vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: octombrie

4 articole
Eveniment

Catedrala Națională (a Mântuirii Neamului) va fi sfințită pe 26 octombrie

Catedrala Mântuirii Neamului) va fi sfințită pe 26 octombrie. Cu această ocazie, Sectorul Cultural al Arhiepiscopiei Bucureștilor a realizat pliante informative – disponibile în format tipărit și digital – care oferă detalii despre etapele construirii, echipa de coordonare, tehnologiile moderne și particularitățile arhitecturale ale edificiului, potrivit Agenției Basilica a Patriarhiei Române. Cronologia construirii Catedralei Naționale Procesul de construire a Catedralei Naționale, cunoscută și sub numele de Catedrala Mântuirii Neamului, este unul contemporan, deși prima inițiativă datează din vremea regelui Carol I. Citește și: Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024. Încasările la TVA, mult sub așteptări Ideea a fost strâns legată de obținerea independenței de stat a României și de idealul eliberării neamului românesc de sub dominația străină. Primele decizii și stabilirea amplasamentului (2005–2007) Februarie – martie 2005: Patriarhul Teoctist a stabilit amplasamentul Catedralei pe Dealul Arsenalului, la intersecția dintre Calea 13 Septembrie și Strada Izvor, pe un teren de 110.000 m². Guvernul a emis Ordonanța de urgență nr. 19/17 martie 2005 privind realizarea amplasamentului arhitectural. 13 februarie 2006: Camera Deputaților a predat terenul Patriarhiei Române. 29 noiembrie 2007: Patriarhul Daniel a oficiat slujba de punere a pietrei de temelie. 28 decembrie 2007: A fost adoptată Legea nr. 376 privind construirea Ansamblului Arhitectural „Catedrala Mântuirii Neamului”. De la documentație la fundație (2007–2011) 2007–2010: A fost elaborată documentația tehnică pentru construcție. 28 decembrie 2009: S-a lansat licitația pentru proiectul Catedralei Naționale. 30 iunie – 1 iulie 2010: Proiectul câștigător a fost cel al firmei SC Vanel Exim SRL, cu care s-a semnat contractul de proiectare. 2 septembrie 2010: A fost obținută Autorizația de construcție nr. 314-S. 2010: Organizarea șantierului și săparea fundației. 28 iunie 2011: Patriarhia a încheiat contractul cu SC Bog’Art SRL pentru execuția infrastructurii subterane. 2011: Infrastructura a fost hidroizolată cu folii din tablă de plumb pentru durabilitate sporită. 24 octombrie 2011: A fost sfințit Paraclisul de pe șantier, având hramurile Învierea Domnului, Icoana Maicii Domnului „Prodromița” și Sfântul Ioan Gură de Aur. Construcția la suprafață și primele slujbe (2012–2016) 28 iunie 2012: S-a sfințit temelia Catedralei, iar hrisovul și crucea din 2007 au fost depuse în fundație. Aprilie 2013: Construcția a ajuns la cota 0. 22 iulie 2013: Au început lucrările pentru suprastructură, realizate de SC Strabag SRL. 4 septembrie 2016: Patriarhul Daniel a oficiat prima Sfântă Liturghie în fața Catedralei, în cadrul Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din întreaga lume. Turlele, clopotele și pictura în mozaic (2018–2019) 4 septembrie 2018: Au fost montate clopotele în turla clopotniței, la 60 metri înălțime, sfințite cu o zi înainte. 26 octombrie 2018: A fost finalizată acoperirea turlei-clopotniță. 2018: Sub îndrumarea pictorului Daniel Codrescu, s-au realizat mozaicul altarului și al iconostasului. Icoana Maicii Domnului Platytera, din absida altarului, măsoară 16 metri și este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului în mozaic din România. 25 noiembrie 2018: A avut loc sfințirea altarului, oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Patriarhul Daniel. 31 mai 2019: Papa Francisc a vizitat Catedrala Națională. Iulie 2019: A fost finalizată montarea învelitorilor din cupru pe turle. Lucrări finale și pregătirea sfințirii (2019–2025) 2019–2025: Se desfășoară realizarea picturii în tehnica mozaicului, pe o suprafață de aproximativ 25.000 m², reprezentând unul dintre cele mai ample ansambluri iconografice ortodoxe din lume. 8 aprilie 2025: A fost montată crucea de 7 tone pe turla principală, la circa 130 metri înălțime. 26 octombrie 2025: Catedrala Națională va fi sfințită oficial de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Patriarhul Daniel, marcând împlinirea unui vis istoric început acum mai bine de un secol. Catedrala Națională – simbol al unității și continuității Catedrala Mântuirii Neamului reprezintă simbolul spiritual al unității naționale, al credinței ortodoxe românești și al continuității istorice a poporului român. Proiectul său, născut din dorința regelui Carol I și împlinit prin eforturile Patriarhiei Române, îmbină tradiția și modernitatea, devenind una dintre cele mai impresionante construcții religioase ale secolului XXI în Europa de Est.

Sfințirea Catedralei Naționale, 26 octombrie 2025 (sursa: Inquam Photos/Mălina Norocea)
Supraviețuitor al masacrului Hamas s-a sinucis (sursa: jpost.com)
Internațional

Supraviețuitor al atacului Hamas de pe 7 octombrie 2023 s-a sinucis. Mama sa se sinucisese după atac

Tragedie în Israel: sinuciderea lui Roei Shalev, supraviețuitor al masacrului de la festivalul Nova a provocat un val de emoții în Israel. Trupul său a fost descoperit vineri seară, în mașina sa carbonizată, în nordul Tel Aviv-ului, la doar câteva ore după intrarea în vigoare a unei noi încetări a focului între Israel și gruparea Hamas. Ultimul mesaj: „Nu mai pot suporta această durere” Cu puțin timp înainte de moarte, Roei Shalev a publicat un mesaj sfâșietor pe Instagram: Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția „Nu mai pot suporta această durere, ard din interior (...). Vreau doar ca această durere să înceteze.” Tânărul fusese profund marcat de pierderea iubitei sale, Mapal Adam, și a celui mai bun prieten, Hili Solomon, uciși sub ochii lui în timpul atacului armat de la festival. Reacții și apeluri la sprijin pentru supraviețuitorii masacrului Tragedia a stârnit reacții puternice din partea liderilor politici israelieni, în special din opoziție, care au folosit rețelele sociale chiar și în timpul shabatului pentru a-i aduce un omagiu lui Roei Shalev. Fostul ministru și lider al partidului Israel Beiteinou, Avigdor Lieberman, a declarat: „Este timpul ca Statul Israel să-i trateze pe cei care suferă de probleme de sănătate mentală ca pe niște eroi, nu ca pe niște statistici.” La rândul său, Yair Golan, liderul formațiunii de stânga Democrații, a subliniat importanța sprijinului pentru cei care încă încearcă să-și refacă viața: „Roei nu a putut suporta durerea, dar alții sunt încă acolo, luptându-se, încercând să trăiască. Trebuie să le oferim tot ajutorul posibil pentru ca ei să nu se simtă singuri.” Masacrul de la festivalul Nova, cel mai sângeros episod al atacului Hamas Festivalul de muzică Nova, desfășurat în sudul Israelului, a devenit scena celui mai grav masacru din 7 octombrie 2023. Atunci, comandouri Hamas venite din Fâșia Gaza au atacat participanții, ucigând peste 370 de persoane. În total, atacurile din acea zi s-au soldat cu 1.219 morți, majoritatea civili israelieni. Roei Shalev a fost rănit în timpul atacului, în timp ce încerca, alături de iubita și prietenul său, să se ascundă sub mașini pentru a scăpa de focurile armate. O familie distrusă de durere Tragedia lui Roei Shalev a fost dublată de un alt gest disperat. La doar două săptămâni după masacru, mama sa s-a sinucis. Potrivit presei israeliene, femeia era extrem de apropiată de prietena fiului ei și a fost profund afectată de moartea acesteia. Apel la conștientizarea traumei și sprijin psihologic Cazul lui Roei Shalev readuce în atenția publică problema sănătății mintale a supraviețuitorilor atacului din 7 octombrie, o temă recurentă în dezbaterea israeliană. Societatea israeliană este chemată, din nou, să acorde sprijin real și empatie celor care trăiesc cu traume profunde, într-o țară marcată de conflict, frică și pierdere.

Crăciun în octombrie, decretat în Venezuela (sursa: Facebook/Nicolás Maduro)
Internațional

Crăciunul începe la 1 octombrie anul acesta, a decis președintele Maduro. Venezuela, sărăcie cruntă

Crăciun în octombrie, decretat în Venezuela. Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a anunțat că festivitățile de Crăciun vor începe oficial la 1 octombrie, prin decret prezidențial. Crăciun în octombrie, decretat în Venezuela Liderul socialist a prezentat decizia ca pe o tradiție care aduce beneficii economiei, culturii și bunăstării populației. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Nu este prima dată când Maduro mută începutul sărbătorilor de iarnă. În 2019, 2020, 2023 și 2024, el a luat decizii similare, justificând măsura prin nevoia de a spori bucuria colectivă, chiar și în contextul crizelor politice și economice. „Dreptul la fericire” invocat de Maduro În discursul său televizat, președintele a afirmat că devansarea Crăciunului apără „dreptul la fericire” al venezuelenilor. Anunțul survine într-un moment tensionat, marcat de desfășurarea unor nave de război americane în apropierea apelor Venezuelei, acțiune pe care Caracasul o consideră o încercare de răsturnare a regimului. Sărbători cu muzică, dansuri și comerț Maduro a promis că din 1 octombrie Venezuela va intra în spiritul sărbătorilor cu colinde, dansuri, gastronomie tradițională și activitate comercială intensă. „Crăciunul în Venezuela începe cu bucurie, cultură și unitate națională”, a subliniat liderul de la Caracas.

Polonia menține controalele temporare la frontiere (sursa: Facebook/Krajowa Administracja Skarbowa)
Internațional

Polonia prelungește controalele la granițele cu Germania și Lituania până în octombrie

Polonia menține controalele temporare la frontiere. Guvernul polonez a decis să mențină controalele temporare la frontierele cu Germania și Lituania până la data de 4 octombrie, prelungind astfel măsura inițială care urma să expire pe 5 august. Polonia menține controalele temporare la frontiere Potrivit ministrului de interne, Marcin Kierwiński, decizia a fost luată încă de vineri și a fost notificată Comisiei Europene, precum și statelor vecine afectate. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Kierwiński a subliniat că partenerii europeni au manifestat „înțelegere deplină” față de această măsură, în contextul presiunii continue exercitate de migrația ilegală și de activitățile serviciilor secrete din Belarus și Rusia. Control sporit: „98% acoperire a frontierei” Ministrul a declarat că introducerea controalelor în iulie a dus la o „densitate de control de 98%” la granițele Poloniei, ceea ce i-a determinat pe migranții ilegali și pe agenții ruși și belaruși să caute rute alternative. În luna septembrie, autoritățile poloneze urmează să evalueze din nou situația, pe baza datelor furnizate de poliție, armată și grăniceri. Răspuns la măsurile luate de Germania Polonia a introdus controalele la frontieră pe 7 iulie, ca reacție la decizia Germaniei de a intensifica verificările la graniță. Cancelarul Donald Tusk a condiționat oprirea acestor controale de deciziile guvernului federal german. Germania impune din octombrie 2023 controale selective la frontiera cu Polonia, în încercarea de a limita migrația ilegală. Situația de la frontieră în cifre Între 7 și 30 iulie, autoritățile poloneze au controlat 243.683 de persoane și 110.212 vehicule la granița cu Germania. În urma acestor verificări, 105 persoane au primit refuz de intrare în Polonia, iar 72 de persoane respinse de Germania au fost primite de partea poloneză. În două cazuri, Polonia a refuzat preluarea migranților, iar la rândul ei a returnat șase persoane autorităților germane. Presiuni interne: grupări radicale și acuzații reciproce În luna iulie, guvernul polonez a fost presat să acționeze și din cauza activităților unor grupuri de patrulare civile de extremă dreapta, care pretindeau că identifică migranți ilegali și criticau autoritățile pentru lipsa de acțiune. Aceste grupuri acuzau Germania că returnează migranți care nu au trecut anterior prin Polonia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră