luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: nato

307 articole
Internațional

Scenariul "Ucraina" s-ar putea repeta

Scenariul "Ucraina" s-ar putea repeta. Statele Unite au avertizat marţi împotriva încercărilor de "escaladare a tensiunilor" după o serie de explozii în regiunea separatistă moldovenească pro-rusă Transnistria, la frontiera cu Ucraina, transmite AFP. Scenariul "Ucraina" s-ar putea repeta Fără a merge atât de departe încât să atribuie Moscovei responsabilitatea pentru explozii, aşa cum face Kievul, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a declarat în faţa presei: "Rămânem preocupaţi în faţa oricărei tentative potenţiale de escaladare a tensiunilor", potrivit Agerpres. Citește și: Putin trece la o nouă fază a ofensivei anti-europene: Gazprom oprește complet livrările de gaz către Bulgaria și Polonia începând de miercuri. Care sunt riscurile pentru România Republica Moldova a anunţat marţi măsuri de consolidare a securităţii sale după o serie de explozii în regiunea separatistă Transnistria, susţinută de Moscova, care au stârnit temeri privind o extindere a conflictului actual din Ucraina. "Nu cunoaştem toate detaliile", a spus Ned Price înainte de a adăuga: "Ne facem ecou apelurilor guvernului moldovenesc la calm ca răspuns la aceste evenimente şi sprijinim pe deplin integritatea teritorială şi suveranitatea Republicii Moldova".

SUA avertizează asupra escaladării tensiunilor din Transnistria (sursa: aaj.tv)
Realitate alternativă la Kremlin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Realitate alternativă la Kremlin

Realitate alternativă la Kremlin. Operațiunea militară specială a Rusiei se va încheia după ce vor fi eliminate amenințările legate de colonizarea Ucrainei de către NATO, a declarat șeful celui de-al doilea departament CSI al Ministerului rus de Externe, Alexey Polishchuk, într-un interviu acordat TASS. Realitate alternativă la Kremlin "Operațiunea militară specială se va încheia odată ce sarcinile sale vor fi îndeplinite. Printre acestea se numără protecția populației pașnice din Donbas, demilitarizarea și denazificarea Ucrainei, precum și eliminarea amenințărilor la adresa Rusiei care provin de pe teritoriul ucrainean din cauza colonizării sale de către membrii NATO", a spus diplomatul. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Operațiunea specială se desfășoară conform planului, a adăugat el. "Toate obiectivele sale vor fi atinse", a subliniat Polishchuk. Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat la 24 februarie, într-o alocuțiune televizată, că, la cererea șefilor republicilor din Donbas, a luat decizia de a desfășura o "operațiune militară specială". Liderul rus a subliniat că Moscova nu intenționează să ocupe teritorii ucrainene și că obiectivul este demilitarizarea și denazificarea țării, numai că realitatea este cu totul alta. Ramzan Kadîrov a declarat că noua strategie a Rusiei este de a cucerii Donbasul, apoi vor relua atacurile pentru a cuceri Kievul și în final restul orașelor ucrainene.

Turcia acuză NATO (sursa: Facebook/Mevlüt Çavuşoğlu)
Internațional

Turcia acuză NATO

Turcia acuză NATO. Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a acuzat miercuri că ţări membre NATO doresc un război de durată în Ucraina pentru a slăbi Moscova, informează AFP. "Există ţări din NATO care doresc ca războiul să continue", a apreciat şeful diplomaţiei turce. Turcia acuză NATO "Obiectivul lor este slăbirea Rusiei", a adăugat Cavusoglu, în timp ce negocierile ruso-ucrainene, care ar fi trebuit să continue online de la ultima întâlnire faţă în faţă de la Istanbul la sfârşitul lunii martie, par să se fi blocat, potrivit Agerpres. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că ucrainenii "nu încetează să revină asupra a ceea ce s-a căzut de acord". Membră NATO şi aliat al Ucrainei, ţară căreia i-a livrat drone de luptă, Turcia încearcă încă de la începutul conflictului din Ucraina să medieze între Moscova şi Kiev. Turcia a găzduit de două ori negocieri directe între cele două părţi: pe 10 martie la nivel ministerial în Antalya şi pe 29 martie la Istanbul.

Suedia și apropierea de NATO (sursa: channelnewsasia.com)
Internațional

Suedia și apropierea de NATO

Suedia și apropierea de NATO. O majoritate din ce în ce mai mare de suedezi sunt în favoarea aderării la NATO, potrivit unui sondaj de opinie realizat miercuri, în timp ce factorii de decizie politică din Suedia și Finlanda analizează dacă invazia Rusiei în Ucraina ar trebui să ducă la sfârșitul unor decenii de neutralitate militară. Sondajul realizat de Demoskop și comandat de ziarul Aftonbladet a arătat că 57% dintre suedezi sunt acum în favoarea aderării la NATO, în creștere de la 51% în martie. Cei care se opun aderării au scăzut de la 24% la 21%, în timp ce cei care sunt indeciși au scăzut de la 25% la 22%. Suedia și apropierea de NATO Sondajul din martie a fost primul care a arătat o majoritate a suedezilor în favoarea aderării la NATO. Suedia nu a mai fost în război de pe vremea lui Napoleon și și-a construit politica de securitate pe "neparticiparea la alianțe militare", potrivit Reuters. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Dar, la fel ca Finlanda, invazia Ucrainei, pe care Moscova o numește "operațiune militară specială", a forțat o regândire radicală. Ambele țări sunt acum considerate ca având mari șanse să se alăture alianței de 30 de națiuni. Guvernul Suediei revizuiește politica de securitate cu un raport care va fi prezentat înainte de sfârșitul lunii mai, iar social-democrații aflați la putere organizează o dezbatere internă pentru a decide dacă vor renunța la obiecția lor de lungă durată față de NATO. Sondajul Demoskop, care a cuprins 1.177 de interviuri realizate între 14 și 19 aprilie, a arătat, de asemenea, un sprijin tot mai mare pentru aderare în rândul alegătorilor social-democrați, un număr semnificativ mai mare de persoane fiind în favoarea aderării la alianță decât cele care se opun.

Grupul de luptă NATO, vital pentru România (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Internațional

Grupul de luptă NATO, vital pentru România

Grupul de luptă NATO, vital pentru România. Preşedintele Klaus Iohannis a participat, marţi, la invitaţia omologului american, Joe R. Biden, la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri aliaţi, ai instituţiilor UE şi NATO şi ai statelor partenere, în contextul continuării agresiunii militare ilegale a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. La discuţii au mai participat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Grupul de luptă NATO, vital pentru România Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, această nouă rundă de consultări transatlantice a avut loc în contextul evoluţiilor umanitare dramatice din Ucraina şi al pregătirilor militare ale Federaţiei Ruse pentru reluarea ofensivei. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Sursa citată precizează că liderii au analizat situaţia de securitate şi perspectivele de evoluţie ale acesteia, respectiv cea umanitară deosebit de gravă, rezultată în urma retragerii forţate a armatei ruse din zonele ocupate anterior, şi au condamnat crimele comise împotriva civililor, dar şi distrugerile masive ale zonelor locuite şi ale infrastructurii civile. În context, a fost reiterat sprijinul puternic pentru activitatea Curţii Penale Internaţionale de a investiga, a judeca şi condamna pe cei responsabili pentru crimele comise. Liderii au evaluat şi strategia cuprinzătoare de sprijin pentru Ucraina, pe toate dimensiunile, şi au abordat măsurile ferme şi coordonate de răspuns întreprinse de comunitatea internaţională, cu referire la pachetele extinse de sancţiuni, pentru contracararea acţiunilor Rusiei. În intervenţia sa, preşedintele Klaus Iohannis a salutat continuarea, deosebit de oportună, a consultărilor în acest format şi importanţa crucială a menţinerii coordonării strânse şi a unităţii aliate şi transatlantice, precum şi cu partenerii care împărtăşesc aceeaşi viziune, în contextul regional cu impact asupra securităţii euroatlantice şi globale, arată sursa citată. Iohannis condamnă ferm crimele comise de ruși în Ucraina "Preşedintele României a condamnat cu fermitate crimele comise de trupele ruse împotriva civililor şi continuarea bombardamentelor efectuate de armata rusă asupra ţintelor civile", precizează Administraţia Prezidenţială. Şeful statului a menţionat demersurile complexe întreprinse de ţara noastră în sprijinul Ucrainei, în plan politic, logistic şi umanitar. El a subliniat că la eforturile consistente în sprijinul Ucrainei se adaugă şi cele privind facilitarea fluxului a peste 770.000 de cetăţeni ucraineni de la frontieră şi găzduirea refugiaţilor pe teritoriul ţării noastre. Conform Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Iohannis a evidenţiat şi impactul amplu al actualei crize asupra situaţiei de securitate pe Flancul Estic al Alianţei, în special la Marea Neagră. Totodată, el a subliniat importanţa implementării rapide a deciziilor Summitului extraordinar al NATO din 24 martie, în special crearea accelerată a Grupului de Luptă în România, ca prim pas în direcţia echilibrării şi a consolidării prezenţei NATO pe Flancul Estic, pe termen lung. Şeful statului a reiterat faptul că actuala situaţie gravă de securitate demonstrează, o dată în plus, necesitatea consolidării, de o manieră coerentă şi unitară, a posturii de descurajare şi apărare a NATO în regiune şi a evocat deciziile privind transformarea şi adaptarea pe termen lung a Alianţei, care trebuie să fie adoptate la Summitul NATO de la Madrid, din luna iunie.

Generalul american Ben Hodges spune că Rusia nu va mai avea capacitatea unei noi ofensive anul acesta
Eveniment

Rușii nu mai au capacitatea de ofensivă

Rușii nu mai au capacitatea de ofensivă anul acesta, a explicat generalul în rezervă Ben Hodges fost comandant al Armatei SUA în Europa, într-un interviu acordat emisiunii „Face the Nation” de la CBS. Acesta a explicat faptul că statul major rus nu a reușit să mobilizeze mulți rezerviști, ceea ce îi arată că această a doua fază a războiului va fi și ultima. Hodges crede că există o presiune imensă venită de la Kremlin asupra generalilor implicați în conflictul din Ucraina pentru a cuceri orașul-port Mariupol până pe data de 9 mai, când în Rusia se sărbătorește în fiecare an a sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial, pe care ei numesc Marele Război Patriotic. „Este o paradă uriașă în Piața Roșie în fiecare an. Deci, evident, trebuie să „defileze” cu ceva la paradă, să arate ca o victorie pe 9 mai. Cred că această dată are o importanță foarte mare la Moscova” Rușii nu mai au capacitatea de ofensivă anul acesta Hodges caracterizează ultimele șapte săptămâni ca fiind un efort foarte prost gestionat de Rusia. „Și-au supraestimat total capacitatea. Nu au fost pregătiți pentru lupta în care au intrat. Ucrainenii i-au învins la fiecare pas. Așa că, bineînțeles, Rusia s-a retras acum din majoritatea locurilor și se concentrează pe regiunea Donbas”, a spus generalul în rezervă. Ben Hodges spune că cel mai interesant aspect remarcat după retragerea trupelor din operațiunile desfășurate în zona Kievului este faptul că statul major ru a decis să nu mobilizeze toți rezerviștii. „Acest lucru îmi spune că nu va fi o fază a treia a războiului și că ceea ce vom face acum în următoarele săptămâni este faza a doua. Citește și: Ucrainenii se întorc acasă, deși Rusia bombardează civili, iar orașele recucerite de Kiev sunt minate și distruse Se vor concentra pe încercarea de a câștiga controlul asupra întregului Donbas. Și cred că asta va fi totul pentru restul anului. Este clar că nu au capacitatea pentru alte ofensive, mai ales dacă nu au mobilizat alte trupe pentru a continua lupta după aceasta”, a spus fostul comandant al Armatei SUA în Europa. Însă acest lucru nu înseamnă că luptele se vor încheia până pe 9 mai, ci doar că rușii nu vor mai putea conduce operațiuni ofensive. „Cu siguranță, luptele vor continua. Vor continua atâta timp cât au rachete care ucid civili ucraineni nevinovați”, explică Ben Hodges. Capacitate limitată pentru noi ofensive anul acesta Generalul american mai spune că rușii au luat decizia de a se retrage și de a bombarda civilii din cauza loviturilor pe care le-au primit și a lipsei de resurse. „Sincer, nici măcar nu pot construi tancuri noi, deoarece sancțiunile restricționează tipurile de piese pe care trebuie să le aducă pentru echipamente noi. Asta limitează mult capacitatea lor de a lansa operațiuni ofensive ulterioare, în special către Odesa, de exemplu, sau către Kiev. Nu cred că au potențial asta anul acesta pentru astfel de operațiuni”, explică Ben Hodges. De curând, SUA a livrat către Ucraina un nou transfer de arme care a cuprins 18 obuziere Howitzer cu rază medie de acțiune și muniție constând în 40.000 de obuze. Vor urma și alte tipuri de muniție care vor lua drumul zonelor de conflict, precum transportoare blindate. Mulți au susținut că acest ajutor este foarte mic în comparație cu nevoile Ucrainei din conflictul cu Rusia. Ben Hodges are o altă viziune. „Obuzierele Howitzer sunt deosebit de importante și, mai ales, muniția care vine cu acele obuziere. 18 astfel de piese sunt echivalentul unui batalion de artilerie american. Este un ajutor substanțial. Vorbim despre un sistem de arme de înaltă calitate. Totuși, trebuie să spun că nu este suficient”, explică generalul american. Ucraina are nevoie de arme Acesta explică faptul că ucrainenii au nevoie disperată de arme cu rază lungă de acțiune, precum rachete, piese de artilerie sau drone. Acestea au capacitatea de a distruge sistemele rusești care provoacă cele mai mari daune în orașele ucrainene și care vor juca, de asemenea, un rol critic în această fază următoare a conflictului. „De exemplu, este nevoie drone Switchblade. Acestea sunt foarte bune, ar mai fi nevoie nevoie de o mie. Dacă calculăm o dronă per tanc, per sistem de artilerie, per vehicul de luptă de infanterie, puteți vedea de cât de multe astfel de drone este nevoie să le livrăm” , spune Ben Hodges. Este vorba despre noi să susținem democrația versus autocrație. Și chiar mi-ar plăcea să aud administrația vorbind despre câștiguri și să aibă un sentiment de urgență pentru a ajunge acolo. În caz contrar, această fereastră de oportunitate pe care o avem în următoarele două săptămâni pentru a perturba cu adevărat încercarea Rusiei de a construi va trece. Care este obiectivul Statele Unite în acest conflict? Administrația SUA a explicat în ultimele săptămâni că scopul acțiunilor sale din ultimele săptămâni este de a întări prin susținere militară capacitatea Ucrainei de a sta la masa negocierilor cu Rusia. „Care este obiectivul Statele Unite în acest conflict? Noi suntem doar niște observatori care aplaudă Ucraina. Este vorba despre democrația din întreaga Europă și despre oprirea unei autocrații. Chinezii sunt cu ochii pe tot ceea ce se întâmplă. Deci, există implicații mult mai departe de Mariupol sau de Kiev. Dacă Statele Unite ar spune că vrea să câștige, asta înseamnă că toate forțele ruse se întorc înainte de 24 februarie. Toți ucrainenii care au fost deportați aduși înapoi acasă imediat, un angajament pe termen lung pentru restabilirea deplină a suveranității ucrainene. Asta înseamnă Crimeea și Donbas și, în final distrugerea capacității Rusiei de a-și proiecta puterea în afara țării” a încheiat generalul Ben Hodges.

Putin a reușit să-i convingă și pe elvețieni să strângă cooperarea cu NATO Foto: Facebook Forțele armate elvețiene
Internațional

Putin a reușit să-i convingă pe elvețieni

Putin a reușit să-i convingă și pe elvețieni să strângă cooperarea cu NATO. Neue Zuricher Zeitung (NZZ) și Frankfurter Allgemeine Zeitung scriu, azi, despre intenția autorităților din Elveția de a consolida cooperarea militară cu NATO. Un sondaj publicat de «Sonntags-Blick» arată că peste 50% din elvețieni ar dori acum relații mai strânse cu NATO. Însă doar 33% din cei chestionați au spus „Da” sau „Mai degrabă da” la întrebarea dacă Elveția ar trebui să fie mebră NATO. Această țară a impus, de la începutul invaziei din Ucraina, sancțiuni asupra Rusiei. Putin a reușit să-i convingă pe elvețieni „În timp ce Finlanda și Suedia ar putea deveni în curând membre NATO, ca efect al atacului rusesc asupra Ucrainei, Elveția discută o apropiere de alianța transatlantică. Cooperarea cu NATO trebuie extinsă masiv, a scris recent președintele partidului democrat-liberal Thierry Burkart într-un comentariu NZZ, care a cerut „sfârșitul Elveției-arici”. Mesajul lui Burkart este: nu o apartenență la NATO, ci un accent constant pe interoperabilitate, similar cu ceea ce s-a făcut în Finlanda și Suedia. Potrivit unui sondaj al Institutului Sotomo, publicat în „Sonntags-Blick”, propunerea lui Burkart este capabilă să obțină sprijin majoritar după atacul rusesc asupra Ucrainei. 56% dintre cele 20.000 de persoane intervievate au spus „da” sau „mai degrabă da” la întrebarea dacă Elveția ar trebui să colaboreze mai strâns cu NATO”, scrie NZZ. Elveția cooperează cu NATO din 1997, în cadrul Parteneriatului pentru Pace (PPP). După reformele militare din 2004, Elevția a preluat deja o parte din standardele NATO. Finlanda și Suedia, direct în NATO Finlanda urmează să decidă „în câteva săptămâni” dacă va cere aderarea la NATO, a spus recent premierul finlandez Sanna Marin, citată de CNN. Într-o declarație făcută în urma unei întâlniri cu premierul suedez Magdalena Andersson, Marin a spus că cea mai bună soluție ar fi o coordonare între cele două țări, pentru a lua decizii de securitate similare. „Trebuie să avem o viziune asupra viitorului și folosim această perioadă pentru a analiza și, de asemenea, pentru a stabili opinii comune când vine vorba de securitate”, a spus Marin. „Nu voi da un termen pentru luarea deciziilor, dar cred că e vorba de câteva săptămâni, nu de luni,” a adăugat ea. Citește și: Ucraina ceartă regimul Maia Sandu pentru că ar sta „pe două scaune”. Chișinăul cere evitarea declarațiilor bazate pe „emoție”

România sub umbrela NATO și UE (sursa: Facebook/NicolaeCiuca)
Eveniment

România sub umbrela NATO și UE

România, sub umbrela NATO și UE. România, ca ţară membră a UE şi NATO, are în prezent garanţii de securitate cum nu a avut niciodată, a declarat, luni, premierul Nicolae Ciucă. Acesta a fost întrebat, într-un interviu la Radio România Actualităţi, cât de liniştiţi ar trebui să fie românii, având în vedere situaţia din Ucraina. România, sub umbrela NATO și UE "România, în această perioadă, la fel ca celelalte ţări, trece printr-o perioadă dificilă, la care nu ne-am mai fi gândit în secolul 21.(...) Ceea ce vreau să vă spun este că România are astăzi garanţii de securitate cum nu a avut niciodată. Suntem ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice, suntem ţară membră a Uniunii Europene, putem să vedem, s-au luat decizii în acest sens, sunt mai multe trupe şi dotări ale Alianţei Nord-Atlantice pe teritoriul României. Citește și: Minciunile cu care Kremlinul atacă moralul Europei: dacă Rusia intră în incapacitate de plată, UE intră în hiperinflație. Bonus: refugiații ucraineni, „val de infracțiuni violente” Asta putem să o constatăm că nu este doar pe termen scurt, dar şi o prezenţă consolidată, constantă. Trebuie să reamintim că România este o ţară prooccidentală, poporul român, în proporţie de 70%, sprijină această instituţie a apartenenţei noastre la Alianţa Nord-Atlantică şi la Uniunea Europeană. Sunt elemente de garanţie că aparţinem acestei civilizaţii a Vestului şi că tot ceea ce facem noi, responsabilitatea noastră este să ducem mai departe dorinţa românilor", a spus şeful Executivului, potrivit Agerpres. În context, el a evidenţiat că reacţia românilor din această perioadă este exemplară, cu referire la criza refugiaţilor ucraineni. "Reacţia României, a românilor din această perioadă este exemplară, atât la nivelul societăţii civile, oamenilor obişnuiţi, cât şi al instituţiilor. Am putut să vedem drama refugiaţilor. Emoţia produsă de drama acestor refugiaţi a produs o reacţie care ne face mândri pe toţi. Ea vine din furia împotriva acestei invazii, dar şi din dorinţa de a contribui cu ceva la limitarea acestor efecte dramatice. Avem reacţia oamenilor din judeţele de graniţă, fie că vorbim de graniţa de nord, nord-est, dar şi din sud-est. Practic, ei sunt cei mai îngrijoraţi, lor nu le vin informaţii doar de la televizor, dar şi din realitatea din jur, iar reacţia lor, încă o dată, a fost exemplară. Oamenii care lucrează în sistemul de stat, atât militarii, dar şi lucrătorii din alte structuri, la graniţă, la vămi, în administraţie, în sistemul medical. Şi aş dori să subliniez că societatea civilă, jurnaliştii şi oamenii cu credibilitate, majoritatea au făcut ceva în aceste zile şi acel ceva este deosebit de important, pentru că au luat atitudine şi asta nu pentru că le-a cerut-o cineva, ci pentru că aşa au simţit. Lucrul acesta l-am perceput de la nivelul Guvernului", a mai declarat Nicolae Ciucă.

Rusia, amenințări nucleare și în Arctica (sursa: Facebook/NATO)
Eveniment

Rusia, amenințări nucleare și în Arctica

Rusia, amenințări nucleare și în Arctica. Kremlinul a avertizat duminică împotriva activităţii în creştere a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în Arctica şi a atenţionat asupra producerii de "incidente neintenţionate" în regiune, informează TASS şi Reuters. Rusia, amenințări nucleare și în Arctica "Recenta amplificare a activităţii NATO în Arctica constituie un motiv de îngrijorare. Un alt exerciţiu militar la scară largă al alianţei a avut loc recent în Norvegia. În opinia noastră, aceasta nu contribuie la securitatea regiunii", a declarat ambasadorul rus pentru misiuni speciale al Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Nikolai Korciunov, reprezentantul Rusiei în Consiliul Arctic. Citește și: Rusia nu va renunța la a impune Ucrainei abandonarea integrării euro-atlantice, potrivit Marii Britanii. Pentru acest scop, Putin va lansa atacuri nucleare, spune Zelenski Potrivit lui Korciunov, o astfel de activitate sporeşte riscul de "incidente neintenţionate", care, alături de riscurile la adresa securităţii, ar putea aduce de asemenea prejudicii grave ecosistemului zonei arctice. Korciunov nu a precizat la ce tip de incident se referă. Finlanda și Suedia ar vrea în NATO În martie, Finlanda şi Suedia, care iau amândouă în calcul posibilitatea de a adera la NATO, au participat în Norvegia la amplul exerciţiu militar al acestei organizaţii militare conduse de SUA, Cold Response 2022, alături de 25 de ţări membre ale organizaţiei. Programat cu multă vreme în urmă, exerciţiul a vizat testarea capacităţii aliaţilor de a se apăra în caz de agresiune, în condiţii de frig accentuat şi într-un mediu dificil, o capacitate a cărei relevanţă a fost evidenţiată de ofensiva militară rusă împotriva Ucrainei. Medvedev, nebunul atomic al lui Putin Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse şi unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, a avertizat săptămâna aceasta NATO că, dacă Suedia şi Finlanda vor adera la organizaţia militară, Rusia va trebui să-şi consolideze apărarea în regiune, inclusiv prin desfăşurarea de arme nucleare în regiunea baltică. Medvedev s-a referit în mod explicit la ameninţarea nucleară, afirmând că ar putea să nu mai fie vorba de o regiune baltică "liberă de nuclear", regiune unde se află exclava rusă Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania.

Rusia: Ucraina, fără NATO și UE (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia: Ucraina, fără NATO și UE

Rusia: Ucraina, fără NATO și UE. Kremlinul este hotărât să forţeze Ucraina să îşi abandoneze cursul euro-atlantic şi vrea să îşi impună propria dominaţie în regiune, chiar dacă Moscova îşi concentrează acum operaţiunile în estul ţării vecine, au atenţionat duminică serviciile de informaţii ale armatei britanice, informează Reuters. Rusia: Ucraina, fără NATO și UE Forţele ruse continuă să-şi redesfăşoare echipamentele de luptă şi de sprijin din Belarus spre estul Ucrainei, inclusiv spre locaţii în apropiere de Harkov şi de Severodoneţk, a notat Ministerul Apărării al Regatului Unit într-un raport regulat pe Twitter. Artileria rusă continuă să lovească poziţii în tot estul Ucrainei, unde Rusia plănuieşte să-şi reia activitatea de ofensivă, se spune în raport. Al doilea oraş al Ucrainei cu aproape 1,5 milioane de locuitori înainte de război, Harkov a fost ţinta unor lupte violente mai multe zile la începutul ofensivei, dar a rămas mereu sub controlul forţelor ucrainene. Zelenski: Să ne pregătim toți pentru un atac nuclear Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut sâmbătă lumii să se pregătească pentru o eventuală utilizare de către Rusia a armelor sale nucleare într-un interviu acordat mai multor mass-media ucrainene, transmite AFP. "Nu ar trebui să aşteptăm momentul în care Rusia decide să îşi folosească armele nucleare. Trebuie să ne pregătim pentru asta", a spus preşedintele Zelenski în interviul difuzat de şase site-uri de ştiri ucrainene, precum şi de preşedinţia ucraineană pe Telegram. Citește și: VIDEO Cel puțin o parte din echipajul crucișătorului „Moskva”, scufundat în Marea Neagră, ar fi fost salvat Este nevoie de "medicamente (împotriva radiaţiilor), de adăposturi antiaeriene", a spus el, apoi a adăugat: "Trebuie să vorbim cu ei, să semnăm tratate, să fim duri din punct de vedere economic. (Ruşii) pot folosi orice armă, sunt convins de asta". https://www.youtube.com/watch?v=l7ap_EoNPNE Volodimir Zelenski estimase deja vineri că lumea întreagă ar trebui să fie îngrijorată de riscul ca preşedintele Vladimir Putin, încolţit de eşecurile sale militare în Ucraina, să poată recurge la o armă nucleară tactică. "Nu numai eu, cred că toată lumea, toate ţările trebuie să fie îngrijorate", declarase preşedintele ucrainean pentru CNN. CIA nu a văzut încă semne concrete în teren Joi, şeful serviciilor de informaţii externe americane, William Burns, estimase că o astfel de ameninţare nu trebuie tratată cu uşurinţă. "Nu am văzut cu adevărat niciun semn concret, cum ar fi desfăşurari sau măsuri militare care să ne agraveze îngrijorările", a nuanţat totuşi şeful CIA. După începerea invaziei ruse în Ucraina pe 24 februarie, Kremlinul a menţionat punerea în alertă a forţelor nucleare. Moscova va folosi arme nucleare în Ucraina doar în cazul unei ameninţări existenţiale la adresa Rusiei, a declarat ulterior pentru CNN purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, fără a furniza alte detalii. Potrivit ONG-ului Buletinul Oamenilor de Ştiinţă din Domeniul Atomic, Rusia deţine "1.588 de focoase nucleare desfăşurate", dintre care 812 pe rachete aflat la sol, 576 pe submarine şi 200 pe bombardiere.

Amenințarea nucleară revine pe masa lui Putin (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Amenințarea nucleară revine pe masa lui Putin

Amenințarea nucleară revine pe masa lui Putin. Unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui rus Vladimir Putin a avertizat joi NATO că, dacă Suedia și Finlanda se vor alătura alianței militare conduse de SUA, atunci Rusia va trebui să își consolideze apărarea în regiune, inclusiv prin desfășurarea de arme nucleare. Finlanda, care are o graniță comună de 1.300 km cu Rusia, și Suedia se gândesc dacă să se alăture sau nu alianței NATO. Finlanda va lua o decizie în următoarele câteva săptămâni, a declarat miercuri premierul Sanna Marin. Amenințarea nucleară revine pe masa lui Putin Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat că, în cazul în care Suedia și Finlanda aderă la NATO, atunci Rusia va trebui să își consolideze forțele terestre, navale și aeriene din Marea Baltică pentru a restabili echilibrul militar. De asemenea, Medvedev a evocat în mod explicit amenințarea nucleară, spunând că nu se mai poate vorbi de o Baltică "fără arme nucleare" - unde Rusia are exclava Kaliningrad, situată între Polonia și Lituania, potrivit Reuters. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN "Nu se mai poate vorbi despre un statut de zonă fără arme nucleare pentru Baltica - echilibrul trebuie restabilit", a declarat Medvedev, care a fost președinte în perioada 2008-2012. "Până astăzi, Rusia nu a luat astfel de măsuri și nici nu avea de gând să o facă", a mai spus Medvedev. "Dacă mâna noastră este forțată, ei bine… luați aminte că nu noi am fost cei care am propus acest lucru", a adăugat el. Invazia Rusiei din 24 februarie în Ucraina a ucis mii de oameni, a provocat strămutarea a milioane de persoane și a ridicat temeri privind o confruntare mai amplă între Rusia și Statele Unite. Putin spune că "operațiunea militară specială" din Ucraina este necesară deoarece Statele Unite se foloseau de Ucraina pentru a amenința Rusia, iar Moscova a trebuit să se apere împotriva persecuției populației vorbitoare de limbă rusă de către Ucraina.

Europa din nou în pragul războiului (sursa: Facebook/NicolaeCiuca)
Eveniment

"Trebuie să fim pregătiți pentru o criză de durată"

"Trebuie să fim pregătiți pentru o criză de durată". NATO reprezintă cea mai puternică şi concretă garanţie de securitate pentru statele membre, a declarat premierul Nicolae Ciucă, care a subliniat că România şi aliaţii săi trebuie să fie pregătiţi pentru o criză de durată, urmare a conflictului armat din Ucraina. "Trebuie să fim pregătiți pentru o criză de durată" "Sunt onorat să fiu astăzi alături de militarii care dovedesc prin prezenţa şi acţiunile derulate în România că NATO reprezintă cea mai puternică şi concretă garanţie de securitate pentru statele sale membre şi pentru că NATO nu este doar cartierul general de la Bruxelles, ci şi aici, în teren. Trăim vremuri dificile pe care nu am crezut că le vom mai trăi în secolul XXI. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Trebuie să fim pregătiţi pentru o criză de durată şi pentru situaţia în care această criză se va extinde mai aproape de graniţa noastră", a declarat Nicolae Ciucă, miercuri, în cadrul declaraţiilor comune susţinute alături de preşedintele Klaus Iohannis şi prim-ministrul Regatului Belgiei, Alexander De Croo, la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, potrivit Agerpres. Premierul a adăugat că trebuie dezvoltată o postură de descurajare şi de apărare eficientă în flancul estic al NATO. "Domnule prim-ministru De Croo, vă mulţumesc pentru contribuţia la decizia NATO de implementare a Planului de răspuns gradual. Trebuie să creăm şi să consolidăm o postură de apărare şi descurajarea în flancul de est al NATO", a afirmat Ciucă.

NATO va ajuta la modernizarea armatei ucrainene (sursa: nato.int)
Internațional

NATO, în mijlocul unei transformări fundamentale

NATO, în mijlocul unei transformări fundamentale. NATO lucrează la planuri pentru o prezență militară permanentă la granița sa din Est, într-un efort de a lupta împotriva viitoarelor agresiuni rusești, a relatat The Telegraph, citându-l pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. NATO, în mijlocul unei transformări fundamentale Alianța Nord-Atlantică se afla "în mijlocul unei transformări fundamentale" care va reflecta "consecințele pe termen lung" ale acțiunilor președintelui rus Vladimir Putin, a declarat Stoltenberg într-un interviu acordat ziarului. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă "Ceea ce vedem acum este o nouă realitate, o nouă normalitate pentru securitatea europeană. Prin urmare, le-am cerut acum comandanților noștri militari să ofere opțiuni pentru ceea ce noi numim o resetare, o adaptare pe termen mai lung a NATO", a declarat Stoltenberg, potrivit Reuters. Stoltenberg, care a declarat recent că își va prelungi mandatul la conducerea alianței cu un an, a mai spus în interviu că deciziile privind resetarea vor fi luate la un summit NATO care va avea loc la Madrid în iunie. Invazia Rusiei în Ucraina a declanșat cea mai mare criză a refugiaților din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial și a determinat națiunile occidentale să își regândească politicile de apărare.

Suedia și Finlanda vor intra în NATO Foto: Facebook Forțele armate finlandeze
Internațional

Suedia și Finlanda vor intra în NATO

Efectul agresiunii rusești în Ucraina: Suedia și Finlanda vor intra în NATO la vară, scrie The Times. Finlanda își va depune aplicațai pentru aderarea la NATO în iunie, mai arată, azi, cotidianul britanic. Suedia și Finlanda vor intra în NATO „Rusia a făcut o „gafă strategică masivă”, deoarece Finlanda și Suedia par gata să se alăture NATO încă din vară, potrivit unor oficiali. Washingtonul consideră că această mișcare va suprasolicita armata Rusiei și va extinde alianța occidentală de la 30 la 32 de membri, aceasta fiind o consecință directă a invaziei Ucrainei de către președintele Putin. Oficialii americani au declarat că apartenența la NATO pentru ambele țări nordice a fost „un subiect de conversație și sesiuni multiple” în timpul discuțiilor dintre miniștrii de externe ai alianței de săptămâna trecută la care au participat Suedia și Finlanda. „Cum poate fi aceasta altceva decât o gafă strategică masivă pentru Putin?”, a spus un înalt oficial american”, scrie The Times. Suedia și Finlanda lucrează împreună pentru a construi un consens intern, dar deciziile finale vor fi luate independent. Ambele se confruntă cu Rusia în zona Mării Baltice, iar Finlanda împarte o graniță terestră de 830 de mile. Foto: Twitter Ambele țări vor contribui la securitatea NATO: au o aviație puternică și capacitatea de a culege informații despre Rusia. În plus, Rusia va fi nevoită să-și extindă forțele, deja suprasolicitate în Ucraina, la noile granițe ale NATO. New: Discussions about Sweden and Finland joining NATO have gotten extremely serious, officials say, w/applications likely coming in the next month. Finland’s bid "was pretty much a done deal on the 24th of February, when Russia invaded,” said @alexstubb https://t.co/QMuuQgsbAn— Natasha Bertrand (@NatashaBertrand) April 8, 2022 În Finlanda, 62% din populație susține aderarea la NATO, arată sondajele recente. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă

Finlanda, vecina Rusiei, vrea în NATO (sursa: Facebook/Sanna Marin)
Internațional

Finlanda, vecina Rusiei, vrea în NATO

Finlanda, vecina Rusiei, vrea în NATO. Un partener al coaliţiei guvernamentale din Finlanda care în mod tradiţional era împotriva aderării ţării nordice la NATO şi-a exprimat, sâmbătă, deschiderea faţă de un asemenea scenariu, ceea ce face ca acest stat să fie tot mai aproape de o integrare în Alianţa Nord-Atlantică în viitorul apropiat, informează dpa. Finlanda, vecina Rusiei, vrea în NATO Finlanda s-a opus mult timp opţiunii aderării la NATO, dar recenta invazie militară rusă în Ucraina a dus la o schimbare a opiniilor în ţara ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia. Sondajele de opinie arată că ultimele săptămâni au fost marcate de o creştere spectaculoasă a sprijinului populaţiei pentru intrarea Finlandei în Alianţă. Şefa guvernului finlandez, Sanna Marin, nu a exprimat o opinie pe acest subiect, dar a precizat că o decizie va trebui luată până la jumătatea lunii iunie. Decizia în tandem cu Suedia Ea a spus că obiectivul este ca Finlanda şi Suedia, care sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului "Parteneriat pentru Pace", să ia decizii similare aproximativ în acelaşi timp. Citește și: VIDEO Ororile ocupației ruse: forțați să trăiască, 25 de zile, într-un subsol, printre cadavre (BBC) Invazia rusă din Ucraina a dus la o intensificare a dezbaterii asupra acestui subiect şi în Suedia, dar în Finlanda opiniile publicului par să se fi modificat mai rapid. NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră