joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: petrol

76 articole
Internațional

Criza petrolului în Europa de Est: MOL solicită activarea rezervelor strategice ale Ungariei

Compania energetică ungară MOL Group a anunțat că a contactat Guvernul de la Budapesta pentru a iniția punerea în circulație a rezervelor strategice de țiței, în contextul întreruperii livrărilor din Est. Măsura este considerată esențială pentru menținerea securității aprovizionării în regiune. Livrări alternative prin Marea Adriatică: petrol transportat la Omisalj Potrivit companiei, dacă fluxul de petrol nu va fi reluat în următoarele zile, Ungaria ar putea elibera, într-o primă etapă, aproximativ 250.000 de tone de țiței din rezervele sale strategice. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Pentru a compensa deficitul, rafinăriile vor fi alimentate cu țiței transportat pe cale maritimă. Primele livrări sunt așteptate la începutul lunii martie în portul croat Omisalj, un punct-cheie pentru infrastructura energetică regională. Ulterior, petrolul va fi transportat către rafinării prin oleoductul Adria, proces care poate dura între 5 și 12 zile, conform estimărilor MOL. Atacul asupra conductei Drujba a declanșat blocajul Criza actuală a fost declanșată după un atac rusesc asupra conductei Drujba, produs pe 27 ianuarie pe teritoriul Ucrainei. Incidentul a dus la întreruperea livrărilor de petrol rusesc către mai multe state din Europa de Est. Un purtător de cuvânt al Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană este în contact permanent cu Ungaria, Slovacia și Croația pentru a gestiona situația și a preveni o criză regională a combustibililor. Ungaria și Slovacia, dependente de energia rusească Ungaria și Slovacia continuă să se bazeze în mare măsură pe petrolul și gazele naturale din Rusia. Ambele state au respins inițiativele Bruxelles-ului de a elimina complet importurile energetice rusești, în cadrul strategiei UE de a reduce veniturile Moscovei utilizate pentru finanțarea războiului din Ucraina. Budapesta cere sprijinul Croației Ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a solicitat Croației să permită transportul petrolului rusesc către Ungaria și Slovacia prin oleoductul Adria, pornind de la terminalul maritim Omisalj. Oficialul ungar a argumentat că exceptarea Ungariei de la anumite sancțiuni europene permite importul de petrol rusesc pe mare, în cazul în care livrările prin conducte sunt blocate. Răspunsul Croației: ajutor, dar fără justificare pentru dependența de Rusia Ministrul croat al Economiei, Davor Filipović (menționat în declarații oficiale), a transmis că Zagrebul este dispus să sprijine Ungaria și Slovacia pentru a depăși această criză, cu respectarea legislației UE și a reglementărilor impuse de OFAC. Totuși, oficialul croat a subliniat că nu există motive tehnice pentru ca un stat membru al Uniunii Europene să rămână dependent de petrolul rusesc. El a avertizat că fiecare baril cumpărat din Rusia contribuie indirect la finanțarea războiului împotriva Ucrainei și a cerut stoparea a ceea ce a numit „speculație de război”.

MOL solicită activarea rezervelor strategice ale Ungariei (sursa: Facebook/MOL)
Trump interzice Rusiei accesul la petrolul Venezuelei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump interzice Rusiei accesul la petrolul Venezuelei. Kremlinul acuză o „discriminare directă”

Administrația președintelui american Donald Trump a impus noi restricții privind acordurile petroliere din Venezuela, interzicând Rusiei și altor patru state să participe la tranzacții și proiecte energetice în această țară. Măsurile au fost anunțate printr-o licență emisă de Departamentul Trezoreriei SUA. În același timp, documentul permite companiilor americane să furnizeze echipamente și tehnologie necesare producției de petrol și gaze în Venezuela, însă în condiții strict reglementate. Licențe speciale pentru tranzacții cu PDVSA și guvernul venezuelean Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA a emis trei licențe care stabilesc cadrul legal pentru eventualele tranzacții cu guvernul Venezuelei, compania petrolieră de stat Petroleos de Venezuela S.A. (PDVSA) și firmele în care PDVSA deține cel puțin 50%. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul Conform noilor reguli: Acordurile trebuie încheiate exclusiv în conformitate cu legislația SUA. Eventualele litigii vor fi soluționate doar în instanțele americane. Plățile trebuie efectuate către fonduri controlate de Statele Unite. Este interzisă înființarea de noi societăți mixte pentru producția de petrol și gaze în Venezuela. Totodată, companiile petroliere vor avea nevoie de autorizații speciale din partea autorităților americane pentru utilizarea echipamentelor specializate și importul platformelor de foraj necesare extinderii producției. Rusia, China, Iran, Coreea de Nord și Cuba, excluse din operațiuni Noile prevederi interzic complet orice operațiuni care implică entități sau persoane fizice din Rusia, China, Iran, Coreea de Nord și Cuba în cadrul proiectelor petroliere venezuelene. Decizia marchează o intensificare a presiunii economice asupra acestor state și limitează accesul lor la resursele energetice ale Venezuelei. Reacția Kremlinului: „Discriminare directă” Rusia a reacționat rapid la noile restricții. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a calificat măsura drept o „discriminare directă”, susținând că excluderea Moscovei din proiectele petroliere venezuelene este nejustificată. Producția de petrol din Venezuela și miza economică Venezuela produce în prezent aproape un milion de barili de petrol pe zi, iar estimările indică posibilitatea unei creșteri de aproximativ 20% în perioada următoare. În ianuarie 2026, Statele Unite au sechestrat șapte petroliere care transportau petrol venezuelean, confiscând ulterior încărcătura. Anterior, Donald Trump declarase că Venezuela ar urma să transfere către SUA între 30 și 50 de milioane de barili de petrol de înaltă calitate.

Exporturile de petrol venezuelean, sub control american (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Tot petrolul Venezuelei va fi sub control american, susține Casa Albă. O parte va ajunge în SUA

Statele Unite „vor continua să dicteze” deciziile noilor autorități din Venezuela, a declarat Casa Albă. În paralel, secretarul american al energiei a afirmat că Washingtonul va controla pe termen „nelimitat” exporturile de petrol venezuelean, iar veniturile vor fi depuse în conturi aflate sub control american. Casa Albă: presiune maximă asupra autorităților interimare din Venezuela Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a precizat că Washingtonul rămâne în „strânsă coordonare” cu autoritățile interimare venezuene și că Statele Unite „vor continua să le dicteze deciziile”. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Potrivit acesteia, SUA dispun de „efectul presiunii maxime” asupra autorităților de la Caracas. Declarații dure după capturarea lui Nicolas Maduro După capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro de către trupele speciale americane, președintele Donald Trump a avertizat-o pe președinta interimară Delcy Rodriguez că „va plăti mai scump ca Maduro” dacă „nu va face ceea ce trebuie”. Delcy Rodriguez, aliată apropiată a lui Maduro, denunțase anterior „răpirea” acestuia și a subliniat că Venezuela „nu va deveni colonia nimănui”, acuzând SUA că urmăresc resursele petroliere ale țării. Control pe termen nelimitat al exporturile de petrol Secretarul american al energiei, Chris Wright, a anunțat că Statele Unite vor controla pe termen „nelimitat” exporturile de petrol ale Venezuelei. Veniturile obținute din aceste tranzacții vor fi depuse în conturi gestionate de autoritățile americane. Oficialul a precizat că există o cooperare directă cu partea venezueleană în acest proces. SUA vor comercializa petrolul venezuelean pe piața nord-americană Conform declarațiilor lui Chris Wright, Venezuela urmează să livreze între 30 și 50 de milioane de barili de petrol către Statele Unite pentru comercializare pe piața nord-americană. „Aceste vânzări vor fi efectuate de guvernul american, iar veniturile vor fi depuse în conturi controlate de guvernul american”, a precizat acesta. Pe termen nelimitat, Washingtonul intenționează să vândă pe piață producția de petrol care iese din Venezuela. Investiții uriașe necesare pentru relansarea industriei petroliere În fața scepticismului companiilor petroliere, secretarul american al energiei a recunoscut că relansarea industriei petroliere venezuelene va necesita „zeci de miliarde de dolari” și o perioadă îndelungată de timp. Cu toate acestea, oficialul a descris oportunitatea economică drept „enormă”, subliniind potențialul ridicat al sectorului energetic venezuelean.

O lovitură dată Chinei: SUA nu au intervenit în Venezuela pentru petrol, ci pentru „aurul albastru” Foto: captură youtube The Australian
Eveniment

O lovitură dată Chinei: SUA nu au intervenit în Venezuela pentru petrol, ci pentru „aurul albastru”

SUA nu au intervenit în Venezuela pentru petrol sau droguri, ci pentru așa-numitul „aur albastru”, coltan - prescurtarea de la columbit-tantalit, un minereu metalic de culoare neagră mată din care se extrag tantalul și niobiul. Coltanul este esențial pentru fabricarea condensatoarelor cu tantal utilizate în toate sistemele electronice avansate, inclusiv echipamente de comunicații militare, computere de ghidare a rachetelor și sisteme radar.  Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Dar coltan nu este singurul mineral considerat „critic” pentru tehnologiile moderne și care este exploatat în sudul Venezuelei. Arcul minier Orinoco, care se întinde pe o suprafață de 111.843 km² în statele Bolívar și Amazonas, conține zăcăminte documentate de coltan (minereu de tantal), casiterit (minereu de staniu), elemente rare, bauxită, aur și posibile rezerve de litiu. Casiteritul, de exemplu, furnizează staniu pentru lipirea tuturor componentelor electronice, inclusiv pentru sistemele de apărare.  O lovitură dată Chinei: SUA nu au intervenit în Venezuela pentru petrol, ci pentru „aurul albastru” Tracy Shuchart, analist economic la NinjaTrader, cu peste 300.000 de urmăritori pe Twitter, a explicat că, preluând controlul acestor minerale rare, SUA dă o lovitură dură Chinei. Ea mai arată interesul pentru rezervele de petrol din Venezuela este limitat.  „Narațiunea predominantă în jurul operațiunii se concentrează pe traficul de petrol și narcotice. Această abordare este convenabilă din punct de vedere politic, dar incompletă din punct de vedere strategic (...) Venezuela reprezintă o producție prăbușită (700.000 de barili pe zi față de potențialul de peste 3 milioane al Irakului), o locație în emisfera vestică fără control asupra punctelor strategice, o infrastructură degradată și o țară deja sancționată și marginalizată de piețele globale (...) Ceea ce justifică această acțiune, din perspectiva strategică a Pentagonului, este convergența a trei amenințări existențiale din partea celor trei adversari principali ai Americii. China a integrat controlul operațional în extracția mineralelor critice care alimentează producția de arme. Iranul a înființat facilități de producție de drone în raza de acțiune a continentului american. Rusia a desfășurat consilieri militari și a integrat sisteme de apărare aeriană în Caraibe. Venezuela reprezintă singura locație în care toți cei trei adversari operează simultan. Petrolul este secundar. Prioritare sunt ruperea dominației lanțului de aprovizionare chinez, eliminarea capacității de producție iraniene și expulzarea prezenței militare ruse”, arată Shuchart, într-un articol.  „China a integrat controlul operațional în minele din Venezuela, unde se extrag minerale esențiale pentru fabricarea armelor. Cumpărătorii chinezi coordonează direct cu grupurile armate și securitatea statului, nu prin tranzacții de piață la distanță. Aceste materiale trec prin rețele de spălare de bani către instalațiile de prelucrare chineze care controlează 91% din capacitatea globală de rafinare a pământurilor rare. China și-a demonstrat disponibilitatea de a transforma această dominare a lanțului de aprovizionare într-o armă prin restricțiile de export impuse până în aprilie 2025. Rezultatul este controlul complet al Chinei, de la extracție până la prelucrarea materialelor care alimentează sistemele de armament ale Pentagonului, controlul fiind exercitat pe teritoriul emisferei occidentale”, mai scrie ea.  Echipamentele militare furnizate de China lui Maduro, „paralizate” O jurnalistă de origine chineză, Jennifer Zang, cu peste 250.000 de urmăritori pe X/Twitter, a arătat că nucleul sistemului venezuelean de apărare antiaeriană - complet depășit în fața atacului SUA - era de origine chineză.  „Timp de ani de zile, armata venezueleană a investit sume uriașe în achiziționarea de echipamente militare fabricate în China, construind ceea ce pretindea a fi „cel mai modern” sistem de apărare din America de Sud. La baza acestuia se afla o rețea de apărare aeriană centrată pe radarul anti-stealth JY-27, considerat odată capabil să contracareze eficient avioanele stealth americane, precum F-22. În același timp, Corpul de Marină al țării, echipat cu vehicule blindate amfibii VN-16 și VN-18, era considerat pe scară largă o forță blindată redutabilă în regiune. Cu toate acestea, în timpul ultimei operațiuni militare americane, aceste sisteme fabricate în China au suferit ceea ce a fost descris ca o „paralizie catastrofală”. Sistemele radar au fost orbite în prima fază a războiului electronic, în timp ce echipamentele terestre grele – lipsite de superioritate aeriană și acoperire protectoare – nu au reușit să ofere performanțele de luptă așteptate și au fost distruse sau abandonate. Analiștii militari spun că acest lucru evidențiază decalajul tehnologic semnificativ care există încă atunci când sistemele de arme chinezești se confruntă cu adversari de top, precum armata americană, în medii electromagnetice complexe și de atac de precizie”, a scris ea. 

Trump nu exclude un război cu Venezuela (sursa: NBC News)
Internațional

Trump nu exclude un război cu Venezuela. Miza: reintrarea companiilor petroliere americane în țară

Președintele american Donald Trump a declarat vineri că nu exclude posibilitatea unui conflict militar cu Venezuela, în contextul în care marina SUA continuă operațiunile împotriva ambarcațiunilor suspectate de trafic de droguri și menține o blocadă asupra petrolierelor ce acostează în porturile venezuelene. Trump: „Nu exclud un război, nu” Trump a cerut din nou Venezuelei să returneze proprietățile petroliere ale companiilor americane, naționalizate în urmă cu câteva decenii. Citește și: EXCLUSIV Dosarul Liei Savonea de la ANI, îngropat atât de adânc încât nici Parlamentul nu l-a găsit Întrebat de NBC News despre riscul unui război cu regimul condus de Nicolas Maduro, Trump a răspuns: „Nu exclud, nu”, subliniind că liderul venezuelean, pe care îl acuză și de conducerea unui cartel al drogurilor, „știe exact ce vreau”. Statele Unite au blocat marți toate petrolierele „sancționate” care acostează în Venezuela, la o săptămână după ce au confiscat unul dintre acestea, inclusiv încărcătura de petrol. Astfel de acțiuni vor continua, a precizat Trump, fără a confirma dacă scopul final este înlăturarea lui Maduro de la putere. „Ne-au luat tot petrolul... Îl vrem înapoi” Trump a reiterat acuzațiile conform cărora Venezuela ar fi „luat ilegal” drepturile energetice ale companiilor americane: „Ne-au luat toate drepturile energetice. Ne-au luat tot petrolul... Îl vrem înapoi.” Industria petrolieră din Venezuela a fost naționalizată în 1976, când toate drepturile de explorare și exploatare au fost transferate către compania de stat PDVSA. În 2007, Hugo Chavez a impus companiilor străine fie să devină parteneri minoritari ai PDVSA, fie să părăsească țara. Chevron operează, totuși, în Venezuela În ciuda tensiunilor între Washington și Caracas, Chevron continuă să opereze în Venezuela în baza unei licențe speciale emise de Departamentul Trezoreriei SUA, care o scutește de sancțiunile aplicate sectorului petrolier venezuelean. Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe, a susținut miercuri că Statele Unite „au creat industria petrolieră a Venezuelei”, descriind naționalizarea acesteia drept „cel mai mare furt de avere și proprietate americană”.

Traficul petrolier din Novorossiisk, reluat (sursa: cpc.ru)
Internațional

Portul rusesc Novorosiisk, prin care ajunge petrol și în România (Rompetrol), funcțional după atac

Exporturile de petrol prin portul rusesc Novorossiisk de la Marea Neagră au fost reluate duminică, după o suspendare de două zile cauzată de un atac ucrainean cu rachete și drone. Portul este esențial atât pentru exporturile de petrol rusesc, cât și pentru cele de petrol kazah transportat prin conducta CPC (Caspian Pipeline Consortium). Impactul asupra pieței: creștere imediată a prețului petrolului Suspendarea temporară a livrărilor, care însumează aproximativ 2,2 milioane de barili pe zi, adică aproape 2% din oferta globală de petrol, a dus la o creștere de circa 2% a cotațiilor internaționale. Citește și: Băsescu: „Șmecherul” Georgescu s-a prins că Simion și Anca Alexandrescu vor să se folosească de el Novorossiisk gestionează aproximativ o cincime din exporturile de petrol ale Rusiei, iar o oprire prelungită ar obliga Moscova să recurgă la rute alternative mai lungi și mai costisitoare, cu posibile reduceri ale volumelor exportate. Terminalul CPC, afectat, dar repornit rapid Atacul ucrainean a lovit și terminalul conductei CPC, prin care este transportat preponderent petrol kazah. Deși operațiunile au fost suspendate temporar, livrările au fost reluate încă de vineri, după o intervenție rapidă a operatorilor. Atacuri ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse Ucraina continuă să lovească obiective strategice rusești – rafinării, rezervoare de combustibil, depozite de muniții și aerodromuri – prin atacuri cu drone, într-o strategie de război asimetric menită să afecteze logistica militară rusă și să reducă veniturile Moscovei din exporturile energetice. În replică, Rusia lansează atacuri repetate cu drone și rachete asupra infrastructurii de electricitate și gaze a Ucrainei. Aceste lovituri provoacă pene de curent tot mai frecvente, într-un moment în care iarna se apropie, amplificând vulnerabilitățile populației civile și presiunea asupra sistemului energetic ucrainean.

Zelenski critică Ungaria pentru petrolul rusesc (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Zelenski insinuează că va lăsa Ungaria fără petrol rusesc, ar fi vizată conducta Drujba

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri seara că țara sa va face tot posibilul pentru a se asigura că „nu va exista petrol rusesc în Europa”, criticând decizia Statelor Unite de a acorda Ungariei o derogare de un an de la sancțiunile impuse Moscovei. Declarația a fost făcută la scurt timp după întâlnirea dintre Donald Trump și Viktor Orbán la Casa Albă. Ungaria primește o derogare de la sancțiunile americane Potrivit unui oficial al Casei Albe, Statele Unite au acordat Ungariei o excepție temporară de un an de la sancțiunile care vizează exporturile de petrol și gaze rusești. Citește și: Ponta se oferă să aducă parlamentari AUR, SOS și POT care să susțină un guvern fără USR Premierul ungar Viktor Orbán a solicitat această derogare în timpul întrevederii sale cu președintele american Donald Trump, care a avut loc vineri la Washington. Decizia vine la o lună după ce administrația Trump a impus sancțiuni directe împotriva marilor companii petroliere ruse Rosneft și Lukoil, amenințând cu sancțiuni secundare orice țară care continuă să importe energie rusească. Orbán, considerat un aliat vechi al fostului președinte american, a explicat că dependența energetică a Ungariei de petrolul rusesc este o problemă strategică și a pledat pentru o abordare pragmatică. Potrivit relatărilor, Trump ar fi ascultat argumentele premierului ungar „cu înțelegere”. Budapesta promite achiziții de gaz american În ciuda criticilor, oficialii americani au precizat că Ungaria s-a angajat să cumpere gaz natural lichefiat (GNL) din SUA, prin contracte în valoare totală de 600 de milioane de dolari. Această mișcare este văzută ca un gest de echilibru între relațiile energetice estice și cele occidentale. Ungaria își asigură cea mai mare parte din petrol prin conductele Drujba, care traversează Rusia și Ucraina, fapt ce a generat tensiuni diplomatice între Kiev și Budapesta. În ultimele luni, mai multe atacuri ucrainene asupra segmentelor rusești ale conductei au afectat temporar fluxul de petrol către Europa Centrală. Zelenski acuză Budapesta de joc politic În mesajul său de vineri seara, publicat pe Telegram, Zelenski a salutat eforturile Statelor Unite de a limita exporturile energetice ale Rusiei, dar a criticat dur poziția premierului Viktor Orbán, acuzându-l că își instrumentalizează opoziția față de Ucraina în scop electoral, înaintea alegerilor din 2026. „Nu le vom permite rușilor să vândă petrol în Europa. Este o chestiune de timp. Rusia trebuie să piardă de pe urma războiului, iar pierderile sale cele mai mari vor veni atunci când nu va mai putea comercializa resurse energetice”, a declarat Zelenski. Petrolul și gazele, sursa vitală de finanțare pentru Rusia Exporturile de petrol și gaze naturale rămân principala sursă de venit a Kremlinului, permițându-i să finanțeze războiul din Ucraina, care durează de peste trei ani și jumătate. Zelenski a subliniat că obiectivul Ucrainei este izolarea economică totală a Rusiei pe piața energetică europeană: „Există multe dependențe în acest puzzle, dar îl vom reconstitui. Fiecare pas contează. Fiecare contract tăiat înseamnă o lovitură pentru mașinăria de război a Rusiei.” Tensiuni crescânde între Kiev și Budapesta Derogarea acordată de Washington riscă să accentueze divergențele dintre Ucraina și Ungaria, într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să mențină un front comun împotriva Moscovei. Conducta Drujba, devenită un simbol al dependenței energetice istorice față de Rusia, continuă să fie un punct sensibil al relațiilor regionale. În august, un atac cu drone ucrainene asupra infrastructurii ruse a dus la suspendarea temporară a fluxului de petrol către Ungaria, ceea ce Budapesta a calificat drept „un atac la adresa securității energetice naționale”.

Ungaria nu renunță la petrolul rusesc (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria va continua să importe petrol rusesc, în ciuda cererii lui Trump. Budapesta invocă geografia

Ungaria nu renunță la petrolul rusesc. Ungaria nu va înceta să cumpere petrol din Rusia, chiar dacă președintele american Donald Trump, un aliat apropiat al premierului Viktor Orban, va solicita acest lucru. Ungaria nu renunță la petrolul rusesc Declarația a fost făcută marți seară de ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, care a invocat constrângerile geografice ale unei țări fără ieșire la mare. Citește și: ANALIZĂ Trei luni de guvernare Bolojan: PSD a blocat toate reformele și reducerile de cheltuieli. Partidul lui Grindeanu, tot mai agresiv cu premierul Donald Trump a declarat la Națiunile Unite, după întâlnirea cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, că ar putea folosi relația sa bună cu Viktor Orban pentru a-i cere să oprească achizițiile de țiței rusesc. Cu toate acestea, șeful diplomației de la Budapesta a respins clar această posibilitate. Dependența energetică a Ungariei „Ar fi minunat dacă am avea acces la mare, am putea construi o rafinărie sau un terminal GNL pe coastă și am putea accesa întreaga piață globală. Dar nu este cazul”, a spus Szijjarto într-un interviu acordat ATV. Oficialul a subliniat că, din cauza lipsei unei alternative viabile, Ungaria nu poate renunța la petrolul rusesc. Poziția ambiguă a lui Orban între Moscova și Washington Comentariile lui Szijjarto reflectă dilema Ungariei, în timp ce premierul Viktor Orban încearcă să mențină legături apropiate atât cu Donald Trump, cât și cu Vladimir Putin. Uniunea Europeană a întâmpinat dificultăți în a impune sancțiuni mai stricte din cauza opoziției exprimate de Budapesta și Bratislava. Bruxelles analizează sancțiuni suplimentare Potrivit Bloomberg, Comisia Europeană analizează noi măsuri care să vizeze importurile de petrol prin conducta Drujba, ce aprovizionează Ungaria și Slovacia. Cele două state au blocat anterior restricții suplimentare, susținând că acestea ar pune în pericol securitatea lor energetică. Critici privind lipsa de diversificare Criticii acuză guvernul Orban că și-a dublat achizițiile de petrol și gaze naturale rusești după invazia din 2022 și că a evitat alternativele prin Croația pe motiv de costuri ridicate și capacitate insuficientă. În mod similar, Slovacia a cerut existența unor alternative clare înainte de a elimina treptat energia rusească. Scutiri temporare și noi sancțiuni UE Atât Ungaria, cât și Slovacia beneficiază în prezent de scutiri temporare de la sancțiunile europene asupra petrolului rusesc transportat prin conducte. Între timp, Uniunea Europeană pregătește cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni, care ar putea include și măsuri împotriva companiilor din India și China ce facilitează comerțul petrolier al Rusiei.

Trump condiționează sancțiunile majore contra Rusiei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump va impune sancțiuni Rusiei, dacă statele membre NATO nu vor mai achiziționa petrol rusesc

Trump condiționează sancțiunile majore contra Rusiei. Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că este pregătit să adopte sancțiuni dure împotriva Rusiei, dar numai atunci când toate statele membre NATO vor acționa în același sens și vor înceta achizițiile de petrol rusesc. Trump condiționează sancțiunile majore contra Rusiei Trump a transmis mesajul printr-o postare pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, sub titlul „O SCRISOARE TRIMISĂ DE PREȘEDINTELE DONALD J. TRUMP TUTUROR NAȚIUNILOR DIN NATO ȘI DIN LUME”, scris în stilul său caracteristic, cu alternanță de majuscule și litere mici. Citește și: Corupția, coaliția eterogenă, Fiscul incapabil determină Moody's să mențină perspectiva negativă El a criticat angajamentul insuficient al NATO pentru „a câștiga” și a catalogat achizițiile de petrol rusesc de către unele state drept „șocante”, deoarece ar slăbi poziția de negociere a alianței. „Sunt gata să încep atunci când veți fi și voi pregătiți. Spuneți doar când?”, a scris liderul american. Propunerea lui Trump: tarife masive împotriva Chinei Trump a adăugat că NATO ar trebui să impună taxe vamale între 50% și 100% asupra Chinei, care să fie retrase după încheierea războiului din Ucraina. „China are un control puternic și chiar influență asupra Rusiei, iar aceste tarife vor rupe această influență”, a afirmat Trump. În opinia sa, această măsură ar accelera încheierea conflictului. Atac la Biden și Zelenski Trump a reiterat ideea că războiul nu ar fi izbucnit dacă el ar fi fost la Casa Albă. El i-a acuzat din nou pe actualul președinte american Joe Biden și pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski, afirmând că acest conflict este „războiul lor, nu al lui”. „Nu ar fi început niciodată dacă eu aș fi fost președinte. Sunt aici doar pentru a opri războiul și pentru a salva mii de vieți ruse și ucrainene. Doar săptămâna trecută au murit 7.118 oameni. O nebunie!”, a scris Trump. Avertisment către NATO În finalul mesajului, Trump a lansat un avertisment direct către aliați: „Dacă NATO face ce spun eu, războiul se va termina rapid și viețile vor fi salvate. Dacă nu, nu faceți decât să îmi pierdeți timpul, precum și timpul, energia și banii Statelor Unite.”

India reacționează la noile taxe SUA (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump atacă Moscova indirect, punând taxe uriașe pe produsele Indiei, care importă petrol rusesc

India reacționează la noile taxe SUA. Guvernul indian a calificat noile taxe vamale anunțate de președintele american Donald Trump drept „injuste, nejustificate și iraționale”, avertizând că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja interesele economice și comerciale. Trump majorează taxele la importurile din India până la 50% Președintele Donald Trump a semnat miercuri un ordin executiv prin care impune taxe vamale suplimentare asupra produselor importate din India. Citește și: Interes redus pentru funeraliile lui Iliescu: peste o mie de persoane au venit la catafalc. La catafalcul Regelui Mihai au venit zeci de mii După o taxă inițială de 25%, liderul american a adăugat încă 25% pentru o serie de produse, motivând decizia prin continuarea achizițiilor de petrol rusesc de către India. India reacționează la noile taxe SUA Ministerul de Externe de la New Delhi a criticat ferm acțiunea administrației americane, susținând că „este regretabil” ca Statele Unite să sancționeze India pentru politici comerciale practicate și de alte state. India acuză Occidentul de ipocrizie, amintind că multe țări europene continuă să cumpere gaz natural sau uraniu din Rusia, în timp ce condamnă relațiile comerciale ale Indiei cu Moscova. India, al doilea cel mai mare cumpărător de petrol rusesc După China, India este al doilea cel mai mare importator de petrol din Rusia. În 2024, aproximativ 36% din totalul importurilor de țiței ale Indiei au provenit din Rusia, o creștere masivă față de doar 2% înainte de invazia rusă în Ucraina. Guvernul de la New Delhi justifică această creștere prin schimbarea rutei tradiționale de aprovizionare: „Livrările de petrol au fost redirecționate către Europa, în timp ce India a profitat de oportunitatea comercială oferită de noile realități geopolitice.” Petrol rusesc la preț redus, avantaj strategic pentru India Sancțiunile occidentale impuse Rusiei, inclusiv plafonarea prețului petrolului sub nivelul pieței, au făcut din petrolul rusesc o resursă atractivă pentru India. Companiile indiene au beneficiat de prețuri reduse și au reușit să economisească miliarde de dolari, ceea ce a contribuit la menținerea stabilității economice în contextul global incert. Trump acuză India de profit pe seama războiului din Ucraina Într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, președintele Donald Trump a lansat un atac dur la adresa Indiei: „India nu doar cumpără cantități masive de petrol rusesc, dar îl revinde pe piața liberă cu profituri uriașe. Nu le pasă câți oameni sunt uciși în Ucraina de armata Rusiei”, a scris liderul american. El a justificat astfel majorarea taxelor vamale și a sugerat că India ar putea fi supusă și altor penalități din cauza relațiilor comerciale și militare cu Rusia. Relațiile tradiționale dintre India și Rusia India a fost, încă din perioada Războiului Rece, un client important al industriei militare ruse. Achizițiile de armament și cooperarea tehnologică dintre cele două state sunt parte dintr-o relație strategică de lungă durată. Trump ignoră însă acest context istoric, concentrându-se pe impactul actual al alianței economice dintre New Delhi și Moscova.

India finanțează războiul Rusiei, acuză SUA (sursa: kremlin.ru)
Internațional

India finanțează războiul Rusiei prin cumpărarea petrolului, acuză un consilier de top al lui Trump

India finanțează războiul Rusiei, acuză SUA. Stephen Miller, adjunct al politicii Casei Albe și una dintre cele mai influente figuri din cercul apropiat al lui Trump a lansat acuzații dure la adresa Indiei, susținând că prin achizițiile continue de petrol rusesc, New Delhi contribuie indirect la finanțarea războiului din Ucraina. Declarațiile vin în contextul în care Trump intensifică presiunile asupra partenerilor internaționali pentru a izola economic Moscova. India finanțează războiul Rusiei, acuză SUA Stephen Miller a declarat că „nu este acceptabil ca India să continue să finanțeze acest război prin achiziționarea de petrol de la Rusia”. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Afirmația a fost făcută în cadrul emisiunii Sunday Morning Futures difuzată de Fox News. Potrivit lui Miller, criticile lui Trump la adresa Indiei reflectă o nemulțumire profundă în ceea ce privește poziția New Delhi-ului în contextul conflictului ruso-ucrainean. India, comparată cu China în privința importurilor de petrol rusesc „Oamenii vor fi șocați să afle că India este practic la același nivel cu China în ceea ce privește achizițiile de petrol rusesc. Este stupefiant”, a spus Miller. Declarațiile sale se numără printre cele mai vehemente critici formulate de administrația Trump la adresa unui partener-cheie din regiunea Indo-Pacifică. New Delhi nu renunță la importurile de energie din Rusia Până în prezent, ambasada Indiei la Washington nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Totuși, surse guvernamentale indiene au declarat că India nu intenționează să renunțe la importurile de petrol din Rusia, în ciuda presiunilor americane. Noi amenințări din partea lui Trump Ca răspuns la poziția Indiei, administrația Trump a introdus vineri un tarif vamal de 25% pentru produsele indiene. Măsura vine pe fondul continuării achizițiilor indiene de echipamente militare și resurse energetice din Rusia. Donald Trump a avertizat că ar putea impune tarife și mai dure – de până la 100% – asupra importurilor din țările care continuă să cumpere petrol rusesc, dacă Moscova nu ajunge la un acord de pace semnificativ cu Ucraina. Relația Trump-Modi: între presiune și diplomație Deși criticile au fost ferme, Miller a ținut să sublinieze relația „extraordinară” dintre Donald Trump și prim-ministrul indian Narendra Modi. Oficialul a sugerat că există spațiu pentru dialog și negocieri.

Ucraina atacă din plin infrastructura rusă (sursa: dsns.gov.ua)
Internațional

Ucraina lovește din plin infrastructura rusă: aeroportul din Soci a fost închis temporar

Ucraina atacă din plin infrastructura rusă. Un incendiu de proporții a izbucnit la un depozit de petrol din apropierea stațiunii rusești de la Marea Neagră, Soci, în urma unui atac cu dronă atribuit Ucrainei. Ucraina atacă din plin infrastructura rusă Autoritățile ruse au confirmat că fragmentele unei drone au lovit un rezervor de combustibil, provocând flăcări uriașe. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Aeroportul din Soci a fost închis temporar, zborurile fiind suspendate ca măsură de siguranță. Guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev, a anunțat pe Telegram că 127 de pompieri intervin pentru stingerea incendiului. Atacuri simultane în mai multe orașe rusești Incidentul de la Soci face parte dintr-o serie de atacuri cu drone lansate de Ucraina la finalul săptămânii, vizând infrastructura energetică și militară din orașele rusești Ryazan, Penza și Voronej. În Voronej, autoritățile locale au raportat patru persoane rănite în urma unui atac similar. Mykolaiv, din nou sub focul rachetelor rusești În același timp, Ucraina a fost din nou lovită de atacuri cu rachete rusești. În sudul țării, orașul Mykolaiv a fost vizat, fiind distruse locuințe și infrastructură civilă, potrivit oficialilor locali. Cel puțin șapte civili au fost răniți, iar trei dintre ei se află în spital, a transmis Serviciul de Urgență al Ucrainei. Schimb intens de drone între Rusia și Ucraina Ministerul rus al Apărării a anunțat că apărarea antiaeriană a interceptat 93 de drone ucrainene peste noapte, dintre care 60 în zona Mării Negre. La rândul său, Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat că Rusia a lansat în aceeași noapte 83 de drone sau 76 de drone și 7 rachete, din care 61 au fost doborâte. Totodată, 16 drone și 6 rachete au lovit ținte din opt regiuni ale Ucrainei. Săptămână sângeroasă pentru civilii ucraineni Atacurile recente vin după o săptămână deosebit de sângeroasă pentru civilii din Ucraina. Joi, un atac asupra Kievului a provocat moartea a cel puțin 31 de persoane, potrivit autorităților ucrainene. În acel atac, Rusia ar fi folosit peste 300 de drone și 8 rachete de croazieră, într-unul dintre cele mai grave bombardamente asupra capitalei ucrainene de la începutul invaziei, în februarie 2022. Zelenski cere sancțiuni mai dure, Trump anunță un ultimatum În urma acestor evenimente, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut din nou sancțiuni internaționale mai dure împotriva Rusiei. Între timp, președintele american Donald Trump a condamnat atacurile Moscovei și a sugerat că noi sancțiuni sunt iminente. Trump amenință cu tarife și noi termene pentru Putin Donald Trump a avertizat anterior că Vladimir Putin are 50 de zile pentru a încheia războiul, în caz contrar urmând să fie impuse tarife dure la exporturile rusești de petrol și alte produse. Luni, Trump a redus termenul la 10 sau 12 zile, stabilind ulterior o nouă dată limită: 8 august.

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB Foto: Facebook FPG
Economie

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului din onshore înseamnă 5,8 miliarde euro în plus la PIB, arată un studiu Deloitte Consultanță pentru Federaţia Patronală a Energiei (FPE). Potrivit acestui studiu, o asemenea investiție ar genera 4,2 miliarde euro din impactul direct și indirect și 1,6 miliar de euro din „impactul indus”.  Citește și: Guvernul Ciolacu II se adâncește în datorii: deficit de 30 de miliarde lei, 1,58% din PIB, în februarie - presă Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB „În ceea ce priveşte impactul în ocuparea forţei de muncă, această investiţie creează pe o perioadă de un an de investiţie şi 10 ani de producţie aproximativ 43.500 de locuri de muncă, creează locuri de muncă noi sau menţine locuri de muncă existente, dintre care peste 27.000 de locuri de muncă ca urmare a impactului direct şi indirect pe lanţul valoric. Impactul la bugetul de stat este unul semnificativ, de 3,1 miliarde de euro, din care cea mai mare parte o reprezintă taxele şi impozitele plătite de actorii din sectorul de petrol şi gaze onshore, circa 2,9 miliarde euro contribuiţi pe o perioadă de 10 ani", a afirmat Ovidiu Popescu, partener coordonator al practicilor sustenabilitate şi de energie la Deloitte, în cadrul unei conferinţe de presă. Studiul menționează că: Dependența României de importul de gaze naturale a fost circa 5% în 2023, cea mai scăzută din UE, unde aproape 90% din consum a fost import România se numără printre țările UE cu cele mai mari rezerve de gaze naturale, estimate la 720 milioane bep conform Anuarului de statistici energetice 2022 al UN România se situa în topul producătorilor de petrol din UE în 2023, cu o producție internă de 20,8 milioane bep, dupăItalia (30,5milioane bep) și Danemarca (21,1milioane bep) În studiu se insistă că „investițiile sunt esențiale pentru a spori producția și a asigura securitatea energetică pe termen lung”, mai ales pentru că „majoritatea zăcămintelor de petrol din România au ajuns la maturitate”, iar producția este în scădere. 

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze (sursa: Gazprom)
Internațional

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze. Guvernul rus se aşteaptă în următorii trei ani la o scădere a veniturilor din petrol şi gaze, în urma preţurilor mai scăzute la energie şi a unui regim fiscal mai blând pentru Gazprom, transmite Bloomberg. Rusia, scad veniturile din petrol, gaze Conform unui proiect de buget pe trei ani consultat de Bloomberg, această sursă cheie de fonduri pentru Kremlin va scădea cu 14% din 2024 în 2027, cu implicaţii asupra războiului din Ucraina şi a cheltuielilor militare ale Rusiei. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Industria petrolului şi gazelor din Rusia ar urma să contribuie anul viitor la buget cu 10.940 miliarde de ruble (118 miliarde de dolari) sub formă de taxe, conform proiecţiilor guvernamentale. Ar fi cu 3,3% mai puţin decât proiecţiile din 2024. Veniturile anuale ar urma să scadă în continuare în următorii doi ani, ajungând la 9.770 miliarde de ruble în 2027, conform documentelor. Biroul de presă al Guvernului rus nu a răspuns solicitărilor Bloomberg de a comenta informaţia. Fluxul de petrodolari a ajutat Kremlinul să continue agresiunea sa militară contra Ucrainei, chiar dacă statele occidentale au ajutat militar Kievul cu miliarde de dolari şi au impus sancţiuni menite să reducă câştigurile Rusiei de pe urma exporturilor de energie. Moscova a ocolit sancţiunile, făcând rost de o flotă fantomă de petroliere şi vase pentru livrarea de gaze naturale lichefiate (GNL) către noii clienţi din Asia. Declinul veniturilor Un alt factor care contribuie la declinul proiectat al veniturilor Rusiei din petrol şi gaze este planul de a renunţa la povara fiscală asupra Gazprom, care a fost o sursă de numerar pentru Guvern. De la invazie, compania a renunţat la majoritatea exporturilor sale prin gazoducte spre Europa, anterior cea mai mare piaţă externă a sa. Decizia a provocat anul trecut Gazprom primele pierderi nete din acest secol. Totuşi, Guvernul a impus Gazprom o taxă pe profit, aşteptând să primească încă 50 miliarde de ruble de la companie în fiecare lună, între 2023 şi 2025. Acum există un plan de a atenua povara fiscală asupra Gazprom, arată documentele. Dacă planul va fi adoptat, regimul fiscal mai blând va reduce veniturile Rusiei din producţia de petrol şi gaze cu peste 30% faţă de 2023, la uşor peste 1.000 miliarde de ruble în 2025, conform calculelor Bloomberg.

SUA și Norvegia, principalii exportatori de energie Foto: Facebook Equinor
Economie

SUA și Norvegia, principalii exportatori de energie

SUA și Norvegia au devenit principalii exportatori de energie în Uniunea Europeană, în trimestrul II din 2024, arată datele Eurostat publicate azi. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează SUA și Norvegia, principalii exportatori de energie În al doilea trimestru al anului 2024, majoritatea importurilor UE de produse petroliere au provenit din Statele Unite (15,1%), Norvegia (14,1%) și Kazahstan (11,7%). Majoritatea gazelor naturale în stare gazoasă au provenit din Norvegia (43,5%). A urmat Algeria cu 21,6%, care s-a situat înaintea Rusiei, de unde s-au importat doar 15,5% din gaze. Statele Unite au furnizat Uniunii Europene aproape jumătate din gazele naturale lichefiate importate (46,0%), plasându-se înaintea Rusiei (16,8%) și Qatarului (11,9%). În al doilea trimestru din 2024, UE a importat produse energetice în valoare de 94,9 miliarde EUR, însumând un total de 177,9 milioane de tone. Comparativ cu același trimestru din 2023, importurile au scăzut atât în valoare (-10,7%), cât și în masă netă (-9,7%). Valoarea gazelor naturale importate în stare gazoasă a scăzut cu 31,4% în al doilea trimestru din 2024, comparativ cu același trimestru din 2023, în timp ce volumul a scăzut cu 9,5%. O tendință similară a fost observată pentru gazul lichefiat, importurile înregistrând o scădere accentuată în valoare (-41,2%) și în volum (-20,2%).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră