luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

octombrie

7 articole
Eveniment

Noi condiții de pensionare pentru femei din octombrie 2026: când trebuie depus dosarul pentru a nu pierde bani

Începând din octombrie 2026, crește din nou stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut pentru femei. Modificarea este o etapă din calendarul stabilit prin Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. Schimbarea le privește direct pe femeile născute în martie 1964, care ajung la vârsta standard de pensionare în octombrie 2026. Pentru a primi pensia de la data la care îndeplinesc condițiile, cererea trebuie înregistrată în cel mult 30 de zile calendaristice. Ce se modifică din octombrie 2026 Potrivit anexei nr. 5 la Legea pensiilor, pentru femeile născute în martie 1964 sunt valabile următoarele condiții: Citește și: Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie - vârsta standard de pensionare: 62 de ani și 7 luni; - stagiul complet de cotizare contributiv: 33 de ani și 7 luni; - stagiul minim de cotizare contributiv: 15 ani. Aceste femei îndeplinesc condițiile de pensionare în cursul lunii octombrie 2026, în funcție de ziua nașterii. De exemplu, o femeie născută la 10 martie 1964 împlinește vârsta standard de pensionare la 10 octombrie 2026. Față de femeile născute în februarie 1964, stagiul complet contributiv crește cu o lună, de la 33 de ani și 6 luni la 33 de ani și 7 luni. Vârsta standard rămâne, pentru această etapă, la 62 de ani și 7 luni, iar stagiul minim rămâne 15 ani. CNPP precizează că vârsta standard și stagiul complet contributiv cresc treptat pentru femei până în ianuarie 2035, când vor ajunge la 65 de ani, respectiv 35 de ani. Stagiul complet nu trebuie confundat cu stagiul minim O distincție importantă este cea dintre stagiul minim și stagiul complet de cotizare contributiv. Citește și: Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare Pentru pensia obișnuită pentru limită de vârstă, femeia trebuie să îndeplinească simultan două condiții: să ajungă la vârsta standard stabilită în funcție de luna și anul nașterii și să aibă cel puțin 15 ani de contribuții. Prin urmare, o femeie care ajunge în octombrie 2026 la vârsta de 62 de ani și 7 luni poate obține pensie pentru limită de vârstă chiar dacă nu are stagiul complet de 33 de ani și 7 luni, cu condiția să fi realizat stagiul minim contributiv de 15 ani. Cuantumul pensiei va fi însă calculat în funcție de contribuțiile și punctele acumulate. Stagiul complet de 33 de ani și 7 luni devine esențial în special pentru aplicarea unor reduceri ale vârstei standard, precum cele acordate pentru copii, activitatea în condiții deosebite sau speciale ori pentru accesul la pensia anticipată. Cine se poate pensiona mai devreme Femeile care au realizat stagiul complet contributiv pot beneficia, în anumite situații, de reducerea vârstei standard. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea Mamele care au născut și au crescut copii până la vârsta de 16 ani – sau au adoptat și crescut copii cel puțin 13 ani – beneficiază de o reducere cu: - șase luni pentru un copil; - un an pentru doi copii; - un an și șase luni pentru trei copii; - doi ani pentru patru copii; - doi ani și șase luni pentru cinci copii; - trei ani pentru șase copii; - trei ani și șase luni pentru șapte sau mai mulți copii. Reducerea se acordă numai dacă este îndeplinit stagiul complet contributiv prevăzut pentru luna și anul nașterii. Pot exista reduceri și pentru perioadele lucrate în fostele grupe I și a II-a, în condiții deosebite sau speciale, calculate după regulile proprii fiecărei categorii. Când trebuie depus dosarul de pensionare Cererea poate fi depusă din momentul în care sunt îndeplinite condițiile legale de pensionare. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Pentru femeile născute în martie 1964, data exactă diferă în funcție de ziua nașterii. Dosarul trebuie înregistrat la casa teritorială de pensii în 30 de zile calendaristice de la data îndeplinirii condițiilor. Dacă această perioadă este respectată, pensia pentru limită de vârstă se acordă de la data la care persoana a devenit eligibilă, chiar dacă decizia este emisă mai târziu. De exemplu, dacă o femeie îndeplinește condițiile la 10 octombrie 2026 și depune cererea în interiorul termenului de 30 de zile, drepturile se acordă începând cu 10 octombrie. Dacă dosarul este depus după expirarea termenului, pensia se acordă, în principiu, numai de la data înregistrării cererii. Lunile sau zilele dintre momentul îndeplinirii condițiilor și cel al depunerii nu mai sunt recuperate. Legea nu acordă automat pensia: este necesară o cerere. Ce înseamnă, de fapt, „pierderea retroactivității” Expresia este folosită frecvent, dar juridic este mai corect să spunem că solicitantul pierde posibilitatea ca drepturile să fie acordate de la data îndeplinirii condițiilor. Termenul de 30 de zile nu înseamnă că dosarul trebuie depus obligatoriu pe 1 octombrie și nici că toate femeile vizate au aceeași dată-limită. Cele 30 de zile se calculează individual, începând de la data la care fiecare persoană împlinește vârsta standard sau vârsta redusă aplicabilă. De aceea, pensionarea nu trebuie calculată numai după anul nașterii. Contează luna și ziua nașterii, stagiul contributiv efectiv și eventualele reduceri legale. Ce trebuie verificat înainte de depunerea cererii Persoanele care urmează să se pensioneze ar trebui să solicite din timp verificarea stagiului de cotizare și să pregătească documentele pentru perioadele care nu apar în evidențele electronice. Dosarul poate cuprinde, după caz, carnetul de muncă, adeverințe privind vechimea, sporurile permanente, grupele de muncă sau condițiile speciale, actele de stare civilă, diploma de studii universitare urmate la zi, livretul militar și certificatele de naștere ale copiilor. Adeverințele lipsă pot influența atât momentul pensionării, cât și valoarea pensiei. În special atunci când este solicitată o reducere a vârstei standard, câteva luni nerecunoscute pot face diferența dintre admiterea și respingerea cererii. Calendarul continuă să se modifice În noiembrie 2026 vor ajunge la vârsta standard femeile născute în aprilie 1964. Pentru acestea rămân valabile vârsta de 62 de ani și 7 luni, stagiul complet de 33 de ani și 7 luni și stagiul minim de 15 ani. Următoarea creștere intervine pentru femeile născute în mai 1964, care se pot pensiona, potrivit calendarului general, în ianuarie 2027: vârsta standard urcă la 62 de ani și 8 luni, iar stagiul complet la 33 de ani și 8 luni.

Noi condiții de pensionare pentru femei din octombrie 2026: când trebuie depus dosarul pentru a nu pierde bani
Ratele la bancă între IRCC și ROBOR: ce se schimbă din octombrie și ce se poate întâmpla cu dobânzile în 2027
Economie

Ratele la bancă între IRCC și ROBOR: ce se schimbă din octombrie și ce se poate întâmpla cu dobânzile în 2027

Rata unui credit cu dobândă variabilă nu este stabilită definitiv în ziua semnării contractului. Ea poate crește sau scădea periodic, în funcție de IRCC ori ROBOR, la care banca adaugă propria marjă. Pentru românii ale căror împrumuturi sunt legate de IRCC, ultimele luni din 2026 nu vor aduce însă o ieftinire: indicele va urca ușor de la 5,56% la 5,57% începând cu 1 octombrie. Ce se va întâmpla în 2027 depinde de evoluția dobânzilor din piață, dar și de întârzierea cu care IRCC transmite aceste schimbări în ratele populației. În acest context, tot mai mulți debitori se pot întreba dacă merită să păstreze dobânda variabilă, să treacă la una fixă sau să refinanțeze creditul. Ce este IRCC și pentru ce credite se aplică IRCC înseamnă „indicele de referință pentru creditele consumatorilor”. Citește și: Sorina Matei, dată afară de pe grupul de Whatsapp al redacției de știri a TVR, după ce s-a infiltrat în grup – presă A fost introdus în mai 2019 și se aplică, în principal, creditelor în lei cu dobândă variabilă acordate persoanelor fizice după această dată. Dobânda totală se calculează, de regulă, astfel: Dobânda creditului = IRCC + marja fixă a băncii IRCC este calculat pe baza tranzacțiilor efective prin care băncile se împrumută între ele. Valoarea trimestrială reprezintă media ratelor zilnice dintr-un trimestru anterior și este publicată de Banca Națională a României. Indicele se aplică în fiecare trimestru calendaristic: ianuarie–martie; aprilie–iunie; iulie–septembrie; octombrie–decembrie. IRCC reacționează cu întârziere la schimbările din piață. Valoarea folosită într-un anumit trimestru reflectă tranzacții realizate cu câteva luni înainte. Din acest motiv, dacă dobânzile încep să scadă astăzi, efectul nu se vede imediat în ratele legate de IRCC. Același decalaj apare și atunci când costurile de finanțare cresc. Ce valoare are IRCC în toamna anului 2026 În perioada 1 iulie–30 septembrie 2026, băncile folosesc un IRCC de 5,56%, calculat pe baza tranzacțiilor din primul trimestru al anului. Citește și: Inflația a coborât la 6,2%, legumele și fructele s-au ieftinit puternic, față de august 2025 – INS De la 1 octombrie 2026, indicele aferent trimestrului al doilea va fi de 5,57%. Creșterea este de numai 0,01 puncte procentuale, astfel încât efectul asupra unei rate lunare va fi foarte mic, în multe cazuri, de numai câțiva lei sau chiar mai puțin, în funcție de soldul creditului și de perioada rămasă. Important este însă semnalul transmis: ratele legate de IRCC nu vor începe să scadă în ultimul trimestru din 2026. Indicele rămâne aproape de nivelul de 5,6%, la care se adaugă marja fixă a băncii. Astfel, un contract cu o marjă de 2,5% va avea, din octombrie, o dobândă variabilă de aproximativ 8,07% pe an. Ce este ROBOR ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) reprezintă rata medie la care băncile sunt dispuse să împrumute lei altor bănci. Indicele este calculat zilnic pentru mai multe scadențe, dintre care cele mai cunoscute sunt ROBOR la trei luni și ROBOR la șase luni. În contractele mai vechi, dobânda este formată, de obicei, astfel: Dobânda creditului = ROBOR la trei sau șase luni + marja fixă a băncii ROBOR este întâlnit mai ales la creditele în lei contractate înainte de mai 2019. Introducerea IRCC nu a modificat automat toate contractele vechi. Trecerea de la ROBOR la IRCC presupune, de regulă, acordul clientului și al băncii, printr-un act adițional sau prin refinanțarea creditului. Care este diferența dintre IRCC și ROBOR Principala diferență ține de modul de calcul. IRCC pornește de la tranzacții efectiv realizate între bănci, în timp ce ROBOR este stabilit pe baza cotațiilor furnizate de băncile participante la piață. Există și o diferență de viteză. ROBOR urmărește mai repede schimbările de pe piața monetară, în timp ce IRCC le transmite cu întârziere. Această întârziere poate produce efecte opuse: - când dobânzile cresc, IRCC poate rămâne temporar sub ROBOR; - când dobânzile scad, ROBOR poate coborî primul, iar IRCC poate rămâne mai ridicat încă unul sau două trimestre. Prin urmare, faptul că IRCC este mai mic într-un anumit moment nu înseamnă că va rămâne permanent mai avantajos. Cum se modifică rata la bancă Banca nu schimbă rata în fiecare zi, chiar dacă ROBOR este calculat zilnic. Actualizarea se face la intervalul stabilit în contract. Pentru un credit legat de IRCC, dobânda este revizuită, de regulă, trimestrial. Noua valoare se adaugă marjei fixe a băncii, iar rata este recalculată pentru soldul și perioada rămase. În cazul creditelor legate de ROBOR, actualizarea poate avea loc la trei sau șase luni, în funcție de indicele înscris în contract. Data exactă nu coincide obligatoriu cu prima zi a trimestrului calendaristic. O creștere a indicelui nu se adaugă direct, leu cu leu, la rata lunară. Banca recalculează graficul de rambursare, ținând cont de: - soldul rămas; - numărul de ani până la finalul creditului; - tipul ratelor; - marja băncii; - noua dobândă anuală. Impactul este mai mare la începutul unui credit ipotecar, când soldul este ridicat și o parte importantă din rata lunară reprezintă dobândă. Ce înseamnă trecerea la dobândă fixă Dobânda fixă nu se modifică în perioada garantată prin contract, indiferent de evoluția IRCC sau ROBOR. Clientul știe cât va plăti în fiecare lună, cu excepția eventualelor modificări ale asigurărilor sau ale altor costuri separate. Dobânda poate fi fixă: - pe întreaga durată a creditului; - numai în primii trei, cinci sau zece ani; - pentru o altă perioadă prevăzută în ofertă. Ofertele cu dobândă fixă limitată trebuie citite cu atenție. După expirarea perioadei promoționale, creditul trece de obicei la dobândă variabilă, calculată ca IRCC plus marja indicată în contract. Uneori, această marjă ulterioară poate fi mai mare decât cea a creditului vechi. Trecerea la dobândă fixă se poate face prin renegocierea creditului la banca actuală sau prin refinanțarea la o altă instituție. Dobânda fixă este întotdeauna mai avantajoasă? Principalul avantaj al dobânzii fixe este predictibilitatea, nu garanția că împrumutatul va plăti cea mai mică dobândă posibilă. Dobânda fixă poate fi potrivită atunci când: - rata actuală ocupă deja o parte mare din venitul familiei; - o nouă creștere ar fi greu de suportat; - oferta fixă este sensibil mai mică decât dobânda variabilă actuală; - clientul preferă siguranța unui buget stabil; - mai sunt mulți ani până la rambursarea creditului. Dobânda variabilă poate rămâne atractivă dacă indicii se află pe o tendință de scădere, soldul este mic, creditul se apropie de final sau împrumutatul intenționează să facă rambursări anticipate consistente. Nimeni nu poate garanta însă evoluția viitoare a IRCC ori ROBOR. Alegerea trebuie făcută în funcție de capacitatea familiei de a suporta riscul, nu doar după prognoza unei bănci. Ce se poate întâmpla cu dobânzile la credite în 2027 Valoarea IRCC aplicabilă în primul trimestru din 2027 va fi calculată pe baza indicilor zilnici înregistrați în trimestrul al treilea din 2026. Momentul în care aceasta va apărea efectiv în rata fiecărui client depinde și de data de actualizare prevăzută în contract. Datele disponibile până în septembrie arată că indicele zilnic continuă să se miște în jurul nivelului de 5,5–5,7%. Dacă această situație se menține până la sfârșitul trimestrului, este puțin probabil ca debitorii să vadă o scădere spectaculoasă a IRCC chiar de la începutul anului 2027. O reducere mai consistentă a ratelor ar putea apărea ulterior, însă numai dacă dobânzile din piața interbancară coboară și rămân la niveluri mai mici suficient timp. Evoluția va depinde de mai mulți factori: - inflația și viteza cu care aceasta scade; - deciziile de politică monetară ale BNR; - costurile la care băncile se împrumută între ele; - situația bugetară și nivelul de risc perceput în economie; - evoluția cursului de schimb și a piețelor internaționale. Prin urmare, o scădere a inflației sau a dobânzii-cheie nu reduce rata creditului în luna următoare. Efectul asupra împrumuturilor legate de IRCC poate deveni vizibil abia după câteva trimestre. Merită să aștepți scăderea IRCC sau să alegi dobânda fixă? Faptul că IRCC ar putea scădea în cursul anului 2027 nu înseamnă că orice ofertă cu dobândă fixă trebuie refuzată. Dacă banca propune o dobândă fixă sensibil mai mică decât suma dintre IRCC și marja actuală, clientul poate obține atât o rată mai redusă, cât și protecție împotriva unor noi creșteri. În schimb, dacă diferența este foarte mică, iar dobânda fixă este garantată numai pentru o perioadă scurtă, refinanțarea trebuie calculată cu atenție. Costurile operațiunii ar putea anula economia, iar după expirarea perioadei fixe creditul va reveni, de regulă, la formula IRCC plus marja băncii. Când merită refinanțat un credit Refinanțarea înseamnă contractarea unui credit nou, din care este stins împrumutul vechi. Operațiunea poate reduce dobânda, rata lunară ori perioada de plată, dar nu orice rată mai mică înseamnă automat o economie. Refinanțarea merită analizată mai ales când: - noua dobândă este suficient de mică pentru a compensa toate costurile operațiunii; - creditul mai are o perioadă lungă de rambursare; - soldul rămas este încă ridicat; - se poate trece de la o dobândă variabilă mare la una fixă mai mică; - noua bancă oferă o marjă mai bună după expirarea perioadei fixe; - clientul dorește să unească mai multe credite scumpe într-unul singur. Comparația corectă nu se face doar între ratele lunare, ci între sumele totale rămase de plată. O rată poate scădea și numai pentru că noul credit este întins pe mai mulți ani. Clientul câștigă spațiu în bugetul lunar, dar poate ajunge să plătească mai mult în total. Cum calculezi dacă refinanțarea își scoate costurile Mai întâi se adună toate cheltuielile: - comisionul de analiză; - evaluarea imobilului; - taxele notariale și cele pentru ipotecă; - costul asigurărilor; - eventualele comisioane de cont; - costul rambursării anticipate, dacă acesta poate fi perceput; - orice sumă plătită pentru închiderea ori transferarea unor servicii. Apoi se împarte costul total la economia lunară estimată. Dacă refinanțarea costă 4.000 de lei și reduce rata cu 400 de lei, cheltuiala se recuperează teoretic în zece luni. Dacă debitorul intenționează să vândă locuința peste șase luni, operațiunea probabil nu este avantajoasă. Dacă va păstra creditul încă zece ani, economia poate deveni importantă. La creditele cu dobândă variabilă, rambursarea anticipată nu este, în principiu, supusă unei compensații. Pentru anumite împrumuturi cu dobândă fixă pot exista costuri, în limitele prevăzute de lege și în funcție de tipul contractului. Regimul trebuie verificat în documentele creditului, deoarece creditele ipotecare și cele de consum nu sunt tratate întotdeauna identic. Ce trebuie cerut băncii înainte de decizie Clientul ar trebui să solicite în scris: - soldul exact al creditului; - formula actuală a dobânzii; - indicele și marja aplicate; - următoarea dată de actualizare; - graficul complet pentru noua ofertă; - dobânda anuală efectivă – DAE; - suma totală de rambursat; - costurile refinanțării; - dobânda și marja aplicabile după perioada fixă; - condițiile pentru rambursarea anticipată. Oferta trebuie comparată pentru aceeași sumă și aceeași perioadă rămasă. Altfel, o rată aparent mai mică poate ascunde prelungirea împrumutului. IRCC, ROBOR sau dobândă fixă: ce alegi Nu există un indice perfect pentru toți debitorii. IRCC se mișcă mai lent, ROBOR reacționează mai repede, iar dobânda fixă cumpără predictibilitate. Pentru un credit deja în derulare, cea mai utilă întrebare nu este „care indice va scădea?”, ci: cât plătesc în total, ce risc pot suporta și în cât timp îmi recuperez costurile schimbării? O diferență mică de dobândă poate conta enorm la un sold mare și o perioadă de 20–30 de ani. În schimb, la un credit aproape achitat, taxele și formalitățile refinanțării pot depăși economia obținută. Decizia trebuie luată pe baza unei simulări personalizate și a contractului, nu doar după valoarea IRCC sau ROBOR anunțată într-o anumită zi.

Kremlinul clarifică declarațiile lui Trump despre o discuție „recentă” cu Vladimir Putin
Internațional

Kremlinul clarifică declarațiile lui Trump despre o discuție „recentă” cu Vladimir Putin

Kremlinul a făcut marți precizări oficiale privind ultima convorbire telefonică dintre președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Statelor Unite, Donald Trump, după ce liderul de la Casa Albă a afirmat că a discutat „recent” cu omologul său rus. Când a avut loc ultima convorbire telefonică Putin–Trump Potrivit Kremlinului, ultima discuție telefonică directă dintre Vladimir Putin și Donald Trump a avut loc la data de 16 octombrie, conform comunicatului oficial publicat pe site-ul Președinției ruse. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Această clarificare vine în contextul în care Donald Trump a vorbit despre o discuție recentă cu liderul de la Kremlin, în cadrul declarațiilor referitoare la eforturile Statelor Unite de a media un acord de pace între Rusia și Ucraina. Dmitri Peskov: „A fost relativ recent” Întrebat de jurnaliști când a avut loc ultima convorbire telefonică dintre cei doi lideri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a făcut trimitere la comunicatul oficial emis în luna octombrie. „A fost relativ recent. Uitați-vă la data ultimului nostru comunicat despre convorbirea telefonică. În general, a fost relativ recent”, a declarat Peskov. Dmitri Peskov a subliniat că, după convorbirea din 16 octombrie, nu au mai avut loc alte discuții telefonice directe între Vladimir Putin și Donald Trump.

Catedrala Națională (a Mântuirii Neamului) va fi sfințită pe 26 octombrie
Eveniment

Catedrala Națională (a Mântuirii Neamului) va fi sfințită pe 26 octombrie

Catedrala Mântuirii Neamului) va fi sfințită pe 26 octombrie. Cu această ocazie, Sectorul Cultural al Arhiepiscopiei Bucureștilor a realizat pliante informative – disponibile în format tipărit și digital – care oferă detalii despre etapele construirii, echipa de coordonare, tehnologiile moderne și particularitățile arhitecturale ale edificiului, potrivit Agenției Basilica a Patriarhiei Române. Cronologia construirii Catedralei Naționale Procesul de construire a Catedralei Naționale, cunoscută și sub numele de Catedrala Mântuirii Neamului, este unul contemporan, deși prima inițiativă datează din vremea regelui Carol I. Citește și: Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024. Încasările la TVA, mult sub așteptări Ideea a fost strâns legată de obținerea independenței de stat a României și de idealul eliberării neamului românesc de sub dominația străină. Primele decizii și stabilirea amplasamentului (2005–2007) Februarie – martie 2005: Patriarhul Teoctist a stabilit amplasamentul Catedralei pe Dealul Arsenalului, la intersecția dintre Calea 13 Septembrie și Strada Izvor, pe un teren de 110.000 m². Guvernul a emis Ordonanța de urgență nr. 19/17 martie 2005 privind realizarea amplasamentului arhitectural. 13 februarie 2006: Camera Deputaților a predat terenul Patriarhiei Române. 29 noiembrie 2007: Patriarhul Daniel a oficiat slujba de punere a pietrei de temelie. 28 decembrie 2007: A fost adoptată Legea nr. 376 privind construirea Ansamblului Arhitectural „Catedrala Mântuirii Neamului”. De la documentație la fundație (2007–2011) 2007–2010: A fost elaborată documentația tehnică pentru construcție. 28 decembrie 2009: S-a lansat licitația pentru proiectul Catedralei Naționale. 30 iunie – 1 iulie 2010: Proiectul câștigător a fost cel al firmei SC Vanel Exim SRL, cu care s-a semnat contractul de proiectare. 2 septembrie 2010: A fost obținută Autorizația de construcție nr. 314-S. 2010: Organizarea șantierului și săparea fundației. 28 iunie 2011: Patriarhia a încheiat contractul cu SC Bog’Art SRL pentru execuția infrastructurii subterane. 2011: Infrastructura a fost hidroizolată cu folii din tablă de plumb pentru durabilitate sporită. 24 octombrie 2011: A fost sfințit Paraclisul de pe șantier, având hramurile Învierea Domnului, Icoana Maicii Domnului „Prodromița” și Sfântul Ioan Gură de Aur. Construcția la suprafață și primele slujbe (2012–2016) 28 iunie 2012: S-a sfințit temelia Catedralei, iar hrisovul și crucea din 2007 au fost depuse în fundație. Aprilie 2013: Construcția a ajuns la cota 0. 22 iulie 2013: Au început lucrările pentru suprastructură, realizate de SC Strabag SRL. 4 septembrie 2016: Patriarhul Daniel a oficiat prima Sfântă Liturghie în fața Catedralei, în cadrul Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din întreaga lume. Turlele, clopotele și pictura în mozaic (2018–2019) 4 septembrie 2018: Au fost montate clopotele în turla clopotniței, la 60 metri înălțime, sfințite cu o zi înainte. 26 octombrie 2018: A fost finalizată acoperirea turlei-clopotniță. 2018: Sub îndrumarea pictorului Daniel Codrescu, s-au realizat mozaicul altarului și al iconostasului. Icoana Maicii Domnului Platytera, din absida altarului, măsoară 16 metri și este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului în mozaic din România. 25 noiembrie 2018: A avut loc sfințirea altarului, oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Patriarhul Daniel. 31 mai 2019: Papa Francisc a vizitat Catedrala Națională. Iulie 2019: A fost finalizată montarea învelitorilor din cupru pe turle. Lucrări finale și pregătirea sfințirii (2019–2025) 2019–2025: Se desfășoară realizarea picturii în tehnica mozaicului, pe o suprafață de aproximativ 25.000 m², reprezentând unul dintre cele mai ample ansambluri iconografice ortodoxe din lume. 8 aprilie 2025: A fost montată crucea de 7 tone pe turla principală, la circa 130 metri înălțime. 26 octombrie 2025: Catedrala Națională va fi sfințită oficial de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Patriarhul Daniel, marcând împlinirea unui vis istoric început acum mai bine de un secol. Catedrala Națională – simbol al unității și continuității Catedrala Mântuirii Neamului reprezintă simbolul spiritual al unității naționale, al credinței ortodoxe românești și al continuității istorice a poporului român. Proiectul său, născut din dorința regelui Carol I și împlinit prin eforturile Patriarhiei Române, îmbină tradiția și modernitatea, devenind una dintre cele mai impresionante construcții religioase ale secolului XXI în Europa de Est.

Un supraviețuitor al atacului Hamas de pe 7 octombrie 2023 s-a sinucis. Mama sa se sinucisese după atac
Internațional

Un supraviețuitor al atacului Hamas de pe 7 octombrie 2023 s-a sinucis. Mama sa se sinucisese după atac

Tragedie în Israel: sinuciderea lui Roei Shalev, supraviețuitor al masacrului de la festivalul Nova a provocat un val de emoții în Israel. Trupul său a fost descoperit vineri seară, în mașina sa carbonizată, în nordul Tel Aviv-ului, la doar câteva ore după intrarea în vigoare a unei noi încetări a focului între Israel și gruparea Hamas. Ultimul mesaj: „Nu mai pot suporta această durere” Cu puțin timp înainte de moarte, Roei Shalev a publicat un mesaj sfâșietor pe Instagram: Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția „Nu mai pot suporta această durere, ard din interior (...). Vreau doar ca această durere să înceteze.” Tânărul fusese profund marcat de pierderea iubitei sale, Mapal Adam, și a celui mai bun prieten, Hili Solomon, uciși sub ochii lui în timpul atacului armat de la festival. Reacții și apeluri la sprijin pentru supraviețuitorii masacrului Tragedia a stârnit reacții puternice din partea liderilor politici israelieni, în special din opoziție, care au folosit rețelele sociale chiar și în timpul shabatului pentru a-i aduce un omagiu lui Roei Shalev. Fostul ministru și lider al partidului Israel Beiteinou, Avigdor Lieberman, a declarat: „Este timpul ca Statul Israel să-i trateze pe cei care suferă de probleme de sănătate mentală ca pe niște eroi, nu ca pe niște statistici.” La rândul său, Yair Golan, liderul formațiunii de stânga Democrații, a subliniat importanța sprijinului pentru cei care încă încearcă să-și refacă viața: „Roei nu a putut suporta durerea, dar alții sunt încă acolo, luptându-se, încercând să trăiască. Trebuie să le oferim tot ajutorul posibil pentru ca ei să nu se simtă singuri.” Masacrul de la festivalul Nova, cel mai sângeros episod al atacului Hamas Festivalul de muzică Nova, desfășurat în sudul Israelului, a devenit scena celui mai grav masacru din 7 octombrie 2023. Atunci, comandouri Hamas venite din Fâșia Gaza au atacat participanții, ucigând peste 370 de persoane. În total, atacurile din acea zi s-au soldat cu 1.219 morți, majoritatea civili israelieni. Roei Shalev a fost rănit în timpul atacului, în timp ce încerca, alături de iubita și prietenul său, să se ascundă sub mașini pentru a scăpa de focurile armate. O familie distrusă de durere Tragedia lui Roei Shalev a fost dublată de un alt gest disperat. La doar două săptămâni după masacru, mama sa s-a sinucis. Potrivit presei israeliene, femeia era extrem de apropiată de prietena fiului ei și a fost profund afectată de moartea acesteia. Apel la conștientizarea traumei și sprijin psihologic Cazul lui Roei Shalev readuce în atenția publică problema sănătății mintale a supraviețuitorilor atacului din 7 octombrie, o temă recurentă în dezbaterea israeliană. Societatea israeliană este chemată, din nou, să acorde sprijin real și empatie celor care trăiesc cu traume profunde, într-o țară marcată de conflict, frică și pierdere.

Crăciunul începe la 1 octombrie anul acesta, a decis președintele Maduro. Venezuela, în sărăcie cruntă
Internațional

Crăciunul începe la 1 octombrie anul acesta, a decis președintele Maduro. Venezuela, în sărăcie cruntă

Crăciun în octombrie, decretat în Venezuela. Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a anunțat că festivitățile de Crăciun vor începe oficial la 1 octombrie, prin decret prezidențial. Crăciun în octombrie, decretat în Venezuela Liderul socialist a prezentat decizia ca pe o tradiție care aduce beneficii economiei, culturii și bunăstării populației. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Nu este prima dată când Maduro mută începutul sărbătorilor de iarnă. În 2019, 2020, 2023 și 2024, el a luat decizii similare, justificând măsura prin nevoia de a spori bucuria colectivă, chiar și în contextul crizelor politice și economice. „Dreptul la fericire” invocat de Maduro În discursul său televizat, președintele a afirmat că devansarea Crăciunului apără „dreptul la fericire” al venezuelenilor. Anunțul survine într-un moment tensionat, marcat de desfășurarea unor nave de război americane în apropierea apelor Venezuelei, acțiune pe care Caracasul o consideră o încercare de răsturnare a regimului. Sărbători cu muzică, dansuri și comerț Maduro a promis că din 1 octombrie Venezuela va intra în spiritul sărbătorilor cu colinde, dansuri, gastronomie tradițională și activitate comercială intensă. „Crăciunul în Venezuela începe cu bucurie, cultură și unitate națională”, a subliniat liderul de la Caracas.

Polonia prelungește controalele la granițele cu Germania și Lituania până în octombrie
Internațional

Polonia prelungește controalele la granițele cu Germania și Lituania până în octombrie

Polonia menține controalele temporare la frontiere. Guvernul polonez a decis să mențină controalele temporare la frontierele cu Germania și Lituania până la data de 4 octombrie, prelungind astfel măsura inițială care urma să expire pe 5 august. Polonia menține controalele temporare la frontiere Potrivit ministrului de interne, Marcin Kierwiński, decizia a fost luată încă de vineri și a fost notificată Comisiei Europene, precum și statelor vecine afectate. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Kierwiński a subliniat că partenerii europeni au manifestat „înțelegere deplină” față de această măsură, în contextul presiunii continue exercitate de migrația ilegală și de activitățile serviciilor secrete din Belarus și Rusia. Control sporit: „98% acoperire a frontierei” Ministrul a declarat că introducerea controalelor în iulie a dus la o „densitate de control de 98%” la granițele Poloniei, ceea ce i-a determinat pe migranții ilegali și pe agenții ruși și belaruși să caute rute alternative. În luna septembrie, autoritățile poloneze urmează să evalueze din nou situația, pe baza datelor furnizate de poliție, armată și grăniceri. Răspuns la măsurile luate de Germania Polonia a introdus controalele la frontieră pe 7 iulie, ca reacție la decizia Germaniei de a intensifica verificările la graniță. Cancelarul Donald Tusk a condiționat oprirea acestor controale de deciziile guvernului federal german. Germania impune din octombrie 2023 controale selective la frontiera cu Polonia, în încercarea de a limita migrația ilegală. Situația de la frontieră în cifre Între 7 și 30 iulie, autoritățile poloneze au controlat 243.683 de persoane și 110.212 vehicule la granița cu Germania. În urma acestor verificări, 105 persoane au primit refuz de intrare în Polonia, iar 72 de persoane respinse de Germania au fost primite de partea poloneză. În două cazuri, Polonia a refuzat preluarea migranților, iar la rândul ei a returnat șase persoane autorităților germane. Presiuni interne: grupări radicale și acuzații reciproce În luna iulie, guvernul polonez a fost presat să acționeze și din cauza activităților unor grupuri de patrulare civile de extremă dreapta, care pretindeau că identifică migranți ilegali și criticau autoritățile pentru lipsa de acțiune. Aceste grupuri acuzau Germania că returnează migranți care nu au trecut anterior prin Polonia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră