joi 07 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: organizație

4 articole
Eveniment

Anda Filip, prima femeie la conducerea UIP: ce este această organizație și ce rol are

Românca Anda Filip a fost aleasă secretar general al Uniunea Interparlamentară, marcând un moment istoric: este prima femeie care ocupă această funcție de la înființarea organizației, în urmă cu 137 de ani. Anunțul a fost făcut oficial duminică, printr-un comunicat al UIP. Alegere cu un scor categoric la Adunarea de la Istanbul Decizia a fost luată în cadrul celei de-a 152-a Adunări a UIP, desfășurată la Istanbul, între 15 și 19 aprilie, la invitația Marea Adunare Națională a Turciei. Citește și: VIDEO Sociologul Sebastian Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în șase luni din partea noilor șefi ai parchetelor Anda Filip a câștigat alegerile cu un scor clar, 72% din voturi, devansându-i pe ceilalți trei candidați înscriși în cursă. Va prelua mandatul de la Martin Chungong Noua secretară generală îl va succeda pe Martin Chungong, al cărui al treilea și ultim mandat de patru ani se va încheia la 30 iunie 2026. Prin această numire, Anda Filip devine al nouălea secretar general al organizației. Experiența diplomatică a Andei Filip Cariera Andei Filip este strâns legată de activitatea UIP și de diplomația românească. Între 2003 și 2011, a fost observator permanent al UIP pe lângă Națiunile Unite, la New York. De-a lungul timpului, a ocupat funcții-cheie: - secretară în cadrul a 25 de Adunări UIP - secretară a comisiilor permanente pentru pace și securitate internațională - responsabilă pentru relațiile cu Națiunile Unite În paralel, a avut o carieră diplomatică importantă în cadrul Ministerului Afacerilor Externe din România, inclusiv: - ambasador și reprezentant permanent pe lângă organizații internaționale la Geneva - ministru consilier la Ambasada României din Washington - purtător de cuvânt al MAE O funcție cu tradiție și laureați Nobel Funcția de secretar general al UIP are o istorie prestigioasă. Primii doi titulari ai postului, Albert Gobat și Christian Lange, au fost distinși cu Premiul Nobel pentru Pace în 1902 și, respectiv, 1921. Ce este UIP Alegerea Anda Filip în funcția de secretar general al Uniunea Interparlamentară readuce în atenție o instituție mai puțin vizibilă în spațiul public, dar cu o prezență constantă în arhitectura relațiilor internaționale. Funcția nu este una politică în sens clasic, ci una de coordonare administrativă și strategică a activității organizației. Fondată în 1889 și cu sediul la Geneva, Uniunea Interparlamentară este cea mai veche organizație internațională care reunește parlamente naționale. În prezent, aceasta include 183 de state membre și mai multe organizații parlamentare regionale. UIP funcționează ca o platformă de cooperare între legislativul statelor, în paralel cu diplomația clasică desfășurată de guverne. Activitatea sa vizează teme precum: - promovarea democrației parlamentare - respectarea drepturilor omului - susținerea dialogului internațional - implicarea parlamentelor în procese globale, inclusiv în colaborare cu Națiunile Unite Cum devine un stat membru al UIP UIP nu are membri individuali (persoane), ci membri instituționali: parlamentele naționale. Pentru a deveni membru, procesul este relativ simplu și mai degrabă formal. Parlamentul unui stat transmite o cerere de aderare. Cererea este analizată și aprobată de organismele UIP (în special Consiliul director). Statul devine membru cu drepturi depline. Nu există criterii extrem de restrictive, dar, în principiu, este necesar ca statul să aibă un parlament funcțional. În practică, UIP include atât democrații consolidate, cât și regimuri mai puțin democratice, ceea ce reflectă obiectivul său de a menține dialogul global și de a nu exclude dialogul între state. Cine finanțează Uniunea Interparlamentară Bugetul Uniunea Interparlamentară provine în principal din trei surse: 1. Contribuțiile statelor membre (principala sursă) Fiecare parlament membru plătește o contribuție anuală. Valoarea acesteia este stabilită în funcție de capacitatea economică a statului. Există un sistem de contribuții diferențiate (statele mai bogate plătesc mai mult). Această sursă este coloana vertebrală financiară a organizației. 2. Contribuții voluntare și donații UIP primește fonduri suplimentare de la: - guverne - organizații internaționale - agenții de dezvoltare Aceste contribuții sunt, de regulă, direcționate către proiecte specifice (de exemplu: programe pentru consolidarea parlamentelor din state fragile sau inițiative privind egalitatea de gen). 3. Parteneriate instituționale Organizația colaborează cu instituții precum Națiunile Unite sau alte organisme internaționale, care pot finanța anumite programe sau activități comune. Ce înseamnă acest model de finanțare Acest tip de finanțare are câteva consecințe importante. În primul rând, UIP este dependentă în mare măsură de statele membre, ceea ce îi limitează independența totală. Nu are resurse comparabile cu marile organizații internaționale (precum ONU sau Banca Mondială). Își concentrează activitatea pe proiecte de cooperare și dialog, nu pe intervenții directe. În același timp, faptul că este finanțată în principal de parlamente îi conferă o anumită legitimitate: organizația funcționează, în esență, pe baza contribuției și participării membrilor săi. Rolul UIP în relațiile internaționale Spre deosebire de organizațiile interguvernamentale, UIP nu are competențe decizionale directe în gestionarea conflictelor. Influența sa este una indirectă și se exercită prin facilitarea dialogului între parlamentari din diferite state. Literatura de specialitate descrie acest tip de activitate drept „diplomație parlamentară”, un mecanism complementar negocierilor oficiale. Conform unor studii, astfel de mecanisme sunt esențiale în ceea ce se numește „track diplomacy” – un nivel intermediar de dialog, care nu înlocuiește negocierile oficiale, dar le pregătește. Un exemplu frecvent invocat este perioada Războiul Rece, când reuniunile UIP au permis contacte între parlamentari din blocuri opuse, într-un context în care dialogul oficial era limitat. De asemenea, organizația a adoptat poziții critice față de regimul de apartheid din Africa de Sud și a susținut reintegrarea acesteia în comunitatea internațională după schimbările politice din anii ’90. În prezent, activitatea UIP include și: - monitorizarea cazurilor de parlamentari persecutați - elaborarea de rapoarte privind reprezentarea femeilor în politică - organizarea de reuniuni tematice pe subiecte globale Relevanța actuală a organizației Relevanța UIP este legată în principal de capacitatea sa de a menține un cadru de dialog între parlamente, inclusiv în situații în care relațiile diplomatice oficiale sunt tensionate. Totuși, impactul său depinde de disponibilitatea statelor membre de a participa activ și de a transpune recomandările în politici concrete. Organizația nu are mecanisme de sancțiune și nu poate impune decizii, ceea ce limitează influența sa directă. Cu toate acestea, contribuie la stabilirea unor standarde și bune practici în domeniul parlamentar.

Anda Filip, la conducerea UIP (sursa: ipu.org)
CSALB aduce câștiguri clienților bancari (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Eveniment

Organizația care smulge 150.000 de euro lunar băncilor în numele clienților nemulțumiți

Tot mai mulți români aleg să își rezolve conflictele cu băncile prin Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), în loc să meargă în instanță. CSALB aduce câștiguri clienților bancari Datele din 2025 arată că cei care au intrat în negocieri au obținut, în medie, câștiguri de aproximativ 3.700 de euro per dosar, fără costuri și fără procese de durată. Citește și: Judecătoarea Grațiela Milu, care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată ca la Antena 3 de colegii din CSM Doar anul trecut, beneficiile financiare rezultate din negocierile dintre consumatori și bănci au depășit 3,22 milioane de euro, iar din 2016 până în prezent suma totală a ajuns la 17,5 milioane de euro, potrivit datelor CSALB. Jumătate dintre dosarele soluționate au generat beneficii cuprinse între 1.000 și 5.000 de euro.  Continuarea, în Ziarul de Iași

Ungaria vrea Antifa declarată organizație teroristă (sursa: Youtube/Vice News)
Internațional

Ungaria cere UE să declare mișcarea Antifa organizație teroristă, după modelul SUA

Ungaria vrea Antifa declarată organizație teroristă. Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a cerut Uniunii Europene să urmeze exemplul președintelui american Donald Trump și să includă mișcarea Antifa pe lista organizațiilor teroriste. Ungaria vrea Antifa declarată organizație teroristă Declarația a fost făcută sâmbătă, printr-un mesaj publicat pe platforma X, în care oficialul ungar a subliniat necesitatea unei acțiuni comune la nivel european. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu „Ungaria este convinsă că, într-o problemă atât de crucială, Europa trebuie să își alinieze acțiunile cu cele ale Statelor Unite”, a scris Szijjarto, publicând și o scrisoare adresată șefei diplomației europene, Kaja Kallas. Argumentele Budapestei Szijjarto a descris Antifa drept „o rețea violentă de extremă stânga”, acuzând gruparea că a comis atacuri brutale pe teritoriul Europei, inclusiv la Budapesta. Oficialul a criticat și lipsa de cooperare din partea altor state membre UE, care ar fi refuzat să extrădeze suspecții în Ungaria. „Spre marele nostru regret, suspecții au scăpat ulterior de justiție găsind refugiu în statele membre ale UE”, a subliniat acesta. Cazul Ilaria Salis, invocat de Szijjarto Ministrul a menționat exemplul activistei antifasciste italiene Ilaria Salis, arestată în februarie 2023 la Budapesta, alături de alți militanți, printre care activista germană Maja T. Aceștia protestau împotriva „Zilei de Onoare”, o comemorare anuală organizată de cercurile neonaziste. Salis a fost eliberată după ce a fost aleasă europarlamentar în iunie 2024, dobândind astfel imunitate parlamentară. Înainte de acest moment, ea petrecuse peste un an în arest la domiciliu în Ungaria. Apelul Ungariei vine la doar câteva zile după ce Donald Trump a declarat Antifa organizație „teroristă”, ca reacție la asasinarea activistului ultraconservator Charlie Kirk. Ce este Antifa Antifa este o mișcare radicală de extremă stânga care se autodefinește ca antifascistă. Născută în Statele Unite după alegerea lui Donald Trump în 2016, ea nu are lideri sau o structură formală, ci funcționează prin grupuri independente. Deși susținătorii săi afirmă că luptă împotriva extremismului de dreapta, Antifa a fost implicată în numeroase proteste marcate de violențe, ceea ce a generat dezbateri aprinse și apeluri, inclusiv la nivel politic, pentru a fi desemnată organizație teroristă.

Navalnîi, din închisoare, organizație anti-corupție internațională (sursa: dw.com)
Internațional

Navalnîi, din închisoare, organizație anti-corupție internațională

Navalnîi, din închisoare, organizație anti-corupție internațională. Potrivit canalului lui Navalnîi pe reţeaua Telegram, unde mesajele sale sunt postate prin intermediul avocaţilor care au acces la el, din consiliul noii organizaţii vor face parte fostul premier belgian Guy Verhofstadt, politologul Francis Fukuyama, jurnalista Anne Applebaum, laureată a premiului Pulitzer, precum şi soţia disidentului, Iulia Navalnîia. Navalnîi, din închisoare, organizație anti-corupție internațională Noua Fundaţie internaţională anti-corupţie va fi "complet transparentă şi clară" şi primele sale resurse le vor constitui cei 50.000 de euro primiţi odată cu Premiul Saharov pentru libertatea de gândire decernat anul trecut lui Navalnîi de Parlamentul European. Citește și: EXCLUSIV Dîncu îl trimite pe generalul Incicaș, șeful înzestrării Armatei, la Paris pentru a negocia rezolvarea licitației pentru corvete. Proiectul, prioritate zero pentru Franța "Ca întotdeauna, contăm pe ajutorul şi sprijinul dvs şi promitem că vom face treabă bună", a fost citat Navalnîi în social media. În iunie 2021, o instanţă rusă a scos în afara legii birourile reţelei regionale a lui Navalnîi şi Fundaţia Anticorupţie a acestuia, ambele considerate în prezent ca extremiste şi nedorite de către autorităţile ruse.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră