duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: onorariu

3 articole
Eveniment

Un judecător a fost avocat al mamei și i-a luat onorariu consistent

Un judecător a fost și avocat al mamei sale și i-a luat, cu chitanță, un onorariu consistent, de 10.000 de euro, scrie avocata Corina Popescu, într-un articol pe Lumea Justiției. Ea nu precizează numele judecătorului, dar arată că acesta are grad de judecător de curte de apel. Corina Popescu este avocat din 2000 și, printre alții, i-a reprezentat pe George Copos și Adrian Năstase. Un judecător de curte de apel avea, în septembrie 2023, potrivit transparenței salariale la Curtea de Apel București, un venit brut - salariu și multiple sporuri - între 25.000 și aproape 30.000 de lei pe lună. Citește și: Cine este fiica lui Piedone Popescu, pe care acesta ar fi vrut-o europarlamentar: a fost secretară, până a ajuns bugetară la Sectorul 4. Soțul, sărac, dar cu ceasuri de zeci de mii de euro Șefii de secții câștigă ușor peste 30.000 de lei pe lună, brut. Toți beneficiază de trei sporuri, pentru condiții grele de muncă, solicitare neuropsihică și asigurarea confidențialității. Un judecător a fost avocat al mamei și i-a luat onorariu consistent „S-a întâmplat ca un judecător – cu grad de Curte de Apel – să-și reprezinte mama în procese, solicitându-i acesteia și primind de la aceasta (pe chitanță) suma de aproximativ 10.000 euro cu titlu de onorariu. Nu contează, se pare, interdicția prevăzută expres de art. 10 alin. 3 din Legea nr. 303/2004, care prevede că «judecătorii și procurorii (…) nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat» și nici infracțiunea prevăzută de art. 25 alin. 2 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat - «exercitarea, fără drept, a oricărei activități specifice profesiei de avocat constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale». Trecând peste imoralul situației, personal, trăiam cu impresia (se pare greșită) că reprezentarea clienților în instanța și primirea unor sume de bani cu titlu de onorariu caracterizează activitatea avocaților și nu poate fi desfășurată de alte persoane, cu atât mai puțîn de judecători și procurori. Șase judecători (soluționând o cauză în prima instanța, apel și recurs) susțin că este perfect legal că un judecător, reprezentându-și ascendentul în instanța, să primească sume de bani (consistente) cu titlu de onorariu”, a scris avocata. Citește și: Selly și-a cumpărat Porsche 911 cu banii pe doi ani ai firmei lui: aproape 1,3 milioane de lei. În 2022, SRL-ul vlogger-ului a avut cifră de afaceri de 761.000 de lei Ea nu oferă nici un fel de detalii legate de acest caz.

Un judecător a fost avocat al mamei și i-a luat onorariu consistent Foto: Facebook CSM
Onorariu pentru câteva zile: 100.000 EUR (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Onorariu pentru câteva zile: 100.000 EUR

Speță civilă cu foarte multe semne de întrebare la Înalta Curte: cu numai câteva zile înainte de ultimul termen de judecată, o parte în dosar a pus 100.000 de euro cash pe masa unei case de avocatură în care activează unii dintre foștii colegi ai actualilor judecători ai instanței supreme. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Asociată în casa de avocatură este o fostă judecătoare de la Înalta Curte, admisă în Baroul București în septembrie 2022. Mai mult, la aceeași casă de avocatură este partener chiar fostul președinte al fostei Secții comerciale de la Înalta Curte, precum și un alt fost judecător de la ÎCCJ, admis în Baroul București în anul 2018. Faliment în instanță din 2011 În 2011, o companie înregistrată în România, Inter Distribution Company (IDC) SRL, controlată din Chișinău (de persoane cunoscute a avea legături cu cercurile politice înalte din Rusia), și-a cerut insolvența în instanță. Deși au trecut aproape 12 ani, dosarul de faliment nu a ajuns la final, iar luptele între creditori sunt dure. Alte procese civile au fost deschise pe lângă procesul principal. Într-unul din aceste procese secundare, unul dintre creditori, compania Lukoil România, se luptă cu IDC pentru rezilierea unui contract. Procesul se află în faza finală la Înalta Curte de Casație și Justiție. La penultimul termen de judecată, în octombrie 2022, în procedura de filtru, s-a decis ca termenul următor să aibă loc pe 1 martie 2023. Onorariu pentru câteva zile: 100.000 EUR + 7% Cu câteva zile înainte de termenul de pe 1 martie, termen de pronunțare, adică pe 22 februarie a.c., principalul creditor al Inter Distribution Company SRL, Big Logistic SRL (firmă de asemenea controlată din Chișinău) a propus "angajarea POPESCU & ASOCIAȚII S.p.a.r.l., conform condițiilor din Contractul de asistență juridică seria B nr. 2379852/22.02.2023 și Anexei la contractul de asistență juridică seria B nr. 2379852/22.02.2023 (publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. 3486/24.02.2023), onorariul forfetar de 100.000 euro +TVA urmând a fi plătit către casa de avocatură de către societatea Big Logistic SRL în calitate de unic asociat al societății Inter Distribution Company SRL.". În plus, în contract se prevede și un bonus de succes de 7%, adică peste un milion de euro. Toate aceste sume uriașe au fost contractate pentru reprezentarea la un singur termen de judecată, deși dosarul în cauză se află în fața instanțelor din 2015. Suma enormă, doar pentru prezență la proces După ce propunerea a fost aprobată, casa de avocatură a fost angajată pentru un onorariu de 100.000 de euro (la care se adaugă TVA) și 7% bonus de succes. Suma enormă a fost stabilită pentru ca avocații să reprezinte Inter Distribution Company SRL în instanță cu câteva zile înainte de termen. Inexplicabil, câtă vreme recursul fusese deja redactat de reprezentantul legal al IDC cu mult timp înainte, la ultimul termen de judecată nemaiputându-se formula noi motive de recurs sau dezvolta apărări noi. În cele din urmă, pronunțarea a fost amânată pentru 15 martie a.c. Potrivit portalului Înaltei Curți de Casație și Justiție, dosarul în care sunt părți Lukoil România SRL și Inter Distribution Company SRL este judecat de către un complet al Secției a II-a Civile. Șapte ani de succes de business Inter Distribution Company SRL (IDC), înființată la sfârșitul lui 2004 în București, a avut în primii ani de activitate cifre de afaceri de peste 100 de milioane de lei (peste 25 de milioane de euro) și nimic nu prevestea ce avea să urmeze după 2010. Activitățile principale ale companiei erau de comerț en-gros, în principal, și en-detail în patru supermarketuri, dar și de vânzări de bunuri alimentare și nealimentare și închirierea spațiului publicitar în stațiile de alimentare cu combustibil sub brand Lukoil. La jumătatea lui 2011, însă, Inter Distribution Company SRL și-a cerut insolvența în instanță, potrivit Newsweek România. Conform lichidatorului judiciar Delta IPURL, "efectele crizei s-au făcut resimțite în special în activitatea comercială, respectiv comerțul și serviciile prestate populației, ca urmare a înăspririi condițiilor de creditare care au condus la o diminuare a volumului de activitate în toate sistemele economice". Lichidatorul judiciar, suspect pentru ANAF Conform tabelului final al creditorilor, datoriile totale ale IDC erau de aproape 26 de milioane de lei, atât către stat, cât și către privați, în cea mai mare parte. Statul, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, a avut de la bun început suspiciuni în legătură cu toată procedura. În primă fază, ANAF nu a fost de acord nici măcar cu desemnarea Delta IPURL ca lichidator judiciar. Spre deosebire de creditorul Mizara Impex SRL (o companie din cercul de interese al lui Vladislav Chetrar, care are sediul la aceeași adresă cu asociatul unic al Inter Distribution Company SRL, Big Logistic SRL), care a votat, ca lichidator judiciar, "pentru DELTA IPURL și propunem onorariul de 4.500 lei+TVA/lună și un onorariu de succes de 7% din contravaloarea sumelor recuperate și a bunurilor aduse în averea debitoarei, precum și 10% din valoarea bunurilor valorificate aflate în averea debitoarei", ANAF s-a opus. Citește și: Cum a ajuns Ucraina o țară mai digitalizată decât România, în ciuda invaziei rusești sălbatice. Un ucrainean din doi este conectat online la sistemul public "ANAF solicită schimbarea lichidatorului judiciar DELTA IPURL desemnat provizoriu de judecătorul sindic cu practicianul în insolvență selectat de Comisia de selecție a practicienilor în insolvență agreați de ANAF, respectiv Management Reorganizare Lichidare SPRL cu onorariu lunar de 0 lei și onorariul de succes 1,5% din sumele obținute prin valorificarea bunurilor, exclusiv TVA", arată un Buletin al Procedurilor de Insolvență din 2011.

Scântei (CCR), bani publici ca notar (sursa: Facebook/Laura-Iuliana Scântei)
Investigații

Scântei (CCR), bani publici ca notar

Scântei (CCR), bani publici ca notar. Senatoarea Laura Iuliana Scântei, în calitatea de notar, a primit un onorariu de aproximativ 365.000 de lei de la Societatea de Administrare a Participațiunilor în Energie (SAPE). Notarul Scântei a perfectat prima parte a unei tranzacții de 14,73 milioane de euro. Acționarul unic al (SAPE) este ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, colegul de partid al senatoarei Scântei. SAPE, achiziție de 14,73 milioane de euro La solicitatea Defapt.ro, Laura Iuliana Scântei a spus că nu știe cum a fost selectată de către SAPE, dar cu siguranță nu a contat faptul că este colegă cu ministrul liberal Virgil Popescu. Defapt.ro a dezvăluit că Societatea de Administrare a Participațiunilor în Energie, condusă de Bogdan Stănescu, a cumpărat firma clujeană Energo Proiect, patronată de Sorin Bădău, cu suma de 14,73 milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Senatoarea PNL Laura Iuliana Scântei, viitoare judecătoare la CCR, plătită ca notar cu sute de mii de lei de o firmă a Ministerului Energiei, condus de colegul ei de partid Virgil Popescu Această firmă produce 15 MW de energie eoliană prin intermediul a cinci turbine amplasate pe vârful muntelui Curcubăta Mică, din județul Alba. Scântei (CCR), bani publici ca notar În data de 30 decembrie 2021, Bogdan Stănescu, în calitate de președinte al directoratului SAPE, a apelat la notarul Laura Iuliana Scântei, senatoare și colegă de partid cu ministrul Virgil Popescu, pentru a perfecta tranzacția. Atunci, notarul Laura Iuliana Scântei a întocmit o promisiune bilaterală de vânzare – cumpărare în baza căreia SAPE a plătit jumătate din prețul firmei. Adică, 7,365 milioane de euro. Pentru această tranzacție, notarul a încasat un onorariu de aproximativ 365.000 de lei, plătit de către SAPE, compania deținută de Ministerul Energiei. Ceea ce înseamă că, pentru restul documentelor, notarul va mai încasa o sumă identică. Scântei: "Să mă întrebați ca notar public, nu ca senator" Senatoarea notăriță Laura Iuliana Scântei a precizat că nu știe cum a fost selectată de către SAPE, pentru că nu a fost implicată în procesul de selecție. Mai mult, spune ea, nu a contat faptul că este colegă de partid cu ministrul Virgil Popescu, cel în subordinea căruia se află compania SAPE. „Pe mine trebuie să mă întrebați ca notar public și nu ca senator, dacă am primit o astfel de solicitare, dacă am instrumentat actul și dacă există motive să îl refuz. În calitate de notar am instrumentat un act notarial la cererea unei părți”, a spus doamna notar Laura Iuliana Scântei. Senatoarea notar se face că nu înțelege Întrebată dacă avea motive să îi refuze pe cei de la SAPE, Laura Iuliana Scântei a spus că „există prevăzute în legea notarilor publici motivele pentru care dăm încheieri de respingere la efectuarea de acte notariale. În cazul acesta nu au exista motive de respingere”. Ea a mai explicat că serviciile notariale sunt servicii publice, că nu sunt servicii private și că notarul public este agent al statului: „Eu nu pot să refuz persoane fizice sau juridice private sau de drept public decât pentru motivele prevăzute în lege. Serviciile notariale sunt servicii stabilite prin ordinul ministrului Justiției. Tarifele notariale numite onorarii și taxe notariale pe care le încasăm în numele statului sunt stabilite de stat. Notarul este un agent al statului care nu face decât să aplice legea.”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră