joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: partide

35 articole
Politică

Sondaj CURS: încredere uriașă în Nicușor Dan, partidele pro-europene ar câștiga alegerile

Un sondaj CURS publicat azi arată o încredere uriașă în Nicușor Dan. În ceea ce privește intenția de vot, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, partidele pro-europene ar câștiga alegerile fără probleme, chiar dacă AUR a devenit cel mai mare partid. Citește și: Boloș anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri, bonusuri şi prime către bugetari Sondajul a fost realizat în perioada 26-30 mai, pe un eșantion de 1.287 de respondenți, prin metoda CATI (telefonic). Marja de eroare este de 2,7%.  Încredere uriașă în Nicușor Dan, partidele pro-europene ar câștiga Potrivit acestui sondaj, 57% dintre cei chestionați au o părere bună și foarte bună despre Nicușor Dan, 37% au o părere proastă și foarte proastă. Pe locul II se află Ilie Bolojan și George Simion, cu o cotă de încredere de 42%. Însă cei care au o părere proastă despre Bolojan sunt în procent de 48%, în timp ce 55% au o părere proastă despre liderul AUR.  Pe locurile următoare vin: Sorin Grindeanu - 36% au o părere bună și foarte bună despre el, Dominic Fritz - 27% și Kelemen Hunor - 25%. Cota de încredere în Anamaria Gavrilă s-a prăbușit la 9%. În ceea ce privește intenția de vot, CURS arată că 35% dintre cei chestionați ar prefera AUR. PSD are o intenție de vot de 24%, PNL - 14%, USR - 14%, UDMR și SOS România - 5%, iar POT - 2%.  La întrebarea dacă alegerile prezidențiale au fost corecte, 63% răspund „da”, iar 32% - spun „nu”. 

Încredere uriașă în Nicușor Dan, partidele pro-europene ar câștiga Foto: Inquam/George Calin
Negocierile pentru formarea guvernului încep marți (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Negocierile pentru guvernare încep marți. Nicușor îl vrea pe Bolojan premier, dar depinde de partide

Negocierile pentru formarea guvernului încep marți. Președintele ales al României, Nicușor Dan, a anunțat că marți vor începe negocierile cu partidele politice pentru formarea noului guvern. Negocierile pentru formarea guvernului încep marți Nicușor Dan a reiterat că îl susține în continuare pe Ilie Bolojan pentru funcția de prim-ministru, dar a precizat că decizia finală va rezulta dintr-o discuție între cele patru partide aflate la masa negocierilor, alături de reprezentanții minorităților. Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor „Da, Bolojan este în continuare propunerea mea, dar, bineînțeles, va fi o discuție în cadrul coaliției”, a declarat Nicușor Dan. Mesaj pentru PSD Întrebat despre posibilitatea ca PSD să rămână în opoziție, având în vedere declarațiile unor membri care preferă această variantă, președintele ales a răspuns că politicienii trebuie să-și asume responsabilitatea de a servi societatea, mai ales în contextul actualei crize fiscale. „În acest moment, România are o dificultate fiscală majoră. Este responsabilitatea fiecărui partid să se angajeze în soluționarea acestei probleme, nu să fugă de ea”, a subliniat Nicușor Dan, adăugând că acesta este, în esență, rolul politicii: să rezolve problemele oamenilor. Guvern minoritar sau majoritar? În ceea ce privește scenariul unui guvern minoritar, cu PSD în opoziție, Nicușor Dan a subliniat că există mai multe opțiuni pe masă, nu doar cele două vehiculate public. Cu toate acestea, el susține formarea unui guvern stabil, cu majoritate parlamentară. „Stabilitatea guvernului nu este doar o dorință personală, ci o necesitate economică. Un guvern stabil reduce costurile de împrumut ale României și sporește încrederea investitorilor. Un executiv care riscă să cadă în patru sau opt luni nu oferă siguranță pentru viitor”, a explicat el. Un gest de "responsabilitate națională” Președintele ales a încheiat prin a sublinia că formarea unui guvern solid, cu sprijin parlamentar consistent, este o dovadă de maturitate politică. El le-a cerut partidelor să dea dovadă de responsabilitate și să contribuie la stabilizarea economică a țării, punând interesele României mai presus de calculele politice.

Nicușor Dan, guvern cu partide pro-occidentale (sursa: nicusordan.ro)
Politică

Nicușor Dan: „Îmi doresc un guvern cu partide pro-occidentale”

Candidatul independent la președinția României explică, în acest interviu, care sunt prioritățile sale după ce va ajunge la Cotroceni.  Domnule Nicușor Dan, este evident că, imediat ce va fi instalat viitorul președinte, problema sa zero va fi deficitul bugetar imens. Care ar fi planul dumneavoastră? Nicușor Dan: Sunt patru linii mari de corectare a deficitului, două legate de veniturile la buget, două legate de cheltuieli.   La veniturile bugetului, ne uităm la marea evaziune fiscală, către care ne-a spus Banca Mondială să ne îndreptăm, dar n-am făcut nimic. Apoi sunt fondurile europene, care vin cu mare întârziere, din birocrație și din alte motive. La cheltuieli: este nevoie de limitarea cheltuielilor statului, pe multe segmente, și la companiile statului, care sunt departe de a fi eficiente. Pe scurt, acestea sunt liniile cu care putem să echilibrăm. Nu o să reușim într-un an, din care au trecut deja patru luni, să ducem deficitul la 2 sau la  3%, dar măcar ținta de 7% să o atingem. Trebuie să recâștigăm încrederea pieței financiare! Ce fel de Guvern vă doriți? Nicușor Dan: Imediat după 18 mai, îmi doresc un guvern al celor patru partide pro-occidentale. Îmi doresc un guvern care să aibă susținere în Parlament și îmi doresc un guvern care să facă reformele de care România are nevoie, în special pe zona economică.  Ilie Bolojan e o persoană pe care o apreciez foarte mult și, evident, mi-aș dori ca el să fie primul ministru, dar nu pot să promit asta înainte de a fi președinte și înainte de a avea o discuție cu reprezentanții partidelor pro-occidentale. Aveam o oportunitate uriașă, fondurile europene. Absorbția nu merge bine, eufemistic vorbind. Ce se mai poate face? Nicușor Dan: Sunt speranțe mici pe PNRR, am mai spus. Acest program se va termina în vara anului viitor. Oricum, România nu mai are timp să cheltuiască banii aceia. Pe fondurile europene structurale 2021-2027, trebuie să ne uităm la mecanisme, să îi întrebăm pe beneficiari de ce birocrația este așa de mare și să modificăm mecanismele. Nu văd resurse în aparatul funcționar al statului român să facă asta și trebuie să apelăm la specialiști. Probabil că una din cele mai mari nemulțumiri și îngrijorări ale populației este legată de sistemul public de sănătate. Credeți că, în calitate de președinte, veți putea interveni? Nicușor Dan: Acum nu avem o strategie reală pentru sănătate. Nu știm unde vrem să fim peste doi, cinci sau zece ani. Acesta este rolul președintelui în sănătate, în economie, în justiție, în economie, în educație: să aducă specialiștii care să definească direcțiile. În ceea ce privește sistemul de sănătate, noi, în toți acești ani, am cârpit un sistem, în loc să avem o viziune care să ne spună care sunt competențele spitalului universitar, care sunt competențele spitalului de oraș, care sunt competențele policlinicii, medicului de familie. Finanțarea pe care am avut-o la dispoziție nu am dus-o către policlinică și medicină de familie, ci am suprasolicitat spitalele. Educația: ce-i de făcut? Nicușor Dan: Sunt mai multe direcții, pe care le-am menționat și în programul meu. De exemplu: corelarea educației cu piața muncii. Va fi nevoie de elaborarea, împreună cu mediul de afaceri, a unei strategii care să alinieze învățământul preuniversitar și universitar la nevoile economiei reale. Trebuie să dezvoltăm gândirea critică, deci va fi necesară revizuirea programelor școlare și instruirea specifică a profesorilor pentru a încuraja gândirea independentă, argumentarea logică și capacitatea de analiză. Aș mai menționa, din acest program, construirea de creșe și formarea personalului calificat, ca parte a unui program național de sprijin pentru primele etape din viața copilului. Toate sondajele din ultimele luni arată o majoritate profund preocupată de nivelul corupției. Ce poate face șeful statului? Nicușor Dan: Da, principala problemă a României este corupția, care este răspândită la toate nivelurile și e prezentă în sectoare cheie precum fiscalitatea, construcțiile și defrișările. Există Direcția Națională Anticorupție (DNA), însă nu este foarte eficientă. Am arătat și în programul meu: parchetele, în special DNA, trebuie să abordeze sistematic marile zone de corupție, precum evaziunea fiscală, mafia imobiliară, mafia lemnului. Iar Inspecția Judiciară trebuie reformată, pentru că acum nu sancționează eficient abaterile grave ale magistraților și poate deveni instrument de presiune asupra celor care critică sistemul.   Material politic comandat de:Candidat independent NICUȘOR-DANIEL DAN | e-mail: [email protected] Adresa poștală: Bd. Regina Elisabeta nr. 38, Sector 5, BucureștiCMF 34250009 / CPP A1B1C1D1E1

Subvenția pentru partide, 284 milioane de lei Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Subvenția pentru partide, 284 milioane de lei

Subvenția pentru partide în 2025, prevăzută la uriașa sumă de 284 milioane de lei, mai puțin ca în 2024, dar mai mult ca în 2023, arată proiectul de buget pentru 2025, publicat de ministerul de Finanțe. În 2024, când au avut loc alegeri pentru Parlamentul European, locale, parlamentare și prezidențiale (anulate), bugetul Autorității Electorale Permanente (AEP) a prevăzut o subvenție de 386 de milioane de lei. Citește și: În fieful lui Bolojan, la Senat, și la Camera Deputaților, nu se taie nici un ban de la salarii, dimpotrivă, cresc ușor cheltuielile în 2025, arată bugetul de stat Subvenția pentru partide, 284 milioane de lei În 2023, această subvenție a fost de doar 227 de milioane de lei, deci mai mică decât în 2025 cu 25%. La 6 ianuarie, ONG-ul Expert Forum cerea reducerea drastică a subvențiilor pentru partidele politice, apreciind că Ordonanţa „Trenuleţ” face doar schimbări cosmetice. Potrivit articolului XIV din OUG 156 din 30 decembrie 2024 (ordonanta trenulet), subvenția alocată partidelor politice se diminuează cu 25% față de nivelul acordat în anul 2024. „Actul normativ nu oferă nicio justificare cu privire la motivele pentru care s-a ajuns la această valoare. Nota de fundamentare, la rândul său este minimalistă și menționează doar că «Se propune ca subvenția acordată în anul 2025 partidelor politice să fie diminuată cu 25% față de anul 2024». Nu este clar de ce se propune 25% și nu 50%, de exemplu”, a arătat Expert Forum. În noiembrie 2024, PNL a votat un plan de reforme care presupunea „reducerea subvenției pentru partidele politice între anii electorali” și „limitarea cheltuielilor din campanie decontate și în costuri per vot și stabilirea unui plafon de costuri per vot”.

Partidele parlamentare și-au primit tainul de la buget Foto: AUR
Politică

Partidele parlamentare și-au primit tainul de la buget

Partidele parlamentare și-au primit tainul de la buget, pe ianuarie 2025, puțin mai mult decât în ianuarie 2024: 21.990.660 lei, anunță Autoritatea Electorală Permanentă. În ianuarie 2024, subvenția a fost de 21.689.226 de lei, mai mică cu doar 300.000 de lei. Citește și: Călin Georgescu, aberații în serie în interviul dat unui conspiraționist american: „UE, arma politică a globaliștilor, NATO este cea militară” Partidele parlamentare și-au primit tainul de la buget Totuși, coaliția guvernamentală a promis, în decembrie 2024, că va reduce această subvenție cu 25%. Oricum, subvenția de acum este mai mare decât în anii precedenți, pentru ianuarie: 20.266.257,50 - ianuarie 2023, 18.278.378,67 - ianuarie 2022, 19.843.634,81 - ianuarie 2021 și doar 14,2 milioane de lei în ianuarie 2020. Din subvenția pe ianuarie 2025, PSD a luat puțin sub 7,3 milioane, AUR - 4,3 milioane, PNL - 3,97 milioane, USR - 2,81 milioane de lei, SOS România - 1,87 milioane de lei și POT - puțin peste 1,5 milioane de lei. Au mai primit 103.000 lei și PMP, care are câțiva aleși locali, precum și Forța Dreptei - 98.000 de lei. În noiembrie 2020, George Simion, susținea că AUR va refuza subvenția de la stat. „Noi vom primi circa 10 milioane de euro (de fapt lei - n.r.) pe an. Nu o să luăm noi nici un leu pentru partid. Vreau să arăt că nu ne vom ocupa în Parlament doar de certuri, doar de a arăta cu degetul spre vinovați. Vreau să arătăm că noi unim și că noi construim. Cu acești bani, în funcție de reglementările legale, vom construi un spital”, declara Simion.

Suma uriașă pe care au primit-o partidele parlamentare Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Suma uriașă pe care au primit-o partidele parlamentare

Suma uriașă pe care au primit-o, de la buget, partidele parlamentare, în 2024: peste 77 milioane de euro, cu 50% peste costul spitalui construit de „Dăruiește Viața”, care a fost edificat cu circa 50 de milioane de euro. Think tank-ul „Expert Forum” (EFOR) a publicat azi o scrisoare deschisă în care cere ca această subvenție să fie redusă masiv în 2025, nu doar cu 25%. Citește și: Tudorel Toader se pregătește de o candidatură la președinție, fiind susținut de o aripă din AUR Suma uriașă pe care au primit-o partidele parlamentare Documentul arată cum a majorat guvernarea Ciolacu această subvenție în august 2024, prin orodonanță de urgență și deși știa situația catastrofală a deficitului bugetar. „Anul trecut partidele politice au ajuns după rectificarea din luna septembrie la 387 de milioane de lei. Reamintim că Guvernul Ciolacu a mărit subvențiile, pe ascuns, de la 314 milioane de lei, deși se înregistraseră economii. Dacă aplicăm reducerea de 25% la bugetul total s-ar ajunge la 290 milioane de lei. Această valoare rămâne oricum foarte ridicată și nejustificată. Chiar dacă 2024 a fost an electoral, am observat că partidele au folosit subvențiile foarte limitat în campanie, preferând să declare fonduri private, care se rambursează la rândul lor. Așadar, subvențiile nici măcar nu sunt folosite pentru campanii, așadar un buget semnificativ nu este justificat”, scrie Expert Forum. ONG-ul amintește că premierul Florin Cîțu a declarat că va reduce subvențiile cu 30%, în 2021, dar le-a mărit de la 162 de milioane de lei cu 90 de milioane de lei, „netransparent”. EFOR arată că 60% din subvenția de la buget - „214 milioane de lei în primele 11 luni ale anului” - a fost folosită pentru „presă și propagandă”. „Alocările ar putea ajunge la aproape 700 de milioane de lei, dacă partidele și-ar aloca valoarea maximă”, arată acest think-tank.

Consultări la Cotroceni, pentru desemnarea premierului (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Politică

Consultări la Cotroceni, pentru desemnarea premierului

Consultări la Cotroceni, pentru desemnarea premierului. Președintele României, Klaus Iohannis, a invitat liderii partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlament la consultări pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Evenimentul va avea loc duminică, la Palatul Cotroceni, conform anunțului Administrației Prezidențiale. Consultări la Cotroceni, pentru desemnarea premierului Administrația Prezidențială a subliniat că demersul se desfășoară în conformitate cu prevederile articolelor 85 și 103 din Constituția României. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro Președintele Klaus Iohannis va discuta cu reprezentanții fiecărei formațiuni politice pentru a evalua propunerile și a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru. Programul consultărilor politice Consultările se vor desfășura în intervale orare bine stabilite, astfel: Ora 12:00 – Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale; Ora 12:30 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR); Ora 13:00 – Uniunea Salvați România (USR); Ora 13:30 – Partidul S.O.S. România; Ora 14:00 – Partidul Oamenilor Tineri (POT). Stabilirea unui guvern funcțional Președintele Klaus Iohannis are ca principal obiectiv identificarea unei soluții politice care să conducă la formarea unui guvern stabil și funcțional. Aceste consultări vin într-un moment esențial pentru clarificarea configurației politice și pentru consolidarea unui executiv capabil să răspundă provocărilor actuale.

Sute de milioane în conturile partidelor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Sute de milioane în conturile partidelor

Sute de milioane în conturile partidelor. Conturile electorale ale partidelor au început să se umple încă din primele zile ale campaniei, potrivit unui raport intermediar publicat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Sute de milioane în conturile partidelor Raportul arată că la Iași, de exemplu, 11 candidați din patru partide diferite au contribuit fiecare cu suma maximă admisă, de 198.000 lei, bani ce vor fi ulterior decontați din bugetul de stat. Citește și: Isărescu, cu salariu de peste un milion de lei pe an, plus pensie, spune că „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă” Conform datelor AEP, contribuțiile financiare însumează peste 2,7 milioane de lei, din partea a 22 de candidați. Cea mai mare sumă a intrat în contul de campanie al PSD, cu 1,5 milioane lei – aproximativ 54% din total. La nivelul contribuțiilor de partid, USR a înregistrat o singură contribuție semnificativă, de 425.000 lei. Declarațiile candidaților indică faptul că 60% din contribuții provin din venituri proprii, restul fiind acoperit prin împrumuturi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici (sursa: Facebook/Ion Cupă)
Investigații

Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici

Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici. Pesedistul Ion Cupă, actual secretarul general adjunct al ANAF, a strâns o avere greu de justificat de pe urma funcțiilor publice în ultimii 20 de ani. Are două vile de 473, respectiv de 434 metri pătrați, plus șase terenuri intravilane în județele Mehedinți și Gorj. Citește și: Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea „nota” cu afaceriști În anul 2020, a contribuit la campania electorală a Partidului Mișcarea Populară cu peste 560.000 lei, iar soția cu aproape 284.000 lei, deși în conturile familiei se aflau doar 270.000 lei. Mai mult, declarațiile soțiilor Cupă sunt contradictorii. El susține că s-a împrumutat 100.000 de euro, în timp ce soția lui susține că împrumutul a fost de doar 115.000 lei. Deși a strâns o avere colosală de pe urma funcțiilor publice, Ion Cupă le cerea vameșilor corupți din subordinea sa să-i achite hainele de lux comandate de la magazinul Canali, conform informațiilor menționate de procurorii DNA într-un dosar de corupție. PDL, PNL, PMP, ALDE, PSD Ion Cupă este unul dintre cei mai discreți și influenți funcționari publici ai statului român, care a reușit să combine politica cu funcția publică în ultimii 20 de ani. La adăpostul anonimatului politic, a reușit să strângă o avere impresionantă. A intrat în câmpul muncii în 1994, ca economist la Energoconstrucția. De acolo, a plecat în anul 2000 pe funcția de contabil șef la Hidroelectrica Orșova. Cinci ani mai târziu, a fost numit director executiv al Direcției Generale a Finanțelor Publice Mehedinți. În 2009, a fost mutat șef peste Finanțele Publice din județul Gorj. A jonglat între cele două județe până în decembrie 2012. Atunci când a fost ales deputat de Gorj pe listele PDL, apoi a trecut la PNL. De la liberali, a trecut la Mișcarea Populară, partid care l-a făcut deputat de Dolj, apoi la ALDE. Acum a trecut în tabăra PSD Mehedinți, filială condusă de Aladin Georgescu. Soția lui Ion Cupă, Ramona Cupă, este președinta filialei PMP Mehedinți și vicepreședinte al Consiliului Județean Mehedinți. Ea candidează din partea Alianței Drepte Unite pentru funcția de președintă a Consiliului Județean Mehedinți, deși soțul ei este susținut pesedistul Aladin Georgescu. Șef la Vămi, subordonații îi plăteau costumele scumpe Numele lui Ion Cupă este menționat în ordonanța de reținere a vameșilor corupți de la Autoritatea Vamală Română, în fruntea cărora se afla vameșul Paul Petrof. Din interceptările aflate în dosarul de corupție rezultă că Paul Petrof se văita că trebuie să achite aproape 2.000 de euro pentru hainele de lux comandate de șeful său. Adică de Ion Cupă. Vameșul a făcut rost de jumătate din sumă de la evazionistul Cătălin Bucura. Pentru a vedea cât este de bogat Ion Cupă, DeFapt.ro a analizat declarațiile de avere depuse de acesta în ultimii opt ani. În declarația de avere din 2016, Ion Cupă a menționat că pe numele său se află o vilă de 473 mp și două terenuri intravilane în Drobeta Turnu Severin. Nevasta, trei slujbe la stat Împreună, soții Ion și Ramona Maria Cupă au cumpărat un teren intravilan de 2.500 mp în Târgu Jiu. Pe atunci, în conturile comune ale celor doi soți se aflau în jur de 30.000 lei. Dar ei aveau și datorii de 46.000 de euro la BRD și 29.000 de euro către o persoană fizică. Împrumutul de la persoana fizică a fost luat în 2007 și trebuia returnat în 2032. Cei doi soți aveau venituri cumulate de aproape 100.000 de lei anual. Indemnizația de parlamentar a lui Ion Cupă era de peste 60.000 lei, iar restul banilor erau câștigați de Ramona Cupă de pe urma salariilor primite de la Spitalul Motru, de la Apele Române Mehedinți, de la Spitalul Județean Mehedinți și de la Terra Sat Severin. Împrumuturile, declarate diferit în familie Patru ani mai târziu, în iunie 2020, familia Cupă avea în conturi în jur de 270.000 lei. Ulterior, Ion Cupă a declarat sub semnătură că s-a împrumutat cu 100.000 de euro și 100.000 de lei de la două persoane fizice. Soția lui a menționat, însă, că împrumuturile au fost de 115.000 lei și 100.000 lei. Nu se știe care din cei doi soți a mințit în declarațiile de avere. Cei doi au contribuit masiv la campania electorală a Partidului Mișcarea Populară, în contextul în care ea candida pentru funcția de consilier județean, iar el, pentru cea de parlamentar. De exemplu, Ion Cupă a contribuit la campania electorală din septembrie 2020 cu 437.000 de lei, echivalentul salariului său de deputat pe o perioadă de trei ani. Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici Ce nu a menționat Ion Cupă în declarația sa de avere este faptul că și soția lui, Ramona Maria Cupă, a contribuit la campania electorală cu alți 150.000 de lei. Declarațiile de avere ale soților Cupă menționează și contribuția financiară la alegerile din decembrie 2020. Ion Cupă a menționat că el și soția sa au contribuit fiecare cu câte 133.800 de lei. Adică 267.600 lei. Tot el a mai declarat contribuții la campania electorală (de la trei persoane fizice) de 346.000 lei, care nu apar și în declarațiile de avere ale Ramonei Maria Cupă. În total, familia Cupă și susținătorii lor au contribuit la campaniile electorale ale PMP cu puțin peste 1,2 milioane lei. Sponsorizările politice ale familiei Cupă (sursa: integritate.eu) O vilă enormă, cumpărată după alegeri Ramona Maria Cupă a câștigat în urma alegerilor din 2020 funcția de consilier județean în Mehedinți, iar ulterior a devenit vicepreședinte al Consiliului Județean. iar soțul a preluat o funcție de consilier superior la ANAF Gorj. Tot în anul 2021, familia Cupă a cumpărat o vilă de 434 mp și trei terenuri în județele Gorj și Mehedinți. Contribuțiile din campania electorală au fost returnate de Autoritatea Electorală Permanentă. Conform declarației de avere din iunie 2022, lui Ion Cupă i s-a restituit suma de 869.400 lei. Soția lui, Ramona Maria Cupă, a primit înapoi suma de 283.800 lei. În total 1,153 milioane lei. Mai puțin cu 50.000 de lei față de cât au declarat soții Cupă că au cheltuit în campania electorală. Sute de mii, date cu împrumut Ce a făcut familia Cupă cu bani returnați de către AEP? Conform declarației de avere al lui Ion Cupă, a fost împrumutată firma familiei cu suma de 508.063 lei. Alți 90.000 de euro au fost împrumutați unui anume "Cupă Ion", probabil tatăl fostului parlamentar. Împrumuturile au fost acordate în contextul în care familia Cupă avea de returnat 100.000 de euro împrumutați în 2020. Chiar și cu o asemenea datorie, familia Cupă a menționat în anul 2023 că a cumpărat titluri de stat emise de Ministerul Finanțelor în cuantum de 39.000 de euro și 200.000 de lei. În timp ce în conturi mai avea în jur de 130.000 lei.

Plătim sume uriașe pentru campania electorală (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Plătim sume uriașe pentru campania electorală

Plătim sume uriașe pentru campania electorală. Candidații la alegerile locale din Iași au cotizat cu aproape un milion de euro în prima parte a campaniei electorale. Plătim sume uriașe pentru campania electorală În schimb, cheltuielile au fost echivalentul unei treimi din această sumă. Citește și: Geoană câștigă președinția la pas, indiferent cine-i va fi adversar în turul II – sondaj INSCOP Cel puțin astfel arată o situație intermediară furnizată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Un candidat a contribuit la campania partidului din care provine cu o sumă care trece pragul de 100.000 euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ciuhodaru, oportunist: șapte schimbări de partide (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Ciuhodaru, oportunist: șapte schimbări de partide

Ciuhodaru, oportunist: șapte schimbări de partide. Cine nu a auzit de Tudor Ciuhodaru, politicianul care a făcut carieră cu stetoscopul sau medicul care a consultat – la propriu – aproape toate partidele politice? Ciuhodaru, oportunist: șapte schimbări de partide Băcăuan de origine, s-a stabilit în Iaşi după absolvirea UMF în 1993, cu prima specializare medicina de urgenţă (1997). Citește și: EXCLUSIV Marius Grăjdan, omul care face din banii RAAPPS o vilă de lux pentru un viitor fost președinte, manager dezastruos: Regia are pierderi de zeci de milioane de lei anual Astăzi, potrivit declaraţiilor sale, este medic în cadrul Spitalului de Neurochirurgie. Ironia face ca directorul acestui spital să fie nominalizat de PSD Iaşi pentru europarlamentarele din 9 iunie, în vreme ce pentru eurodeputatul Tudor Ciuhodaru nu a mai rămas loc nici pentru primărie. Aşa că, la o lună după ce a împlinit vârsta de 55 de ani, a deschis un nou capitol în epopeea sa politică: de câteva zile e în Alianţa pentru Unirea Românilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Suma uriașă cu care partidele au plătit presa Foto: Inquam/George Calin
Politică

Suma uriașă cu care partidele au plătit presa

Suma uriașă cu care partidele au plătit presa în 2023: potrivit ultimelor date publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), care gestionează subvenția acordată de la buget către partidele parlamentare, suma a ajuns la 120,9 milioane de lei. În total, subvenția acordată de la buget acestor partide a fost de 227,4 milioane de lei, ceea ce înseamnă că circa 55% din acești bani ajung la presă. În decembrie 2023, DeFapt.ro arăta: „Sumă astronomică plătită de la buget către partide în anul electoral 2024: potrivit proiectului publicat, azi, de ministerul de Finanțe, contribuabilii vor plăti 313,43 milioane de lei către un oligopol de formațiuni politice care au reprezentare în Parlament și/sau în Parlamentul European”. Foto: Inquam/Octav Ganea Citește și: Cea mai cunoscută aberație spusă de Ponta despre proiectul Roșia Montana. A început afirmând „O să fiu sincer”, iar la final nu a făcut nimic din ceea ce a promis Suma uriașă cu care partidele au plătit presa Aceste subvenții vin în condițiile în care contribuabilii au subvenționat, în 2023, televiziunea și radioul public, plus Agerpres, cu circa 860 de milioane de lei. În consecință, în total, bugetul de stat a plătit aproape un miliard de lei (circa 200 de milioane de euro) pentru „presă” și propagandă. ONG-ul „Dăruiește Viața” a construit cu 50 de milioane de euro un spital pentru copiii bolnavi de cancer. În 2021, doar 62,6 milioane de lei din subvenția de 232,7 milioane de lei către partide au ajuns la presă. În 2022, din subvenția de 256,6 milioane de lei, presa a primit peste 100 de milioane de lei. Ce plăți au făcut partidele pentru „presă și propagandă”: PSD: 57,2 milioane de lei în 2023 față de 39,6 milioane în 2021 PNL: 46,2 milioane lei în 2023 față de 21,25 milioane lei în 2021 USR: 14,3 milioane lei în 2023 față de 1,05 milioane de lei în 2021 (majorare de peste zece ori a acestei alocări) AUR: două milioane de lei în 2023 față de zero, în 2021 Au mai beneficiat de subvenții de la buget și PMP și Pro România. PMP a cheltuit puțin peste un milion de lei pentru presă, iar partidul lui Ponta, Pro România, are poprire pe conturi.

Șoc la Antena 3: un telespectator i-a spus lui Gâdea cine este vinovat de dezbinarea din România
Politică

Șoc la Antena 3

Șoc la Antena 3: un telespectator din Cluj i-a spus, în direct, lui Mihai Gâdea că vinovate de dezastrul din România sunt televiziunile care primesc bani de la partide. Moderatorul postului controlat de fostul turnător Dan Voiculescu l-a întrerupt imediat, l-a scos din emisie și a spus că „minte în mod ordinar”. Momentul apare în înregistrarea distribuită chiar de Antena 3 pe canalul de YouTube a emisiunii Sinteza Zilei. Însă înregistrarea între ora 21.46 - când s-a produs acest incident - și 21.55 nu este postată pe acest canal. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Emisiunea avea ca temă: „Cine e de vină pentru că românii sunt atât de dezbinaţi? Mai mulţi români au răspuns în direct la Antena 3 CNN”. Nu este clar cum și-a selectat postul interlocutorii. Șoc la Antena 3 Iată cum a decurs dialogul de la Sinteza Zilei: Mihai Gâdea: „Cine este vinovatul/cine sunt vinovații pentru această dezbinare a românilor? Telespectatorul Mihai: „Principalii vinovați de dezastru din această țară sunt în primul rând, și în primul rând, televiziunile care primesc bani de la stat sub formă de publicitate și promovează agenda partidelor aflate la guvernare”. Mihai Gâdea: „Mințiți în mod ordinar, motiv pentru care vă întrerup chiar acum. Asta este o placă de propagandă a unora care nu știu cum să justifice niște furturi și niște dezvăluiri care au fost făcute în mod special de televiziunile independente. Motiv pentru care duceți-vă la cei care vă plătesc și spuneți-le treaba asta”. Înregistrarea difuzată pe YouTube se întrerupe la acest moment. Acest moment apare și pe site-ul Antenei 3, însă textul articolului nu consemnează evenimentul jenant.

Fermierii protestează în Europa, extremiștii profită (sursa: euronews.com)
Internațional

Fermierii protestează în Europa, extremiștii profită

Fermierii protestează în Europa, extremiștii profită. Nemulțumirile fermierilor și transportatorilor cresc în Europa. După Germania și România, protestele au început și în Franța. Se pregătește Spania. În ciuda faptului că bugetul european destinat agriculturii reprezintă aproape o treime din bugetul total, multe nemulțumiri sunt îndreptate contra politicii agricole a UE. Și sunt contabilizate de partidele extremiste, anti-UE. Citește și: Roșiile „românești” de pe vremea lui Ceaușescu: atât de încărcate de chimicale, încât agricultorii purtau mască de gaze pe față Fondurile PAC (Politica agricolă europeană comună) pentru 2021-2027 sunt de 387 de miliarde de euro, aproximativ o treime din bugetul UE. Fondurile sunt alocate în funcție de suprafețe agricole. Bugetele cele mai mari sunt destinate Franței, Spaniei și Germaniei. AfD, aliatul fermierilor nemți Subvențiile naționale germane se ridică la aproximativ două miliarde de euro. Guvernul federal cheltuiește încă patru miliarde pentru pensii agricole și asigurări de sănătate. În perioada 2023-2027, fondurile PAC pentru Germania se ridică la 30,7 miliarde de euro, aproape 50% din venitul anual al fermierilor germani. Protestele fermierilor au fost declanșate de decizia de reducere a subvențiilor, în special de eliminarea subvenției pentru motorina agricolă. Deși guvernul a făcut concesii, declarând că subvențiile pentru motorină vor fi reduse treptat (în primă fază 40% în 2024, apoi câte 30% în 2025 și 2026), acestea nu au fost suficiente pentru a mulțumi fermierii. Protestele fermierilor germani continuă. Aceștia denunță și majorarea impozitelor și taxelor pentru poluare. În acest week-end este planificată o demonstrație în Berlin cu 10.000 de tractoare. Partidul de extremă dreaptă AfD, care duce o campanie pe față anti-UE, susține fermierii germani. AfD a cerut declanșarea unei greve generale și o dublare a subvențiilor pentru motorina agricolă. În realitate, însă, nici un alt partid nu vrea să reducă ajutorul financiar pentru fermieri mai mult decât AfD. În programul său de partid, AfD respinge ferm intervențiile statului pentru susținerea agriculturii. În ceea ce privește subvențiile UE, AfD menționează, în același program, că va "reduce subvențiile UE" pentru a reda fermierului "libertatea de alegere". Subvenția la motorină, problemă europeană Bugetul alocat prin PAC Franței este de 45,6 de miliarde de euro pentru perioada 2023-2027. În Franța, nemulțumirile fermierilor s-au manifestat încă din luna noiembrie, 2023, mai ales în Gironde. Sindicatele au denunțat "inconsecvențele" politicilor naționale și europene. Printre acestea: creșterea taxei la apă și la produsele fitosanitare, teama de consecințele acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și Mercosur (piața comună a Americii de Sud), ridicarea treptată a scutirii taxei pentru motorina agricolă, creșterea importurilor. Un alt motiv de nemulțumire: refuzul Bruxelles-ului de a permite până în 2024 cultivarea terenurilor care ar trebui lăsate pârloagă. Pe 16 ianuarie 2024 au avut loc primele proteste de amploare ale fermierilor, în Toulouse, și Avignon. În centrul orașului Toulouse au pătruns 400 de tractoare și peste o mie de protestatari. De vină, tranziția ecologică Potrivit lui Christiane Lambert, președintele Comitetului Organizațiilor Profesionale Agricole din Uniunea Europeană, fermierii francezi sunt "exasperați de cerințele UE". "Au sentimentul că li se impun măsuri prea drastice, mai ales în contextul tranziției ecologice", a declarat acesta. 80 de tractoare au mers în coloană pe centura orașului Avignon. Fermierii au aruncat legume în fața prefecturii și au pus deșeuri agricole în parcarea Auchan. Sindicatele agricole cer, în prezent, asistență financiară pentru fluxul de numerar al fermierilor, ajustări la plata contribuțiilor mutualității sociale agricole, un an fără dobândă pentru împrumuturile bancare și acces simplificat la asistență socială. Fermierii francezi sunt sprijiniți de Jordan Bardella, președintele Adunării Naționale. Acesta a anunțat, pe 15 februarie, că prima sa deplasare din 2024 va fi în Gironde. Bardella a declarat că vrea să-și arate sprijinul față nemulțumirile fermierilor. Fermierii protestează în Europa, extremiștii profită Bugetul alocat prin PAC Spaniei este de 31,5 de miliarde de euro pentru perioada 2023-2027. În luna septembrie 2023, partidul de extremă dreapta VOX a cerut ca fermierii să fie protejați "împotriva agendei ideologice a Guvernului și a Bruxelles-ului". Purtătorul de cuvânt al Vox, Pepa Millán, a afirmat că guvernul spaniol "impune o agendă ideologică care sufocă mediul rural". Asociația agrară Unión de Uniones a anunțat un protest de amploare pe 21 februarie. Fermierii spanioli denunță "situația critică" în care se află "din cauza recoltelor slabe, a prețurilor mici și a costurilor mari de producție". De asemenea, fermierii spanioli sunt chemați să protesteze împotriva acordurilor internaționale semnate de Guvern prin care se retrage subvenția pentru motorina agricolă, se sacrifică animale "pentru planuri de sănătate iraționale", și se "aprobă constant noi cerințe de mediu". Apelul sindicatului dă exemplul fermierilor germani, chemând la solidaritate.

Sumă astronomică plătită de la buget către partide Foto: Facebook AEP
Politică

Sumă astronomică plătită de la buget către partide

Sumă astronomică plătită de la buget către partide în anul electoral 2024: potrivit proiectului publicat, azi, de ministerul de Finanțe, contribuabilii vor plăti 313,43 milioane de lei către un oligopol de formațiuni politice care au reprezentare în Parlament și/sau în Parlamentul European. Citește și: Buget 2024: pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei, o creștere de peste 10% față de 2023 Sumă astronomică plătită de la buget către partide Cum sumele sunt distribuite în funcție de numărul de parlamentari și de aleși locali, PSD va încasa circa 40% din această sumă. Este o majorare cu 50% a subvențiilor plătite prin Autoritatea Electorală Permanentă, față de anul 2023, când s-au cheltuit doar 209 milioane de lei. În 2022, acest grup de partide - PSD, PNL, USR, AUR, PMP și Pro România - au primit de la buget 250 de milioane de lei. Bugetul AEP va ajunge, în 2024, la puțin sub 400 de milioane de lei, o majorare de peste 23% față de 2023. Pentru salarii, instituția cheltuie aproape 60 de milioane de lei. AEP este condusă de pensionarul special Toni Greblă, care a fost acuzat de DNA, în 2015, că a încercat să exporte mărfuri alimentare în Rusia, prin Turcia, încălcând astfel embargoul impus acestui stat după invadarea Ucrainei - dar a fost achitat. El are două pensii speciale, o indemnizație oferită printr-o „lege specială” și Mercedes GLC, arată declarația de avere depusă de acesta la începutul lunii mai. În declarația de avere, cele două pensii speciale sunt denumite „indemnizație”. Citește și: Perecheziții DNA la șefa CJ Botoșani și la sediul județean al PSD: cine este Doina Federovici, personaj cu studii misterioase care controlează polul sărăciei din nordul României Cât despre indemnizația primită în baza unei legi speciale, cel mai probabil sunt banii pe care-i primește în calitate de revoluționar, presa relatând, în 2012, că astfel a primit și loc de veci gratuit.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră