sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pe

7 articole
Internațional

Kaili nu știa de bani-n saci

Kaili nu știa de bani-n saci. Eurodeputata socialistă greacă Eva Kaili, inculpată în dosarul de corupţie privind presupuse sume de bani oferite de Qatar şi Maroc unor oficiali şi funcţionari europeni, "nu ştia nimic despre banii găsiţi la ea acasă" în timpul percheziţiilor efectuate de poliţia belgiană. Iar în Parlamentul European (PE) ea "a votat mereu conform propriei conştiinţe", a susţinut avocatul său, Michalis Dimitrakopoulos, într-un interviu publicat marţi de cotidianul italian Corriere della Sera. Kaili nu știa de bani-n saci "Eva Kaili trăieşte un coşmar în închisoare, o catastrofă, pentru că este nevinovată. Singura persoană care a vizitat-o de Crăciun este tatăl ei", spune avocatul. Potrivit acestuia, acuzaţiile formulate asupra fostei vicepreşedinte a PE "sunt foarte vagi şi nu se bazează pe circumstanţe reale, ci doar pe banii găsiţi sub acelaşi acoperiş pe care Eva Kaili îl împărţea cu partenerul ei", asistentul europarlamentar Francesco Giorgi. Citește și: Care sunt cele zece puncte ale planului de pace propus de Zelenski marilor puteri ale lumii. Kievul vrea summit global în februarie pe acest subiect "După ce a citit actul de acuzare al investigaţiei s-a simţit trădată. I-a fost folosit numele fără ştiinţa sa, până în ziua reţinerii ei nu a ştiut nimic despre banii din casă", a susţinut acelaşi avocat. Voturi "conform conștiinței" În cadrul anchetei legate de presupuse sume de bani oferite de Qatar şi Maroc unor oficiali europeni pentru a influenţa decizii ale instituţiilor UE, au fost efectuate circa 20 de percheziţii şi au fost confiscate sume de bani cash de peste 1,5 milioane de euro, echipamente informatice şi telefoane. Printre cei arestaţi preventiv şi puşi sub acuzare se numără de asemenea Francesco Giorgi şi fostul eurodeputat socialist italian Pier Antonio Panzeri, fondator şi preşedinte al ONG-ului "Lupta contra impunităţii" (Fight Impunity) şi de asemenea presupusul cap al grupului infracţional. Avocatul Evei Kaili susţine în plus că ea nu a votat în PE aşa cum i-ar fi cerut Giorgi sau Panzeri, ci "mereu a votat conform conştiinţei sale, nici Panzeri şi nici tatăl ei nu i-au influenţat vreodată votul". Tatăl europarlamentarei este inculpat în acelaşi dosar, fără a fi arestat preventiv.

Kaili nu știa de bani-n saci (sursa: Twitter/Eva Kaili)
Țară est-europeană, în scandalul corupției PE (sursa: Facebook/Eva Kaili)
Internațional

Țară est-europeană, în scandalul corupției PE

Țară est-europeană, în scandalul corupției PE. În afară de Qatar, şi Marocul este implicat în scandalul de corupţie care afectează Parlamentul European, potrivit documentelor anchetei la care săptămânalul german Der Spiegel afirmă că a avut acces. Țară est-europeană, în scandalul corupției PE În conformitate cu informaţiile publicate marţi de Der Spiegel în ediţia sa digitală, fostul europarlamentar italian Pier Antonio Panzeri este acuzat că ar fi primit mită atât din partea Qatarului, cât şi a Marocului, în schimbul influenţării deciziilor politice în Parlamentul European. Potrivit anchetatorilor belgieni, două rude ale lui Panzeri l-au ajutat pe fostul eurodeputat social-democrat să transporte "cadouri" pe care ambasadorul Rabatului le înmâna acestora într-o ţară din Europa de est neidentificată. Panzeri, reţinut săptămâna trecută împreună cu fosta vicepreşedintă a legislativului european, Eva Kaili (foto), cu partenerul de viaţă al acesteia şi cu o a patra persoană a cărei identitate nu a fost făcută publică, a menţinut legături cu Marocul în perioada în care a fost eurodeputat, între 2004 şi 2019. 500.000 EUR cash Conform relatării din Der Spiegel, în acei ani Panzeri a fost membru al Subcomisiei pentru drepturile omului din legislativul european (DROI) şi al delegaţiei responsabile cu relaţiile cu statele din regiunea Maghreb. Citește și: Putin, sfidat de Biden: Statele Unite, aproape să anunțe că vor trimite sisteme anti-rachetă Patriot în Ucraina. Rusia a amenințat că va riposta față de o astfel de „escaladare” Fostul eurodeputat social-democrat era totodată fondatorul şi preşedintele organizaţiei pentru drepturile omului "Fight Impunity", din care făcea parte şi Francesco Giorgi, partenerul de viaţă al Evei Kaili. După cum au confirmat marţi pentru EFE surse din procuratura federală belgiană, la domiciliile lui Kaili şi lui Panzeri au fost descoperiţi peste un milion şi jumătate de euro cash.

"Saci de bani", la Eva Kaili (sursa: Facebook/Eva Kaili)
Internațional

"Saci de bani", la Eva Kaili

"Saci de bani", la Eva Kaili. Presupusul caz de corupţie în favoarea Qatarului în care sunt implicaţi reprezentanţi ai Parlamentului European "afectează grav reputaţia" acestei instituţii a UE, a declarat comisarul european al Economiei, italianul Paolo Gentiloni, duminică. Reputația PE, făcută praf În acest caz, un judecător belgian anchetează "plata unor importante sume de bani sau oferirea unor cadouri semnificative unor terţi aflaţi într-o poziţie politică şi/sau strategică ce permite, în cadrul Parlamentului European, influenţarea deciziilor" acestei instituţii, a reamintit duminică parchetul. Şase suspecţi au fost reţinuţi vineri în Belgia, printre care vicepreşedinta elenă a Parlamentului European, Eva Kaili, fostul eurodeputat italian Pier-Antonio Panzeri şi secretarul general al Conferinţei Sindicale Internaţionale (CSI), Luca Visentini, şi el italian. Patru dintre cele şase persoane reţinute au fost inculpate şi încarcerate, printre care şi Eva Kaili. "Acest caz ruşinos şi intolerabil (...) afectează grav reputaţia" Parlamentului European, a spus Gentiloni în cadrul unei emisiuni la Rai. Citește și: Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest "Parlamentul European a fost întotdeauna vârful de lance în privinţa drepturilor. Probabil că nu a fost dotat cu puteri suficiente, însă în privinţa principiilor a fost întotdeauna un punct de referinţă", a subliniat el. "Dacă se confirmă că cineva a primit bani pentru a încerca să influenţeze opinia Parlamentului European, cred că ar fi unul dintre cele mai dramatice cazuri de corupţie din ultimii ani", a adăugat comisarul european. Arestări și în Italia Soţia şi fiica lui Pier-Antonio Panzeri au fost de asemenea arestate în Italia în virtutea unui mandat european emis de parchetul belgian, suspectate că au avut cunoştinţă şi au beneficiat de avantajele financiare sau de alte natură primite de fostul eurodeputat. Ele au fost plasate în arest la domiciliu. Conform unor documente ale justiţiei belgiene care însoţesc mandatul european de arestare, consultate de agenţia italiană de presă ANSA, Panzeri este suspectat că s-a folosit de influenţa sa în Parlamentul European "în avantajul Qatarului şi Marocului". Scandalul a izbucnit în plină desfăşurare a Campionatului Mondial de Fotbal din 2022, în contextul în care ţara gazdă, Qatarul, este nevoită să depună eforturi pentru a-şi apăra reputaţia, criticată în privinţa drepturilor omului, în special cele ale lucrătorilor. Cazul survine de asemenea înaintea unei sesiuni plenare a Parlamentului European la Strasbourg, unde relaţia dintre UE şi Qatar ar urma inevitabil să apară în dezbateri. "Saci de bani", la Eva Kaili Patru persoane au fost încarcerate după inculparea lor de către un judecător de instrucţie din Bruxelles pentru "apartenenţă la o organizaţie criminală, spălare de bani şi corupţie", a precizat Parchetul Federal într-un comunicat. Alte două persoane au fost eliberate de judecător. Potrivit unei surse judiciare apropiate de acest dosar, care a dorit să îşi păstreze anonimatul, Eva Kaili se numără printre cele patru persoane încarcerate. Ea nu a putut beneficia de imunitatea sa parlamentară, deoarece infracţiunea de care este acuzată a fost constatată "în flagrant delict" vineri, a explicat aceeaşi sursă. Sursa a confirmat informaţii din presă conform cărora Eva Kaili era în posesia unor "saci cu bani" vineri seară când a fost arestată de poliţia belgiană. Parchetul federal a anunţat de asemenea că sâmbătă seară a avut loc o percheziţie la domiciliul unui al doilea eurodeputat. Domiciliul din Bruxelles al Evei Kaili a fost percheziţionat vineri seară.

Vicepreședintă a PE, arestată pentru mită (sursa: Facebook/Eva Kaili)
Internațional

Vicepreședintă a PE, arestată pentru mită

Vicepreședintă a PE, arestată pentru mită. Eurodeputata socialistă greacă Eva Kaili, unul dintre vicepreşedinţii Parlamentului European, a fost arestată vineri seara la Bruxelles în cadrul unei anchete privind suspiciuni de corupţie în care este implicat Qatar-ul, a declarat o sursă apropiată dosarului, relatează AFP. Vicepreședintă a PE, arestată pentru mită Alte patru arestări au avut loc deja în capitala Belgiei vineri dimineaţa în acelaşi caz. Eva Kaili a fost "arestată pentru a fi audiată" de poliţie, a precizat sursa citată. La Atena, Partidul socialist grec (Pasok-Kinal) al cărui membru este Eva Kaili a anunţat seara că aceasta a fost "demisă". Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews) În centrul anchetei, condusă de un judecător de instrucţie de la Bruxelles: acţiunile unei "ţări din Golf" suspectate că "ar influenţa deciziile economice şi politice ale Parlamentului European prin plata unor sume de bani substanţiale sau oferirea de cadouri semnificative", a subliniat parchetul federal. În ceea ce priveşte beneficiarii, aceştia sunt personalităţi care au "o poziţie politică şi/sau strategică semnificativă" în cadrul Parlamentului European.

PE declară Rusia sponsor al terorismului (sursa: Twitter/EP)
Internațional

PE declară Rusia sponsor al terorismului

PE declară Rusia sponsor al terorismului. Site-ul Parlamentului European a fost miercuri ţinta unui atac cibernetic, a anunţat un purtător de cuvânt al instituţiei. Atacul a avut loc la scurt timp după adoptarea unei rezoluţii ce califică Rusia drept "stat care sponsorizează al terorismul". Atac DDOS masiv Purtătorul de cuvânt Jaume Duch a menționat pe Twitter "un atac DDOS" (blocarea serviciului), care a paralizat "disponibilitatea site-ului web" al legislativului european. "Echipele Parlamentului lucrează pentru a rezolva această problemă cât mai curând posibil", a adăugat el. Reunit în plen la Strasbourg, Parlamentul European a adoptat miercuri (cu 494 voturi "pentru", 58 "împotrivă" şi 44 de abţineri) o rezoluţie referitoare la ultimele evoluţii din războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Eurodeputaţii subliniază că atacurile şi atrocităţile deliberate comise de forţele ruse şi reprezentanţii acestora împotriva civililor din Ucraina, distrugerea infrastructurii civile şi alte încălcări grave ale dreptului internaţional şi umanitar constituie acte de terorism şi crime de război. În lumina acestui fapt, ei recunosc Rusia ca stat care sponsorizează terorismul şi "recurge la mijloace teroriste". PE declară Rusia sponsor al terorismului Întrucât în prezent Uniunea Europeană nu poate desemna oficial un stat drept sponsor al terorismului, Parlamentul European le solicită UE şi statelor sale membre să elaboreze un cadru juridic adecvat şi să ia în considerare adăugarea Rusiei pe o astfel de listă. Acest lucru ar duce la o serie de măsuri restrictive semnificative împotriva Moscovei şi ar avea implicaţii restrictive profunde pentru relaţiile UE cu Rusia. Între timp, eurodeputaţii solicită Consiliului să includă organizaţia paramilitară rusă "Grupul Wagner", Regimentul 141 Special Motorizat, cunoscut şi sub numele de "Kadîroviţi", precum şi alte grupări armate, miliţii şi interpuşi finanţaţi de Rusia, pe lista UE a teroriştilor. Parlamentul European solicită Uniunii Europene să izoleze şi mai mult Rusia la nivel internaţional, inclusiv în ceea ce priveşte apartenenţa Rusiei la organizaţii şi organisme internaţionale, cum ar fi Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Finalizarea pachetului numărul 9 de sancțiuni Eurodeputaţii doresc, de asemenea, ca relaţiile diplomatice cu Rusia să fie reduse, contactele UE cu reprezentanţii oficiali ruşi să fie menţinute la nivelul minim absolut, iar instituţiile din UE afiliate statului rus ce răspândesc propaganda de stat în întreaga lume să fie închise şi interzise. Citește și: Boris Johnson spune că, la începutul invaziei rusești, Germania era convinsă că Ucraina se va prăbuși și dorea ca acest lucru să se petreacă cât mai repede În contextul escaladării actelor de terorism ale Kremlinului împotriva civililor ucraineni, rezoluţia PE solicită statelor membre să finalizeze rapid lucrările privind un al nouălea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei. Eurodeputaţii mai doresc ca ţările UE să prevină, să investigheze şi să urmărească penal orice eludare a sancţiunilor existente şi, împreună cu Comisia Europeană, să ia în considerare posibile măsuri împotriva ţărilor care încearcă să ajute Rusia să eludeze măsurile restrictive puse deja în aplicare.

Croația, primită în Schengen, România stă (sursa: Twitter/European Parliament)
Internațional

Croația, primită în Schengen, România stă

Croația, primită în Schengen, România stă. Parlamentul European s-a pronunţat joi prin vot pentru eliminarea controalelor la frontierele interne dintre spaţiul Schengen şi Croaţia. Croația, primită în Schengen, România stă Într-un raport elaborat de eurodeputatul portughez Paulo Rangel (grupul PPE) şi adoptat cu 534 voturi pentru, 53 împotrivă şi 25 abţineri, Parlamentul European sprijină aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen. La 9 decembrie 2021, Consiliul a confirmat că toate condiţiile necesare pentru aplicarea integrală a normelor Schengen au fost îndeplinite de Croaţia. Acum, eurodeputaţii îndeamnă Consiliul să continue procesul şi să adopte o decizie finală de eliminare a controalelor la frontieră. "Până în prezent, Croaţia a făcut obiectul celei mai cuprinzătoare evaluări privind aderarea la spaţiul Schengen a oricărei ţări din UE. Comisia a dat curs unui număr de 281 de recomandări în 8 domenii ale legislaţiei Schengen. Comisia şi Consiliul au confirmat disponibilitatea ţării de a aplica integral normele Schengen. Parlamentul European este întru totul de acord: eliminarea controalelor la frontierele interne trebuie să aibă loc până la sfârşitul acestui an!", a declarat raportorul Paulo Rangel după votul de joi. Urmează România și Bulgaria? Într-o conferinţă de presă desfăşurată joi, preşedinta PE Roberta Metsola a salutat votul din plen privind sprijinul pentru aderarea Croaţiei la Schengen şi şi-a exprimat speranţa că "va fi făcut şi pasul următor, aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen". La 18 octombrie 2022, eurodeputaţii şi-au exprimat, într-o rezoluţie fără caracter legislativ, sprijinul pentru admiterea fără întârziere a Bulgariei şi României. Pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale la frontierele externe ale UE, eurodeputaţii îndeamnă Croaţia să informeze Parlamentul şi Consiliul cu privire la modul în care şi-a pus în aplicare planul de acţiune, pentru gestionarea frontierelor externe ale UE şi, în special, mecanismul independent de monitorizare a acţiunilor poliţiei. În urma rapoartelor privind returnările la frontierele Croaţiei, eurodeputaţii cer Comisiei să evalueze aspectele legate de gestionarea frontierelor externe ale Croaţiei şi de drepturile fundamentale (inclusiv prin vizite la faţa locului) ca parte a programului de evaluare Schengen. Se așteaptă decizia Consiliului UE Parlamentul European a pledat de mult timp pentru extinderea spaţiului Schengen de liberă circulaţie, care include în prezent 26 de state (toate statele membre ale UE, cu excepţia Bulgariei, Croaţiei, Ciprului, Irlandei şi României, precum şi Norvegia, Islanda, Elveţia şi Liechtenstein, care nu sunt membre ale UE). Citește și: Secretarul general al NATO asigură Ucraina că, indiferent de rezultatul alegerilor din Statele Unite, Kievul va beneficia de „sprijinul puternic bipartizan” al Washingtonului În 2018, eurodeputaţii au declarat că, de îndată ce îndeplineşte criteriile necesare, Croaţia ar trebui să fie admisă în spaţiul Schengen. La 18 octombrie 2022, aceştia şi-au exprimat, de asemenea, sprijinul pentru admiterea fără întârziere a Bulgariei şi României. Decizia finală de eliminare a controalelor interne trebuie luată cu unanimitate de Consiliul UE.

Șefa PE: Leopard 2 în Ucraina (sursa: Bundeswehr/Carl Schulze)
Internațional

Șefa PE: Leopard 2 în Ucraina

Șefa PE: Leopard 2 în Ucraina. Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, face apel la statele membre UE să livreze tancuri Ucrainei şi "să accelereze" procedura de aderare a acestei ţări la Uniune, într-un interviu acordat miercuri France Presse, înaintea unui summit al Celor 27. Șefa PE: Leopard 2 în Ucraina Responsabila malteză intenţionează să transmită aceste mesaje vineri, la Praga, cu prilejul unei reuniuni a Consiliului European. "Ucrainenii au nevoie de armament pentru a continua să-şi recucerească teritoriul (...), de exemplu de tancuri Leopard 2 pe care mai multe state membre le deţin", a declarat Roberta Metsola în acest interviu, acordat pe marginea sesiunii plenare a PE de la Strasbourg. Politiciana din grupul Partidului Popular European (PPE, dreapta) a fost prima preşedintă a unei instituţii europene care s-a deplasat în Ucraina după declanşarea războiului de către Rusia, în cadrul unei călătorii la Kiev pe 1 aprilie. Scholz se ascunde în spatele aliaților Ţările occidentale, în special UE, furnizează arme şi material militar Ucrainei, dar Kievul cere mai multe, solicitând în special Berlinului livrarea de tancuri Leopard 2. Aceste tancuri de luptă de concepţie germană sunt de referinţă în materie de blindaj şi de manevrabilitate. Cancelarul Olaf Scholz nu a dat însă curs acestei solicitări, afirmând că o astfel de decizie trebuie luată în acord cu aliaţii săi occidentali. Circa 2.000 de tancuri de acest tip sunt deţinute de Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia şi, în afara UE, de Norvegia, Elveţia şi Turcia, potrivit unui responsabil al UE. Fonduri UE în schimbul tancurilor Potrivit Robertei Metsola, ţările europene dispuse să furnizeze aceste tancuri ar putea fi rambursate din fonduri comune, precum cele din Facilitatea europeană pentru pace, pentru ca efortul să fie împărţit de toţi şi să nu afecteze de manieră "disproporţionată" anumite ţări. Ţările UE au alocat deja 2,5 miliarde de euro acestui fond interguvernamental destinat furnizării de armament Ucrainei. "Cred că sunt discuţii pe care trebuie să le avem acum, în special pentru că vedem o escaladare din partea Rusiei, şi pe de altă parte pentru că vedem Ucraina respingându-i pe ruşi cu succes", a comentat ea. Procedura de aderare la UE, accelerată În contextul în care Ucraina a obţinut în iunie, la patru luni de la declanşarea războiului de către Rusia, a statutului de ţară candidată la aderare, preşedinta PE estimează că trebuie "să fie accelerată" procedura de aderare a acestei ţări. Acest proces este de obicei lung şi dificil şi ea nu a dorit să se pronunţe asupra unui calendar pentru integrare. Dar "avem o ţară care ne-a arătat voinţa sa debordantă de a ni se alătura, care atinge obiective pe care alte ţări reuşesc să le atingă în luni sau ani", a mai spus Metsola. Ea a precizat că "mari progrese" au fost realizate de Ucraina în alinierea legilor sale naţionale la cele ale Uniunii, un domeniu în care Parlamentul European oferă asistenţă. Moldova "nu ar trebui să fie uitată" Responsabila a adăugat că Republica Moldova, care a obţinut statutul de ţară candidată în acelaşi timp ca Ucraina, "nu ar trebui să fie uitată". În contextul în care procesul de aderare a ţărilor din Balcanii de Vest durează de ani lungi, Roberta Metsola a făcut apel la organizarea de "mai multe reuniuni şi discuţii" cu aceste ţări pentru a evita ca ele să se îndrepte în altă parte "şi să găsească parteneri mai puţin fiabili". Citește și: VIDEO Premieră în istoria filmelor documentare: un grup de ruși se predă ucrainenilor cu tot cu blindatul pe care-l conduceau Liderii acestor ţări se numără printre cei 44 de şefi de stat şi de guvern care se vor întâlni joi la prima reuniune, la Praga, a "Comunităţii politice europene", o idee a preşedintelui francez Emmanuel Macron. Roberta Metsola a subliniat că acest forum "nu înlocuieşte bineînţeles procesul de extindere a UE" şi că nu este vorba despre "a pune pe acelaşi plan ţări care au părăsit UE (Regatul Unit, n.r.) şi altele care se luptă să adere".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră