marți 25 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: nato

307 articole
Politică

Geoană cochetează cu o candidatură la prezidențiale

Mircea Geoană cochetează cu o candidatură la prezidențiale: întrebat, la Etno TV, în legătură cu această posibilitate, el a evitat un răspuns clar. El a mai candidat la prezidențiale în 2009, când a pierdut în fața lui Traian Băsescu. Geoană este secretar general adjunct al NATO din octombrie 2019. Geoană cochetează cu o candidatură la prezidențiale „Încă nu m-am hotărât ce fac după ce termin acolo. Am variante multiple după ce termin. Dumnezeu mi-a dat norocul ăsta să se mai întoarcă manivela o dată și să fiu reloaded într-un fel prin ceea ce fac acum. Țin la țara mea și vreau să ajut cât de mult pot. Vom vedea atunci ce realitate este, ce nevoi vor fi și voi ajuta țara mea, indiferent că am să fac politică din nou, că am să fac o altă poziție și mai importantă afară, că am să cresc o universitate sau o să mă apuc de business sau de orice altceva. Am marele lux să-mi aleg ceea ce cred că este bine, dar am un sentiment profund de datorie față de țară. Voi termina la NATO undeva pe final de 2023, vedem dacă secretarul general mă roagă să mai stau cu el mai mult… sunt mulți factori. Sunt absolut hotărât să aduc acasă, într-o formă sau alta, tot ce am învățat, toată influența pe care o am și, efectiv, cred că sunt un lider mai bun acum”, a declarat Mircea Geoană, la Etno TV. https://www.youtube.com/watch?v=ARiazRCZc7o Emisiunea a fost moderată de o fostă angajată a Antenei 3, Dana Chera. Etno TV este deținut în proporție de 50% de către SC Planning Media SRL, compania lui Felix Rache – 50% şi Constantin Janina-Nectara – 50%. Honorius Prigoană are 40%, în timp ce Rareş Gărduş are 10%. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD)

România are o vocație masivă în zona Mării Negre Foto: Facebook
Finlandezii vor în NATO, neutralitatea - depășită (sursa: Facebook/Sauli Niinistö)
Internațional

Finlandezii vor în NATO, neutralitatea - depășită

Finlandezii vor în NATO, neutralitatea - depășită. Preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto, nu mai consideră oportună organizarea unui referendum sau a unui sondaj de opinie oficial pe tema aderării ţării sale la NATO, deoarece este deja clar că majoritatea populaţiei este pentru aderarea statului scandinav la alianţa nord-atlantică, transmite sâmbătă dpa. Finlandezii vor în NATO, neutralitatea - depășită Niinisto a făcut aceste declaraţii într-un interviu acordat postului public de radio Yle. Până la sfârşitul anului trecut, aveam o altă părere pe acest subiect, dar între timp lucrurile s-au schimbat, a mărturisit şeful statului scandinav. Citește și: Lecția Lituaniei pentru UE: cum să scapi de dependența gazului rusesc utilizând instrumentele comunitare. Germania a făcut invers: a încurajat Gazprom Totuşi, Niinisto a subliniat că este important pentru Finlanda să se coordoneze cu Suedia în această chestiune şi ca cele două ţări să ajungă la aceeaşi concluzie. El a discutat deja subiectul în mai multe rânduri cu premierul suedez Magdalena Andersson. Urmează şi alte discuţii pe această temă, a spus el. Suedia mai așteaptă Până acum, Niinisto nu a adoptat o atitudine clară cu privire la chestiunea aderării Finlandei la NATO, notează dpa. Potrivit unor sondaje de opinie recente, 62% dintre finlandezi sunt în favoarea aderării ţării lor la NATO. O dezbatere pe aceeaşi temă are loc şi în Suedia. Acolo, totuşi, guvernul este în continuare împotriva aderării, scrie dpa. Finlanda şi Suedia nu sunt ţări membre ale NATO, dar sunt parteneri apropiaţi ai alianţei militare. Finlanda are o frontieră comună cu Rusia de 1.300 de kilometri, fiind ţara din UE cu cea mai lungă frontieră cu ţara agresoare din conflictul cu Ucraina, aminteşte dpa.

Integrarea în NATO, în constituția Ucrainei (sursa: nato.int)
Internațional

Integrarea în NATO, în constituția Ucrainei

Integrarea în NATO, în constituția Ucrainei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că cererile Rusiei privind neaderarea Ucrainei la NATO şi neutralitatea sa sunt examinate cu seriozitate, dar că pentru aprobarea lor se impune amendarea Constituţiei ţării sau un referendum, ambele interzise pe timp de război, notează marţi France Presse. Integrarea în NATO, în constituția Ucrainei "Trebuie să recunoaştem" că Ucraina nu va putea adera la NATO, a declarat Zelenski la 15 martie, în contextul în care ambiţia "euroatlantică" a ţării este stipulată în Constituţie. Citește și: Rusia, negocieri de formă: promite să se retragă din zonele în care ucrainenii oricum contra-atacă cu succes "Ani de zile am auzit că porţile sunt deschise, dar am auzit şi că nu am putea adera. Acesta este adevărul şi trebuie să-l recunoaştem", a afirmat preşedintele ucrainean într-o declaraţie interpretată ca o abandonare de către Kiev a planului de aderare la Alianţa Nord-Atlantică, dar pe care o parte a populaţiei ucrainene a perceput-o ca pe o concesie inacceptabilă. Aspiraţiile Ucrainei de a adera la NATO sunt în continuare înscrise în Constituţie, iar Legea fundamentală nu poate fi amendată într-o perioadă în care în ţară funcţionează legea marţială, în vigoare în momentul actual, şi nici în condiţiile stării de urgenţă. Îi va dezamăgi NATO pe ucraineni? Renunţarea la perspectiva aderării la NATO trebuie să fie aprobată în două sesiuni ale Radei Supreme (parlamentul unicameral de la Kiev) cu 300 din 450 de voturi şi validată de Curtea Constituţională. Olga Aivazovska, directoarea organizaţiei neguvernamentale Opora din Kiev, specializată în alegeri şi referendumuri, afirmă că declaraţiile cu privire la NATO sunt "abstracte". "Ucraina nu este candidat pentru aderarea la NATO şi nu are niciun plan de acţiune pentru aderare. Declaraţiile preşedintelui nu au valoare juridică, contrar Constituţiei. Preşedintele verbalizează conţinutul discuţiilor în curs de desfăşurare şi cerinţele ţării agresoare", subliniază ea. "Astăzi nu există 300 de voturi (necesare), însă dacă conflictul se prelungeşte şi vedem că NATO nu ajută, opinia s-ar putea schimba", apreciază politologul ucrainean Volodimir Fesenko. Garanții de securitate mai tari decât Alianța "Dezamăgirea lui Zelenski faţă de ajutorul insuficient al NATO se reflectă în opinia publică. Din partea noastră, NATO este concesia cea mai simplă şi mai puţin dureroasă", adaugă el. Potrivit ultimului sondaj al grupului Rating realizat la începutul lunii martie, 44% dintre ucraineni consideră că ţara lor trebuie să adere la NATO, faţă de 46%, cât se înregistrase în luna precedentă, înainte de război. "Ucrainenii vor să adere la NATO, dar dacă Europa garantează aderarea la Uniunea Europeană şi propune un proiect financiar pentru reconstrucţia Ucrainei, dezbaterea cu privire la Alianţa Nord-Atlantică va fi dată uitării pentru o vreme", subliniază Mikola Davîdiuk, analist politic din Kiev. "Dacă Marea Britanie, Franţa şi SUA - trei puteri nucleare - ar garanta securitatea sa, o astfel de alianţă va fi mai puternică decât integrarea în NATO", adaugă el. Problema "neutralităţii" Ucrainei, unul dintre punctele centrale ale negocierilor cu Rusia pentru a se pune capăt conflictului, este "studiată în profunzime", a asigurat duminică preşedintele Zelenski într-un interviu acordat unor media ruse. Fără referendum în război El a spus că este "pregătit să accepte" una dintre clauzele negocierilor care se referă la "garanţiile de securitate şi neutralitate, statutul de ţară denuclearizată" pentru Ucraina, o altă cerere a Moscovei. Eventualul acord între cei doi beligeranţi va trebui în mod "obligatoriu să fie ratificat de către parlamentele ţărilor garante", a subliniat el, reiterând că pactul ar urma să fie supus unui referendum naţional. Dar "referendumurile, la fel ca alegerile, nu pot fi organizate pe timp de război", subliniază Olga Aivazovska. "Se poate vorbi despre aceasta la sfârşitul fazei active (a războiului). Dar este probabil ca cetăţenii să nu susţină întrebarea pusă la referendum, iar puterea va trebui să ţină cont de acest rezultat", menţionează ea. "Contrar altor ţări, în Ucraina referendumul nu este consultativ, rezultatul său fiind obligatoriu din punct de vedere juridic şi el trebuie pus în aplicare de către organele puterii de stat", mai subliniază Olga Aivazovska.

Biden: Putin, măcelar. Contați pe NATO (sursa: Facebook/Andrzej Duda)
Internațional

Biden: Putin, măcelar. Contați pe NATO

Biden: Putin, măcelar. Contați pe NATO. Preşedintele american Joe Biden l-a numit "măcelar" pe omologul său rus Vladimir Putin, în cursul unei întâlniri, sâmbătă, la Varşovia, cu refugiaţii ucraineni, relatează AFP. Biden: Putin, măcelar. Contați pe NATO Întrebat despre "ce crede despre Vladimir Putin, având în vedere ce le face acestor oameni", Biden a răspuns cu o singură propoziţie: "Este un măcelar". Întrevederea era transmisă în direct de mai multe canale de televiziune de pe Stadionul naţional din Varşovia. Preşedintele polonez Andrzej Duda l-a primit sâmbătă pe omologul său american Joe Biden la palatul prezidenţial din Varşovia, pentru convorbiri consacrate invaziei ruse din Ucraina, notează dpa. Din delegaţia preşedintelui american fac parte de asemenea secretarul de stat Antony Blinken şi cel al apărării Lloyd Austin. Delegaţia poloneză îi cuprinde şi pe miniştrii de Externe, Zbigniew Rau, respectiv al Apărării, Mariusz Blaszczak. Joe Biden a participat înainte la o ceremonie de primire, la care a fost salutat de o fanfară militară care a intonat imnurile american şi polonez. Președintele SUA nu e sigur că rușii au schimbat strategia Președintele american a mai declarat sâmbătă, la Varşovia, că "nu este sigur" că anunţul Rusiei de a-şi concentra ofensiva asupra zonei Donbas înseamnă o schimbare a strategiei sale în Ucraina, relatează AFP. Întrebat de un jurnalist pe această temă, el a răspuns concis: "Nu sunt sigur că ei (ruşii - n.r.) au făcut acest lucru". Citește și: VIDEO Imagini cu Șoigu, ministrul rus al Apărării, au fost difuzate sâmbătă, după două săptămâni de absență publică a acestuia Comandamentul rus a declarat vineri că doreşte "să-şi concentreze eforturile pe obiectivul principal: eliberarea Donbasului", în contrast cu intenţia declarată a Kremlinului de a "demilitariza" şi "denazifica" întreaga Ucraină. Ministerul rus al Apărării a anunţat că prima fază a operaţiunii sale militare în Ucraina este aproape încheiată, iar de acum înainte trupele ruse se vor axa pe "eliberarea" completă a regiunii estice Donbas ce cuprinde provinciile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk. Articolul 5 al Tratatului NATO nu se negociază Începută pe 24 februarie, invazia rusă a făcut progrese doar în primele zile, când a ajuns la porţile Kievului, dar rezistenţa puternică a trupelor ucrainene a oprit sau încetinit ulterior înaintarea pe toate fronturile. La o lună de la începerea invaziei, singurul mare oraş ucrainean care a căzut sub control rusesc este Herson, în sud. În prezent, însă, o contraofensivă ucraineană este în curs aici. Biden a reafirmat sâmbătă, la Varşovia, că articolul 5 din Tratatul NATO, care stipulează că un atac asupra unei ţări membre a Alianţei Nord-Atlantice este un atac asupra tuturor, constituie o "datorie sacră" pentru Statele Unite, relatează AFP. Preşedintele Biden a dat această asigurare în cursul întâlnirii cu omologul său polonez Andrzej Duda, a cărui ţară se teme de agresivitatea Moscovei după declanşarea invaziei ruse în Ucraina. Reafirmând că pentru americani articolul 5 este "o obligaţie sacră", el a adăugat: "Puteţi conta pe aceasta". Polonezii vor să producă Black Hawk Președintele SUA a citat și veche maximă poloneză "pentru libertatea noastră şi a voastră", care aminteşte de o insurecţie poloneză împotriva ocupaţiei de către Rusia ţaristă. Biden a declarat, de asemenea, că preşedintele rus Vladimir Putin "mizează pe o NATO divizată", dar că această divizare nu a avut loc. La rândul său, Andrzej Duda a afirmat că relaţiile polono-americane sunt "înfloritoare" şi vor fi "consolidate foarte mult" de vizita oaspetelui său şi, în final, că ţara sa este un aliat "serios" al Statelor Unite. Preşedintele Andrzej Duda a vorbit despre viitoarea cooperare cu companiile americane în proiecte de centrale nucleare în Polonia şi şi-a exprimat speranţa că companiile aeronautice poloneze vor putea participa la fabricarea de elicoptere americane Black Hawk.

Grup de luptă NATO în România (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Grup de luptă NATO în România

Grup de luptă NATO în România. Liderii statelor membre NATO, reuniţi la Bruxelles într-un summit extraordinar, au aprobat joi patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria, a anunţat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, transmit AFP, Reuters şi dpa. Grup de luptă NATO în România "Acestea se adaugă celor patru grupuri existente deja în ţările baltice şi Polonia. Aşadar, avem opt grupuri multinaţionale ale NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră", a spus Stoltenberg într-o conferinţă de presă după încheierea reuniunii. NATO are deja grupuri de luptă în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Cele patru grupuri de luptă aprobate de NATO vor deveni complet funcţionale "într-un orizont relativ scurt de timp", cel din România fiind "cel mai avansat", a declarat, joi, pentru Agerpres, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Citește și: Rusia: Cererea noastră de retragere a trupelor NATO se referă la România "Sunt deja într-o fază iniţială de operaţionalizare şi într-un orizont relativ scurt de timp vor deveni complet funcţionale. Astfel, vom avea opt grupuri de luptă pe Flancul estic, patru deja existente în zona baltică şi în Polonia, plus cele patru din regiunea noastră - asta, dacă vreţi, este o decizie pentru termenul foarte apropiat", a spus oficialul. La summit-ul de la Madrid, decizii pe termen lung În ceea ce priveşte o prezenţă militară permanentă pe Flancul estic, Mircea Geoană a vorbit despre decizia NATO de joi de însărcinare a comandanţilor militari ai NATO "pentru a le prezenta opţiuni pentru o prezenţă militară mai robustă, de natură permanentă şi sustenabilă pe Flancul estic, urmând ca, pe baza acestui aviz militar, liderii NATO să aprobe la Summitul de la Madrid decizii pentru termen mediu şi lung". El a amintit că există deja activate Planurile de apărare pentru ţările de pe Flancul estic, inclusiv pentru România sau Turcia. "Astăzi avem 40.000 de trupe aliate sub comanda militarilor NATO, ca urmare a activării acestor planuri, şi de asemenea, pe termen mediu şi lung, vom lua decizii cu privire la sistemele de apărare antirachetă, apărare cibernetică, în general o altă calitate şi o altă profunzime a prezenţei NATO pe Flancul estic". Grupul din România, cel mai avansat Despre operaţionalizarea grupurilor de luptă, secretarul general adjunct al NATO a apreciat că "este mai degrabă o chestiune tehnică la ora aceasta". "Se cunoaşte componenţa acestui grup de luptă, a compoziţiei sale cu privire la naţiunile care au anunţat participarea, câteva dintre ele au reconfirmat astăzi, evident, Franţa, ţara-cadru, dar şi Olanda şi alte ţări şi-au anunţat intenţia de a participa la grupul nostru. Deci, anticipez o perioadă relativ scurtă de timp şi sunt convins că şi comandanţii militari români, care sunt foarte respectaţi la NATO, vor contribui la un calendar foarte scurt. Aş spune că grupul de luptă din România este cel mai avansat din cele patru decise şi înfiinţate de liderii noştri", a adăugat el.

Rusia atacă NATO: spălare pe creier (sursa: Agerpres)
Internațional

Rusia atacă NATO: spălare pe creier

Rusia atacă NATO: spălare pe creier. Rusia a denunţat joi seară decizia NATO de a crea patru noi grupuri de luptă în flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice, Moscova susţinând că organizaţia îşi confirmă astfel poziţia antirusă, transmite dpa. Opt grupuri de luptă NATO de la Baltică la Marea Neagră "Militarizarea Europei se accelerează ca urmare a eforturilor alianţei", a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova. Prin promisiunea că va furniza arme suplimentare Ucrainei, "alianţa confirmă interesul său de continuare a ostilităţilor", a adăugat ea. Citește și: Preşedintele SUA vorbește despre deficitul alimentar: Va fi ceva real Liderii statelor membre NATO, reuniţi joi la Bruxelles într-un summit extraordinar, au aprobat patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria. "Acestea se adaugă celor patru grupuri existente deja în ţările baltice şi Polonia. Aşadar, avem opt grupuri multinaţionale ale NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră", a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferinţă de presă după încheierea reuniunii. NATO are deja grupuri de luptă în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Rusia atacă NATO: spălare pe creier Reprezentanta diplomaţiei ruse a acuzat NATO că urmează orbeşte interesul Statelor Unite de a ţine sub control Rusia. "Isteria antirusă a fost promovată pentru a spori costurile achiziţiilor de arme, de pe urma cărora SUA au profitat financiar, mai presus de toate", a continuat Maria Zaharova. Ea a descris summitul extraordinar al NATO, desfăşurat joi la Bruxelles, drept nimic altceva decât o "şedinţă pentru propria sa spălare pe creier". SUA sunt incapabile să tolereze faptul că Rusia este o ţară care ia propriile decizii suverane şi care îşi poate urma o politică independentă, a mai spus reprezentanta MAE rus.

NATO a aprobat grupul de luptă în România (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Politică

NATO a aprobat grupul de luptă în România

NATO a aprobat grupul de luptă în România. Președintele Klaus Iohannis a declarat că NATO a aprobat grupul de luptă în România, dar că va insista pentru o consolidare și mai puternică a flancului estic. Șeful statului spune că românii nu trebuie să se teamă. "România nu este în pericol", potrivit G4Media. NATO a aprobat grupul de luptă în România „Vom discuta măsurile pe care vrem să le luăm și planurile pe care le avem. Dorim să dovedim că suntem uniți și în NATO și în relația transatlantică. Vrem să discutăm cum putem să ajutăm în continuare Ucraina. Este vorba în primul rând despre ajutor umanitar, în Ucraina și pentru cei care trebuie să părăsească Ucraina, cei care fug de război. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei Vrem să discutăm și lucruri extraordinar de importante, precum consolidarea flancului estic. Avem deja o veste foarte bună, deja NATO a aprobat grupul de luptă care va fi poziționat în România, acel grup pe care l-am solicita, în care Franța va fi națiune cadru. Sunt foarte bucuros că s-a decis atât de repede deja” ”Românii pot sta liniștiți, România este în siguranță, este apărată de cea mai mare alianță, dar nici îngrijorările legate de Moldova nu au o justificare, nu există niciun fel de date, în afară de speculații în media, că Moldova ar fi ținta vreunui atac sau ar fi planificată o acțiune care privește Moldova. Niciun român nu trebuie să se teamă. Militarii noștri sunt bine pregătiți, România nu e în pericol", a declarat Klaus Iohannis.

NATO trimite trupe permanente în România (sursa: NATO)
Eveniment

NATO trimite trupe permanente în România

NATO trimite trupe permanente în România. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a anunțat miercuri în avanpremiera summit-ului NATO, că alianța nord-atlantică va înființa patru noi grupuri de luptă în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia. NATO trimite trupe permanente în România În cazul României, a fost agreată în urmă cu o lună crearea unui grup de luptă, condus de Franța. Grupurile de luptă ale NATO sunt compuse din circa 1.000 de militari și au rolul de a ajuta statele-gazdă să își pregătească defensiva. Un grup de luptă reprezintă o prezență solidă, cvasi-permanentă a NATO. În acest moment, singurele state est-europene care beneficiază de prezența unor grupuri tactice de luptă multinaţionale NATO sunt Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Prezența unui grup de luptă pe teritoriul țării-gazdă nu este condiționată în timp, spre deosebire de prezența trupelor aflate în țara respectivă pe bază de rotație. Declarații ale lui Stoltenberg "Vom discuta rolul Chinei în această criză. Beijing a furnizat susținere politică Rusiei, aliații sunt îngrijorați că Beijingul ar putea furniza ajutor militar Rusiei. Vom cere Belarus să nu mai suțină războiul Rusiei. Nu putem lua pacea drept garantată, așa că aliații NATO trebuie să crească investițiile militare. Putin trebui să încheie acest război și să se angajeze în diplomație reală. Aliații NATO au răspuns la criză cu o susținere puternică pentru Ucraina și impunerea de costuri fără precedent pentru Rusia. Mă aștept ca liderii NATO să majoreze semnificativ prezența în țările din Est cu trupe pe uscat, pe mare și în spațiul aerian. La summit-ul de joi, vom discuta despre susținere pentru Georgia și Bosnia-Herțegovina. O eventuală utilizare a armelor chimice de către Rusia va avea consecințe majore. Citește și: Super-iahtul lui Putin, „lux bolnav”: suport hârtie igienică din aur, piscină interioară care se transformă în ring de dans și două heliporturi capabile să preia elicoptere militare Mă aștept ca liderii NATO să discute despre întărirea susținerii pentru Ucraina. Aderarea Ucrainei la NATO nu este pe agendă. Trebuie să facem tot posibilul ca războiul să nu escaladeze dincolo de granițele Ucrainei. Rusia nu poate câștiga un război nuclear. Retorica nucleară contrazice flagrant acordurile internaționale pe care Rusia le-a semnat. Am furnizat Ucrainei echipamente de protecție împotriva armelor chimice și biologice, aliații vor discuta mâine cum să majoreze această susținere. Rusia a mai folosit agenți chimici împotriva unor oponenți ai regimului în Anglia, dar și în Siria. NATO are planuri deja pentru a-și proteja populația în cazul oricărui tip de atac și amenințare."

Cum poate fi evitat al treilea război mondial (sursa: nato.int)
Internațional

Cum poate fi evitat al treilea război mondial

Cum poate fi evitat al treilea război mondial. Președintele Volodimir Zelenski cere cu insistență ca NATO să intervină pentru a opri genocidul din Ucraina, dar cât de mult poate ajuta Occidentul și NATO Ucraina fără a declanșa un război cu Rusia, aceasta este întrebarea care preocupă pe toată lumea, potrivit Hotnews. Cum poate fi evitat al treilea război mondial Strategia de bază a Occidentului a fost aceea de a face războiul mai dureros pentru Putin: aprovizionarea ucrainenilor cu arme, impunând în același timp sancțiuni paralizante asupra economiei ruse. Citește și: Efectul Putin: UE își construiește o armată, deși nu recunoaște. Prima brigadă, activă la finalul lui 2025. Borrell: Va interveni unde NATO nu poate sau nu vrea Aceste măsuri sunt concepute pentru a modifica analiza cost-beneficiu a lui Putin, făcând războiul suficient de costisitor încât să caute un fel de ieșire. În linii mari, spun experții, este o strategie solidă - una care poate fi încă înăsprită, deși în anumite limite. „Occidentul trebuie să meargă cu viteză maximă în direcția actuală”, spune Yoshiko Herrera, un politolog care studiază Rusia la Universitatea din Wisconsin Madison, pentru Vox. „În acest punct nu este momentul să cedezi presiunea”, subliniază el. Ajutorul militar și sancțiunile sunt instrumente puternice, dar niciunul dintre ele nu-l va determina pe Putin să renunțe la proiectele sale privind Ucraina. În schimb, Occidentul trebuie să dezvolte o strategie mai clară pentru a se asigura că eforturile sale au efectul politic dorit la Moscova. Pe partea militară, tehnica militară și ajutoare furnizate de SUA și Europa au jucat un rol vital în stoparea avansului Rusiei. Sistemul de rachete antitanc Javelin le-a oferit ucrainenilor o șansă de luptă împotriva tancurilor rusești

Borrell acuză Moscova de crime de război (sursa: Twitter/Josep Borrell Fontelles)
Eveniment

UE va avea o armată operațională

UE va avea o armată operațională. Europenii vor dobândi, pentru prima dată în istoria lor, o capacitate de a desfăşura "operaţiuni de luptă", a declarat marţi şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, relatează AFP. UE va avea o armată operațională Miniştrii europeni de Afaceri Externe şi ai Apărării au decis luni să constituie o forţă militară de intervenţie rapidă de 5.000 de combatanţi, operaţională până în 2025. "Tratatele europene prevăd că UE se poate angaja în misiuni de luptă: nu a făcut-o niciodată, dar dacă aceasta se dovedeşte necesară, trebuie să fie pregătită", a precizat Josep Borrell în faţa unui grup de jurnalişti. Citește și: Macron întreține statul rus criminal cu investiții franceze, deși critică invazia din Ucraina: Arme explozive sunt utilizate în zone dens populate "Europenii trebuie să înţeleagă că anumite situaţii pot implica folosirea forţei. Capacitatea europeană trebuie antrenată pentru misiuni de luptă", a insistat el. Strategia de apărare ("busolă strategică") aprobată luni este "un plan de acţiune" şi "dacă nu va fi pusă în aplicare, va fi inutilă", avertizează totuşi Borell. Angajamentul colectide de apărare, pus în practică "Este pentru prima dată când statele membre şi-au luat un angajament colectiv pe probleme de apărare, acest angajament este public. Acum trebuie să îl punem în practică", a explicat el. Această forţă de intervenţie rapidă, care nu este o armată europeană, va fi formată din "componente terestre, aeriene şi maritime" şi dotată cu capacităţi de transport pentru a putea "efectua intervenţii pentru salvarea şi evacuarea cetăţenilor europeni" prinşi într-un conflict. Primul element pentru constituirea acestei forţe îl vor constitui "scenariile de intervenţie" cărora vor trebui să le corespundă mijloacele necesare şi mandatele. "Ele trebuie să fie adoptate până la sfârşitul anului 2022, va fi un semnal bun al voinţei statelor", a comentat Josep Borrell. "Unanimitatea rămâne regula pentru decizii, dar statele care nu vor să participe la o misiune vor putea sta departe, fără a le împiedica pe celelalte să acţioneze", a subliniat el. O forță complementară NATO Potrivit acestuia, această forţă trebuie să fie "complementară NATO, să acţioneze acolo unde NATO nu poate sau nu vrea să acţioneze". Pe lângă o revizuire a "grupurilor de luptă", create în 2007, dar niciodată utilizate, "rezervele de trupe vor fi mobilizate în funcţie de tipul misiunii de îndeplinit", a observat şeful diplomaţiei europene. Berlinul a propus luni să formeze nucleul acestei forţe în 2025. "Germania va conduce atunci un grup de luptă", a precizat Borell, pentru care esenţialul nu este să ştie care stat conduce forţa de intervenţie, "ci mobilizarea capacităţilor adaptate misiunii". Europenii trebuie, de asemenea, să investească în capabilităţi care le lipsesc în prezent, în special drone, tancuri, sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă. "Vom aproba o care nu este răspunsul la războiul din Ucraina, ci o parte a răspunsului, pentru că ea trebuie să ne facă mai puternici militar", a afirmat luni şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, înaintea unei reuniuni comune a miniştrilor Afacerilor Externe şi miniştrilor Apărării din statele membre.

Pe masa NATO se află propuneri periculoase (sursa: Twitter/techjaun)
Internațional

Pe masa NATO se află propuneri periculoase

Pe masa NATO se află propuneri periculoase. Premierul ungar, Viktor Orban, spune că „pe masa NATO" se află „propuneri periculoase" în ceea ce priveşte răspunsul la războiul din Ucraina, scrie MTI, potrivit Hotnews. Pe masa NATO se află propuneri periculoase „Pe masa NATO se află propuneri periculoase. Săptămâna trecută nu a fost deloc uşoară, dar săptămâna aceasta va fi şi mai dificilă", a spus Orban, referindu-se la summiturile NATO şi UE. Citește și: Armata lui Putin s-a împotmolit în rezistența militară feroce a ucrainenilor. Efectul: extinderea operațiunilor în Mariupol asupra civililor asediați și fără apărare „NATO este o alianţă de apărare. Suntem capabili să ne protejăm reciproc - de fapt, este datoria noastră să o facem - , dar nu este misiunea NATO să se implice într-o operaţiune militară în afara teritoriului său”, a subliniat premierul ungar. Ungaria nu vrea să trimită arme sau militari în Ucraina Potrivit acestuia, „poziţia Ungariei este clară": nu vrea să trimită soldaţi sau arme dincolo de teritoriul NATO". În ceea ce privește problema energiei, Orban a afirmat că problema „a fost rezolvată acum zece zile - cel puţin pentru o perioadă de zece zile”, când Ungaria a spus clar că nu doreşte ca sancţiunile împotriva Rusiei să fie extinse la importurile de petrol şi gaze întrucât aceasta ar însemna „o povară disproporţionată şi aproape insuportabilă asupra Ungariei şi a altor ţări din UE". „Ne-ar afecta pe noi mai mult decât ar afecta Rusia, ţinta sancţiunilor”, a explicat Viktor Orban, precizând că Ungaria se va alătura cu siguranţă altor state în a se opune sancţiunilor împotriva importurilor energetice din Rusia.

Este neclar motivul tragediei din Norvegia (sursa: Twitter/NATO Air Command)
Internațional

Este neclar motivul tragediei din Norvegia

Este neclar motivul tragediei din Norvegia. Trupurile neînsuflețite ale membrilor echipajului avionului militar american prăbuşit vineri în timpul unor exerciţii în Norvegia au fost recuperate, a transmis duminică postul norvegian NRK, citând surse din cadrul poliţiei, potrivit Agerpres. Este neclar motivul tragediei din Norvegia Cele patru victime, toate aparţinând forţelor americane, au fost transportate pe calea aerului de la locul accidentului în provincia Nordland, din nord-vestul Norvegiei. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina În urma prăbuşirii nu au existat supravieţuitori. Din cauza condiţiilor meteo şi a pericolului de avalanşe şi alunecări de teren, recuperarea aeronavei avariate s-a dovedit dificilă. Deocamdată este neclar din ce motiv s-a prăbuşit aparatul de zbor V-22 Osprey. Tahograful care înregistrează datele de zbor a fost recuperat şi ar putea oferi indicii despre ultimele momente de dinaintea prăbuşirii, a relatat NRK. Exerciţiul NATO „Cold Response” Aparatul V-22 Osprey participa la exerciţiile militare NATO „Cold Response”, începute cu o săptămână în urmă şi care vor lua sfârşit la 1 aprilie. Exerciţiul „Cold Response” se desfăşoară din doi în doi ani în condiţiile de iarnă din Norvegia şi implică în jur de 30.000 de militari - forţe terestre, marine şi aeriene - din 27 de state aliate şi ţări partenere ale NATO.

Biden, la Bruxelles, nu la Kiev (sursa: Facebook/The White House)
Eveniment

Biden, la Bruxelles, nu la Kiev

Biden, la Bruxelles, nu la Kiev. Casa Albă a dezminţit duminică speculaţiile privind o posibilă vizită a preşedintelui Statelor Unite, Joe Biden, în Ucraina, în cadrul turneului în Europa din următoarele zile, transmite dpa. Biden, la Bruxelles, nu la Kiev "Deplasarea se va concentra pe continuarea strângerii rândurilor întregii lumi în sprijinul poporului ucrainean şi împotriva invaziei lui Putin în Ucraina, dar nu există planuri de călătorie în Ucraina", a scris pe Twitter secretara de presă a preşedinţiei americane, Jen Psaki. În presa din SUA s-a speculat şi că Biden ar putea vizita Polonia după etapa de la Bruxelles. Psaki a comunicat că alte detalii vor fi anunţate ulterior. Citește și: Papa, atac extrem de dur la Putin: Să înceteze abominabila agresiune armată, un masacru absurd Ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat televiziunii CNN că nu este la curent cu vreo discuţie despre o vizită a preşedintelui în Ucraina. Ea a reamintit că guvernul de la Washington i-a avertizat pe cetăţenii SUA să nu se deplaseze în Ucraina, deoarece ţara este în război. Potrivit Casei Albe, Biden va participa joi, la Bruxelles, la summituri extraordinare ale NATO, Uniunii Europene şi G7. Va fi a treia vizită a preşedintelui în Europa de la preluarea mandatului, în ianuarie anul trecut.

Mircea Geoană: Probabil câteva săptămâni vom mai avea de conflict Foto: Facebook Mircea Geoana
Politică

Cîteva săptămâni vom mai avea de conflict

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, sâmbătă, că cel mai probabil cîteva săptămâni vom mai avea de conflict între Rusia și Ucraina. El a arătat că în acest moment nu se observă o încetinire din partea Federaţiei Ruse. Geoană a precizat că speră că va fi posibilă o formulă diplomatică şi politică, pentru finalul războiului. „Cîteva săptămâni vom mai avea de conflict” Întrebat cât va mai dura conflictul din Ucraina, Mircea Geoană a declarat, sâmbătă, la Digi24, că nu are un orizont de timp pentru acest lucru, dar că cel mai probabil va dura câteva săptămâni. ”Conflictul va mai dura. Avem informaţii, evaluăm şi anticipăm lucrurile. Aţi observat cât de mare este precizia cu care ştim şi anticipăm lucrurile. Nu pot spune cât de mult va mai dura, fiindcă depinde de mai mulţi factori, inclusiv de natură economică, presiunea sancţiunilor. Probabil câteva săptămâni vom mai avea de conflict şi ne este teamă şi ne uităm cu mare îngrijorare la victimele omeneşti, la faptul că avem acum 3 milioane şi ceva de refugiaţi ucraineni, probabil că numărul va creşte. Avem 6 milioane şi jumătate de persoane deplasate intern, în interiorul Ucrainei, probabil că numărul va creşte”, a declarat Mircea Geoană, citat de news.ro. În legătură cu implicarea Chinei în acest conflict, Geoană a afirmat: ”China este un jucător, la nivel mondial, de prim rang, are capacităţi economice, financiare şi tehnologice pe scară mai mare decât Federaţia Rusă. Dar, ceea ce spunea preşedintele Biden (...): Nu este războiul vostru (...) de modul în care rezolvăm această problemă va depinde dacă lumea în care vom trăi în Europa, în Asia, în Africa, peste tot, în spaţiu, va fi o lume a junglei sau o lume a regulilor pe care le putem respecta şi unde putem să trăim în ţări mari sau mici, în siguranţa faptului că nu vine vecinul mare, războinic şi belicos şi într-o noapte decide că mă invadează”. ”Dacă preşedintele Putin a făcut o eroare strategică gravă, acest calcul greşit este o eroare gravă, nu înseamnă că şi China trebuie să facă aceeaşi eroare ca şi preşedintele Putin”, a adăugat Geoană. Citește și: Putin a folosit în premieră rachete balistice hipersonice „invincibile” Kinjal în Ucraina. Invazia poate deveni devastatoare pe scară largă

Penalul Tudorache (PSD) preia mesajele Moscovei Foto: Inquam Adel Al-Hadad
Politică

Penalul Tudorache (PSD) preia mesajele Moscovei

Penalul Dan Tudorache (PSD) preia, în Parlamentul României, mesajele Moscovei: el susține că NATO, SUA și UE nu trebuie să mai furnizeze arme Ucrainei. Tudorache a rămas deputat PSD, deși, în 2020, Marcel Ciolacu spunea că-l va determina să demisioneze din Parlament, datorită problemelor penale pe care le are. Nu este primul atac al acestui parlamentar PSD la alianțele strategice ale României: exact acum un an el a declarat că David Muniz, Chargé d’Affaires ad-interim al ambasadei SUA la București, este un „cadru cu apucături sovietice”. Penalul Tudorache (PSD) preia mesajele Moscovei La 8 martie 2022, în plin atac al Rusiei asupra Ucrainei, Tudorache a făcut o declarație politică în care cerea ca Ucraina să fie lăsată fără armele de care are nevoie pentru a se apăra. „În opinia mea, ţinând cont că Ucraina negociază cu adversarul în timp ce catastrofa de pe teritoriul său continuă să se producă, pentru a preîntâmpina escaladarea conflictului ruso-ucrainean, suportul pe care ar trebui să îl ofere SUA, NATO şi UE este cel diplomatic. Sprijinirea cu arme şi muniţie a oricărei părţi aflate în acest conflict nu va aduce pacea”, a afirmat el. Aparent, el era preocupat de soarta ucrainenilor: „Ucraina negociază cu sabia deasupra capului, bombardamentele continuă şi au fost chiar intensificate, iar forţele de invazie par că pregătesc un asalt asupra Kievului, deşi capitala Ucrainei este în continuare sub controlul armatei ucrainene, la fel şi Harkov, al doilea cel mai mare oraş al tării”. Aceste declarații politice se publică în Monitorul Oficial. Pentru Tudorache, SUA este noul URSS În aprilie 2021, Dan Tudorache îl critica pe David Muniz, Chargé d’Affaires ad-interim al ambasadei SUA la București, și compara SUA cu intervențiile URSS în afacerile interne ale României, în perioada comunismului. “Activitatea diplomatică a acestui cetăţean american cu gândire leninistă ar ruşina şi cel mai aprig cominternist din perioada cea mai dură a ocupaţiei ruse din România. Acest cadru cu apucături sovietice crede că dând din mâini poate dirija poporul român reprezentat în Parlamentul României prin vot liber. Vot liber, tovărişici, Daviz Muniz, dacă înţelegeţi acest termen. Ca un vătaf veritabil, nicio instituţie nu îi convine, Parlamentul României, CSM, nişte glume proaste pentru acest diplomat care reprezintă ruşinos cea mai mare democraţie a lumii. Tovarăşe, opreşte-te! Am tras, am suferit aproape jumătate de secol cu oameni ca dumneata, care au venit aici să ne impună ce e "corect, progres şi ce mesaj greşit" dă o instituţie incomodă, v-am înţeles foarte bine şi vă sfătuim, ca popor, să vă mai vedeţi de treburile dumneavoastră tovărăşeşti!“, a susținut Dan Tudorache, conform stenogramei de pe site-ul Camerei. Fostul primar ar fi cumpărat diamante de două milioane de euro La 2 martie 2022, fostul primar PSD al sectorului 1 Daniel Tudorache a fost trimis în judecată de către DNA, pentru trafic de influență și spălare a banilor, în dosarul în care este acuzat că ar fi deschise conturi pe numele fostei soții și al menajerei sale, cumpărând imobile în valoare de 305.000 euro și 470.000 lei, precum și bijuterii, inclusiv diamante de aproximativ două milioane de euro. Alături de fostul primar, a fost trimisă în judecată, și fosta soție a lui Daniel Tudorache, pentru infracțiunea de complicitate la spălarea banilor. Ea se află sub control judiciar pe cauțiune cu o valoare de 200.000 euro. De asemenea, procurorii au trimis în judecată și o persoană din anturajul primarului, pentru două infracțiuni de trafic de influență, și aceasta fiind sub control judiciar, pe o cauțiune cu o valoare de 75.000 euro. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră