vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: pacienti

42 articole
Eveniment

Creşterea salariilor îmbunătăţeşte calitatea serviciilor

Federaţia "Solidaritatea Sanitară" susține că creşterea salariilor îmbunătăţeşte semnificativ calitatea serviciilor medicale. În sistemul public de sănătate creşterea salariilor determină o creştere a calităţi serviciilor medicale şi o reducere semnificativă a migraţiei profesioniştilor din sănătate, potrivit unui studiu comandat de Federaţia "Solidaritatea Sanitară". Creşterea salariilor îmbunătăţeşte calitatea serviciilor medicale "În condiţiile în care sunt puse în discuţie, în mod public, relevanţa şi impactul creşterilor salariale reale din Sănătate, Federaţia "Solidaritatea Sanitară" a comandat un studiu pe această temă. Analiza a fost desfăşurată în cadrul Centrului de Cercetare şi Dezvoltare Socială "Solidaritatea", fiind bazată exclusiv pe prelucrarea unor informaţii din surse publice. Studiul a fost comandat pornind având în vedere următoarea ipoteză: dacă creşterile salariale anterioare au avut un impact semnificativ asupra calităţii serviciilor medicale şi asupra migraţiei profesioniştilor din sănătate atunci aceasta este direcţia de urmat pentru a creşte gradul de satisfacţie al pacienţilor", se menţionează într-un comunicat al organizaţiei. Studiul a evidenţiat creşteri semnificative ale calităţii serviciilor medicale ce au intervenit în contextul creşterilor salariale din perioada 2017-2023. Conform studiului, creşterea calităţii serviciilor medicale este demonstrată atât de creşterea semnificativă a gradului de satisfacţie a pacienţilor cât şi de scăderea procentului pacienţilor care indică faptul că le-au fost solicitaţi bani sau atenţii. Creşterea salariilor angajaţilor din sistemul sanitar este corelată cu scăderea numărului pacienţilor care au indicat faptul că le-au fost solicitaţi bani sau atenţii cu 127%, acest indicator ajungând la nivelul de 1,8% (comparativ cu 4,1% înaintea de creşterea salariilor). Potrivit documentului, în perioada 2017-2023 se înregistrează o creştere cu circa 37% a procentului pacienţilor care se declară foarte mulţumiţi de serviciile oferite de spitale (diferenţa în plus fiind de 13,6 puncte procentuale) şi o scădere cu circa 33% a pacienţilor care se declară nemulţumiţi. Numărul cazurilor în care pacienţii declară că ar indica unei persoane să se trateze în acel spital a crescut în perioada creşterilor salariale cu circa 5%, înregistrând o diferenţă în plus de 4 puncte procentuale. Spitalele, tot mai pline de pacienți mulțumiți În perioada 2017-2023 se înregistrează o creştere cu circa 14% a procentului pacienţilor care se declară foarte mulţumiţi de prestaţia medicilor (diferenţa în plus fiind de 8 puncte procentuale), putând fi observat nivelul foarte ridicat al acestui indicator comparativ cu celelalte evaluări. Corelarea creşterii gradului de satisfacţie a pacienţilor cu creşterea veniturilor salariale se înregistrează şi în cazul asistentelor medicale: se înregistrează o creştere cu circa 30% a pacienţilor care se declară foarte mulţumiţi de prestaţia asistentelor medicale (diferenţa în plus fiind de 12 puncte procentuale). Potrivit studiului, se poate observa că nivelul maxim de satisfacţie este mai redus în cazul asistentelor medicale decât în cazul medicilor, una dintre explicaţiile posibile o constituie nivelul mult mai mic al creşterii veniturilor salariale în cazul asistentelor medicale. Situaţia este asemănătoare şi în cazul personalului medical auxiliar. Totodată, se observă o creştere cu circa 40% a procentului pacienţilor care se declară foarte mulţumiţi de curăţenia din spitale (diferenţa în plus fiind de 12,2 puncte procentuale) şi o scădere cu 47% a pacienţilor care se declară nemulţumiţi. Se evidenţiază corelaţia dintre ritmul acordării creşterilor salariale şi creşterea gradului de satisfacţie faţă de curăţenia din spitale. Sindicatele cer să se amplifice „sistemul recompenselor” Ipoteza impactului negativ al creşterilor salariale asupra posibilităţii unităţilor sanitare de a asigura medicamentele şi materialele sanitare pentru pacienţi este infirmată de date, existenţa unor astfel de situaţii fiind în scădere cu 6,8 puncte procentuale. Citește și: Efectele grevei din educație: șef de promoție de la un liceu din Iași riscă să piardă admiterea la Universitatea Pennsylvania. Elevul, solidar însă cu profesorii "O primă concluzie este evidentă: în sistemul public de sănătate creşterea salariilor determină o creştere a calităţi serviciilor medicale. Cu alte cuvinte, este evident impactul pozitiv al creşterilor salariale. Acesta trebuie analizat în contextul existenţei numeroaselor inechităţi salariale, a perturbărilor induse de pandemiei şi, mai ales, în contextul impactului negativ al inflaţiei. Datele din studiu justifică o a doua concluzie: creşterile salariale anterioare au determinat o reducere semnificativă a migraţiei profesioniştilor din sănătate. Corolarul celor două concluzii: scăderea salariilor reale din sănătate determinată de migraţie va determina o scădere a calităţii serviciilor medicale şi o creştere a migraţiei profesioniştilor din sănătate (care va accentua şi mai mult scăderea calităţii serviciilor medicale). Creşterea salariilor din sistemul sanitar a avut două categorii de efecte: reducerea fenomenului migraţiei şi creşterea calităţii serviciilor medicale. Dacă dorim să păstrăm sau să amplificăm efectele atunci trebuie să menţinem şi să amplificăm sistemul recompenselor. Acum suntem în situaţia în care observăm cum se prăbuşeşte nivelul recompenselor din cauza inflaţiei, actualizarea şi reaşezarea lor fiind, deocamdată, refuzată", se mai spune în comunicat.

Creşterea salariilor îmbunătăţeşte calitatea serviciilor medicale Foto: Sanitas
Medic din Craiova, chirurgul Alin Demetrian, suspectat de moartea a patru pacienţi Foto: Craiova Forum
Eveniment

Medic Craiova, suspectat de moartea a patru pacienţi

Un medic din Craiova a fost reţinut de poliție, fiind suspectat de moartea a patru pacienţi cărora le făcuse intervenţii chirurgicale. Presa locală scrie că ar fi vorba de Alin Demetrian, chirurg la SJU Craiova, fost manager, în 2018, timp de șase luni, al acestei unități medicale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Medic din Craiova, suspectat de moartea a patru pacienţi Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Dolj a transmis, printr-un comunicat de presă, că poliţişti din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale Dolj au reţinut, pentru 24 de ore, un bărbat, de 46 de ani, din municipiul Craiova, bănuit de comiterea a patru infracţiuni de ucidere din culpă, în forma culpei medicale. “În fapt, bărbatul, în calitatea sa de medic, în cadrul unei unităţi medicale din municipiul Craiova, este bănuit că ar fi efectuat patru intervenţii chirurgicale, respectiv prelevarea de probe biopsice, ulterior intervenind decesul a doi bărbaţi de 76 şi 77 de ani, din Craiova şi Pleniţa, respectiv două femei, de 64 şi 66 de ani, ambele din Târgu Jiu”, se arată în comunicat. Medicul a fost dus în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Dolj. El urmează să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova în vederea luării unei măsuri preventive. Citește și: Șefa comisiei juridice a Camerei Deputaților, Laura Vicol, are soț penal, acuzat de evaziune fiscală. Numele soțului, secretizat de Tribunalul București. El așteaptă prescrierea – presă Potrivit presei locale ar fi vorba de chirurugul Alin Demetrian, fost manager la SJU Craiova și deținător al unei averi impresionante. Foto: Facebook Colecționar de terenuri, case și mașini „Alin Demetrian este medic-şef pe Secţia de Chirurgie Toracică. Averea acestuia şi a soţiei este impresionantă. Cei doi deţin opt terenuri. Două dintre ele, agricole, se află în localităţile doljene Leu şi Coşoveni (50.000 mp şi 1.000 mp). Încă un teren, tot agricol, se află în localitatea Săruleşti din judeţul Călăraşi (9.692 mp). Trecem acum la terenurile intravilane – unul în Cârcea (601 mp) şi patru în Craiova ( 302 mp, 223 mp, 43 mp şi 65 mp). Ajungem la capitolul clădiri. Alin Demetrian este unicul proprietar al unei garsoniere şi al unui apartament în Bucureşti. Alături de soţie mai are trei apartamente şi o casă în Craiova, o casă în Cârcea şi încă un apartament în Năvodari, Constanţa. Medicul spune că nu deţine nicio maşină, fiindcă a vândut două autoturisme, în septembrie 2021, şi a încasat pe acestea 18.700 de euro”, scria, în octombrie 2022, Gazeta de Sud. De altfel, medicul se lăuda pe Facebook cu mașinile sale scumpe.

Pacienții de la oncologie, puși să își facă singuri curat Foto: Expres de Banat
Eveniment

Pacienții de la oncologie, puși să își facă singuri curat

La spitalul județean din Reșița, pacienții de la oncologie au fost puși să își facă singuri curat, întrucât infirmierele sunt în concediu. Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, a spus că va demite managerul spitalului. Totuși, Dunca l-a mai demis pe acest manager, dar acesta a câștigat în instanță și a revenit în funcție. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pacienții de la oncologie, puși să își facă singuri curat „O pacientă de 92 de ani îşi mătură singură salonul în care este internată! Aşa arată realitatea Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa. În compartimentul de Interne 2-Cardiologie, de 3 zile nicio infirmieră nu a mai intrat, pacienţii fie sunt ajutaţi de medici şi asistente, fie se descurcă pe cont propriu, la fel cum o face si această doamnă care în ciuda problemelor grave de sănătate a pus mâna pe mătură”, arată Radio Reșița. „Scene revoltătoare şi în salonul alăturat. Un bărbat a fost nevoit să aibă grijă de tatăl său. De 3 zile, petrece ore bune la căpătâiul bolnavului care nu se poate deplasa singur. Bărbatul face curat în salon, îl ajută cu menajul şi a învăţat să schimbe chiar şi plosca. În continuare la Spitalul din Resita, pacienţii internati fie sunt nevoiţi să-şi cumpere singuri medicamentele, fie o fac medicii din propriul buzunar, ne-o confirmă un alt pacient”, mai arată acest post de radio. Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, a declarat că managerul spitalului, Alina Stancovici, este foarte greu de demis. „Eu l-am schimbat, a revenit, pus de instanță, acum îl schimb din nou. Eu am spus încă de când a fost dată sentința că nu pot închide ușa doamnei manager... Eu știu că nu este bună și nu are interes”, a explicat Romeo Dunca. La 31 martie, el a spus că raportul corpului de control arată că în spitalul din Reşiţa există secţii în care doar cheltuielile de personal sunt mult mai mari decât veniturile recuperate de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, fără a mai lua în considerare cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare. Citește și: Fostul primar din Alba Iulia, Mircea Hava, critică intenția de a se renegocia PNRR: „Renegocierea negocierii taman când e mai bine să primeşti ce ai cerut, în schimbul la ce ai promis că faci” Tot Dunca a explicat că înlocuirea managerului de la spital se poate face doar cu avizul Consiliului de Administrație.

Criza de medicamente continuă, iar ministrul Rafila spune că este o problemă europeană
Eveniment

Criza de medicamente continuă

Criza de medicamente continuă: lipsesc medicamente imunosupresoare, vitale pentru pacienții cu transplant. Preşedintele Asociaţiei Transplantaţilor din România a declarat pentru News.ro că pacienţii care au făcut diferite tipuri de transplant trec prin momente dificile pentru că fie găsesc foarte greu medicaţia imunosupresoare esenţială după intervenţie, fie nu o găsesc deloc şi atunci pacienţii sunt nevoiţi să se împrumute între ei. Citește și: Pacienţii cu epilepsie nu au acces la medicamente. A crescut numărul celor care ajung la spital cu forme decompensate de boală Criza de medicamente continuă De câteva luni, însă, cei care recurg la această metodă nu mai pot înapoia medicamentele pentru că acestea nu se mai găsesc în farmacii. Beatrice Speteanu, farmacist, atrage atenţia că lipseşte aproape toată gama de medicamente de care pacienţii au nevoie după transplant. Iar printre motivele care au dus la această situaţie fără precedent ar fi, conform spuselor acesteia, preţul prea mic al medicamentelor, care duce la exportul paralel al acestora, precum şi probleme legate de materia primă din care se fac medicamentele, probleme care există şi la nivel european. Ministrul Sănătăţii a declarat joi la Timişoara că această criză a medicamentelor nu este specifică României, ci se manifestă la nivelul întregii Uniuni Europene. Rafila a precizat şi că în ţară s-au luat măsuri concrete care să ducă la rezolvarea acestei crize, precum reglarea taxei clawback, alinierea preţurilor pentru medicamentele generice, ieftine, măsuri despre care Ministrul Sănătăţii a spus că speră să fie acceptate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Farmacist: criză fără precedent în ultimii zece ani „Deja, de la sfârşitul anului trecut, vorbim aproape de toată gama de medicamente care se folosesc post transplant. Imunosupresoarele, antiviralele care se folosesc pentru prevenţie, aici ar fi ciclosporina în ambele concentraţii , 25, 50, valganciclovirul care este antiviralul care să prevină o infecţie cu citomegalovirus la pacienţii care au suferit un transplant, sirolimus, medicament tot de transplant, acesta aproape nu se găseşte deloc, iar din celelalte variante, tacrolimus, cele mai folosite, le găsim foarte greu. Motivele pot fi unele destul de multe, avem şi unele care se produc local, în principal ar putea să fie preţul, preţul prea mic care face şi piaţa din România atractivă pentru exportul paralel, poducătorii autohtoni care nu mai pot să producă în pierdere şi de asemenea sunt probleme şi la nivel european, tot de producţie, cu materiile prime. Sunt pacienţi din toată ţara care trimit reţetele, ar fi în stare să vină şi din Timişoara şi din Arad dacă cumva ar găsi în Bucureşti, pentru că este foarte important să nu întrerupă tratamentul. Întrerup, cumpără, reţetele de post transplant sunt cu un număr foarte mare de comprimate şi sunt pe trei luni, vorbim inclusiv de 400 de comprimate într-o poziţie şi au vreo 5-6 poziţii. Se întâmplă acum destul de frecvent să nu avem toată cantitatea şi să nu putem elibera gratuit nici măcar pe o lună şi sunt pacienţi care cumpără doar ca să nu rămână fără tratament, cumpără fracţiile rămase în farmacii. În mod normal pentru medicamente post transplant nu existau aceste probleme, pe oncologie este cel mai frecvent, dar la post transplant nu, a mai fost cred acum zece ani o criză la fel, cu tacrolimul, cu eliberare prelungită, dar nu ca acum”, a explicat Beatrice Speteanu, farmacist.

Șpagă în jumătate din spitalele românești (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șpagă în jumătate din spitalele românești

Șpagă în jumătate din spitalele românești. În 55% dintre spitalele din România pacienţii au declarat în ianuarie, prin intermediul chestionarelor puse la dispoziţie de Ministerul Sănătăţii, că vor să raporteze responsabilului anticorupţie faptul că li s-a cerut şpagă în bani sau sub formă de atenţii. Șpagă în jumătate din spitalele românești Pe ţară, procentul celor care voiau să raporteze corupţia a fost de 2,2% din totalul pacienţilor care au completat sondajele. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Iar majoritatea covârşitoare a pacienţilor care vor să se întâlnească cu responsabilul anticorupţie (83%) fuseseră trataţi în doar 7% dintre spitalele ţării (adică 23 din 338). Citește și: Date șocante despre pensiile ne-speciale: după 35 de ani de muncă, un pensionar obișnuit are o pensie de circa 45% din salariu. Unii pensionari speciali au pensie peste ultimul salariu Din judeţul Iaşi intră în această “elită” a şpăgii Institutul Regional de Oncologie, spital în care în luna ianuarie şapte pacienţi (dintr-un total de 29 pe tot judeţul) erau hotărâţi să raporteze corupţia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pacienți cu stimulatoare din cadavre, morți (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Pacienți cu stimulatoare din cadavre, morți

Pacienți cu stimulatoare din cadavre, morți. Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București a precizat, în motivarea arestării preventive pentru 30 de zile a medicului Dan Tesloianu, că arestarea preventivă „se impune în mod evident,(...) cu necesitate”. Pacienți cu stimulatoare din cadavre, morți Judecătorul mai precizează, în motivare, că nu a fost convins de apărarea medicului ieșean și lasă de înțeles că urmărirea penală poate să se ducă către fapte mult mai grave, dacă procurorii vor putea dovedi că unele morți suspecte pot fi legate de folosirea dispozitivelor recoltate de la cadavre. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Judecătorul de drepturi și libertăți nu poate primi - la acest moment procesual incipient al anchetei - concluziile apărătorului ales al inculpatului referitoare la faptul că dispozitivele medicale refolosite au salvat vieți, cât timp din ansamblul probator reiese că din contră, multe dintre persoanele care au primit astfel de dispozitive au manifestat stări de rău ori chiar au decedat la scurt timp, urmând ca pe cale de anchetă să se stabilească dacă se poate stabili un raport de cauzalitate între acțiunile inculpatului și alterarea sănătății pacienților. Citește și: EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen, un tânăr politruc PNL fără nici o calificare în domeniu. CV-ul arată că a fost șomer, agent de vânzări de medicamente, numit politic în CA-uri în energie, consilier județean La acest moment însă, numărul persoanelor a căror stare de sănătate s-a înrăutățit ca urmare a folosirii unor dispozitive medicale prelevate de la persoane decedate/având proveniență incertă, resterilizate, nu poate fi ignorat și creează suspiciunea că infecțiile medicale sau decesul unor pacienți ar putea avea legătură cu activitățile desfășurate de și din dispoziția inculpatului”, se menționează în concluziile judecătorului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pacienți cu stimulatoare din cadavre, panicați (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pacienți cu stimulatoare din cadavre, panicați

Pacienți cu stimulatoare din cadavre, panicați. Ancheta procurorilor și dezvăluirile din presă cu privire la scandalul stimulatoarelor cardiace reutilizate de la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași au generat un val de panică în rândul pacienților. Pacienți cu stimulatoare din cadavre, panicați Miile de persoane care au avut implantat un stimulator cardiac sau un defibrilator în ultimii cinci ani au rămas cu o întrebare – ce ne facem dacă avem un aparat „second hand” în piept și nu știm? Alții au avut tot felul de probleme medicale după momentul în care au suferit o intervenție în ultimii cinci ani. Citește și: Medicul care refolosea stimulatoare cardiace de la cadavre, arestat. A pus ilegal câte un stimulator pe săptămână timp de cinci ani Și își pun întrebarea dacă motivul pentru care nu s-au simțit bine și a fost nevoie să facă vizite repetate la medic nu este legat de proveniența dispozitivului medical implantat la Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Herjeu, omul PSD, apără oncologa șpăgară (sursa: Facebook/Radu Herjeu)
Justiție

Herjeu, omul PSD, apără oncologa șpăgară

Herjeu, omul PSD, apără oncologa șpăgară. Radu Herjeu a certat mai întâi presa pentru cum a tratat cazul oncologului Anca Dumitrovici Ababneh de la Spitalul Județean de Urgență Suceava, acuzată că ar fi luat zeci de șpăgi de la pacienți. Herjeu, omul PSD, apără oncologa șpăgară Apoi, fostul jurnalist, actual trimis al PSD în Consiliul de Administrație al Radio România, a "nunțat" chestiunea: "nu cumva există o diferență între condiționarea actului medical de șpagă și cadoul dat ca semn de mulțumire unui om care ți-a salvat viața"? Citește și: Cutremurător: într-o singură oră, doctorița oncolog de la Suceava putea lua nouă șpăgi ca să elibereze rețete pentru bolnavii de cancer. Media: o șpagă la un sfert de oră Herjeu a sugerat și că medicul de la Suceava nu ar fi luat șpăgi, ci doar ar fi fost recompensată de pacienți fericiți și a invocat (într-o intervenție la Metropola TV) pentru această informație un medic psihiatru vedetă pe Facebook, Gabriel Diaconu, care la rândul lui a apărat-o pe oncologă (deși Diaconu habar nu are cum s-au întâmplat lucrurile la Suceava). Citește și: Misteriosul credit de 82.000 de euro pe doar cinci ani al doctoriței oncolog șpăgare de la Suceava. De ce avea nevoie de bani de la bancă, deși câștiga peste 100.000 de euro pe an, fără cash-ul din mită? "Unii sunteți atât de proști" "Din păcate, subiectul recent cu doctorița de la Suceava care ar fi luat peste 60 de șpăgi ca să trateze pacienții bolnavi de cancer a fost tratat mai mult în stil tabloid, isterico-generalizator. Ca la noi. Dincolo de revolta pe care comportamentul unui astfel de ”medic”, dacă se va dovedi real, dincolo de acuzațiile aduse, societatea românească ar trebui să dezbată și să decidă dacă nu cumva există o diferență între condiționarea actului medical de șpagă și cadoul dat ca semn de mulțumire unui om care ți-a salvat viața. Am comentat ceva mai pe larg la Retrospectiva Săptămânii, la Metropola TV. PS. Am restricționat comentariile pentru cei din afara listei mele pentru că unii sunteți atât de proști încât niciun medic nu vă poate face bine, cu sau fără șpagă!", a scris Herjeu pe Facebook, ca rezumat al vorbelor sale de la TV.

Valul șase de COVID se instalează (sursa: Facebook/RO Vaccinare)
Justiție

Valul șase de COVID se instalează

Valul șase de COVID se instalează. În unităţile sanitare de profil sunt internate 2.975 de persoane cu COVID-19, cu 230 mai multe faţă de ziua precedentă, a informat, duminică, Ministerul Sănătăţii. Valul șase de COVID se instalează La ATI sunt trataţi 186 de pacienţi, cu 16 mai mult faţă de ziua anterioară, dintre care 156 sunt nevaccinaţi anti-COVID. Din totalul pacienţilor internaţi, 483 sunt minori, 480 fiind pe secţii, 43 mai mulţi faţă de ziua anterioară, şi trei la ATI, la fel ca în ziua anterioară. În ultimele 24 de ore au fost raportate patru decese în rândul pacienţilor cu COVID-19 (trei bărbaţi şi o femeie). Toți pacienții morți, nevaccinați Dintre cele patru decese, unul a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 de ani, unul - la categoria de vârstă 50-59 de ani şi două - la categoria de vârsta peste 80 de ani. Potrivit Ministerului Sănătăţii, trei dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, iar pentru un pacient nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent. Citește și: Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate De asemenea, toţi pacienţii care au decedat erau nevaccinaţi. De la începutul pandemiei şi până în prezent, 65.857 persoane diagnosticate cu COVID-19 au decedat.

Topul spitalelor din Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Topul spitalelor din Iași

Topul spitalelor din Iași. Fiecare al zecelea pacient care ajunge la un spital din judeţul Iaşi nu înţelege din explicaţiile medicului de ce suferă şi ce tratament trebuie să urmeze. Iar din fiecare o sută de pacienţi din Spitalele de Copii şi cel de Neurochirurgie din Iaşi 22 pleacă bombănind: sunt nemulţumiţi de serviciile medicale. Topul spitalelor din Iași Aceleaşi spitale sunt fruntaşe în topul insatisfacţiei pacienţilor, atunci când aceştia sunt rugaţi să aprecieze activitatea şi implicarea medicilor. În ce priveşte curăţenia, Spitalul de Copii înregistrează un procent ruşinos: 26,5% dintre pacienţi (sau aparţinători), nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi de curăţenia din acest spital. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” Datele menţionate mai sus provin din chestionarele de satisfacţie completate de pacienţii din judeţul Iaşi în ultimul an întreg, şi publicate online pe pagina Guvernului României, sub denumirea “mecanismul de feedback al pacientului”. „Topul” realizat de Ziarul de Iaşi include însă şi alte date din chestionare. Inclusiv valoarea şpăgilor sau atenţiilor oferite în spitale la Iaşi, un clasament cu adevărat plin de surprize. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Operațiile nereușite, între malpraxis și ghinion (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Operațiile nereușite, între malpraxis și ghinion

Operațiile nereușite, între malpraxis și ghinion. Probabil unul dintre cazurile-şcoală atunci când vorbim despre operaţii eşuate, erori medicale şi malpraxis este al doctorului Naum Ciomu. Operațiile nereușite, între malpraxis și ghinion Acesta, în 2004, a secţionat în trei bucăţi penisul unui bărbat ce venise pentru o operaţie de extirpare a unui testicul malformat. Instanţa a dat dreptate pacientului, care a primit despăgubiri de peste 500.000 de euro şi care a fost nevoit să treacă prin zeci de alte proceduri pentru a-şi reconstrui organul amputat de medic. Citește și: Valer Dorneanu, președintele CCR, prietenul Kremlinului: vizită neavizată în Rusia și premiu de la Sputnik Nu toate cazurile seamănă cu celebru caz "Ciomu", dar au existat mai multe instanţe în care eroarea medicală părea clară, dar nici Colegiul Medicilor şi nici judecătorii nu au dat dreptate pacienţilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Long-COVID, sindromul care chinuie pacienții. Sursă imagine: Inquam Photos - Octav Ganea
Justiție

Long-COVID sindromul care chinuie pacienții

Long-COVID, sindromul care chinuie pacienții. Pe grupurile de bolnavi COVID de pe Facebook, foarte mulți români se plâng că au rămas cu simptome ale coronavirusului mult timp după ce au trecut prin boală. Un sondaj publicat la începutul anului 2022 arată că mai bine de jumătate dintre pacienții cu COVID au rămas cu oboseală cronică, iar o treime se confruntă cu probleme neurologice și căderea părului. Astfel de simptome apărute în timpul bolii COVID-19 și care persistă la peste trei luni de la trecerea prin boală intră în sfera sindromului long-COVID. Cu toate acestea, 40 la sută din cei care acuză simptome nu merg la medic pentru investigații. Pe de altă parte, România nu are centre pentru tratarea pacienților post-COVID. Cei cu afectare pulmonară severă rămân internați în secțiile de pneumologie, iar cei cu simptomatologie mixtă sunt tratați ambulatoriu. Beatrice Mahler, medic pneumolog și manager al Institutului „Marius Nasta”, a explicat, pentru defapt.ro, că este necesară modificarea legislației pentru ca în secțiile de pneumologie să poată fi angajați kinetoterapeuți, care, împreună cu specialistul, să ajute la recuperarea pacientului cu boală respiratorie. Citește și: Vaccinarea anti-COVID se va face numai în cabinetele medicilor de familie Long-COVID, sindromul care chinuie pacienții: „Am patru luni de când am avut COVID. M-am săturat de umblat pe la doctori” „Am patru luni de când am avut COVID. M-am săturat de umblat la doctori. Fiecare vizită la medic – două, trei pastille în plus și nimic nu ajută în starea asta”, scrie, pe un grup de pacienți de pe Facebook, o femeie. Enumeră pastilele pe care le ia acum, apoi alte simptome pentru care nu a fost încă la medic și îi întreabă pe ceilalți pacienți la ce doctori să mai meargă. „Am avut o formă ușoară, însă efectele pe termen lung își fac simțită prezența. Sunt zile în care mă simt ciudat, amețită, ca și cum odihna nu ar fi fost suficientă, mă simt lipsită de energie, nu pot să mănânc nici foarte mult, deoarece repornesc simptomele intestinale”, scrie o tânără, care a avut boala în urmă cu an. O altă femeie îi scrie că și ea se confruntă de un an și jumătate cu aceleași simptome. „Mă și bucur - Doamne, iartă-mă - când mai citesc că și alții trec prin așa ceva, deoarece câteodată mă întreb dacă nu am luat-o razna”. Un bărbat se plânge de „dureri de cap groaznice” cu care a rămas după COVID și cere sugestii de tratament, pe un alt grup de pacienți. Unii îi recomandă pastile, alții, să meargă la medic. O femeie îi scrie: „Eu nici acum, la un an și jumătate de la COVID, nu am scăpat de ele, zilnic am dureri groaznice”. Alți oameni se plâng de dureri de dinți sau de oase. Unii au spasme musculare și așteaptă controalele la neurolog, vedere încețoșată, o tuse persistentă. „Nu știu ce să mai fac”, scrie o tânără, la mai bine de o lună de la trecerea prin boală. Alții reclamă „înțepături în inimă, probleme cu tensiunea sau cu respirația. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a trecut în revistă peste 200 de simptome post-COVID, reținând că o pătrime dintre pacienții COVID vor avea simptome post-COVID cel puțin încă o lună de la trecerea prin boală, iar unul din 10 reclamă o stare de rău după 12 săptămâni. Această simptomatologie este descrisă ca „long-COVID”. AICI, explicațiile despre long-COVID din partea OMS. Long-COVID, o simptomatologie extrem de variată. Oboseala, cel mai frecvent simptom „Foarte mulți dintre pacienții care au trecut prin COVID, fie că au fost forme ușoare, medii sau severe, prezintă, după trei luni de la infecția acută, încă cel puțin un simptom care deranjează. Statistica arată că cel puțin 80 la sută dintre persoanele care au făcut boala prezintă cel puțin un simptom sau mai multe sau o altă afecțiune legată de COVID sau un sindrom legat de această boală, care a apărut în timpul bolii acute, pentru că sunt mai multe mecanisme care pot declanșa acest sindrom post-COVID”, a explicat, pentru defapt.ro, dr. Virgil Musta, medic primar de boli infecțioase și șef de secție în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara. DR. Virgil Musta, de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara. Sursă: Inquam Photos - Virgil Simonescu „Cel mai frecvent simptom este astenia (oboseala). 52% dintre pacienți acuză oboseală pe o perioadă mai lungă de trei luni, dar sunt dureri de cap, tuse, dureri de mușchi, oase, o simptomatologie extrem de variată. Din cauză că boala COVID poate afecta aproape toate organele, apar manifestări pe toate sistemele. Cea mai frecventă manifestare este manifestarea pulmonară, pneumonia sau bronchopneumonia COVID, cu diferite grade de severitate, dar la nivelul inimii pot apărea miocardite, pericardite, sindroame ischemice. La nivelul sistemului nervos, apar zeci de simptome sau sindroame - fie în timpul bolii sau după boală, la nivelul rinichiului, al ficatului, apar manifestări care pot să persiste. Diabetul frecvent este decompensat sau, la pacienții care au predispoziție de a face diabet, declanșează diabetul în timpul bolii și rămân apoi cu acest diabet”, a atras atenția dr. Musta. Defapt.ro: Toți pacienții sunt îndrumați să-și facă niște controale după trecerea prin boală? Cum se procedează? Dr. Virgil Musta: Nu. În primul rând, pe pacienții care au afectare pulmonară dovedită prin radiografie în perioada acută se recomandă ca la trei luni să-și facă un control pentru a vedea nivelul de afectare pulmonară. Pentru pacienții care prezintă diverse simptome este recomandabil să se prezinte la medicul de familie, care să-I îndrume către specialiști, pentru că am auzit situații care – spre exemplu, au făcut miocardită și nu au fost diagnosticați în perioada acută a bolii, desi aveau simptomatologie, iar diagnosticul s-a pus după COVID, în perioada de convalescență a bolii. Atunci se recomandă ca o persoană care a avut alte simptome decât simptomatologia pulmonară să fie evaluată o perioadă de timp de către medicii specialiști din patologia respectivă (neurolog, cardiolog, gastroenterolog, dacă a avut afectare hepatică) astfel încât să ne asigurăm că această afectare nu evoluează, ci regresează în timp. Defapt.ro: Există programe, terapii pe care pacienții le pot accesa sau merg la medic și primesc tratament? Dr. Virgil Musta: Nu există un program special post-COVID, e de mers la medicul de familie, care poate recomanda el terapie sau poate să îl îndrume pe pacient spre medicii specialiști. Există programe de recuperare pulmonară, la pneumologie, dar nu există un program special, ci orice pacient care are o boală cronică pulmonară poate beneficia de programele de recuperare pulmonară. Sunt importante și cred că sunt necesare (programele de recuperare post-COVID, n.r.), dar nu știu să existe în momentul de față într-un program national, cum este programul national HIV-SIDA, programul de diabet sau alte programe naționale finanțate separat de Ministerul Sănătății. Pacienții post-COVID cu simptome mixte au nevoie de recuperare respiratorie La Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Capitală, sunt îngrijiți în continuare atât pacienți post-COVID care au rămas cu o afectare pulmonară importantă, în secțiile de pneumologie, dar și cei cu simptomatologie mixtă, care pot fi tratați ambulator, în baza unei trimiteri de la medicul de familie. „Avem o categorie de pacienți post-COVID care sunt severi, sunt cei care nu reușesc să fie externați din COVID și să meargă acasă și trebuie să-și continue spitalizarea în secția de pneumologie, sunt pacienți cu o afectare pulmonară important și cu comorbidități, care dezvoltă insuficiență respiratorie. În valul cinci, numărul lor a fost net scăzut față de valul patru. Avem o altă categorie de pacienți care au avut forme severe de boală, reușesc să fie externați după trecerea prin COVID cu stare generală ameliorată, dar, pe fondul imunosupresiei indusă de boala COVID, revin spre spital cu pneumonii importante, care declanșează de regulă fenomene de insuficiență respiratorie acută. Sub tratament, evoluția lor este bună, dar de cele mai multe ori necesită internare. Există o a treia categorie de pacienți care rămân cu o simptomatologie mixtă și respiratorie, care nu necesită internare - tuse, oboseală la efort, de regulă, asociate cu simptome generale de tip oboseală importantă, dureri musculare, căderea părului, simptomatologie care se remite în timp. Și la acești pacienți evaluarea este pe spitalizarea de zi, recomandăm program de recuperare respiratorie și, obligatoriu pentru această categorie de pacienți, recomandăm și evaluarea cardiologică, pentru că, de multe ori, dispneea nu are doar o cauză respiratorie, pulmonară, ci și cardiac”, a explicat, pentru defapt.ro, Beatrice Mahler, medic primar pneumolog și manager al Institutului „Marius Nasta”. Dr. Mahler a arătat că, în prezent, cei mai mulți pacienți sunt cei cu simptomatologie mixtă, pentru că „în ultimul val, formele de afectare nu au necesitat internare, oarecum proporția (de pacienți, n.r.) este similară cu tipul de afectare pe care au avut-o pacienții în perioada de boală acută”. DR. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București. Sursă: Inquam Photos - Octav Ganea Cum se face recuperarea la pacientul cu sindrom long-COVID Pentru recuperare, la Institutul „Marius Nasta” se folosește ghidul elaborat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Ghidul a fost tradus de spital în limba română și este disponibil AICI. „Noi utilizăm ghidul OMS, care, mai ales în prima perioadă după trecerea prin boală, recomandă exerciții care să nu impună un efort important, pentru că știm că sindromul post-COVID presupune de cele mai multe ori afectare multisistemică, iar recuperarea trebuie să se facă lent. Sunt exerciții aparent simple, dar care, făcute cu o anumită constanță și o anumită frecvență de repetare, cresc toleranța la efort și ne interesează ca pacientul să-și reia, încet-încet, activitatea lui zilnică, să nu mai fie dependent de o altă persoană, să își poată desfășura activitățile cu care era obișnuit înainte de trecerea prin boală”, a explicat dr. Mahler. Defapt.ro : La Institutul „Marius Nasta” este un centru de recuperare post-COVID? Sau recuperarea se face în cadrul secției de pneumologie? Dr. Beatrice Mahler: În acest moment, lucrurile sunt blocate în Institutul „Marius Nasta”, pentru că avem secția COVID deschisă pe nivelul 2 de reziliență, cu centrul de evaluare. Recuperarea o putem face în secțiile de pneumologie, la pacienții care sunt internați avem recuperarea din secțiile de pneumologie și avem și un program de reabilitare pulmonară cu kinetoterapeuți și în ambulator. Acolo, pacienții nu trebuie să fie internați, pot să vină să învețe un anumit set de exerciții cu kinetoterapeutul și le pot urma ulterior acasă. Exercițiile nu sunt grele, dar e necesară o evaluare a capacității pulmonare înainte și la finalul exercițiilor, care ar trebui să se întindă pe minim opt săptămâni. Defapt.ro: Este nevoie de trimitere la medicul de familie? Dr. Beatrice Mahler: Pentru spitalizarea de zi, da, este nevoie de trimitere de la medicul de familie, pentru că presupune consult, un set minim de investigații, de sânge, pentru a vedea bilanțul hematologic, funcția hepatica, funcția renală, un examen radiologic și evaluarea funcției respiratorii, care este important. Cu siguranță pacienții au ca indicație și electrocardiografie, dar cu mențiunea că facem doar un screening și în momentul în care observăm că pacientul are simptomatologie sugestivă, modificări electrocardiografice, recomandăm un consult cardiologic care poate fi făcut tot la „Marius Nasta”, pentru că în ambulator avem medic cardiolog care poate să asigure acest consult. Fragment din Ghidul OMS, tradus de Institutul „Marius Nasta” din Capitală. Este nevoie de kinetoterapeuți în secțiile de pneumologie Defapt.ro: Credeți că ar fi necesar să avem centre de recuperare post-COVID? Am văzut că în alte țări se fac. Dr. Beatrice Mahler: Din punctul meu de vedere, recuperarea respiratorie este obligatorie pentru toate afecțiunile pulmonare și cred că este momentul să privim recuperarea respiratorie ca și parte componentă a tratamentului oricărei afecțiuni pulmonare pentru că orice pacient care ajunge în spital cu o boală pulmonară în primul rând nu va avea toleranță la effort, pentru că nu va mai poate respira. Asta înseamnă câteva zile de repaos, câteva zile în care el se decondiționează și acești pacienți care sunt vârstnici, au afecțiuni cronice, dacă nu reușesc să-și mențină activitatea zilnică, au o scădere a masei musculare extrem de importantă. Prin urmare, este foarte bine ca din primele momente în care medicul consider că afecțiunea respiratorie s-a stabilizat, pacientul să beneficieze de ajutorul kinetoterapeutului. Nu este recuperarea medicală la care mă refer eu cea pe care o recomandă medicul de balneofizioterapie, care se face în centre de recuperare pe care le are România, în stațiunile pe care le avem, vorbesc despre recuperarea sub supravegherea medicului pneumolog, prin exerciții pe care le supraveghează kinetoterapeutul, astfel încât de cele mai multe ori, din studiile care sunt în acest moment la nivelul Uniunii Europene, se evidențiază că pacientul își crește toleranța la efort mai repede, datorită kinetoterapiei, și recuperarea și externarea lui se face mult mai rapid. De asemenea, aceste programe de recuperare respiratorie, dacă sunt efectuate anual, asigură pe termen lung un beneficiu. Termen lung în boala respiratorie înseamnă să nu ți se interneze pacientul în următorul an cu altă acutizare, pentru că la fiecare acutizare, de câte ori el necesită tratament antibiotic, practic se pierde o parte din funcția pulmonară, care nu se mai recuperează. Plămânul nu se reface. Se vindecă, dar nu se reface. Defapt.ro: Dar noi avem astfel de programe de recuperare respiratorie? Dr. Beatrice Mahler: Pe site-ul spitalului „Marius Nasta” o să vedeți ghidul de recuperare al pacientului COVID (OMS) tradus în limba română, avem și o broșură cu sfaturi pe care o dăm pacienților noștri post-COVID. Sunt multe centre de pneumologie din România care au astfel de programe, însă, din păcate, în acest moment, legislația pe care o are România nu ne permite să angajăm kinetoterapeuți în secțiile de pneumologie. Sigur, probabil că Ministerul Sănătății, care cunoaște această situație, din câte am înțeles, lucrează la modificări legislative, și aștept să văd care sunt propunerile, pentru că sistemul de reorganizare, sistemul de structură de personal dintr-o unitate sanitară nu a fost modificat din 2010, iar medicina și procedurile medicale și procedurile de tratament s-au schimbat și adaptarea sistemului românesc este obligatorie în acest moment. Defapt.ro: Deci, soluția ar fi acum schimbarea legislației, pentru a putea fi angajați kinetoterapeuți în secții. Dr. Beatrice Mahler:Da, ca să putem face compartimente de recuperare respiratorie în care pacientul cu boală pulmonară, sub îndrumarea medicului pneumolog și cu exercițiile efectuate cu kinetoterapeutul, să poată să-și câștige mai repede independența. Defapt.ro: Asta ar fi valabil pentru toate bolile pulmonare, nu doar pentru COVID? Dr. Beatrice Mahler: Da, absolut, pentru toate bolile pulmonare. Sistemul există în Franța, nu am inventa nimic, pur și simplu am aduce plusvaloare și plus calitatea actului medical, pentru că actul medical în spital nu trebuie făcut exclusiv de medic, sigur, prescripția medicală, diagnosticul sunt obligatorii să fie făcute de medic, dar pacientul are nevoie de psiholog, de kinetoterapeut, de nutritionist. UMF „Carol Davila” pregătește acest tip de asistență medical superioară, trebuie doar să deschidem oarecum sistemul pentru ca acești oameni să vină în echipă, alături de medic. Nu avem o statistică oficială cu numărul de români care se luptă cu sindromul long-COVID România nu are o statistică privind numărul de pacienți care au trecut prin COVID și care se confruntă cu long-COVID, a arătat medicul Virgil Musta, care a atras atenția că în România nu există educația de a merge la doctor cel puțin o dată pe an pentru o evaluare, de aceea este greu de obținut o statistică. În opinia dr. Musta, cei care merg la doctor cu simptome long-COVID sunt cei care „probabil au simptome care îi deranjează foarte mult”. Un indicator referitor la numărul românilor care se confruntă cu long-COVID îl reprezintă relatările de pe grupurile de pacienți de pe Facebook, a arătat dr. Musta. Medicul a atras, însă, atenția că pericolul cu grupurile de pacienți este că, în loc să se adreseze specialistului, „se adresează medicului Facebook, ceea ce este periculos”. 60% din pacienți s-au informat despre long-COVID de pe Facebook. 40% nu s-au dus la un control, deși aveau sechele după boală Un sondaj efectuat în ianuarie 2022 de Asociația „Din grijă pentru client”, efectuat pe 220 de pacienți care au avut COVID-19, arată că 57 la sută se confruntă după trecerea prin boală cu oboseala cronică, iar o treime vorbește despre probleme neurologice și căderea părului. Un pacient din cinci s-a plâns de afecțiuni respiratoria, cardiovasculare sau dureri musculare. Peste 45 la sută dintre pacienții din sondaj au rămas cu probleme de anxietate sau depresie, însă doar 8 la sută au apelat la consiliere psihologică. 60 la sută dintre pacienți au citit informații despre long-COVID pe rețelele de socializare, iar 19 la sută au primit o recomandare de la medicul de familie pentru o evaluare post-COVID. Aproape 40 la sută dintre pacienți nu au făcut nici o investigație, deși au acuzat simptome long-COVID.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră