marți 25 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: nato

307 articole
Internațional

Rusia operațiune cu arme chimice în Ucraina

Rusia, operațiune cu arme chimice în Ucraina, sub steag fals („false flag operation), este temerea lansată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Un avertisment similar a lansat anterior și America. Citește și: Jurnalista rusoaică anti-război, la judecată. BBC: Nu ar intra sub incidența legii care prevede 15 ani de închisoare pentru cei care vorbesc despre războiul din Ucraina Rusia, operațiune cu arme chimice în Ucraina, sub steag fals, este temerea NATO Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, într-o conferință de presă, că Rusia face „afirmații absurde despre laboratoare biologice și arme chimice” în Ucraina, relatează BBC News. „Este o altă minciună”, a adăugat Stoltenberg, notând că Moscova a declarat inițial că nu are în plan să invadeze Ucraina. „Suntem îngrijorați că Moscova ar putea înscena o operațiune sub steag fals, posibil și să includă arme chimice”, a mai declarat secretarul general al NATO. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci de kerosen vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Stoltenberg a reiterat că folosirea armelor chimice este „absolut inacceptabilă”. Și Statele Unite ale Americii și-au exprimat anterior îngrijorarea pe această temă. Casa Albă a spus că națiunile ar țină Rusia sub supraveghere pentru că „este posibil să folosească arme chimice sau biologice în Ucraina sau să lanseze o operațiune sub steag fals , folosindu-se de ele”. Operațiunea sub steag fals („false flag”) reprezintă o acțiune politică sau militară demarată cu intenția de a arunca vina pe oponent. ? LIVE SOON (15:00 CET)Pre-ministerial press conference ahead of #NATO #DefMin ? @NATO HQ, Brussels https://t.co/t9v9SGOD2b— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) March 15, 2022

Șeful NATO diagnosticat cu "Zona Zoster" Sursă: Twitter
Drona de deasupra României, cu explozibil (sursa: Digi24)
Eveniment

Drona de deasupra României, cu explozibil

Drona de deasupra României, cu explozibil. Bomba găsită în resturile dronei care s-a prăbuşit săptămâna trecută la Zagreb cântărea până la 120 de kilograme şi a explodat sub pământ, a relatat duminică postul public de televiziune croat HTV. Acesta a citat o sursă de nivel înalt din Ministerul Apărării, transmite luni HINA. Drona de deasupra României, cu explozibil Explozia s-a produs sub pământ întrucât drona a căzut pe un teren moale, dar dacă ar fi căzut pe asfalt sau beton consecinţele ar fi fost catastrofale, potrivit HTV. Resturile dronei militare datând din perioada sovietică au fost dezgropate duminică dimineaţa. Ministrul croat al apărării, Mario Banozic, a confirmat că în crater s-au găsit fragmente de bombă de aviaţie şi urme de explozibil, indicând că nu a fost vorba de o dronă de recunoaştere. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, ar fi avut o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp. Croația cere explicații Unii analişti militari au contrazis, însă, această afirmaţie, declarând presei că nu a fost vorba de o bombă de aviaţie, ci de un sistem de autodistrugere a echipamentului şi datelor. Pilot militar: o bombă ar fi distrus clădirile Ivan Selak, fost pilot în forţele aeriene croate, a spus că este aproape sigur că nu a fost o bombă aeriană "pentru că, dacă ar fi avut explozibil, jumătate din căminul studenţesc din vecinătate ar fi fost distrus de deflagraţie". Drona, un dispozitiv fără pilot Tupolev Tu-141 Strij, s-a prăbuşit joi lângă un cămin studenţesc din Jarun, în sud-vestul Zagrebului, la puţin timp după ora 11 seara, avariind circa 40 de maşini aflate într-o parcare. Totuşi, nimeni nu a fost rănit. Drona venise din Ucraina, survolând România şi Ungaria, amândouă state membre ale NATO, cu o viteză de 700 km/h şi la o altitudine de 1.300 metri.

Baza comună NATO Lvov, armament american primit în februarie (sursa: anews.com.tr)
Eveniment

Baza comună NATO Lvov, armament american

Baza comună NATO Lvov, armament american. Cel puţin nouă persoane au murit şi 57 au fost rănite în atacul aerian de duminică al forţelor ruse asupra bazei militare occidentale de la Iavoriv, în vestul Ucrainei, în apropiere de graniţa cu Polonia, a anunţat guvernatorul regiunii Lvov, potrivit Reuters. Potrivit guvernatorului, Rusia a lansat 30 de rachete asupra bazei militare. Baza comună NATO Lvov, armament american Ministrul ucrainean al Apărării, Olekssi Reznikov, a spus că la baza militară de la Iavoriv lucrau instructori militari străini, dar că nu este clar dacă vreunul dintre ei era prezent acolo la momentul atacului. Citește și: BREAKING Unitate militară folosită pentru exerciții comune cu NATO, atacată de ruși cu rachete. Unitatea ucraineană se află la 25 de km de Polonia Baza militară nu a fost aleasă întâmplător de atacurile rusești. Cu trei săptămâni înainte de invazia rusă, la Iavoriv s-au desfășurat exerciții comune ucraineano-americane. Mai mult, americanii au oferit, atunci, un ajutor militar de 200 de milioane de dolari. Principalele echipamente au fost lansatoare și rachete anti-tanc. NATO, americani și canadieni la Iavoriv Baza atacată a servit în ultimii ani ca bază de antrenament pentru forţele ucrainene sub coordonarea unor instructori străini, în special americani şi canadieni. Baza din Iavoriv a fost de asemenea unul din principalele centre folosite pentru exerciţii militare comune între forţele ucrainene şi cele ale NATO. Kremlinul nu a răspuns deocamdată unei solicitări a Reuters de a comenta atacul cu rachete. Potrivit guvernatorului regiunii, Maksim Roziţki, avioanele ruse au lansat aproximativ 30 de rachete asupra bazei militare, adăugând că unele au fost interceptate înainte să îşi atingă ţinta. "Polonia condamnă orice agresiune împotriva Ucrainei, inclusiv bombardarea bazei de la Iavoriv", a precizat pentru Reuters purtătorul de cuvânt al Ministerului polonez de Externe. Moscova avertizase că va ținti livrările de arme occidentale Atacul raportat duminică survine în contextul în care Rusia a ameninţat sâmbătă ca va ţinti livrările de arme occidentale către Ucraina, menţionând în special sistemele de apărare aeriană portabile şi sistemele de rachete antitanc. Viceministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Riabkov, a spus că a "avertizat SUA" că, pentru Moscova, "convoaiele" de armament devin "ţinte legitime". Regiunea Lvov a fost până acum relativ ferită de violenţe. Lvov, mare oraş din vestul Ucrainei, găzduieşte numeroase persoane strămutate din cauza invaziei ruse. Mai multe ţări şi-au mutat de asemenea acolo ambasada, considerând că acest oraş este mai sigur decât capitala Kiev. În acelaşi timp, primarul din Ivano-Frankivsk, oraş situat la circa 100 de km sud de Lvov, susţine că aeroportul localităţii a fost vizat duminică de un atac. "Exploziile auzite în această dimineaţă au fost cauzate de un atac asupra aeroportului. Încercăm să stabilim exact ce s-a întâmplat", a scris Ruslan Marţinkiv pe pagina sa de Facebook.

Baza comună NATO Lvov - morți, răniți (sursă: Nexta)
Internațional

Baza comună NATO Lvov - morți, răniți

Baza comună NATO Lvov - morți, răniți. Cel puţin nouă persoane au murit şi 57 au fost rănite în atacul aerian de duminică al forţelor ruse asupra bazei militare occidentale de la Iavoriv, în vestul Ucrainei, în apropiere de graniţa cu Polonia, a anunţat guvernatorul regiunii Lvov, potrivit Reuters. Baza comună NATO Lvov - morți, răniți Potrivit guvernatorului, Rusia a lansat 30 de rachete asupra bazei militare. Ministrul ucrainean al Apărării, Olekssi Reznikov, a spus că la baza militară de la Iavoriv lucrau instructori militari străini, dar că nu este clar dacă vreunul dintre ei era prezent acolo la momentul atacului. Citește și: BREAKING Unitate militară folosită pentru exerciții comune cu NATO, atacată de ruși cu rachete. Unitatea ucraineană se află la 25 de km de Polonia

Bază comună NATO Lvov - rachete rusești (sursa: Google maps)
Internațional

Bază comună NATO Lvov - rachete rusești

Bază comună NATO Lvov - rachete rusești. Forţele ruse au bombardat duminică o bază militară în regiunea Lvov, în vestul Ucrainei, situată în apropiere de frontiera cu Polonia şi care până acum a fost relativ ferită de conflict, au anunţat autorităţile locale, preluate de AFP şi Reuters. Bază comună NATO Lvov - rachete rusești Pare să fie cel mai vestic atac al Rusiei în Ucraina. "Ocupanţii au efectuat un atac aerian asupra Centrului internaţional pentru menţinerea păcii şi securităţii. Conform informaţiilor preliminare, ei au lansat opt rachete", a informat administraţia regională din Lvov într-un comunicat. "În prezent adunăm informaţii despre potenţiale victime", a adăugat sursa citată. Citește și: Putin, declarat inapt de Institutul de contra-spionaj „Andropov” de la Moscova: Incapabil să evalueze corect deciziile sale și efectele asupra KGB Armata ucraineană a relatat la rândul său acelaşi lucru, fără a vorbi despre victime deocamdată. Atacul a fost efectuat asupra unei unităţi militare a Centrului, a precizat Anton Mironovici, purtătorul de cuvânt al Academiei Forţelor Terestre a Forţelor Armate Ucrainene, citat de agenţia de presă Interfax Ucraina. Această unitate militară este localizată la mai puţin de 25 de km de frontiera cu Polonia şi este folosită în mod tradiţional pentru exerciţii comune cu NATO. Semnal și către Lvov Ea este situată de asemenea la circa 40 de km nord-vest de Lvov, mare oraş din vestul Ucrainei unde au ajuns numeroase persoane strămutate din cauza invaziei ruse. Mai multe ţări şi-au mutat de asemenea acolo ambasada, considerând că acest oraş este mai sigur decât capitala Kiev. De asemenea, primarul din Ivano-Frankivsk, oraş situat la circa 100 de km sud de Lvov, susţine că aeroportul localităţii a fost vizat duminică de un atac. "Exploziile auzite în această dimineaţă au fost cauzate de un atac asupra aeroportului. Încercăm să stabilim exact ce s-a întâmplat", a scris Ruslan Marţinkiv pe pagina sa de Facebook.

NATO, în Moldova doar cu trenul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

NATO, în Moldova doar cu trenul

NATO, în Moldova doar cu trenul. Generalul (r) Vasile Roman, fostul şef al Brigăzii 15 mecanizate "Podu Înalt", a explicat, de ce este important ca Moldova să fie legată prin intermediul autostrăzilor de celelalte provincii româneşti, din punctul de vedere al militarului, pentru apărarea ţării. NATO, în Moldova doar cu trenul "Moldova are nevoie de autostrăzi nu pentru a facilita, cum spunea cineva «trecerea ruşilor foarte rapid peste Carpaţi», asta este o inepţie. Noi avem nevoie de autostrăzi să fim conectaţi la toate zonele geografice ale României, ca să poată veni forţele NATO şi să intre în dispozitiv. Citește și: Ambasada Rusiei la București face liste negre cu românii care ar discrimina ruși în România. Kuzmin cere informații, pe care le va lua „în considerare în cel mai atent mod” Adică mie îmi este greu să văd o brigadă care vine din Germania, să spunem vreo cinci mii de oameni cu tehnică de luptă. Speranţa mea este să funcţioneze calea ferată şi să debarcăm la Paşcani sau să debarcăm la Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Radarele NATO din Iași, ținte strategice (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Radarele NATO din Iași, ținte strategice

Radarele NATO din Iași, ținte strategice. Radarul Doppler de la Bârnova şi cel militar de la Miroslava "lucrează" intens în aceste zile. Radarele NATO din Iași, ținte strategice Dacă până de curând părea o fierătanie abandonată şi nemişcată, radarul de radiolocaţie de la Miroslava se învârte de câteva zile non-stop, scrutând cerul către est. În partea de sud a Iaşiului, radarul NATO din pădurea Bârnova, alb, imens şi rotund, are parte de asemenea de o activitate militară intensă în jurul lui. Citește și: Surse: Putin își decapitează serviciile secrete. Șeful unității care coordona campaniile de destabilizare a Ucrainei și lichidarea lui Zelenski, în arest la domiciliu Acesta a fost amplasat în anul 2002, finanţat de guvernul SUA, oficial ca radar meteo. El are însă o dublă calitate, fiind şi militar. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Kamala Harris, vicepreședintele SUA, la București (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Kamala Harris, vicepreședintele SUA, la București

Kamala Harris, actualul vicepreședinte al SUA, la București. Oficialul american a fost întâmpinat la "Henri Coandă" de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu. Kamala Harris s-a întâlnit, la Palatul Cotroceni, cu preşedintele Klaus Iohannis. Ceremonia primirii oficiale a avut loc pe platoul de ceremonii de la Cotroceni. Kamala Harris, vicepreședintele SUA, la București Klaus Iohannis şi Kamala Harris au avut avea convorbiri tête-à-tête, urmate de convorbiri oficiale, la finalul cărora au susţinut declaraţii de presă comune. Citește și: Ambasada Rusiei își vede discriminați cetățenii din România. De la invadarea Ucrainei, Ambasada publică pe Facebook dezinformări despre războiul declanșat pe teritoriul ucrainean Întrevederea celor doi oficiali se înscrie în cadrul eforturilor aliate şi transatlantice de coordonare strânsă în vederea gestionării situaţiei de securitate, în special la Marea Neagră, cu impact asupra securităţii euroatlantice, şi vine în continuarea consultărilor la cel mai înalt nivel între liderii aliaţi din 11, 18 şi 28 februarie, la care a participat preşedintele Klaus Iohannis şi care au avut loc la iniţiativa preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden. "Vă mulţumesc din partea Statelor Unite ale Americii" "Vă mulţumesc din partea Statelor Unite ale Americii. România a fost extraordinară în generozitatea şi curajul arătate în acest moment", a spus oficialul american. Ea a adăugat că "o lume întreagă" a văzut sprijinul pe care românii l-au oferit refugiaţilor. NATO va acţiona fără ezitare pentru apărarea fiecărui stat aliat, inclusiv a României, a subliniat, vineri, preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul unei declaraţii comune de presă cu vicepreşedintele SUA, Kamala Harris. El a spus că în dialogul cu Kamala Harris a fost asigurat de angajamentul faţă de articolului 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. Teme fierbinți: flancul estic al NATO, noi sancțiuni anti-Rusia "În acest context, preşedintele Klaus Iohannis şi vicepreşedintele Kamala Harris vor discuta despre măsurile aliate de consolidare a posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, inclusiv perspectiva creşterii în continuare a prezenţei militare americane şi aliate în România, ca măsură suplimentară de asigurare a securităţii ţării noastre şi a întregii regiuni. De asemenea, va fi abordată coordonarea, în continuare, a comunităţii transatlantice privind adoptarea de noi sancţiuni privind Rusia", a precizat Administraţia Prezidenţială înainte de întâlnire. Vizita vicepreşedintelui Kamala Harris are loc şi în contextul împlinirii, în 2022, a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului strategic bilateral. De asemenea, potrivit Administraţiei Prezidenţiale, întrevederea dintre Klaus Iohannis şi Kamala Harris va reprezenta un bun prilej pentru reafirmarea ataşamentului comun pentru consolidarea relaţiei transatlantice şi promovarea valorilor şi rezilienţei democratice.

Ucraina acceptă fără NATO, vrea ONU (sursa: Agerpres)
Internațional

Ucraina acceptă fără NATO, vrea ONU

Ucraina acceptă fără NATO, vrea ONU. Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a asigurat joi că ţara sa este dispusă să rămână în afara NATO. Ucraina acceptă fără NATO, vrea ONU Dar numai dacă membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv Rusia, şi toate ţările vecine îi garantează un "sistem de garanţii similar celui al NATO", relatează agenţia EFE. "Este ceva ce suntem dispuşi să discutăm", a spus Kuleba după întâlnirea avută în Turcia cu omologul său rus Serghei Lavrov. În urma acesteia nu s-au făcut progrese în deschiderea de coridoare umanitare şi nici în convenirea unei încetări a focului după invazia lansată în urmă cu două săptămâni de Rusia împotriva Ucrainei. Citește și: Antena 3 și România TV au indus și stimulat panica de la benzinării. A3 a pomenit obsesiv frica de război, RTV a invocat scenarii neprobate "Ce mi-a transmis (Lavrov) este că (Rusia) îşi va continua agresiunea până când Ucraina îi va îndeplini cererile. Şi această cerere este capitularea, ceea ce nu este acceptabil (...). Ucraina este puternică, ea luptă", dar în acelaşi timp este dispusă să caute soluţii pentru o înţelegere cu Rusia, a asigurat Kuleba la conferinţa de presă după întrevederea cu omologul său rus. Kuleba acuză crime de război, Lavrov - rusofobia Este acum dovedit faptul că NATO nu este dispusă să "acţioneze colectiv pentru a opri războiul şi a proteja civilii din Ucraina în faţa bombardamentelor Rusiei", a adăugat el, referindu-se la refuzul Alianţei de a impune o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei. Ministrul de Externe ucrainean a acuzat Rusia de "crime de război", după ce în ziua precedentă un atac rusesc asupra unei maternităţi din oraşul asediat Mariupol s-a soldat cu cel puţin trei morţi şi 17 răniţi. La conferinţa sa de presă după discuţia cu Dmitro Kuleba, Serghei Lavrov a susţinut că în respectiva clădire nu erau pacienţi şi că acolo se instalaseră combatanţi ucraineni din batalionul de extremă dreapta Azov. Ministrul de Externe rus a acuzat în acest context mass-media occidentale că prezintă numai "punctul de vedere ucrainean". "Există o rusofobie în tot Occidentul dirijată de SUA", a mai remarcat Lavrov. Posibil întâlnire Zelenski - Putin El a asigurat pe de altă parte că preşedintele rus Vladimir Putin este dispus să se întâlnească cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, dar numai pentru convenirea unor acorduri, care, potrivit lui Lavrov, pot fi găsite doar în formatul de dialog desfăşurat în Belarus, unde au avut loc până în prezent trei runde de negocieri ruso-ucrainene. Despre o posibilă întâlnire între cei doi preşedinţi a vorbit şi gazda întâlnirii Lavrov-Kuleba, ministrul de externe turc Mevlüt Çavuşoğlu. "La această întâlnire s-a vorbit de asemenea despre o întâlnire la nivel de lideri. Kuleba a spus că Zelenski este dispus şi Lavrov a spus că Putin nu este împotrivă", a afirmat Çavuşoğlu. Pentru a opri invazia Putin a cerut în principal stabilirea unui statut de neutralitate pentru Ucraina, demilitarizarea acesteia, recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste proruse din Donbas.

Germania, NATO: Fără MiG-29 pentru Ucraina (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania, NATO: Fără MiG-29 pentru Ucraina

Germania, NATO: Fără MiG-29 pentru Ucraina. Cancelarul german Olaf Scholz a afirmat miercuri că se opune trimiterii de avioane de luptă MiG-29 Ucrainei din ţări membre ale NATO, transmit dpa şi Reuters. Asistenţa pentru Ucraina s-a aflat pe agenda discuţiilor dintre cancelarul german şi premierul canadian Justin Trudeau, aflat în vizită la Berlin, dar şi cooperarea în planul energiei dintre Germania şi Canada. Germania, NATO: Fără MiG-29 pentru Ucraina Cancelarul german a evocat, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu premierul canadian, livrarea de ajutor financiar, umanitar şi de sisteme individuale de arme, menţionând că Germania a furnizat toate tipurile de echipamente militare şi a trimis arme. "Pe lângă asta, totuşi, trebuie să ne gândim cu foarte mare grijă ce facem în termeni concreţi. Şi asta cu siguranţă nu include avioane de luptă", a declarat Scholz. Citește și: Conspirația MiG-urilor poloneze care ar trebui să ajungă în Ucraina: nesincronizare între aliați sau joc de imagine Polonia a propus trimiterea unora dintre aeronavele sale MiG-29, indirect, în Ucraina, via o bază a SUA din Germania, aminteşte dpa. În ce-l priveşte, Justin Trudeau a afirmat că ţara sa va continua să trimită echipamente şi arme şi va lucra în acest scop alături de partenerii săi. "Vrem să dezescaladăm conflictul, vrem ca acest conflict să înceteze", a explicat el. Germania nu renunță nici la gazul rusesc Cei doi lideri au discutat de asemenea despre cooperarea în planul energiei, atât prin prisma obiectivelor de protejare a climei cât şi a crizei din Ucraina, care a scos în evidenţă dependenţa Europei şi în special a Germaniei de importurile de petrol şi gaz din Rusia. Canada este al patrulea cel mai mare producător mondial de petrol şi al şaselea de gaz natural. Olaf Scholz a subliniat că Germania trebuie să diversifice materiile prime folosite în industrie, iar la întrebarea dacă Berlinul se opune categoric unei interdicţii asupra importurilor de energie din Rusia, cancelarul german a menţionat că se preocupă de câteva luni de reducerea dependenţei de importurile de combustibil fosil.

Zelenski acuză administrația Biden că a oferit ajutor târziu Foto: Facebook Zelenski
Internațional

Zelenski acuză administrația Biden

Zelenski acuză administrația Biden că a oferit ajutor militar „târziu”. Președintele Ucrainei a acuzat administrația Biden și Occidentul în general că au întârziat să ofere sprijin militar și să impună sancțiuni mai dure Rusiei pentru a preveni invazia țării sale. Zelenski a promis însă că Kievul va continua să reziste cu înverșunare, scrie Financial Times. Zelenski acuză administrația Biden „A întârziat… nu este vorba doar de Biden, lumea nu avea voință”, a spus Volodymyr Zelenski, referindu-se la cererile fără răspuns din partea Kievului pentru ca Occidentul să impună sancțiuni dure Rusiei și să ofere mai multe arme în ultimele luni și în anii care au urmat anexării Crimeei de către Moscova, în 2014. „Toată lumea a acționat prea târziu. Și oamenii lor le-au spus. Nu oamenii mei. Ai văzut în fiecare piață din lume cum au ieșit oamenii [să protesteze.] Sunt mai inteligenți decât noi”, a spus liderul ucrainean. Nebărbierit și părând epuizat, Zelenski a vorbit în timpul unei conferințe cu jurnaliştii. El s-a așezat pe un scaun într-o sală de conferințe a biroului prezidențial, în timp ce personalul din administrație ridica baricadeînaintea unui posibil atac rusesc. El a mulțumit SUA și altor țări pentru că au furnizat arme esențiale, inclusiv echipamente antitanc de precizie și rachete Stinger, pentru a doborî elicopterele și avioanele rusești. Dar a afirmat, vorbind despre aderarea la NATO: „Am spus de multe ori că Ucraina are nevoie de garanții de securitate”. „Care a fost răspunsul alianței? Au spus că trebuie să așteptăm. Această așteptare a costat viețile a mii de oameni. Și acest lucru este adevărat”, a adăugat Zelenski. „Mă bucur că întreaga lume s-a reunit, dar este păcat că acesta a fost prețul”, a adăugat el. Citește și: BREAKING Lukoil cere oprirea imediată a războiului din Ucraina. Este primul gigant rus care iese din front

David Muniz, Chargé d’ Affaires al SUA: Lumea își va aminti de bunătatea pe care românii au arătat-o vecinilor lor
Internațional

bunătatea pe care românii au arătat-o vecinilor lor

David Muniz, Chargé d’ Affaires al SUA la București, scrie într-un editorial publicat de această ambasadă că lumea își va aminti multă vreme de bunătatea pe care românii au arătat-o vecinilor lor din Ucraina. Redăm integral editorialul diplomatului american. „Puterea noastră stă în unitatea noastră: Putin a ales războiul. Noi rămânem uniți cu Ucraina Este un moment definitoriu pentru Europa, pentru libertate și pentru toate statele și popoarele care iubesc pacea. Prin agresiunea sa criminală asupra poporului ucrainean și a suveranității Ucrainei, Vladimir Putin a brutalizat principiile care susțin pacea mondială și democrația. Însă, ucrainenii sunt renumiți pentru curaj și rezistență, iar acum inspiră lumea întreagă. Statele Unite, împreună cu aliații și partenerii noștri de pe tot globul, vor continua să sprijine poporul ucrainean să își apere țara. Libertatea va învinge. Prin faptul că Putin a ales să finanțeze un război ilegal în loc să investească în nevoile poporului său, invazia pe care o conduce asupra Ucrainei va defini pentru totdeauna eșecul strategic al Moscovei și cea mai mare nepăsare față de poporul rus din epoca modernă. Când se va scrie istoria acestei epoci, se va arăta că alegerea lui Putin de a lansa un atac nedrept și premeditat a distrus pacea și a servit doar la consolidarea unității și determinării tuturor statelor democratice iubitoare de libertate. Acest act barbar nu se va termina cu bine pentru Vladimir Putin. Împreună, Statele Unite, aliații și partenerii noștri iau măsuri pentru a-l trage pe el și Rusia la răspundere. Ca urmare a coordonării fără precedent a sancțiunilor globale, Statele Unite, Marea Britanie, Uniunea Europeană, Japonia, Canada și alte state au eliminat anumite bănci rusești din sistemul de mesagerie SWIFT și au impus măsuri restrictive Băncii Centrale a Rusiei. Președintele Biden a anunțat sancțiuni financiare ample și controale stricte la export care vor afecta economia, sistemul financiar și accesul la tehnologie ale Rusiei. Putin va rămâne în istorie ca despotul care a generat prăbușirea fără precedent a monedei naționale și a piețelor Rusiei. Iar noi, împreună cu aliații noștri, ne asigurăm că Putin și apropiații săi simt pe pielea lor impactul fiecărei sancțiuni și al fiecărei măsuri impuse. În coordonare cu o coaliție fără egal, formată din aliați și parteneri care reprezintă mai mult de jumătate din economia mondială, îi vom pune piedici lui Putin și aparatului său de război și vom limita capacitatea Rusiei de a participa la economia mondială. Și suntem pregătiți să facem și mai mult. Aceste sancțiuni economice sunt dure, fără precedent și întru totul îndreptățite. Merg în paralel cu ajutorul suplimentar pentru securitate, în valoare de 350 de milioane de dolari, autorizat recent de Președintele Biden. Astfel, sprijinul total pentru securitate, acordat de America Ucrainei în ultimul an depășește un miliard de dolari. Evenimentele recente au demonstrat cât este de eficientă această asistență, atunci când este acordată cui trebuie. Și, ca întotdeauna, America este pregătită să apere aliații NATO. Președintele Biden s-a coordonat cu guvernele aliate pentru a poziționa mii de forțe suplimentare în Germania și Polonia, ca parte a angajamentului nostru față de apărarea colectivă a NATO. A autorizat dislocarea forțelor terestre și aeriene deja staționate în Europa pe flancurile estic și sud-estic ale NATO, inclusiv aici, în România, dar și în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. Aliații noștri și-au adăugat, de asemenea, propriile forțe și capacități formidabile pentru a asigura o apărare colectivă incredibilă. Nu trebuie să existe nicio îndoială cu privire la nivelul de pregătire al celei mai mărețe Alianțe militare din istoria lumii. Putin nu a reușit să divizeze NATO Dovada există, acest atac a fost plănuit îndelung. Putin și-a pregătit forțele -și pe cele obișnuite și mercenarii- să atace cu ferocitate Ucraina, amăgindu-le, spunându-le că merg să aducă pacea. A respins orice efort de bună credință al Statelor Unite și al aliaților și partenerilor noștri de a răspunde îngrijorărilor sale inventate privind securitatea și de a evita acest război absolut inutil. Planurile sale belicoase s-au desfășurat exact așa cum am avertizat întreaga lume că se va întâmpla, modul său de operare nu a fost diferit de tacticile de care s-a folosit când a atacat prima dată Ucraina, în 2014, sau Georgia în 2008. Statele Unite au comunicat transparent cu întreaga lume. Am declasificat informațiile secrete pe care le-am avut despre planurile Rusiei, pentru a evita crearea confuziei. Putin nu a reușit să divizeze Alianța NATO și națiunile-prietene din întreaga lume. Faptul că iubim cu toții libertatea, valorile democratice și pacea este cu mult peste capacitatea sa de înțelegere sau apreciere. Acesta este blestemul unui autocrat, al unui despot. Statele Unite, România și aliații noștri luptă acum umăr la umăr cu cea mai amplă provocare a securității în Europa și a idealurilor democratice din lume, din ultimele decenii. Invazia aceasta va da greș, Ucraina va rămâne în picioare. Putin și lacheii săi nu au reușit decât să întărească determinarea noastră, să unească membrii NATO și mai mult și să dezvăluie latura cea mai bună a popoarelor noastre. Amenințările nefondate pe care le proferează sunt semne ale slăbiciunii sale și ale puterii Alianței NATO. Lumea își va aminti de bunătatea pe care românii au arătat-o Până la momentul la care scriu acest text, România a ajutat zeci de mii de refugiați din Ucraina, iar numărul lor crește în fiecare minut. Presa internațională a remarcat acest lucru și lumea întreagă își va aminti multă vreme de bunătatea și grija pe care românii și guvernul român le-au arătat-o vecinilor lor. Reacția oficială a fost extraordinară, începând cu punctele de prim ajutor și îngrijire medicală, personalul de asistență primară, iar răspunsul inimos al cetățenilor români a fost profund. De multă vreme Statele Unite se mândresc să numească România și cetățenii săi prieteni și aliați. Dar chiar și noi am fost uimiți de grija extraordinară pentru vecini. Ofertele de cazare, alimente, obiecte de uz personal și de transport către București și mai departe au fost extrem de numeroase din partea populației. Actele de caritate sunt autentice și de proporții uimitoare. Evident, semnalul codat, despotic, nechibzuit, pe care Putin l-a transmis statelor din Europa, de a se întoarce împotriva statului vecin demonstrează cât de puțin înțelege din decența, legea, respectul care definesc România și pe noi toți. Întreaga lume vede cum Putin devastează acest continent. Este tras la răspundere și va răspunde pentru tot. Ucraina nu merită ceea ce i se întâmplă, poporul ucrainean nu a făcut nimic ca să merite ce i se întâmplă, iar poporul rus merită mult mai mult de la conducerea sa – costurile pe care rușii le vor suporta, în viitor, vor fi uriașe. Libertatea va învinge”.

Trump critică NATO, laude pentru Putin (sursa: RSBN)
Internațional

Trump critică NATO, laude pentru Putin

Trump critică NATO, laude pentru Putin. Fostul preşedinte american Donald Trump l-a elogiat pe "inteligentul" Vladimir Putin şi i-a criticat pe liderii occidentali pe care el i-a considerat "atât de proşti", sâmbătă seară, la o mare convenţie anuală a conservatorilor american, în Orlando (Florida), informează AFP, potrivit news.ro. Trump critică NATO, laude pentru Putin NATO, a spus el, "pare orice, în afară de inteligent" lovind Rusia cu sancţiuni în loc să decidă să "o sfărâme în bucăţi - cel puţin psihologic". "Problema nu este că Putin este inteligent, pentru că sigur este", a continuat el. "Adevărata problemă este că liderii noştri sunt atât de proşti", a afirmat el, acuzând "slăbiciunea" succesorului său Joe Biden pentru invadarea Ucrainei de către Rusia. Citește și: Pierderi devastatoare pentru trupele ruse în a treia zi de invazie în Ucraina. Ajutor militar extern pentru Kiev, inclusiv din Germania El l-a calificat pe Volodimir Zelenski drept un "bărbat curajos", afirmând în acelaşi timp că este neadevărat faptul că preşedintele ucrainean l-ar fi disculpat de scandalul care a dus la primul său proces de destituire. Cauza tuturor relelor: alegerile "trucate" din SUA "Ca toată lumea să înţeleagă, acest oribil dezastru nu ar fi avut loc niciodată dacă alegerile noastre nu ar fi fost trucate", a mai spus fostul preşedinte în discursul său de 86 de minute, reluând una dintre acuzaţiile sale preferate fără însă să aducă dovezi. Miliardarul republicat în vârstă de 75 de ani a primit aplauze când a taxat drept "prostie" faptul că democraţii se prezintă ca un partid al democraţiei şi când a povestit să fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, "venea la Casa Albă şi mă pupa în fund". El a făcut aluzii şi la o eventuală candidatură în 2024: "Am făcut-o de două ori şi o vom mai face", prezentând înfrângerea sa din 2020 ca pe o victorie, dar a lăsat publicul în incertitudine în ceea ce priveşte dorinţa sa de a-l sfida personal pe Joe Biden pentru un viitor mandat prezidenţial.

NATO desfăşoară forţa de reacţie rapidă în ajutorul Ucrainei (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO desfăşoară forţa de reacţie rapidă

NATO desfăşoară forţa de reacţie rapidă. Alianța va continua să trimită arme Ucrainei, inclusiv apărare aeriană. Anunţul a venit vineri seara de la secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, după încheierea summitului NATO organizat prin videoconferinţă în contextul invaziei militare ruse asupra Ucrainei, relatează Reuters. NATO desfăşoară forţa de reacţie rapidă Summit-ul urmează reuniunii de joi a Consiliului Nord-Atlantic la nivel de ambasadori, în cadrul căreia opt naţiuni estice au invocat Articolul 4 din tratatul fondator al Alianţei, care prevede consultări în cazul în care oricare dintre aliaţi consideră că integritatea lor teritorială este ameninţată. "Nu trebuie să existe loc pentru neînţelegeri: vom proteja fiecare aliat şi fiecare centimetru de teritoriu NATO", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul summitului, citat de EFE. Citește și: Performanța lui Putin: Rusia a pierdut într-o singură zi 1.000 de soldați, susține ministerul ucrainean al Apărării. Bilanțul pierderilor rusești "Trebuie să luăm acest lucru în serios şi exact asta facem. Iar acum, pentru prima dată, desfăşurăm forţele de răspuns ale NATO ca parte a unei apărări colective. Şi vorbim de mii de soldaţi, vorbim de capacităţi aeriene şi maritime. Toţi fac parte, de fapt, din forţele operative permanente", a declarat Stoltenberg, adăugând că este vorba de trupe americane şi europene, în special din Franţa şi Germania. "Trebuie să fim pregătiţi să facem mai mult. Chiar dacă asta înseamnă că trebuie să plătim un preţ. Pentru că suntem implicaţi pe termen lung", a spus el, referindu-se la sancţiunile economice dure pe care aliaţii şi Uniunea Europeană le impun Rusiei pentru comportamentul său. "Obiectivele Kremlinului nu se opresc în Ucraina" Într-o conferinţă de presă la Bruxelles, Stoltenberg a spus că Rusia încearcă să înlăture guvernul de la Kiev. El a avertizat, de asemenea, că "obiectivele Kremlinului nu se opresc în Ucraina", reamintind că Moscova a cerut garanţii obligatorii că Alianţa nu se va extinde şi mai mult şi că îşi va retrage trupele şi armele la graniţele sale din 1997, când mai multe ţări foste sovietice au aderat. La reuniunea de vineri au fost invitaţi preşedinţii instituţiilor UE, precum şi Finlanda şi Suedia, deoarece "această criză ne afectează pe toţi", a subliniat Stoltenberg. Potrivit declaraţiei publicate la finalul summit-ului, şefii de stat ai ţărilor membre NATO au convenit să continue să ia toate măsurile şi deciziile necesare pentru a asigura securitatea şi apărarea tuturor aliaţilor. NATO cere Rusiei oprirea imediată a ofensivei militare Liderii NATO cer Rusiei să îşi oprească imediat ofensiva militară, să îşi retragă toate forţele din Ucraina, subliniind că acest atac brutal, planificat de mult timp, asupra Ucrainei, o ţară independentă, paşnică şi democratică, a fost efectuat fără nicio provocare şi fără nicio justificare. Liderii ţărilor aliate îşi reafirmă solidaritatea cu preşedintele, parlamentul şi guvernul Ucrainei, aleşi în mod democratic, şi cu poporul ucrainean. De asemenea, NATO îşi menţine angajamentul faţă de toate principiile fundamentale care stau la baza securităţii europene, inclusiv faţă de dreptul fiecărei ţări de a-şi alege propriile acorduri de securitate.

AUR preia mesajele anti-NATO ale propagandei rusești Foto: NATO
Politică

AUR preia mesajele anti-NATO ale propagandei rusești

AUR preia mesajele anti-NATO ale propagandei rusești și susține, într-o postare pe Facebook, că vom pierde jumătate din țară dacă ne bazăm pe aliați. AUR preia mesajele anti-NATO ale propagandei rusești „Războiul e la 40 km de graniță și noi ne bazăm doar pe aliații externi. Ultima dată când s-a întâmplat asta, am pierdut jumătate de țară într-o luna!”, se arată în mesajul postat pe pagina de Facebook a AUR. În realitate, România nu s-a aflat niciodată în situația de acum, protejată de NATO prin angajamente clare și cu trupe din SUA și din alte țări pe teritoriul ei. În 1916, România a pierdut jumătate din țară în primul rând datorită propriilor greșeli strategice, începând cu deciziile eronate luate când Bulgaria a atacat Turtucaia. Un general francez, Henri Berthelot, a fost cel care instruit armata română, după înfrângerile catastrofale din 1916. În 1940, când a pierdut o parte din Transilvania, Basarabia și Cadrilaterul, România era complet singură. Un studiu publicat la 24 februarie și realizat de Centrul pentru Promovarea Participării și Democrației din SNSPA ( CPD) arată că 27% din cei chestionați consideră că NATO nu ar ajuta România în cazul unui atac și că Rusia este mai puternică decât NATO. AUR preia exact această retorică. Dan Sultănescu, directorul de cercetare al CPD SNSPA, confirmă că nivelul încrederii românilor în autorii occidentali rămâne ridicat. 2 din 3 români au încredere în Vest și resping Rusia, si doar 15% susțin „modelul estic”. Totuși, peste un sfert dintre români (27%) au ajuns sa considere integrarea României în NATO și UE „o greșeală”. La 21 ianuarie, Rusia a cerut României și Bulgariei să iasă din NATO. AUR vrea să paralizeze Capitala Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) organizează duminică, începând cu ora 14,00, o acţiune de protest în Piaţa Universităţii din Capitală, miting îndreptat „împotriva regimului Iohannis”. AUR susține că tot duminică, începând cu ora 10:00, un marș auto va porni din Ploiești spre București. După ce se vor strânge în Piața Universității, manifestanții vor pleca la Palatul Cotroceni. Citește și: În plină invazie rusă asupra Ucrainei, George Simion vrea să paralizeze Bucureștiul. Mitingul AUR, promovat de Sputnik „Înainte mergeam cu autocarele, da amu ne-o rugat George (Simion, n.r.) să mergem cu maşinile mici, ca să fim cât mai mulţi şi să blocăm cât mai multe artere în Bucureşti”, a declarat unul dintre organizatorii AUR Maramureş, citat de Libertatea. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră