sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: mongolia

4 articole
Internațional

Putin ar fi putut fi arestat

Putin ar fi putut fi arestat. Uniunea Europeană a deplâns marţi că Mongolia nu l-a arestat pe preşedintele rus Vladimir Putin în timpul vizitei sale oficiale la Ulaanbaatar, în conformitate cu obligaţiile sale internaţionale. Putin ar fi putut fi arestat "UE regretă că Mongolia", în calitate de stat membru al Curţii Penale Internaţionale (CPI), "nu şi-a respectat obligaţiile prin executarea mandatului de arestare" emis de CPI împotriva preşedintelui rus, a precizat un purtător de cuvânt al UE într-un comunicat. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier Preşedintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit marţi, la Ulaanbaatar, cu omologul său mongol Ukhnaa Khurelsukh, în prima vizita oficială a liderului de la Kremlin într-o ţară membră a CPI după emiterea unui mandat de arestare pe numele său. La sosirea luni seara în capitala Mongolei, liderul rus a fost întâmpinat de garda de onoare, fără a fi arestat la coborârea din avion. Aceasta este prima călătorie a lui Putin în Mongolia în cinci ani. Sfidarea șefului de la Kremlin Vizita sa pare a fi un act de sfidare la adresa CPI, a Ucrainei aflată în război, precum şi a numeroase ţări occidentale şi organizaţii pentru drepturile omului care au cerut arestarea lui. Curtea Penală Internaţională şi autorităţile ucrainene au îndemnat Mongolia să-l aresteze pe Vladimir Putin, vizat de acest mandat emis de CPI în martie 2023 pentru suspiciune de deportare ilegală a unor copii ucraineni în Rusia. Atunci când o ţară membră nu îşi îndeplineşte obligaţiile faţă de CPI, aceasta din urmă poate sesiza Adunarea statelor părţi care se reuneşte o dată pe an, dar ale căror eventuale sancţiuni se limitează strict la un avertisment verbal.

Putin ar fi putut fi arestat (sursa: kremlin.ru)
În Mongolia, Putin poate fi arestat (sursa: TASS)
Internațional

În Mongolia, Putin poate fi arestat

În Mongolia, Putin poate fi arestat. Preşedintele rus Vladimir Putin a sosit luni în Mongolia, potrivit televiziunii ruse, marcând astfel prima sa deplasare într-o ţară membră a Curţii Penale Internaţionale (CPI) după emiterea unui mandat de arestare pe numele său. În Mongolia, Putin poate fi arestat Curtea Penală Internaţională şi autorităţile ucrainene au îndemnat Mongolia să-l aresteze pe Vladimir Putin, vizat de acest mandat pentru suspiciune de deportare ilegală a unor copii ucraineni în Rusia. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat cu toate acestea, săptămâna trecută, că preşedinţia rusă "nu are nici o îngrijorare" în legătură cu aceasta. "Desigur, toate aspectele vizitei au fost pregătite în mod minuţios", a adăugat Peskov. La fel ca alte state părţi ale Statutului de la Roma care a fondat CPI, Mongolia "are obligaţia de a coopera" cu aceasta, declarase un purtător al acestei jurisdicţii, Fadi el-Abdallah. Atunci când o ţară membră nu îşi îndeplineşte obligaţiile faţă de CPI, aceasta din urmă poate sesiza Adunarea statelor părţi care se reuneşte o dată pe an, dar ale căror eventuale sancţiuni se limitează strict la un avertisment verbal. În trecut, alţi indivizi ce făceau obiectul unui mandat de arestare al CPI, printre care fostul dictator sudanez Omar al-Beshir, s-au deplasat în ţări semnatare ale Statutului de la Roma fără să-şi facă griji. La rândul său, Mongolia a semnat Statutul de la Roma în anul 2000, înainte de a-l ratifica în 2002.

Visul lui Putin de a exporta în China se mai amână Foto: Kremlin.ru
Economie

Visul lui Putin de a exporta în China se mai amână

Visul lui Putin de a exporta în China gazele refuzate de UE se mai amână vreo câțiva ani: cele două țări nu se înțeleg la preț, arată un articol din Financial Times, preluat de Reuters. Premierul Mongoliei, Oyun-Erdene, a declarat că construcția noului gazoduct, Power of Siberia-2, către China, care trebuia să înceapă în acest an, ar putea fi amânată. Citește și: Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În România, ministrul Câciu are studii la o universitate privată Acesta a arătat că China și Rusia nu au ajuns încă la un acord cu privire la detalii cheie ale proiectului, adăugând că prețurile record ale gazului, din ultimii doi ani, au complicat discuțiile. Gazprom, care va opera Power of Siberia-2, a declarat că își propune să înceapă să livreze gaz până în 2030. Dar acordul asupra unor aspecte cheie, inclusiv prețul, rămâne evaziv, scrie Reuters. Visul lui Putin de a exporta în China se mai amână „Așa-numitul gazoduct Power of Siberia 2, care va traversa teritoriul Mongoliei, este o prioritate pentru Moscova de mai bine de un deceniu, dar a căpătat o importanță și mai mare de când Europa și-a redus importurile de gaze rusești ca răspuns la invazia la scară largă a Ucrainei în 2022 (...) China primește deja gaze din estul Rusiei prin primul gazoduct Power of Siberia, care a început să funcționeze în 2019. Aceasta a transportat aproximativ 23 de miliarde de metri cubi de gaz anul trecut și se așteaptă să atingă capacitatea maximă de 38 de miliarde de metri cubi în 2025. PS-2 ar urma să aducă în China încă 50 de miliarde de metri cubi de gaze din zăcămintele din peninsula Yamal, în vestul Siberiei, care anterior deserveau Europa. Compania rusă de stat Gazprom a demarat un studiu de fezabilitate pentru acest proiect în 2020 și dorește ca gazoductul să fie operațional până în 2030. Gazprom speră ca China să poată înlocui Europa drept cea mai mare piață de export. Europa obișnuia să cumpere peste 150 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc pe an, dar fluxurile s-au diminuat de la invazia din februarie 2022. Serghei Vakulenko, fost director de strategie la Gazprom Neft și cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace, a declarat că Rusia probabil va căuta condiții financiare mai bune din partea Chinei decât cele obținute în contractul PS-1, semnat în 2014, când prețurile globale la gaze erau mult mai mici”, arată și Financial Times.

200.000 de ruși au fost înrolați, 400.000 au fugit Foto: Twitter
Eveniment

200.000 ruși înrolați, 400.000 au fugit

Efectele mobilizării în masă: 200.000 de ruși au fost înrolați, cel puțin 400.000 au fugit, arată datele publice disponibile. Potrivit datelor oferite de autoritățile din Mongolia, nu mai puțin de 12.000 de cetățeni ruși și-au găsit refugiu în această țară, după declanșarea mobilizării, la 25 septembrie. 200.000 de ruși au fost înrolați, 400.000 au fugit Ieri, ministru rus al Apărării, Serghei Șoigu a spus că 200.000 de ruși au fost mobilizați, de la 25 septembrie. Însă mult mai mulți au fugit spre: 200.000 în Kazahstan69.000 în Georgia66.000 în UE12.000 în Mongolia Alte destinații populare, cum ar fi Turcia, Armenia și Azerbaidjan, unde rușii pot intra fără viză, nu au oferit date. Azi, New York Times scria că au ajuns și-n Kîrghistan. „Chiriile cresc vertiginos, hotelurile de lux și pensiuni murdare nu mai au paturi libere. Pe străzile prăfuite și însorite din Bishkek, capitala Kârghistanului, cete de tineri migranți, aproape toți bărbați, rătăcesc fără țintă, năuciți de lumea lor răsturnată și de exilul lor grăbit și autoimpus într-o țară săracă și îndepărtată, pe care puțini o puteau plasa anterior pe o hartă. După ce au părăsit locurile de muncă și familii adesea bine plătite din Moscova, Vladivostok și din multe locuri, zeci de mii de tineri ruși – îngroziți să fie trimiși în lupte în Ucraina – se revarsă în Asia Centrală cu avionul, mașina și autobuzul”, arată publicația, apreciind că zeci de mii de ruși au ajuns aici. New York Times arată că cei care au fugit sunt bine educați și au bani. Citește și: Putin, cu spatele la zid: probleme mari în Ucraina, neliniște în Rusia, fără ajutor din China. Poate deveni „periculos și nesăbuit”, avertizează CIA „Bine, să zicem că au fugit 30.000, 50.000, dar dacă ei ar fi rămas aici i-am mai fi putut considera oamenii noștri? Lasă-i să fugă, eu nu știu cum vă raportați dumneavoastră la asta, dar eu nu prea mi-am făcut griji în 2020, când câteva mii au plecat. Acum aceștia se roagă să vină înapoi. Marea majoritate se roagă să-i luăm înapoi. Și aceștia vor veni, doar trebuie să ne gândim ce decizie să luăm în privința lor și ce să facem cu ei. Fie vin aici, fie se hrănesc acolo”, i-a spus dictatorul din Belarus, Aleksandr Lukașenko, aliatului său, Vladimir Putin.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră