joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: partide

35 articole
Politică

Șeful AEP are tupeu: se laudă

Șeful AEP are tupeu: se laudă. Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat, luni, că în perioada 2019-2022 a facilitat accesul la date prin publicarea succesivă pe site-ul instituţiei şi pe pagina de internet www.finantarepartide.ro a tuturor informaţiilor de interes public. USR îi cere demisia șefului AEP. Șeful AEP are tupeu: se laudă Într-un comunicat de presă, AEP informează că a publicat pe site-ul www.finantarepartide.ro, la secţiunea "Acasă", documentul intitulat "Situaţia sancţiunilor aplicate formaţiunilor politice în anul 2022, cu ocazia misiunilor de control referitoare la respectarea prevederilor legale privind veniturile şi cheltuielile înregistrate de formaţiunile politice în 2021". "Menţionăm că documentul în discuţie conţine informaţii referitoare la sancţiunile aplicate formaţiunilor politice existente la 31.12.2021, conform datelor înscrise în Registrul partidelor politice gestionat la nivelul Tribunalului Bucureşti, informaţii extrase din Registrul fiscal al partidelor politice, gestionat la nivelul Autorităţii Electorale Permanente, potrivit dispoziţiilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare", precizează comunicatul AEP. Mitulețu-Buică vrea medalie pentru că merge la serviciu Totodată, AEP reaminteşte tuturor persoanelor interesate că, începând cu anul 2019, Autoritatea Electorală Permanentă a întreprins toate demersurile necesare în vederea desfăşurării activităţilor de control în deplină concordanţă cu dispoziţiile legale în vigoare, reuşind şi de această dată verificarea tuturor formaţiunilor politice existente în Registrul partidelor politice gestionat la nivelul Tribunalului Bucureşti, realizând în proporţie de 100% obiectivele cuprinse în Planul activităţilor de control al finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale în anul 2022. "Începând cu anul 2019, pe pagina de internet www.finantarepartide.ro au fost publicate toate informaţiile ce decurg din activitatea de control, respectiv Rapoartele sintetice documentelor de control şi de sancţionare, precum şi Listele cu privire la sancţiunile aplicate. În consecinţă, subliniem că, prin acţiunile iniţiate în perioada 2019-2022, Autoritatea Electorală Permanentă a facilitat accesul la date prin publicarea succesivă pe site-ul instituţiei şi pe pagina de internet www.finantarepartide.ro a tuturor informaţiilor de interes public", a transmis AEP. Procedură de demitere Purtătorul de cuvânt al USR, Ionuţ Moşteanu, anunţă că a depus o solicitare către Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor pentru convocarea comisiilor juridice reunite şi demiterea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, Constantin Mituleţu Buică. "Am depus astăzi o solicitare către Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor pentru convocarea comisiilor juridice reunite şi demiterea preşedintelui AEP, Constantin Mituleţu Buică, acuzat de ANI că şi-a angajat cumnata în instituţie. Nu am nicio speranţă că îşi va demisia, aşa că începem procedura parlamentară de demitere. Constantin Mituleţu Buică nu este la primul dosar. Este deja trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Tot el are o decizie oficială de plagiat din partea CNATDCU. Incompatibilitate, corupţie şi plagiat. E prea mult. Trebuie să plece", scrie Ionuţ Moşteanu, pe Facebook. Citește și: Soclul medicului Musta s-a făcut țăndări: trimis în judecată de DNA, acum găsit și de ANI în conflict de interese – bani publici către propria firmă Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a sesizat Parchetul General în cazul preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, Constantin Mituleţu Buică, pe motiv că şi-ar fi angajat nelegal cumnata în funcţia de consilier la cabinetul vicepreşedintelui AEP. În noiembrie 2021, Constantin Mituleţu Buică a fost trimis în judecată pentru comiterea în concurs a trei infracţiuni de abuz în serviciu, într-un dosar în care este acuzat că a făcut presiuni ca doi directori din AEP să părăsească instituţia şi ar fi blocat mai multe posturi din cadrul AEP şi nu a organizat concursuri pentru ocuparea lor.

Șeful AEP are tupeu: se laudă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Rusia a finanţat partide străine Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Rusia a finanţat partide străine

Rusia a finanţat partide străine cu 300 milioane de dolari din 2014, susțin serviciile de informaţii americane, citate de AFP. Banii au fost trimiși unor partide politice şi candidaţi în peste 20 de ţări. Rusia a finanţat partide străine Statele Unite „consideră că este vorba despre estimări minimale şi că Rusia, probabil, în secret, a transferat mai multe fonduri care nu au fost reperate”, a indicat un înalt responsabil american, fără a preciza ţările vizate. Însă agenția Bloomberg susține că ar fi fost „țintite” țări precum Albania, Muntenegru, Bosnia sau Madagascar. Rusia a transferat fondurile - numerar, criptomonede și contribuții nemonetare - folosind intermediari, inclusiv servicii de securitate, oligarhi și fundații sau grupuri de reflecție presupus independente, a arătat Departamentul de Stat într-o notă către zeci de ambasade ale SUA, care a fost prezentată presei. Potrivit acestuia, un ambasador rus la post într-o ţară asiatică nespecificată i-a dat milioane de dolari unui candidat la alegerile prezidenţiale. Administraţia Joe Biden a cerut o astfel de estimare serviciilor sale în urma invaziei ruse în Ucraina, concomitent cu lansarea de către Washington de multiple iniţative pentru izolarea Moscovei pe scena internaţională. Înaltul responsabil a declarat că diplomaţia americană va pune aceste concluzii la dispoziţia guvernelor a peste 100 de ţări, în prelungirea summitului pentru democraţie organizat în format virtual de preşedintele Joe Biden. The cable, signed by Secretary of State Antony Blinken and released Tuesday, does not name specific Russian target but said Russia planned to transfer “at least hundreds of millions more” dollars in funding to sympathetic parties and officials around the world.— BNN Newsroom (@BNNBreaking) September 13, 2022 Această nouă evaluare nu a analizat ingerinţa rusă în politica americană. Citește și: Dezvăluiri New York Times: victoria ucraineană, după consultări strânse cu SUA și Marea Britanie. Zelenski, convins să renunțe la planul inițial „Statele Unite lucrează din greu pentru a ne remedia slăbiciunile şi încurajăm celelalte ţări să facă la fel şi să ni se alăture în acest efort important”, a declarat acelaşi înalt responsabil.

Guvernul a mai dat cinci milioane de euro partidelor Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Guvernul a dat cinci milioane euro partidelor

La rectificarea bugetară, Guvernul a mai dat cinci milioane de euro partidelor care beneficază de această subvenție, arată site-ul Europa Liberă România. Partidele primesc această subvenție prin intermediul Autorității Electorale Permanente (AEP). Datele din primele șase luni ale anului 2022 arată că, de exemplu PSD și PNL au cheltuit puțin sub 75% din subvenție pentru presă. La USR, procentul este de doar 13% din cele 21 de milioane de lei primiți, dar 34% din banii se duc pe cheltuieli de personal. Guvernul a mai dat cinci milioane de euro partidelor Pe site-ul ministerului de Finanțe, anexa 2 a proiectului de ordonanță cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2022 arată că AEP va beneficia de credite bugetare suplimentare de 24,289 milioane de lei (circa cinci milioane de euro) și 45 de milioane de lei - credite de angajament. Nota de fundamentare a ordonanței nu conține nici o referire la motivul pentru care bugetul AEP a fost majorat. Ordonanța privind rectificarea bugetară a fost adoptată în ședința de guvern de miercuri, dar până la ora redactării acestui articol ea nu a fost publicată în Monitorul Oficial. Bugetul AEP votat inițial era de 234 de milioane de lei, pentru 2022. Însă Europa Liberă a întrebat Guvernul, care a confirmat că banii sunt „pentru susținerea activității partidelor politice”. De fapt, doar șase partide, cu reprezentare parlamentară și locală, au acces la subvenție: PSD, PNL, USR, AUR, PMP și Pro România. Europa Liberă scrie că „partidele au cheltuit anul trecut doar jumătate din suma încasată ca subvenție la buget, iar peste 122 de milioane de lei au rămas în vistieria de partid”. Citește și: Bloomberg, reportaj la Cincu, unde francezii construiesc o bază NATO: „E greu să convingi localnicii să vândă două vaci, să renoveze două camere și să câștige mai mulți bani” O analiză publicată de AEP arată că nici în acest an cei șase beneficiari ai subvenției nu reușescă să cheltuie banii alocați. PSD a cheltuit circa 75% din subvenția de 48 de milioane de lei, iar PNL și USR puțin peste jumătate. Trezorierul PSD, casă și vacanțe pe banii din subvenție La 1 iulie 2021, fostul trezorier al PSD Mircea Drăghici a fost condamnat la 5 ani de închisoare. Decizia este definitivă. Procurorii DNA l-au acuzat pe Drăghici că, în calitate de trezorier al PSD, şi-ar fi însuşit 380.000 de euro din subvențiile primite de partid pentru a-și cumpăra o casă. În iunie 2022, el a recunoscut că a folosit banii de la partid pentru vacanțe exotice, așa că a fost trimis din nou în judecată. El fost în vacanțe în Bali, Singapore, Emiratele Arabe, Punta Cana (Republica Dominicană), Cipru, Sardinia (Italia), Tenerife (Spania), Algarve (Portugalia) și Mamaia, pe banii partidului, cu familia lărgită: fiicele, soția, chiar și fosta soție, soacra, fratele, sora, cumnații, chiar și cu vecinii și copiii acestora.

Ucraina a interzis 11 partide proruse, a anunțat președintele Zelenski
Internațional

Ucraina a interzis 11 partide proruse

Ucraina a interzis, pe perioada războiului, 11 partide proruse, a anunțat președintele Volodimir Zelenski. Decizia a fost luată de către Consiliul de Apărare și Securitate Națională al Ucrainei. Printre partidele puse sub interdicție se regăsesc reprezentanți ai fostului partid de guvernământ „Partidul Regiunilor” al ex-președintelui ucrainean, Viktor Ianukovici. Ucraina a interzis 11 partide proruse „Orice activitate a politicienilor care duce spre o scindare, nu va avea succes, dar va primi un răspuns dur. Și, prin urmare, Consiliul de Apărare și Securitate Națională al Ucrainei a decis: având în vedere războiul de anvergură, declanșat de Federația Rusă, și legăturile unor structuri politice cu acest stat activitatea partidelor politice este suspendată pe durata legii marțiale”, a spus Zelenski. Printre partidele vizate se numără „Platforma Opoziţiei – Pentru viaţă”, Blocul opoziţiei”, Partidul Socialist Progresist din Ucraina, „Opoziția de stânga”, Partidul „Socialiștilor”. Ministerul ucrainean al Justiţiei va acţiona imediat pentru a pune în aplicare interdicţia. Cele 11 partide interzise sunt considerate fie eurosceptice, fie antiliberale, fie proruse. Citește și: Patronul Loro Piana, jenat că geaca firmei sale a fost purtată de Putin: „Să se gândească ce provoacă poporului ucrainean”

Sediul Serviciului Român de Informații (sursă: sri.ro)
Politică

Tiristul și pădurarul controlează SRI

Tiristul și pădurarul controlează SRI. Una din cele mai discrete comisii din această sesiune parlamentară a fost cea care are ca misiune să controleze activitatea SRI. Între 2016 și 2019, în precedenta legislatură, comisia, dominată de PSD, a fost extrem de activă. Printre altele, a anchetat protocoalele încheiate de acest serviciu secret cu diferite instituții ale statului. Pe atunci, comisia era condusă de Claudiu Manda, ex-senator PSD (acum, europarlamentar) și soț al Olguței Vasilescu. După alegerile din 2020, situația s-a schimbat radical: comisia este practic inexistentă în spațiul public. Citind biografiile membrilor acestei comisii, apar serioase semne de întrebare. Există o dorință reală a partidelor parlamentare de a verifica instituția condusă de Eduard Hellvig, când tiristul și pădurarul controlează SRI? Pădurarul PNL l-a nominalizat în fruntea comisie de control pe obscurul senator Cristian Chirteș, fost pădurar. În acestă sesiune parlamentară, cam toate luările sale de cuvânt au fost astfel: “Sunt senatorul PNL de Mureș Cristian Chirteș și astăzi votul meu este...“. El a absolvit facultatea de silvicultură și a lucrat la Romsilva timp de 13 ani, până în 2008, poziția cea mai înaltă fiind de director la Romsilva Mureș. În 2008 a ajuns vicepreședinte al Consiliului Județean Mureș. Din 2012 este parlamentar. Senatorul PNL este printre politicienii care nu au cont în bancă: declarația sa de avere nu conține nimic la rubrica privind activele financiare. Soția sa era inginer, lucra la Romsilva și preda la un liceu din Mureș până în 2017, când brusc a ajuns la Agenția Națională de Reglementare a Energiei (ANRE). În acel an, veniturile ei s-au dublat, față de 2016. Citește și: Guvernele PNL l-au uitat pe Zaharescu la Cape Town. Consul, cu 6.500 USD/ lună În 2021, senatorul a secretizat, în declarația de avere, veniturile soției. Ea a ajuns, din simplu “angajat“, în funcția de director în ANRE. Presa estima că salariul unui director în această instituție ar fi de circa 350.000 de lei pe an. În februarie 2016, Chirteş a fost citat cu mandat de aducere într-un proces de retrocedări de păduri. Tiristul și pădurarul controlează SRI AUR l-a plasat în comisia de control SRI pe Dorel Acatrinei, “șofer de mașină de mare tonaj“, potrivit propriei biografii. Din 2010, acesta este “CEO la SC Helios Car“, din Sfântul Ilie, Suceava. Acatrinei a luat bacalaureatul la un liceu sportiv din Suceava și nu are studii superioare. În CV-ul său scria că știe să folosească Zoom și Skype. Dar şi sistemul de operare Android, cu care sunt dotate majoritatea telefoanelor mobile. Ulterior, el și-a rectificat biografia de pe site-ul Camerei Deputaților. Majoritatea intervențiilor sale în această sesiune parlamentară s-au referit la situația transportatorilor. Profa de engleză a lui Felix Până în decembrie 2021, PSD l-a ținut în această comisie pe deputatul Mitică Mărgărit. Acesta a devenit celebru după ce, pe vremea când era secretar de stat la Transporturi, a scris în declarația de avere că are “ciasuri de mână“ în valoare de 12.000 de euro. El era doctorand la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”. Însă Mărgărit a fost înlocuit cu o apropiată a lui Dan Voiculescu, Oana Florea, fost președinte al Fundației pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS). Fundația a fost înființată în 2008 de Dan Voiculescu. Ea a făcut dreptul la o universitate privată, dar, între 2002 și 2003, ar fi fost profesoară de limba engleză la Heorum Kindergarten and Eastern Institute din Coreea de Sud. În mai 2019, Iohannis a respuns propunerea PSD ca ea să fie ministru al Fondurilor Europene. Din comisie mai face parte Ioan Hurduzeu (PSD), inginer electronist, fost director de oficiu poștal, ex-prefect al județului Caraș Severin și apoi președintele Consiliului Județean în acest județ. USR l-a trimis să controleze SRI-ul pe Teodor Lazăr, unul dintre puținii deputați care, după un an în Legislativ, nu și-a publicat CV-ul. Pe site-ul USR apar câteva informații sumare: născut în 1967 și inginer de profesie. Presa locală scrie că el lucra la firma familiei, unde “mai servea cafeluța“.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră