA Festival este organizat de firma Saga Festival SRL. Firma a fost înființată în 2020, cu un an înainte de prima ediție a șirului de concerte. La finalul lui 2021, anul primei ediții a evenimentului, firma Saga Festival SRL a înregistrat date contabile dezastruoase. Astfel, potrivit Ministerului de Finanțe, în timp ce veniturile au fost aproape 11,8 milioane de lei, cheltuielile au depășit 38,4 milioane de lei. Astfel, pierderea firmei a fost de peste 26 de milioane de lei în 2021. Citește și: Țeapa Saga Festival: 26,6 milioane lei – pierderi, 35,9 milioane lei – datorii. Terorizarea unui întreg cartier timp de trei nopți – neprețuită Tot Ministerul de Finanțe arată că firma a încheiat 2021 cu datorii de aproape 36 de milioane de lei. Deși multe companii au furnizat anul acesta date financiare pentru 2022, nu este și cazul Saga Festival SRL. Așadar, în acest moment nu există informații publice despre performanța financiară a evenimentului în 2022. Ce se știe este că a doua ediție a festivalului a fost organizată pe Arena Națională. Evenimentul a fost autorizat de către Primăria Municipiului București, în ciuda zgomotului infernal care a acoperit tot cartierul Vatra Luminoasă și împrejurimile timp de trei nopți. Reacțiile bucureștenilor care locuiesc în zonă au fost extrem de critice.

Tarom estimează pierderi de 62,4 milioane lei Foto: Facebook
Economie

Tarom estimează pierderi de 62,4 milioane lei

Tarom estimează pierderi de 62,4 milioane lei în acest an, arată proiectul de Ordin al viceprim-ministrului, ministrului transporturilor şi infrastructurii privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Tarom, publicat în dezbatere de Ministerul Transporturilor. Compania nu a mai avut profit din 2007. Tarom estimează pierderi de 62,4 milioane lei „În proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2023, s-a estimat un rezultat brut negativ – pierdere, în valoare de 62.415.950 lei, în scădere cu 28,79%, respectiv cu suma de 154.348.660 lei faţă de rezultatul brut – pierdere, aprobat în bugetul de venituri şi cheltuiei aferent anului 2022, prin Ordinul MTI nr.470/2022 şi în scădere cu 20,53%, respectiv cu suma de 241.640.640 lei faţă de rezultatul brut – pierdere, preliminat/realizat la data de 31.12.2022”, arată proiectul de act normativ. „În planul de restructurare, profitabilitatea viitoare a Societăţii Comerciale Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române -TAROM, a fost analizată în diferite scenarii, reflectând potenţiale schimbări în condiţiile interne şi de piaţă, respectiv în „scenariul de bază”- scenariul standard, considerat cel mai realist, potrivit căruia anul 2024 - ar fi anul în care rutele ajung profitabile iar anul 2023 - ar fi anul în care fluxurile de numerar devin pozitive şi „scenariul pesimist”- scenariu construit pornind de la scenariul de bază, cu anumite ajustări potrivit căruia anul 2027 - ar fi anul în care rutele ajung profitabile iar după anul 2029 - fluxurile de numerar ar deveni pozitive”, se arată în document, citat de news.ro. Numărul de personal prognozat la finele anului 2023 de 1.314 salariaţi, a fost estimat în scădere cu 4 salariaţi faţă de cel aprobat în bugetul de venituri şi cheltuieli aferent anului 2022, prin Ordinului MTI nr.470/2022. Statul a pompat sute de milioane de euro în companie Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2023 – legea nr.368/2022, în valoare de 10.592,85 lei/salariat, a fost estimat în creştere cu 18,03% faţă de cel preliminat/realizat în anul 2022. La momentul întocmirii proiectului Bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023, compania Tarom înregistrează plăţi restante la bugetul de stat în valoare de 102.986.180 lei. Citește și: EXCLUSIV Curățenia grădiniței din Pantelimon va costa între 48.000 și 96.000 euro LUNAR, pe patru ani. Contractul, pregătit de finul soților Pandele-Firea, primarul Marian Ivan Anul trecut, ajutoarele de stat primite de companie ajunseseră la circa 220 de milioane de euro.

Guvernul are un portofoliu de 347 de companii, dar doar o treime fac profit
Economie

Guvernul are un portofoliu de 347 de companii

Guvernul are în prezent, prin diferite ministere sau alte structuri, un portofoliu de 347 de companii, arată datele analizate de site-ul Profit. Din acestea, 216 companii sunt operative, nouă se află în reorganizare, 12 în insolvență și 110 în faliment. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Guvernul are un portofoliu de 347 de companii Dar nici situația celor 216 companii operative nu este mai bună: doar 101 au raportat profit la finalul trimestrului III din 2022, în timp ce 44 sunt pe zero, iar 71 au raportat pierderi. Datele publicate de ministerul de Finanțe la 30 septembrie 2022 arată că în companiile de stat subordonate administrației centrale lucrează 166.812 persoane, iar cheltuielile salariale la finalul trimestrului III din 2022 au fost de 11,5 miliarde de lei. Administrația locală are în subordine 957 operatori economic, cu peste 96.000 de angajați, care, însumat, înregistrau pierderi de 257 milioane de lei. Cheltuielile de natură salarială erau de 4,4 miliarde de lei, la finalul trimestrului III din 2022. PNRR are un capitol referitor la „Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat”. Citește și: GALERIE FOTO Miting impresionant la Chișinău pentru aderarea la UE. Peste 75.000 de participanți, rezoluție care cere modificarea Constituției și condamnă Rusia Guvernul urmează să treacă operatorii economici din subordinea administrației centrale în subordinea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Ea va fi în subordinea Secretariatului General al Guvernului. Un amendament aprobat de Camera Deputaților arată că agenția se va finanța din amenzi și va avea un buget de până la 0,1% din veniturile tuturor companiilor de stat din România.

Dezastru în apicultură, pierderi de 20-25% (sursa: pexels.com/Johann Piber)
Mediu

Dezastru în apicultură, pierderi de 20-25

Dezastru în apicultură, pierderi de 20-25%. Temperaturile scăzute din ultima perioadă şi ninsorile compromit producţia de miere, cu atât mai mult cu cât apicultorii se confruntă cu preţuri de dumping pe piaţa naţională şi mai nou încearcă să combată un parazit care afectează familiile de albine. Cald în februarie, frig în aprilie Potrivit Asociaţiei Apicultorilor Profesionişti (AAP) Buzău, condiţiile meteo înregistrate în ultimele luni şi cu precădere valul de frig din debutul lunii aprilie au afectat grav familiile de albine. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Situaţia este deosebit de dificilă pentru noi apicultorii, în această perioadă familiile de albine trebuiau să se dezvolte în schimb din pricina temperaturilor şi a faptului că iată acum şi ninge afară, familiile nu au reuşit să se dezvolte. Ştim foarte bine că în interiorul familiilor de albine trebuie să se asigure o temperatură de până în 35 de grade pentru menţinerea puietului, ceea ce este foarte greu, am avut şi -7 grade zilele trecute. Putem spune că am început foarte greu anul. În luna februarie au fost temperaturi ridicate, albinele au ieşit afară, s-au uzat iar acum nu se mai pot regenera astfel încât să trăiască mai mult, până se naşte altă albină mai tânără. Ne confruntăm şi cu faptul că familiile de albine trebuiau să-şi asigure din natură polenul şi nectarul lor pentru dezvoltarea", a declarat, pentru Agerpres, Mihăilă Prahoveanu, preşedintele Asociaţiei Apicultorilor Profesionişti Buzău. Pierderi pe toată linia Prin urmare, apicultorii se aşteaptă la un an compromis din punct de vedere al producţiei de miere. În zonele de deal şi de munte, florile pomilor fructiferi au fost afectate de frig, vând şi zăpadă iar mutarea albinelor pe terenurile cultivate cu rapiţă nu va conduce rezultatele aşteptate din pricina faptului că familiile nu sunt dezvoltate. "Începutul fiind atât de rău, situaţia este clară. Acest timp nu îl mai putem recupera. Mai avem o săptămână, dacă nu şi mai puţin, până când începe culesul de rapiţă şi practic noi mergem la acest cules dar cu siguranţă nu vom realiza mai nimic pentru că familiile de albine sunt foarte slabe. Producţia la culesul de rapiţă va fi, în opinia mea, la zero. Albina în condiţii de temperaturi reduse iese la sacrificiu din stup pentru a-şi aduce apa necesară puietului, pentru că acesta este instinctul lor. Ies afară, amorţesc şi mor. Este un an compromis, nu putem stăpâni situaţia, ca anul acesta nu s-a întâmplat niciodată. Pierderile sunt şi pe linia pomiculturii, florile au căzut. Producţia de miere va fi cu siguranţă mai scăzută faţă de anul trecut", a precizat apicultorul buzoian. Dezastru în apicultură, pierderi de 20-25% Condiţiile meteo nu sunt singurele care vor determina un rezultat dezastruos în acest an pentru apicultori, a declarat Mihăilă Prahoveanu, preşedintele AAP: "Noi ne mai confruntăm şi cu altă mare problemă pe care nu o mai putem gestiona, un parazit, în contextul în care familiile de albine sunt slabe. Sunt foarte multe pierderi, la nivel naţional se estimează pierderi de 20-25 la sută, iar medicamentele cu care intervenim nu sunt viabile. O altă problemă, preţul la miere este foarte scăzut, după încheierea acordului dintre România şi Ucraina, prin care se permite anumitor produse transportul fără plata taxelor vamale. Citește și: EXCLUSIV Fost căpitan de Securitate, plătit de PSD cu 66.000 de lei și numit de ministrul Economiei în Consiliul de Administrație al IAR Brașov. CNSAS i-a dat verdict de poliție politică. I-a fost avocat lui Valentin Ceaușescu Mierea chinezească a pătruns în Uniunea Europeană şi deja se fabrică miere artificială şi de aici, noi apicultorii am rămas cu mierea pe stoc din pricina preţului de achiziţie şi a cantităţii atât de mare de miere care a inundat piaţa. Mierea românească premiată la toate festivalurile internaţionale, acum nu mai poate fi vândută". Din aceste motive, potrivit reprezentanţilor asociaţiei, din cei 700 de membri înregistraţi la nivelul judeţului Buzău au mai rămas în jur de 500 iar numărul este într-o continuă scădere.

Amazon concediază afară, angajează în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Amazon concediază afară, angajează în România

Amazon concediază afară, angajează în România. Compania înregistrează primul an cu pierderi financiare de când se află pe piaţa locală de IT, respectiv anul 2005. Amazon concediază afară, angajează în România Pentru anul 2022, Amazon Development Center, companie cu sediul în Iaşi, a declarat la Ministerul Finanţelor Publice (MFP) o pierdere netă de 8,2 milioane lei (aproape 1,7 milioane euro), în condiţiile în care firma consemna de la an la an un profit net consistent. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În 2021, profitul net a fost de 19,9 milioane lei (echivalentul sumei de 4 milioane euro). În ultimii cinci ani, de exemplu, subsidiara locală a gigantului american a realizat un profit net cumulat de 86,7 milioane de lei (circa 18 milioane de euro). Citește și: Cât îi va costa pe contribuabili falimentul Euroins, petrecut sub ochii ASF: între 250 de milioane de euro și un miliard. Pentru falimentul City Insurance s-au plătit circa 130 milioane de euro Cea mai mare valoare a fost înregistrată în anul 2020 (25,5 milioane lei/5,3 milioane euro). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pentru fiecare soldat ucrainean ucis, rușii au pierdut cinci (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Pentru fiecare soldat ucrainean ucis, rușii pierdut cinci

La Bahmut, pentru fiecare soldat ucrainean ucis, rușii au pierdut cinci, apreciază surse din NATO, citate de CNN. Pentru fiecare soldat ucrainean ucis, rușii au pierdut cinci „Oficialul a avertizat că raportul de cinci la unu este o estimare bazată pe informații. Oficialul a vorbit cu CNN cu condiția de a rămâne anonim, deoarece nu are voie să discute despre aceste informații. În ciuda raportului favorabil Kievului, el a apreciat că Ucraina a suferit pierderi semnificative în apărarea orașului. În ianuarie, Der Spiegel cita surse din serviciile germane de informații care apreciau că ucrainenii pierd zilnic sute de militari, la Bahmut. Oficialii ucraineni au susținut în repetate rânduri că au provocat pierderi grele Rusiei în timp ce Moscova încerca să cucerească Bahmut”, arată acest post de televiziune. Lupta Ucrainei pentru Bahmut a devenit importantă din punct de vedere strategic din cauza componenței actuale a forțelor rusești staționate în zonă, se arată în evaluarea de luni noapte spre marți dimineață a Institutului pentru Studiul Războiului din Washington (ISW). Unele rapoarte occidentale au sugerat recent că Ucraina își consumă trupe de elită și echipamente în mare parte pentru a-i combate pe recruții grupului de mercenari Wagner, care sunt doar simplă carne de tun. NEW: #Ukraine will continue to defend #Bakhmut for now. While Bakhmut itself isn't intrinsically important operationally or strategically, Ukraine’s fight for it has become strategically significant due to the current composition of Russian forces there.? https://t.co/MKpVxSLnlI pic.twitter.com/tDKUJTCTRn— ISW (@TheStudyofWar) March 7, 2023 Această observație este în general corectă, notează experții ISW, subliniind în același timp că rezerva de prizonieri ruși apți pentru operațiuni de luptă nu este nelimitată, iar lichidarea a zeci de mii dintre ei în Bahmut înseamnă că aceștia nu vor fi folosiți pentru lupte mai importante. Citește și: VIDEO Prizonier de război ucrainean, împușcat după ce a strigat „Slava Ukraini!”. Președintele Zelenski declară că criminali vor fi găsiți

Zilnic, 500 ruși, pierduți la Bahmut (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Zilnic, 500 ruși, pierduți la Bahmut

Zilnic, 500 ruși, pierduți la Bahmut. Armata rusă suferă pierderi colosale în lupta pentru Bahmut, oraş din estul Ucrainei, a declarat duminică ministrul apărării ucrainean, Oleksii Reznikov, pentru cotidianul german Bild. Zilnic, 500 ruși, pierduți la Bahmut "Pierderile ruşilor sunt de ordinul a 500 de morţi şi răniţi în fiecare zi", a spus el, adăugând că militarii ruşi nu sunt altceva decât "carne de tun" în "tacticile de tip tocător de carne" folosite de către Moscova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Numărul nu a putut fi verificat independent, notează dpa, care aminteşte că în oraşul Bahmut se duc lupte grele de câteva uni de zile. Grupul de mercenari Wagner este deosebit de activ în zonă. Liderul său, Evgheni Prigojin, considerat un apropiat al Kremlinului, a recrutat anterior bărbaţi din închisorile ruse. Potrivit unor relatări, tocmai în rândul acestor recruţi pierderile sunt extraordinar de mari, aminteşte dpa. Organizaţia pentru drepturile omului "Rusia în spatele gratiilor" a estimat recent că, din cei 50.000 de mercenari recrutaţi din puşcării, doar 10.000 mai sunt încă pe front. Restul au fost ucişi, răniţi, capturaţi sau au dezertat. Cât de important strategic e Bahmut? Potrivit lui Reznikov, Bahmut este "un loc simbolic pentru ruşi" şi de aceea fac eforturi atât de mari pentru a-l captura. Totuşi, capturarea oraşului nu va influenţa cursul luptelor din regiunea Donbas, a declarat el. Anterior, şi Kievul a acordat Bahmutului o mare importanţă simbolică. Citește și: Occidentul înființează un nou tribunal internațional pentru a putea trage Rusia la răspundere pentru crimele din Ucraina Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit despre "fortăreaţa Bahmut", despre care a spus că nu va fi abandonată. Între timp, tonul a devenit mai moderat, căderea oraşului fiind considerată acum drept posibilă. Totuşi, Ucraina vrea să-şi menţină poziţiile în Bahmut cât mai mult timp cu putinţă, în parte pentru că luptele fac ca Rusia să piardă oameni şi timp.

Rusia a pierdut mai mulți soldați decât în toate războaiele de după WW2 Foto: Twitter
Eveniment

Rusia a pierdut mulți soldați decât în toate războaiele

În Ucraina, Rusia a pierdut mai mulți soldați decât în toate războaiele de după cel de-al doilea conflict mondial, inclusiv Cecenia și Afganistan, arată o analiză a unuia din cele mai prestigioase think-tank-uri din Washington DC, Center for Strategic and International Studies (CSIS). În total, Rusia a suferit pierderi de circa 200.000 - 250.000 de persoane rănite, ucise și dispărute, doar în primul an de război. Aceste estimări privind numărul de victime includ soldații ruși obișnuiți, luptătorii din miliție și contractorii privați din Grupul Wagner. Analiza mai arată că rata soldaților ruși uciși într-o lună în Ucraina este de 25 de ori mai mare decât cea din Cecenia și de 35 de ori mai mare decât cea din Afganistan. „Deși numărul victimelor rusești din Ucraina pălește în comparație cu rata mortalității sovietice din cel de-al Doilea Război Mondial, contextul politic este extrem de diferit”, scrie CSIS. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Rusia a pierdut mai mulți soldați decât în toate războaiele de după WW2 Analiza urmărește să arate care este actuala stare a conflictului militar și cum ar putea evolua. La final, ea explică ce tipuri de armamente ar fi utile Ucrainei, pentru a sparge fortificațiile rusești. Tabel: CSIS Această analiză prezintă trei argumente principale. În primul rând, războiul din Ucraina a devenit un război de uzură caracterizat prin forțe ascunse în tranșee, atacuri în valuri umane, baraje de artilerie și pierderi mari de ambele părți. În al doilea rând, Ucraina s-a descurcat extraordinar de bine în fața unui adversar cu un avantaj semnificativ în ceea ce privește resursele materiale. Un factor care a contribuit probabil la performanța Ucrainei este inovația militară, exemplificată prin utilizarea de către Ucraina a sistemelor de aeronave fără pilot la bord (UAV) în operațiunile armelor combinate. Multe dintre inovațiile Ucrainei au venit de jos în sus, datorită unui mediu militar care încurajează și permite ofițerilor subalterni să caute inovația. În al treilea rând, în timp ce inovația militară va fi necesară pe măsură ce războiul continuă, aceasta nu va fi suficientă pentru a contrabalansa nevoile materiale ale armatei ucrainene, cum ar fi sistemele de apărare aeriană, artileria cu rază lungă de acțiune, vehiculele blindate, avioanele de luptă, munițiile, piesele de schimb și resursele logistice. Occidentul, inclusiv Statele Unite, ar trebui să se pregătească pentru un război prelungit și pentru un sprijin pe termen lung pentru Ucraina. Ucraina are nevoie de sisteme avansate, inclusiv avioane F-16 „Natura războiului din Ucraina poate fi văzută cel mai clar în luptele pentru Bakhmut, un mic oraș din regiunea Donețk din Ucraina. Timp de luni de zile, forțele rusești au bombardat neîncetat orașul, au luptat din casă în casă și au folosit atacuri cu valuri umane pentru a-i copleși pe apărătorii ucraineni (…) În ciuda luptelor intense din timpul iernii, Rusia a capturat doar aproximativ 400 de mile pătrate de teritoriu ucrainean pe întreg frontul de est din septembrie 2022 (...) Există numeroase semne ale războiului de uzură, inclusiv sisteme de tranșee defensive ale infanteriei, șanțuri și berme antitanc și cratere de impact ale artileriei”, explică CSIS. „Pe lângă instruire și informații, Ucraina are acum nevoie de sisteme avansate pentru a desfășura operațiuni ofensive într-un război prelungit, cum ar fi sisteme de apărare aeriană, artilerie cu rază lungă de acțiune, vehicule blindate, avioane de luptă și muniții, precum și piese de schimb și instruire. Aceste tipuri de muniții, sisteme de armament și materiale sunt esențiale pentru a ajuta forțele ucrainene să desfășoare contraatacuri eficiente împotriva forțelor rusești săpate”, arată studiul CSIS, care recomandă ca SUA să ofere inclusiv avioane F-16.

Noaptea cea mai sângeroasă pentru armata rusă Foto: Twitter
Eveniment

Noaptea cea mai sângeroasă pentru armata rusă

Noaptea de 6 spre 7 februarie 2023 a fost cea mai sângeroasă pentru armata rusă, de la invadarea Ucrainei până acum: Kievul susține că-n 24 de ore au murit 1.030 de militari ruși. Armata ucraineană a mărit numărul de morți din rândul militarilor ruși cu 1.030, în cursul nopții, ajungând la 133.190, și a descris această creștere ca fiind cea mai mare din război. La rândul ei, Rusia a declarat că Ucraina a avut 6.500 de victime în luna ianuarie. Noaptea cea mai sângeroasă pentru armata rusă Kievul nu a oferit detalii, iar datele nu au putut fi verificate în mod independent, scrie Reuters. „Dar afirmația potrivit căreia luptele au fost cele mai sângeroase de până acum se potrivește cu descrierile ambelor părți ale unei campanii din ce în ce mai intense de război de tranșee, care a lăsat câmpurile de luptă acoperite de zăpadă din estul Ucrainei pline de cadavre”, scrie agenția de presă. Kievul și Occidentul spun că Rusia a trimis trupe și mercenari în estul Ucrainei în ultimele săptămâni, în speranța că va putea prezenta noi câștiguri la momentul primei aniversări a invaziei. ?️Russian failed attack in the direction of Avdiivka, #Donetsk Oblast. #UkraineRussiaWar pic.twitter.com/jfs7NG4EV3— MilitaryLand.net (@Militarylandnet) February 6, 2023 Rusia a pierdut circa 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți, a scris, la 3 februarie, New York Times, citând surse vestice și americane. Totuși, publicația arată că o estimare corectă este greu de realizat, atât Rusia, cât și Ucraina, secretizând numărul celor uciși sau răniți pe front. Poți citi și: Rusia a pierdut 200.000 de oameni în războiul din Ucraina, uciși sau răniți – New York Times. Luptele din jurul Bakhmut au majorat substanțial pierderile Kremlinului New York Times arată că explicația numărului uriaș de soldați ruși uciși sau răniți se află în faptul că Moscova aruncă în luptă trupe prost antrenate, inclusiv deținuți înrolați în unitățile Wagner.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră