marți 21 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: număr

14 articole
Internațional

De câte ori a spus Trump că războiul cu Iranul e pe final de la începerea conflictului

Președintele american Donald Trump a declarat recent că războiul cu Iranul s-ar putea apropia de final. De la începutul conflictului, liderul de la Casa Albă a sugerat acest lucru de aproape 12 ori conturând un tipar de declarații care combină optimismul strategic cu ambiguitatea. O analiză a intervențiilor sale publice, reflectate în presa internațională, indică asemenea afirmații, de la estimări precum „va dura 4–5 săptămâni” sau „se poate termina rapid”, până la formule precum „am câștigat deja” ori „foarte aproape de final”. Donald Trump: războiul cu Iranul, „foarte aproape de final” Președintele american Donald Trump a declarat marți că războiul cu Iran s-ar putea apropia de final, potrivit unui interviu acordat postului Fox News. Citește și: Liderii PSD din Prahova, șocați de întâlnirea cu președintele Nicușor Dan la mănăstirea Cornu: „Exagerat de normal” „Cred că se apropie de final. Îl consider foarte aproape de sfârșit”, a afirmat Trump, conform declarațiilor distribuite de jurnalista Maria Bartiromo. Trump: Iranul ar avea nevoie de decenii pentru a se reconstrui Liderul american a susținut că o eventuală retragere a Statele Unite ale Americii ar lăsa Iranul într-o poziție dificilă pe termen lung. „Dacă plecăm acum, Iranul va avea nevoie de 20 de ani pentru a se reconstrui”, a spus Trump, adăugând că situația rămâne fluidă și că evoluțiile din perioada următoare vor fi decisive. Totodată, acesta a sugerat că Teheranul ar fi interesat de reluarea negocierilor și de ajungerea la un acord. Negocieri tensionate și semnale privind o nouă rundă de discuții Declarațiile vin în contextul unui armistițiu de două săptămâni între Statele Unite ale Americii și Iran, aflat în prezent în vigoare. Anterior, Trump sugerase că o nouă rundă de discuții ar putea avea loc în scurt timp: „S-ar putea întâmpla ceva în următoarele două zile”, declara acesta pentru New York Post, fără a oferi detalii suplimentare. Prima rundă de negocieri, desfășurată în Islamabad, s-a încheiat fără un acord, însă informații neconfirmate indică posibilitatea unei noi întâlniri în zilele următoare. JD Vance: „Nu vrem un acord mic, ci o mare înțelegere” Vicepreședintele JD Vance a confirmat că armistițiul se menține, subliniind că administrația americană urmărește un acord amplu, nu unul limitat. „Încetarea focului se menține, iar discuțiile au înregistrat progrese enorme”, a declarat Vance în cadrul unui eveniment din Athens, Georgia. Potrivit acestuia, motivul pentru care nu s-a ajuns încă la un acord este dorința președintelui Trump de a obține garanții clare că Iranul nu va dezvolta arme nucleare. Condițiile SUA: fără arme nucleare și fără sprijin pentru terorism Vicepreședintele american a detaliat și principalele condiții impuse Teheranului: - renunțarea la programul nuclear militar, - încetarea sprijinului pentru grupări considerate teroriste, - deschiderea către integrarea economică globală. „Președintele își dorește un acord în care poporul iranian să prospere și să se alăture economiei mondiale”, a explicat Vance. Posibilă nouă rundă de negocieri înainte de expirarea armistițiului Potrivit CNN, o a doua rundă de negocieri ar putea avea loc înainte de expirarea armistițiului, programată pentru săptămâna viitoare. Surse apropiate discuțiilor indică faptul că delegația americană ar putea fi condusă chiar de JD Vance. De asemenea, la negocieri ar putea participa Steve Witkoff și Jared Kushner. De câte ori a spus Trump că războiul e „aproape de final” Declarația recentă a lui Donald Trump, potrivit căreia războiul cu Iran este „foarte aproape de final”, nu este o premieră. De la începutul conflictului, liderul american a transmis în mod repetat mesaje similare, sugerând în mai multe rânduri că finalul este iminent, uneori chiar în timp ce operațiunile militare continuau. O analiză a declarațiilor publice arată un tipar: optimism constant privind încheierea rapidă a războiului, combinat cu mesaje contradictorii despre continuarea luptelor. Martie 2026: războiul ar putea fi „terminat rapid” La scurt timp după declanșarea conflictului, Trump a declarat că războiul ar putea fi încheiat „destul de repede”. În același interval, el estima că operațiunile ar putea dura aproximativ 4–5 săptămâni, deși admitea că ar putea „merge mult mai departe”. Mesaje contradictorii: „am câștigat”, dar „nu plecăm încă” Pe măsură ce conflictul a evoluat, discursul lui Trump a devenit mai nuanțat și, uneori, contradictoriu. În martie, el a afirmat că Statele Unite „au câștigat” războiul, sugerând chiar că, în esență, acesta fusese decis foarte devreme. În același timp, a insistat că operațiunile trebuie continuate pentru „a termina treaba”, refuzând ideea unei retrageri rapide. Această combinație de declarații — victorie deja obținută, dar război încă în desfășurare — a alimentat percepția unei strategii neclare. „Războiul este aproape complet”: declarațiile din interviuri În mai multe interviuri, Trump a reiterat ideea că războiul este practic încheiat. El a declarat că războiul este „foarte complet, aproape terminat” și că Iranul nu mai are capacități militare relevante. Într-o altă intervenție, a spus că conflictul este „pretty much over” (aproape încheiat), fără a oferi însă un calendar clar sau condiții precise pentru final. De asemenea, a afirmat că războiul va fi „încheiat în curând” sau „foarte curând”, menținând aceeași linie de comunicare. „Nu mai e nimic de lovit”: argumentul militar Un alt argument invocat frecvent de Trump pentru a susține apropierea finalului a fost degradarea capacităților militare ale Iranului. Într-un interviu, el a afirmat că nu mai există „practic nimic de țintit”, sugerând că obiectivele militare au fost atinse. În alte declarații, a spus că Iranul este „la capătul liniei” și că infrastructura sa militară este aproape distrusă. Acest tip de retorică a fost constant folosit pentru a justifica ideea că războiul se apropie inevitabil de final. Aprilie 2026: „foarte aproape de sfârșit” În ultimele zile, Trump a reluat această temă, declarând că războiul este „foarte aproape de final”. Totuși, chiar și în acest context, mesajul său rămâne ambiguu: pe de o parte, sugerează că finalul este iminent; pe de altă parte, afirmă că „nu am terminat” și că evoluțiile viitoare rămân deschise. Un tipar de comunicare: finalul anunțat înainte de a exista Analizând cronologic declarațiile, se conturează un tipar clar: începutul conflictului: războiul va fi „scurt” faza intermediară: „am câștigat deja” ulterior: „este aproape complet” prezent: „foarte aproape de final” În paralel, operațiunile militare au continuat, iar negocierile nu au produs încă un acord concret. Experții citați în presa internațională subliniază că aceste mesaje reflectă mai degrabă o strategie politică și de comunicare decât o evaluare strict militară a situației. Între optimism strategic și realitate operațională Declarațiile repetate ale lui Donald Trump privind apropierea finalului războiului din Iran arată o constantă: anticiparea unui deznodământ rapid, chiar și în absența unor evoluții decisive pe teren. Deși acest tip de discurs poate avea rolul de a transmite încredere și control, el evidențiază și o tensiune între mesajul politic și realitatea operațională a conflictului. În lipsa unui acord clar sau a unei încetări definitive a ostilităților, întrebarea nu mai este doar „când se va termina războiul?”, ci și „de câte ori poate fi anunțat finalul înainte ca acesta să devină realitate?”.

Trump și războiul cu Iranul care tot se termină (sursa: Facebook/The White House)
Peste 11.000 de firme închise în doar două luni (sursa: Pexels/www.kaboompics.com)
Economie

Creștere alarmantă a firmelor dizolvate în 2026: peste 11.000 de companii închise în doar două luni

Numărul firmelor dizolvate în România a înregistrat o creștere semnificativă în primele două luni din 2026. Potrivit datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, au fost înregistrate 11.066 de dizolvări, în creștere cu 38,31% față de aceeași perioadă din 2025, când se consemnau 8.001 firme închise. București și marile județe, în topul dizolvărilor Cele mai multe firme dizolvate au fost raportate în București, unde 2.117 companii și-au încetat activitatea, în creștere cu 45,1% față de primele două luni din 2025. Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan În topul județelor afectate se mai află: Cluj – 621 firme dizolvate (plus 40,50%) Ilfov – 523 firme (plus 56,12%) Constanța – 498 firme (plus 61,69%) Timiș – 494 firme (plus 44,87%) Iași – 426 firme (plus 39,22%) Județele cu cele mai puține dizolvări de firme La polul opus, cele mai puține dizolvări au fost înregistrate în: Mehedinți – 39 firme (minus 35%) Ialomița – 54 firme (plus 45,95%) Călărași – 64 firme (plus 23,08%) Covasna – 65 firme (plus 47,73%) Giurgiu – 82 firme (plus 17,14%) Teleorman – 89 firme (plus 30,88%) Creșteri spectaculoase în anumite județe Cele mai mari creșteri procentuale ale numărului de firme dizolvate au fost raportate în: Gorj – plus 78,76% Galați – plus 73,15% Mureș – plus 72,88% Dolj – plus 71,3% În schimb, scăderi ale numărului de dizolvări s-au înregistrat doar în câteva județe: Mehedinți – minus 35% Buzău – minus 4,11% Vrancea – minus 2,11% Comerțul, cel mai afectat sector Domeniul de activitate cel mai afectat de dizolvări rămâne comerțul cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor. În acest sector au fost raportate 2.074 de firme dizolvate la nivel național, în creștere cu 5,23% față de perioada similară din 2025. Alte domenii vulnerabile: servicii profesionale și construcții Conform datelor Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, și alte sectoare importante au fost afectate: Activități profesionale, științifice și tehnice – 846 firme dizolvate (plus 17,66%) Construcții – 775 firme dizolvate (plus 1,44%) Situația din februarie 2026 Doar în luna februarie 2026, au fost înregistrate 5.663 de dizolvări de firme. Cele mai multe cazuri au fost raportate în: București – 1.119 firme Cluj – 348 firme Ilfov – 288 firme Iași – 246 firme Timiș – 246 firme Creșterea accelerată a numărului de firme dizolvate reflectă presiunile economice din mediul de afaceri și indică o dinamică îngrijorătoare pentru antreprenoriatul românesc în 2026.

Ministrul Muncii vrea mai puțini lucrători non-UE (sursa: Facebook/Petre Florin Manole)
Eveniment

Ministrul Muncii (PSD) vrea mai puțini lucrători non-UE în țară: Trebuie să lăsăm loc românilor

Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole, a declarat că susține reducerea numărului de lucrători din afara Uniunii Europene, argumentând că această măsură este necesară pentru a proteja forța de muncă locală, în contextul creșterii șomajului. Cotele de muncitori străini, reduse în 2026 Declarațiile au fost făcute la Arad, unde ministrul a explicat că patronatele au cerut, la finalul anului trecut, creșterea cotei de lucrători non-UE de la 100.000 în 2025 la 150.000 în 2026. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan În schimb, Florin Manole a susținut reducerea acestui număr la 75.000, considerând că piața muncii din România trebuie să ofere prioritate angajaților români. În urma negocierilor, s-a ajuns la un compromis: o cotă de 90.000 de lucrători străini. Argumentul ministrului: creșterea șomajului în România Ministrul Muncii a subliniat că decizia sa a fost criticată la momentul respectiv, însă consideră că reducerea cotei a fost justificată. „Am scăzut cota pentru a lăsa mai mult spațiu lucrătorilor români care vor fi afectați de șomaj”, a explicat Florin Manole. Potrivit acestuia, solicitarea patronatelor pentru un număr mai mare de muncitori străini arată nevoia de forță de muncă, dar și anumite practici discutabile în piață. Critici la adresa preferinței pentru muncitori străini Florin Manole a afirmat că unele companii preferă angajații din afara Uniunii Europene deoarece aceștia sunt mai ușor de plătit la nivel minim și mai vulnerabili. „Există o preferință pentru mână de lucru plătită minimal, vulnerabilă și ușor dispensabilă”, a declarat ministrul, subliniind că acest model nu ar trebui să definească piața muncii din România. Prioritate pentru lucrătorii români Ministrul a precizat că este conștient de drepturile lucrătorilor străini și de necesitatea respectării acestora, însă consideră că statul trebuie să acorde prioritate cetățenilor români. „Prefer să lăsăm cât mai mult spațiu pentru cetățeanul român”, a afirmat Florin Manole, subliniind că responsabilitatea sa este față de cei care contribuie la bugetul public și îl mandatează prin vot.

Crește numărul tinerilor cu cancer (sursa: Pexels/Stéf -b.)
Eveniment

Bolnavii de cancer din România, din ce în ce mai tineri și mai săraci

Numărul tinerilor diagnosticați cu afecțiuni oncologice care apelează la sprijinul Direcției de Asistență Socială Oradea (DASO) este în creștere, potrivit datelor prezentate în raportul de activitate pe anul 2025. Conducerea instituției atrage atenția asupra unei tendințe îngrijorătoare: tot mai multe persoane tinere, inclusiv copii, ajung să depindă de serviciile sociale din cauza bolii. Tot mai mulți tineri cu afecțiuni oncologice solicită ajutor social Directorul executiv al DAS Oradea, Anca Grama, a declarat că instituția observă o creștere constantă a numărului de beneficiari tineri cu probleme oncologice. Citește și: Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE Reprezentanții serviciului social lucrează cu categorii vulnerabile și semnalează faptul că persoane de 30 sau 40 de ani, dar și copii, solicită sprijin financiar și servicii sociale. Potrivit conducerii, această realitate este una dificilă, însă instituția încearcă să ofere sprijinul necesar și să mențină încrederea familiilor afectate. Crește numărul persoanelor cu handicap grav înregistrate la DAS Oradea Datele statistice arată o majorare a numărului total de persoane cu handicap grav care beneficiază de indemnizații prin intermediul DASO în 2025 comparativ cu anul anterior. În 2025 sunt înregistrați 2.112 beneficiari, față de 1.973 în 2024. Structura beneficiarilor indică: 1.957 adulți și 425 copii în 2025; 1.843 adulți și 400 copii în 2024. Numărul asistenților personali a rămas constant în ambii ani, respectiv 270. Pentru stabilirea gradului de handicap grav, Direcția de Asistență Socială Oradea realizează anchetele sociale necesare, evaluarea medicală fiind efectuată de comisia organizată în cadrul DGASPC Bihor. Monitorizare extinsă a asistenților personali În cursul anului 2025, DAS Oradea a derulat o campanie amplă de monitorizare pe teren a asistenților personali care îngrijesc persoane cu handicap grav. Reprezentanții instituției au vizitat toate cele 270 de familii în care activează asistenți personali, pentru a verifica respectarea standardelor de îngrijire și condițiile în care trăiesc beneficiarii. Evenimente dedicate persoanelor cu dizabilități și familiilor lor Pe parcursul anului trecut au fost organizate două evenimente destinate persoanelor cu handicap și familiilor acestora. Un eveniment caritabil dedicat părinților și copiilor cu afecțiuni oncologice a avut loc în apropierea Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități. Manifestarea a reunit peste 100 de participanți, iar copiii au primit daruri în cadrul unui spectacol organizat special pentru ei. Reprezentanții DASO subliniază că diagnosticul oncologic produce un impact financiar major asupra familiilor, costurile tratamentelor fiind foarte ridicate, motiv pentru care astfel de inițiative sunt văzute ca gesturi de solidaritate necesare. „Unison – Talente fără limite”, proiect pentru incluziunea tinerilor Un alt proiect important a fost prima ediție a evenimentului „Unison – Talente fără limite”, dedicat copiilor și tinerilor cu nevoi speciale. Inițiativa a fost organizată de ACS Progress Oradea, în colaborare cu DASO și ONG-uri locale, având ca obiectiv promovarea talentelor și susținerea incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități.

Numărul firmelor dizolvate, în creștere (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

Firmele se închid masiv: creștere cu 32% în 2025 a dizolvărilor, în special în comerț

Numărul firmelor dizolvate în România a ajuns la 46.917 în perioada ianuarie-octombrie 2025, cu 32,4% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024, când se înregistrau 35.436 de dizolvări. Datele sunt furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) și reflectă un ritm accelerat al dispariției firmelor de pe piață. Bucureștiul conduce topul dizolvărilor de firme Capitala rămâne zona cu cele mai multe firme dizolvate: 9.396 de companii au fost radiate în primele zece luni ale anului 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 35,43% față de perioada similară din 2024. Citește și: Judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, două săptămâni în Thailanda, la schimb de experiență Pe următoarele locuri se situează județele: Cluj – 2.641 de firme (plus 42,6%) Ilfov – 2.439 (plus 28,37%) Constanța – 2.273 (plus 21,88%) Timiș – 1.929 (plus 19,29%) Brașov – 1.740 (plus 47,21%) Iași – 1.729 (plus 24,48%) Județele cu cele mai puține dizolvări La polul opus, cele mai reduse valori ale dizolvărilor de companii au fost înregistrate în: Ialomița – 250 (plus 31,58%) Covasna – 266 (plus 45,36%) Mehedinți – 320 (plus 39,74%) Călărași – 322 (plus 21,51%) Harghita – 340 (plus 7,26%) Chiar dacă numărul de dizolvări este mic în aceste județe, toate au înregistrat creșteri față de anul anterior. Creșteri semnificative în județe precum Maramureș, Olt și Alba Cele mai mari creșteri procentuale ale numărului de firme dizolvate s-au consemnat în: Maramureș – plus 67,8% Olt – plus 62,25% Alba – plus 56,06% Vâlcea – plus 55,38% Important de menționat este că în niciun județ nu s-au înregistrat scăderi ale numărului de dizolvări. Domenii afectate: comerțul, construcțiile și serviciile profesionale Domeniul cu cele mai multe dizolvări este comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor. În acest sector au fost raportate 10.509 dizolvări, în creștere cu 7,72% față de anul precedent. Alte domenii afectate: Construcții – 3.924 dizolvări (plus 9,55%) Activități profesionale, științifice și tehnice – 3.884 (plus 12,58%) Transport și depozitare – 3.211 (plus 18,66%) Situația din luna octombrie 2025 În luna octombrie au fost raportate 5.407 dizolvări de firme, dintre care: București – 1.191 Ilfov – 306 Cluj – 298 Constanța – 204 Iași – 203 Timiș – 203

Insolvențe în ritm accelerat la Iași (sursa: Pexels/Towfiqu barbhuiya)
Economie

Semne de criză economică: a crescut numărul insolvențelor în transporturi, depozitare, sănătate

Iașiul, considerat motorul economic al Regiunii Nord-Est, a resimțit puternic presiunea economică, numărul insolvențelor crescând de la unul la două zile la aproape un caz pe zi. Insolvențe în ritm accelerat la Iași Deși zona rămâne una dintre cele mai vulnerabile economic, datele centralizate ale ONRC pentru primele zece luni din 2025 indică o temperare generală a insolvențelor. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Iașiul, alături de Botoșani, Suceava și Bacău, s-a menținut totuși în topul județelor cu cele mai mari scăderi ale numărului de firme intrate în insolvență. La nivel național, 5.318 profesioniști au intrat în insolvență între ianuarie și octombrie 2025, cu aproape 10% mai puțin față de anul anterior, semn al unei relative stabilizări, însă evoluțiile rămân dezechilibrate de la un județ la altul. Continuarea, în Ziarul de Iași

Parlament redus, vot uninominal cerut PSD (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

PSD susține că este de acord să existe doar 300 de parlamentari, dar cu vot uninominal

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că partidul susține reducerea numărului de parlamentari la 300, în conformitate cu referendumul organizat în urmă cu 15 ani, însă dorește ca alegerea acestora să se facă prin vot uninominal. Vot uninominal cerut PSD Întrebat de jurnaliști, la Palatul Parlamentului, dacă PSD va sprijini proiectul de lege privind reducerea numărului de parlamentari, adoptat tacit de Senat, Grindeanu a confirmat susținerea social-democraților pentru această măsură. Citește și: Divorț final între Anca Alexandrescu și fostul ei idol: va candida, deși Georgescu recomandă boicotarea alegerilor. Și Simion a abandonat-o „Am spus că noi susținem asta, dar vrem și mai mult decât atât – ne-am dori să fie vot uninominal”, a afirmat liderul interimar al PSD. Subiect discutat în coaliția de guvernare Grindeanu a precizat că tema reducerii numărului de parlamentari a fost discutată recent în cadrul coaliției de guvernare, însă nu s-a ajuns la o decizie finală. „S-a discutat inclusiv săptămâna trecută în coaliție, dar nu s-a luat o hotărâre”, a explicat acesta. Critici la adresa USR pentru formularea proiectului Liderul PSD a criticat modul în care a fost redactat proiectul de lege inițiat de USR, susținând că documentul conține erori. „Proiectul acela n-a fost scris corect, așa cum bine știți, în specificul USR. Scriau că din 300 de parlamentari, 200 trebuie să fie senatori și 100 deputați. Nu vă supărați pe mine, dar să mai învețe să scrie proiecte de lege”, a spus Grindeanu. PSD invocă referendumul din 2009 Grindeanu a reamintit că reducerea numărului de parlamentari la 300 a fost decisă printr-un referendum organizat în urmă cu aproximativ 15 ani, dar care nu a fost niciodată pus în aplicare. „Avem un referendum în România ținut în urmă cu 15 ani, dacă nu mă înșel, care așteaptă să fie pus în practică. Da, PSD susține 300 de parlamentari”, a conchis liderul social-democrat.

Medicii de la sat, copleșiți de numărul pacienților (sursa: Pexels/Antoni Shkraba Studio)
Eveniment

Medicii de familie de la țară, ca la război: de trei ori mai mulți pacienți decât la oraș

Medicii de familie din mediul rural se confruntă cu o presiune uriașă, având de trei ori mai mulți pacienți decât colegii lor din orașe. Medicii de la sat, copleșiți de numărul pacienților În județul Iași, un medic urban are în medie 838 de pacienți, în timp ce în satele județului numărul ajunge la 2.540, evidențiind un dezechilibru major în accesul la servicii medicale. Citește și: VIDEO Lupte de stradă foarte violente la Moscova, rușii sunt îngroziți de agresori Deși media generală a scăzut la 1.351 de pacienți pe medic în 2024, cu 7,6% mai puțin decât în 2023, ruralul continuă să ducă greul sistemului sanitar. Diferențele dintre oraș și sat arată cât de profund inegal rămâne sistemul de sănătate românesc, chiar și în interiorul aceluiași județ. Continuarea, în Ziarul de Iași

Abandonul copiilor în spitale ia amploare (sursa: Pexels/Tom Fisk)
Eveniment

Tot mai mulți copii sunt abandonați în spitalele din România: creștere alarmantă în 2025

Abandonul copiilor în spitale ia amploare. Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) anunță o creștere îngrijorătoare a numărului de copii părăsiți în unități sanitare în primul trimestru al anului 2025. Abandonul copiilor în spitale ia amploare În perioada ianuarie – martie 2025, 68 de copii au fost părăsiți în maternități și secții de pediatrie, cu 13 mai mulți față de primele trei luni ale anului 2024. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță Conform datelor ANPDCA, 45 de copii au fost părăsiți în maternități. 23 de copii au fost abandonați în secțiile de pediatrie. Situația copiilor externați În aceeași perioadă, 62 de copii părăsiți au fost externați din spitale. Destinația acestora a fost variată. 4 copii s-au reîntors în familiile lor. 6 au fost plasați la alte familii sau persoane. 46 au ajuns în grija asistenților maternali. Pe lângă aceste situații, un copil a fost plasat într-un centru de primire în regim de urgență, iar 5 copii se regăsesc în alte situații speciale, conform raportului ANPDCA.

Prețul RCA, influențat de numărul accidentelor (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Prețul RCA crește pentru că șoferii români fac foarte multe accidente, spun asiguratorii

Prețul RCA, influențat de numărul accidentelor. Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) atrage atenția că evoluția primelor RCA este strâns legată de frecvența ridicată a accidentelor produse de vehiculele înmatriculate în România, atât pe teritoriul național, cât și în afara țării. Organizația a emis aceste clarificări în contextul unor „dezinformări apărute în spațiul public” privind piața asigurărilor auto obligatorii. Prețul RCA, influențat de numărul accidentelor Potrivit UNSAR, România înregistrează o frecvență a daunelor RCA de 5,6%, ceea ce înseamnă că 1 din 18 polițe RCA generează un dosar de daună. Citește și: Nicușor Dan, exemplu în Financial Times despre cum pot fi opriți populiștii: „Prima lecție: credibilitatea” Acest procent este semnificativ mai mare decât în alte state din Europa Centrală și de Est: Polonia: 3,2% Cehia: 2,8% Slovenia: 2,7% Letonia și Slovacia: 3,5% Bulgaria: 3,7% România, în topul accidentelor în afara țării În 2023, România s-a aflat în top 3 la nivelul accidentelor rutiere produse în afara granițelor, conform datelor Sistemului Carte Verde, care include 47 de state. Acest lucru generează despăgubiri semnificative plătite de companiile românești de asigurări. Dauna medie în România depășește 2.200 de euro Pe lângă frecvența ridicată a daunelor, costul mediu per accident în România depășește 2.200 de euro, fiind peste media din regiune. Aceasta reflectă creșterea costurilor asociate cu: Reparațiile auto Manopera Piesele de schimb Despăgubirile pentru victimele accidentelor (vătămări corporale sau decese) Despăgubirile RCA au ajuns la aproape 8 miliarde lei În 2024, despăgubirile RCA plătite de asigurători au crescut cu 38%, depășind 4,7 miliarde lei, la care se adaugă: Sumele achitate de Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) – în creștere cu 48% Rezervele legale constituite de companiile de asigurări Valoarea totală a obligațiilor din RCA s-a ridicat astfel la aproximativ 7,9 miliarde lei. Din fiecare 10 lei încasați, 8 merg către despăgubiri Potrivit UNSAR, aproape 80% din încasările din primele RCA sunt folosite pentru acoperirea daunelor și constituirea rezervelor legale. Restul trebuie să acopere: Taxe și contribuții obligatorii (inclusiv către FGA) Cheltuieli administrative Costuri de distribuție și operare Calculul primelor se bazează pe o metodologie actuarială avizată, care ține cont de istoricul șoferului, tipul vehiculului, zona geografică, inflația daunelor și costurile din industrie. Soluțiile propuse: mai multă prevenție și cooperare UNSAR propune un set de măsuri pentru reducerea accidentelor și echilibrarea pieței RCA, printre care: Lansarea Coaliției pentru Siguranță Rutieră Transparentizarea și raționalizarea costurilor din service-urile auto Îmbunătățirea colaborării între asigurători, autorități și consumatori Introducerea unor prevederi în noul proiect de lege RCA, aflat în dezbatere parlamentară Piața asigurărilor rămâne stabilă financiar Conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), piața asigurărilor rămâne stabilă, cu indicatori solizi: Rata cerinței de capital de solvabilitate (SCR): 1,6 Rata cerinței minime de capital (MCR): 3,74 Indicator de lichiditate (asigurări generale): 3,09 Active lichide în creștere cu 20% Aceste cifre confirmă capacitatea companiilor de a onora obligațiile față de asigurați, susține UNSAR. COTAR: RCA pentru camioane a crescut cu 19% Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) a transmis că, după expirarea plafonării RCA la 1 iulie 2025, prețul poliței pentru vehicule grele a crescut cu 19%, ajungând la: 11.000 lei/an pentru un camion nou, clasa B0 Valabil pentru asigurați fără incidente timp de 8 ani (bonus maxim B8) COTAR reclamă că acești șoferi sunt considerați „cu risc ridicat”, deși nu au produs accidente. UNSAR: Asigurările românești, peste 90% din piață UNSAR reprezintă 21 de companii de asigurare și reasigurare care dețin peste 90% din piața locală. Înființată în 1994, organizația are ca obiective: Apărarea intereselor industriei de asigurări Îmbunătățirea cadrului legislativ Promovarea unei piețe echilibrate și sustenabile

Iașiul este lider regional la bugetari (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Guvernul vrea „curățenie” în administrație, la Iași, numărul bugetarilor a rămas constant

Iașiul este lider regional la bugetari. Numărul bugetarilor din județul Iași a rămas constant în ultimii ani. Iașiul este lider regional la bugetari Raportul CNSP din 2024 arată că cele mai mari creșteri au fost în învățământ, sănătate și asistență socială, nu în administrația publică sau apărare. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu La Iași, aproximativ 6.000 de persoane lucrează anual în administrația locală și centrală, fără fluctuații semnificative. Deși județul are cei mai mulți salariați din regiune și salarii brute peste medie, se confruntă cu o scădere lentă a populației și cu dezechilibre între urban și rural. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pensiile speciale, în creștere, în iunie (sursa: Facebook/Casa Națională de Pensii Publice)
Eveniment

Numărul pensiilor speciale, în creștere: aproape 11.700 de beneficiari în iunie 2025

Pensiile speciale, în creștere, în iunie. Numărul total al beneficiarilor de pensii de serviciu a ajuns, în luna iunie 2025, la 11.685 de persoane, potrivit datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Comparativ cu luna mai, se observă o creștere ușoară, cu 24 de persoane. Dintre aceștia, 7.849 beneficiau de pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), adică în baza principiului contributivității. Pensiile speciale, în creștere, în iunie Cei mai mulți beneficiari provin din rândul judecătorilor și procurorilor, în baza Legii 303/2022 privind statutul acestora. Citește și: „Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu În total, 5.680 de persoane primeau pensii de serviciu în această categorie, dintre care 2.558 din BASS. Magistrații au și cele mai mari pensii medii de serviciu, care au atins în iunie 25.258 de lei. Printre diplomați, aproape 800 de beneficiari În baza Legii nr. 216/2015, care reglementează pensiile membrilor Corpului diplomatic și consular, au fost înregistrați 798 de beneficiari. Dintre aceștia, 698 primeau pensie din BASS. Pensia medie lunară în această categorie era de 6.877 de lei, dintre care 2.887 de lei proveneau din bugetul de stat. Funcționari parlamentari, peste 800 de beneficiari Potrivit datelor CNPP, 880 de persoane beneficiau de pensii de serviciu conform Legii 215/2015, care modifică Legea 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar. Dintre aceștia, 655 aveau pensie din BASS. Valoarea pensiei medii se ridica la 6.106 lei, dintre care 3.421 de lei suportați din bugetul de stat. Personalul aeronautic civil: pensii medii de peste 13.000 de lei Un număr de 1.361 de pensionari beneficiau, în baza Legii 83/2015, de pensii speciale acordate personalului aeronautic civil navigant profesionist. Toți aceștia primeau pensii din BASS. Valoarea medie a pensiei era de 13.015 lei, dintre care 7.959 de lei proveneau din bugetul de stat. Pensiile de serviciu ale angajaților Curții de Conturi Pensiile speciale pentru personalul Curții de Conturi erau acordate unui număr de 675 de persoane, toate cu pensii provenite din BASS. Pensia medie în această categorie era de 10.089 lei, cu 2.146 de lei acoperiți din bugetul de stat. Pensiile personalului auxiliar din instanțe și parchete Un număr de 2.291 de pensionari beneficiau de pensii de serviciu conform Legii 130/2015, care completează Legea 567/2004 privind statutul personalului auxiliar din instanțele judecătorești și parchete. Dintre aceștia, 1.902 primeau pensii din BASS. Pensia medie se ridica la 6.691 de lei, cu 3.832 de lei provenind din bugetul de stat.

Reforma Bolojan reduce numărul polițiștilor locali (sursa: Facebook/Poliția Locală Iași)
Eveniment

Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități

Reforma Bolojan reduce numărul polițiștilor locali. Reforma propusă de ministrul Bolojan prevede reducerea drastică a numărului de polițiști locali, în funcție de populația reală a orașelor, conform datelor recensământului. Reforma Bolojan reduce numărul polițiștilor locali În unele localități, inclusiv la Iași, jumătate dintre posturile din Poliția Locală ar putea fi desființate. Citește și: Magistrații, noi amenințări voalate către Guvern: vor să fie consultați când se decid măsurile pentru reducerea deficitului bugetar Peste 100 de angajați ai Poliției Locale Iași riscă să își piardă locul de muncă, în urma aplicării normei de un polițist la 1.500 de locuitori. Măsura vine în contextul în care cifrele din recensământ diferă semnificativ de cele din evidențele Institutului Național de Statistică. Continuarea, în Ziarul de Iași

Câți ucraineni au intrat în România (sursa: Inquam Photos/Ilona Andrei)
Eveniment

Aproape 11,2 milioane de ucraineni au intrat în România în trei ani de război. Doar puțini au rămas

Câți ucraineni au intrat în România. În cei trei ani de conflict, peste 11,2 milioane de cetățeni ucraineni au intrat în România, conform datelor oficiale ale Poliției de Frontieră Române. Câți ucraineni au intrat în România În perioada 10 februarie 2022 – 23 februarie 2025, s-au înregistrat 11.191.703 intrări. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania În ultimele 24 de ore, autoritățile au gestionat formalitățile pentru aproximativ 69.800 de persoane și peste 14.800 de mijloace de transport, incluzând 35.721 de intrări în țară. Eliminarea controlului la frontiera internă Începând cu 1 ianuarie 2025, la frontiera internă cu Ungaria și Bulgaria a fost eliminat controlul, permițând circulația liberă în Spațiul Schengen, cu excepția Ciprului și Irlandei. Totuși, polițiștii pot efectua controale aleatorii pe o rază de până la 30 km de la graniță. Verificări suplimentare și constatări ale autorităților În ultimele 24 de ore, s-au realizat peste 10.400 de verificări în aplicația eDAC, s-au consemnat 100 de fapte ilegale (25 de infracțiuni și 75 de contravenții). De asemenea, autoritățile au refuzat intrarea a 16 cetățeni străini, precum și ieșirea a 20 de cetățeni români, din diverse motive legale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră