duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

moldova

276 articole
Politică

Moldovenii părăsesc în masă Rusia: în 2022, mai sunt doar 14% din câți erau în 2014

Moldovenii părăsesc în masă Rusia: în 2022, mai sunt în această țară doar 14% din câți erau în 2014, arată presa din Republica Moldova. Astfel, în 2014, locuiau și lucrau sau studiau în Federația Rusă nu mai puțin de 587.000 de cetățeni ai Republicii Moldova. Datele din 2022 arată că au mai rămas doar 76.000. În schimb, a explodat numărul cetățenilor moldoveni care au și cetățenie română. Moldovenii părăsesc în masă Rusia Datele provin de la un studiu realizat de experții Institutului de analize sociale și prognoze al Academiei Prezidențiale pentru economie și administrație publică din Rusia (RANEPA), citat de Mold-Street. Comparativ cu începutul lunii mai 2021, numărul moldovenilor aflați în Rusia a scăzut de aproape două ori, iar față de luna mai 2020 – de circa 3,5 ori, anunță portalul mold-street.com. Același studiu relevă că față de mai 2019, numărul moldovenilor aflați în Federația Rusă a scăzut de peste patru ori, iar față de finele anului 2014, scăderea este de circa 7,5 ori. Foto: timpul.md Autorii studiului constată că este cea mai mare scădere a fluxului de migranți între toate statele CSI. De exemplu, din 2014 și până în mai 2022, numărul azerilor s-a redus de circa trei ori, al kazahilor și ucrainenilor – de 2,5 ori, iar al armenilor – de 1,5 ori. În același timp, numărul migranților din Belarus a stagnat, iar al celor din Kârgâzstan și Tadjikistan chiar a crescut. „Migrația forței de muncă devine din ce în ce mai puțin diversificată: 83% dintre migranții de muncă sunt cetățeni a trei țări din Asia Centrală: Uzbekistan, Tadjikistan și Kârgâzstan (în 2019, ponderea cetățenilor din aceste țări era de 72% din volumul total, iar în 2015 – 65%). La începutul lunii mai 2022, în Rusia se aflau circa șase milioane de cetățeni străini, din care 91% erau din statele CSI, mai relevă studiul. Dintre aceștia, 3,35 milioane erau migranți veniți la muncă. Circa 40% din cetățenii Moldovei au și cetățenie română În noiembrie 2021, peste un milion de moldoveni aveau cetățenia română, arată datele guvernului României. Republica Moldova avea, la ultimul recensământ, 2,64 milioane de locuitori - dar fără Transnistria. Cu tot cu Transnistria, numărul lor ar fi sub trei milioane. Practic, circa 40% din populația Republicii Moldova avea, la finalul lui 2021, și cetățenie română. „În perioada 01.01.2010 - 05.11.2021 au fost aprobate prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie 746.695 de cereri de dobândire a cetățeniei române de către cetățeni din Republica Moldova, iar împreună cu aceștia au dobândit cetățenia română și un număr de 280.396 de minori”, se arată într-un răspuns la o interpelare, semnat de secretarul de stat din ministerul Justiției Gabriel Ilea.

Moldovenii părăsesc în masă Rusia: în 2022, mai sunt doar 14% din câți erau în 2014
Chișinăul îi umilește pe liderii separatiști transnistreni: sunt obligați să notifice fiecare deplasare în străinătate când trec frontiera Moldovei
Politică

Chișinăul îi umilește pe liderii separatiști transnistreni: sunt obligați să notifice fiecare deplasare în străinătate când trec frontiera Moldovei

Chișinăul îi umilește pe liderii separatiști transnistreni: aceștia sunt obligați să notifice fiecare deplasare în străinătate, atunci când trec frontiera de stat a Moldovei. Această decizie a intrat în vigoare la 1 august. Chișinăul îi umilește pe liderii separatiști transnistreni „Confirmăm introducerea, începând cu 1 august 2022, a unui mecanism de notificare-autorizare pentru trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova, inclusiv la trecerea pe Aeroportul internațional Chișinău. Mecanismul este temporar și este implementat de autoritățile competente din Moldova”, a anunțat Biroul politici de reintegrare. Noul mecanism nu se aplică tuturor locuitorilor din regiunea transnistreană, ci „doar persoanelor care dețin funcții de răspundere din așa-zisele structuri ale puterii din regiunea transnistreană, care călătoresc în străinătate presupus în scopuri de serviciu”. „Prin acest mecanism, aceste persoane vor fi monitorizate din motive de securitate și legale. Acest mecanism nu vizează în niciun caz libertatea de mișcare pe teritoriul Moldovei și în străinătate în scop personal și nici nu impune restricții asupra drepturilor altor categorii de persoane de pe malul stâng al Nistrului și municipiul Bender”, a precizat Biroul pentru reintegrare. Citește și: Misterul din jurul fatwa care a dus la atacul violent împotriva lui Salman Rushdie: în vigoare de 33 de ani, recompensă de trei milioane de dolari Pe de altă parte, procurorii moldoveni au inițiat un dosar penal împotriva pretinsului procuror general al Transnistriei, Anatolii Gurețki. Acesta este acuzat de „privațiunea ilegală de libertate și uzurparea de calități oficiale”. Gurețki este cercetat în cauza lui Ghenadie Ciorba, care în 2020 a fost reținut ilegal de către structurile de forță ale regimului și s-a aflat în detenție ilegală mai mult de un an. A fost eliberat pe 10 august 2021 datorită presiunii publice.

Amenințările zilnice, „sofisticate”, cu bombe, sunt un preludiu al războiului, se teme vicepremierul moldovean Oleg Serebrian
Eveniment

Amenințările zilnice, „sofisticate”, cu bombe, sunt un preludiu al războiului, se teme vicepremierul moldovean Oleg Serebrian

Amenințările zilnice, „sofisticate”, cu bombe, sunt un preludiu al războiului, se teme vicepremierul moldovean Oleg Serebrian, într-un interviu acordat The Times. În interviu, el a descris situația din Moldova, prinsă între Transnistria, Găgăuzia, statutul de neutralitate și oferta ucraineană de a elibera regiunea separatistă controlată de Moscova. Amenințările cu bombe sunt un preludiu al războiului Capitala Republicii Moldova se confruntă, zilnic, cu zeci de amenințări cu bombe. Într-o singură zi din iulie s-au înregistrat 50 de astfel de amenințări. Nenumărate alerte false au avut loc și pe Aeroportul Chișinău. Doar în iulie au fost circa 20 de astfel de amenințări, iar activitatea aeroportului a fost serios perturbată. Amenințările, trimise cu ajutorul instrumentelor dark web, au făcut ca aeroportul din Chișinău să fie închis și evacuat de peste zece ori în ultima lună, explică The Times. „Vicepremierul Republicii Moldova a avertizat că apelul unui oficial separatist ca Rusia să anexeze regiunea separatistă a Transnistriei, precum și o serie de amenințări sofisticate cu bombă, menite să paralizeze capitala națiunii, ar putea fi un preludiu la o operațiune militară pro-rusă împotriva țării sale”, scrie The Times. Serebrian a atras atenția că este pentru prima oară când Transnistria cere anexarea de către Rusia. #Transnistria intends to join #Russia, the foreign minister of the unrecognized republic, Vitaly Ignatiev, said. pic.twitter.com/SPPfR9gdPs— NEXTA (@nexta_tv) July 22, 2022 „„Aceasta este o provocare clară – ideea că ar trebui să aibă independență este veche, dar că ar trebui să se alăture Rusiei a fost neașteptată și a fost prima dată când au spus acest lucru (...) Războiul din Ucraina face ca noi să ne îngrijorăm că aceasta nu este o simplă declarație, ci un fel de preludiu la o operațiune în Republica Moldova. Vom face orice pentru a evita o confruntare militară, dar nu depinde 100% de Chișinău”, a spus demnitarul din Republica Moldova. Ucraina se oferă să desființeze Transnistria Oleg Serebrian a spus că este îngrijorat „că există o sinergie între alerte, noua retorică venită din Găgăuzia, noua retorică mai agresivă de la Tiraspol [capitala Transnistriei] – credem că există o legătură”. El a apreciat că situația aceasta se datorează și faptului că UE a acceptat candidatura Republicii Moldova. Citește și: Amnesty International, propagandă rusă cu intenție? Organizația a solicitat foarte târziu un punct de vedere de la Ministerul Apărării ucrainean Prezența unei armate ostile la 45 km vest de Odesa a determinat armata ucraineană să ofere Chișinăului ajutor pentru eliberarea republicii separatiste, ceea ce ar putea apoi să elibereze trupele de frontieră pentru bătălia pentru sudul Ucrainei. Însă Serebrian a spus că Moldova este o țară neutră, deci nu poate avea forțe militare străine pe teritoriul ei. The Ukrainian Army has declared its readiness to help Moldova get rid of the 1500 Russian soldiers who illegally occupy Moldovan territory in Transnistria.The statement was made by the head of the Main Intelligence Directorate of Ukraine’s Defense Ministry, Kirill Budanov???? pic.twitter.com/Q2s5MKx9AA— Visegrád 24 (@visegrad24) July 23, 2022 Bătălia pentru coasta Mării Negre ar putea determina soarta Transnistriei, mai explică The Times. „Situația din Ucraina este foarte importantă pentru Moldova. O graniță directă cu un teritoriu controlat de Rusia va schimba comportamentul și climatul dintre Chișinău și Tiraspol”, a declarat vicepremierul.

Chiar dacă e fugit din țară, judecătorii au decis că Plahotniuc trebuie arestat preventiv în dosarul „Metalferos”
Eveniment

Chiar dacă e fugit din țară, judecătorii au decis că Plahotniuc trebuie arestat preventiv în dosarul „Metalferos”

Chiar dacă e fugit din țară, judecătorii au decis că Plahotniuc trebuie arestat preventiv în dosarul „Metalferos”, scrie newsmaker.md. La 29 iulie, un grup bipartizan de congresmeni și senatori din Statele Unite au cerut președintelui american Joe Biden să impună sancțiuni cetățenilor moldoveni Veaceslav Platon, Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, pe care îi consideră „responsabili de acte semnificative de corupție în Moldova”. Fost lider al Partidului Democrat, Plahotniuc a fugit din țară după alungarea PD de la putere, în iunie 2019. Plahotniuc trebuie arestat preventiv Azi, procurorii din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) au susținut necesitatea menținerii arestului preventiv în privința fostului lider al democraților Vladimir Plahotniuc în dosarul denumit generic „Metalferos. Curtea de Apel Chișinău a respins recursul avocaților, care contestau aplicarea acestei măsuri. Măsura urmează să fie aplicată din data reținerii învinuitului, iar în acest sens urmează să parvină răspunsul Interpol, care examinează și cererea procurorilor de anunțare a lui în căutare, depusă în octombrie 2021. În iunie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a dispus aplicarea arestului în lipsa învinuitului, la solicitarea procurorilor PCCOCS. Pronunțarea hotărârii a urmat examinării solicitării din noiembrie 2021, timp în care avocații depuneau diverse cereri (inclusiv recuzări ale judecătorilor, strămutări ale cauzei la altă instanță judecătorească), care erau transmise Curții Supreme de Justiție. „În vederea curmării acelor tărăgănări intenționate, procurorii au și depus demers pentru amendarea avocatului, ceea ce însă nu s-a întâmplat”, precizează Procuratura. Citește și: Trolling masiv pe pagina de Facebook a Ambasadei Chinei la București, după ce aceasta a anunțat că „cei care se joacă cu focul vor pieri” Procurorii îl acuză pe Plahotniuc de escrocherie, spălare de bani, crearea și conducerea unei organizații criminale.

Ministrul Apărării de la Chișinău, naiv sau optimist: Rusia nu are în plan să atace teritoriul Republicii Moldova
Internațional

Ministrul Apărării de la Chișinău, naiv sau optimist: Rusia nu are în plan să atace teritoriul Republicii Moldova

Rusia spune că n-ar ataca Moldova. Planurile militare ale Federaţiei Ruse nu vizează teritoriul Republicii Moldova, este un lucru comunicat pe canale oficiale din mai multe surse, a declarat miercuri ministrul moldovean al apărării, Anatolie Nosatîi, în cadrul unui interviu acordat portalului Agora.md. Rusia spune că n-ar ataca Moldova "În prezent, cetăţenii Republicii Moldova trebuie să se simtă în siguranţă. Forţele ruseşti desfăşoară acţiuni de luptă în sud-estul Ucrainei, o distanţă care ne asigură stabilitate", a apreciat Anatolie Nosatîi. În pofida faptului că exploziile provocate de rachetele ruseşti se mai aud uneori în zonele din sudul ţării, nu există în prezent un pericol iminent privind o eventuală agresiune sau operaţiuni militare pe teritoriul Republicii Moldova, susţine ministrul moldovean al Apărării. "Pe canalele oficiale, din mai multe surse, s-a comunicat că planurile militare ale Federaţiei Ruse nu vizează teritoriul Republicii Moldova", a insistat Anatolie Nosatîi. Maia Sandu nu e așa optimistă Declaraţia sa intervine după ce, în cursul unei vizite recente în România, preşedintele Maia Sandu, care este şi comandant suprem al Forţelor armate, nu a exclus ca războiul din Ucraina să se extindă şi pe teritoriul Republicii Moldova, aminteşte portalul media citat. Citește și: EXCLUSIV Afacerea Beretta, abandonată într-o pârloagă din județul Mehedinți. Unde a ajuns pentru că ministrul Virgil Popescu, președintele PNL pe județ, a folosit-o electoral "Suntem îngrijoraţi şi admitem toate scenariile, inclusiv cele mai pesimiste şi ne pregătim pentru ele. În situaţia în care Rusia va încerca să atace Republica Moldova, evident că vom cere ajutor", a declarat Maia Sandu, întrebată de jurnaliştii români dacă admite scenariul unui război pe teritoriul Republicii Moldova.

Rusia recrutează în Republica Moldova - investigație Rise Moldova. Salariul începe la 600 USD/ lună
Eveniment

Rusia recrutează în Republica Moldova - investigație Rise Moldova. Salariul începe la 600 USD/ lună

Rusia recrutează militari chiar și în Republica Moldova, arată o investigație Rise Moldova. Angajatorii promit un salariu care porneşte de la 35 de mii de ruble ruseşti (circa 600 de dolari), locuinţă oferită la expirarea a cinci ani de serviciu militar, hrană de trei ori pe zi şi pachete suplimentare cu produse alimentare, un sortiment vast de haine, servicii medicale gratuite, transport până la locul de desfășurare a serviciului, posibilitatea de pensionare după 20 de ani şi avansare în carieră. Rusia recrutează în Republica Moldova Racolarea are loc prin intermediul anunțurilor stradale și a mesajelor expediate pe Telegram, constată o investigație realizată de RISE. Foto: Rise.md Reporterul RISE a telefonat la un număr indicat în anunț, prezentându-se drept șomer originar din Bălți. Discuția a atins și probabilitatea de a fi expediat pe frontul din Ucraina, precum și „beneficiile” serviciului militar în armata rusă. Totodată, jurnaliștii de la RISE au reuşit să afle ce funcţii le sunt propuse doritorilor de a fi militari prin contract în cadrul grupului de forţe ruse din stânga Nistrului, cu ce promisiuni sunt ademeniţi locuitorii regiunii, dar și cum se deosebesc condiţiile reale ale serviciului militar de cele din anunţuri. „Recrutând noi militari prin contract în armată, comandamentul GOTR le promite asigurare deplină. În realitate, însă, familia prietenului nostru este nevoită să-i cumpere, din propriile mijloace, lucrurile necesare”, a relatat o persoană din stânga Nistrului. Presupușii recrutori, potrivit investigației, se numesc Klimov Serghei Dmitrievici – „deținătorul” numărului de telefon indicat pe poster, și Storojuk Alexei Vladimirovici – numărul lui este indicat în textul anunțului distribuit prin intermediul Telegram. Reporterii au aflat că atât Klimov, cât și Storojuk, au același loc de muncă: U/M 13962, filiala IFS CSU DMV. IFS CSU DMV – Instituția Federală de Stat „Comandamentul Strategic Unit al Districtului Militar Vest”, fondată de Ministerul Apărării al Federației Ruse. Conform datelor făcute publice de serviciile de securitate ucrainene, militarii ruşi din cadrul Districtului Militar Vest sunt implicați în invazia militară din Ucraina. „Efectiv, recrutorii din regiunea transnistreană sunt camarazii agresorilor militari din cadrul armatei regulate a Rusiei care a atacat Ucraina în februarie 2022”, scrie RISE.

Rusia se răzbună pe Maia Sandu: în august, prețul gazelor livrate Moldovei crește cu circa 50%, față de iulie. Găgăuzii cer ajutorul Moscovei
Eveniment

Rusia se răzbună pe Maia Sandu: în august, prețul gazelor livrate Moldovei crește cu circa 50%, față de iulie. Găgăuzii cer ajutorul Moscovei

Rusia se răzbună pe Maia Sandu: în august, prețul gazelor livrate Moldovei crește cu circa 50%, față de iulie. Prețul de achiziție al gazelor naturale, pe care-l va plăti Republica Moldova către Gazprom pentru luna august 2022 va fi de 1.458,5 dolari pentru mia de metri cubi. Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului de Administrație al S.A. „Moldovagaz”, Vadim Ceban, pe canalul său de Telegram. Rusia se răzbună pe Maia Sandu „În luna august, prețul de achiziție al gazelor naturale furnizate Republicii Moldova în conformitate cu termenii contractului cu CSP „Gazprom” se va ridica la SA „Moldovagaz” 1458,5 dolari SUA la mia de metri cubi”, a scris Ceban pe Telegram. Acesta este cu 478,5 dolari mai mare decât prețul pe care l-a achitat Republica Moldova în luna iulie, când a cumpărat o mie de metri cubi de gaz cu 980 de dolari. În iunie, prețul a fost de 880 USD, în luna mai - 919 USD, iar în aprilie - 1.194 USD la mia de metri cubi. Pe fondul acestor scumpiri, sâmbătă, în regiunea autonomă Găgăuzia, s-a protestat împotriva regimului Maia Sandu și s-a cerut ajutorul Moscovei. „„Cred că Rusia ne va ajuta, pentru că suntem vorbitori de limbă rusă. Ei sunt aproape, poate că în curând îi vom întâlni cu o kaurma, kîvîrîm și Cabernet – cu acești trei „K” vom ieși în întâmpinarea lor și o vom lăsa pe Maia Sandu să se gândească unde se va opri”, a spus deputatul Adunării Populare a Găgăuziei Alexander Dinjos, la un miting la Vulcănești. Moldova speră în ajutorul României ”Vrem să cumpărăm gaze din România, e nevoie ca acest lucru să fie posibil cât de curând. E critic ca oamenii noștri să nu înghețe la iarnă și pentru a menține stabilitatea socială”, a declarat vineri Maia Sandu, aflată în vizită la București. Citește și: „A doua armată a lumii”. Un comandant rus de submarin a venit la parada de Ziua Marinei cu cascheta prinsă cu o bretea de sutien ”Plătim cel mai mare preț raportat la venit din Europa la energie. Pentru gaze naturale plătim deja un preț dublu față de cel din România. Republica Moldova depune eforturi pentru a reduce consumul de energie, vrem să înlocuim la iarnă gazele cu păcură, cărbune sau lemne”, a mai spus președinta Moldovei. În replică, președintele Klaus Iohannis a spus că ”nu vom abandona Republica Moldova și vom găsi soluții pentru toate variantele care pot apărea”.

Decizie radicală în Republica Moldova: buletinele de vot vor fi tipărite doar în română. La alegerile parlamentare din 2021, circa 20% - în rusă
Politică

Decizie radicală în Republica Moldova: buletinele de vot vor fi tipărite doar în română. La alegerile parlamentare din 2021, circa 20% - în rusă

Decizie radicală în Republica Moldova: buletinele de vot vor fi tipărite doar în română. Noul Cod Electoral, aprobat joi, 28 iulie, în primă lectură, de Parlamentul Republicii Moldova, prevede tipărirea buletinelor de vot într-o singură limbă – cea română. În schimb, în limba rusă, dar și alte limbi vorbite de minoritățile etnice care locuiesc în Moldova, vor fi tipărite materialele electorale informative, a explicat vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postică, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV. Totuși, codul trebuie aprobat și în a doua lectură. Decizie radicală în Republica Moldova Postică a susținut că buletinul de vot nu conține informații atât de complicate, încât să nu poată fi înțelese de orice cetățean al Republicii Moldova. Potrivit vicepreședintelui CEC, instituția electorală va avea grijă ca procesul de vot să fie explicat minorităților etnice prin materiale informative. De asemenea, instituția va asigura traducerea și asistență pentru persoanele care vor avea nevoie. „Eu cred că este destul de simplu pentru că orice cetățean al Republicii Moldova să citească numele și partidul care candidează și în limba română, pentru că alte informații în buletinul de vot nu este în afară că e buletin de vot, tipul alegerilor și data la care are loc scrutinul. Nu sunt niște informații foarte complicate, care nu ar putea fi analizate citite de alte persoane. (…) Nu cred că trebuie să facem tragedie din acest lucru”, a mai spus Postică. Citește și: Mesaj brutal al diplomaților ruși în Marea Britanie: trupele Azov merită o moarte umilitoare, trebuie spânzurați. Twitter n-a șters mesajul, întrucât publicul trebuie să știe La alegerile parlamentare anticipate din 2021, din tirajul total de peste 3,6 milioane de buletine de vot, în limba rusă au fost tipărite aproape 700 de mii de buletine, arată agora.md. Dacă Parlamentul va aproba în lectura a doua actuala formă a Codului Electoral, atunci la următorul scrutin nu va mai fi tipărit niciun buletin în limba rusă. Foto: realitatea.md Proiectul noului Cod Electoral mai prevede că, în situații excepționale, la unele secții, procesul de votare ar putea avea loc două zile consecutiv, sâmbătă și duminică. „

Republica Moldova: șapte suspecți într-un dosar de mare corupție au fugit cu câteva zile înainte de a fi reținuți
Eveniment

Republica Moldova: șapte suspecți într-un dosar de mare corupție au fugit cu câteva zile înainte de a fi reținuți

Republica Moldova: șapte suspecți într-un dosar de mare corupție au fugit cu câteva zile înainte de a fi reținuți, relatează, pe pagina sa de Facebook, jurnalistul Alexandru Cozer. El spune că operațiunea statului moldovenesc a fost „puternic sabotată din interior”. Totuși, una din principalele persoane implicate, deputata ȘOR Mariana Tauber, a fost arestată preventiv în acest dosar. Reprezentanții Centrului Național Anticorupție (CNA) spun că a fost pornit un proces-penal pentru divulgarea datelor urmăririi penale, care va fi transmis Procuraturii Anticorupție pentru investigare. Foto: Facebook Alexandru Cozer Șapte suspecți într-un dosar de mare corupție au fugit „Nu mai puțin de 7 suspecți din dosar, toți membri ai grupului criminal organizat Șor, au părăsit Republica Moldova între 10 și 16 iulie. Unii dintre ei, spun sursele mele, urmau să fie ieri arestați. Spre exemplu Balițchi, care apare ieri în înregistrările CNA cu sacoșa cu bani, a plecat încă la 10 iulie la Tel Aviv. Himici, alt erou al înregistrărilor, apărând și el cu teancuri de bani, a plecat la Istanbul. Ceilalți s-au strecurat și ei rapid în acest interval și nu s-au mai întors. A plecat și Marina Tauber, apropo!, cu acceptul judecătorilor, dar s-a întors. Cel mai probabil a fost convinsă de Șor să vină acasă pentru a se victimiza”, a scris Cozer. Potrivit jurnalistului, fugarii au fost informați de oameni aflați la vîrful statului moldovenesc. El nu a dat însă numele celor suspectați. Citește și: Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate „Este extrem de important ca aceste cârtițe să fie depistate și să răspundă pentru faptele lor. Altfel, orice operațiune va fi dată peste cap, iar anchetele nu vor mai avea finalitate. Mai ales că astfel de lucruri nu se întâmplă pentru prima dată”, a mai scris Cozer.

Ucraina este gata să ajute Moldova să alunge militarii ruși din Transnistria, anunță șeful informațiilor militare de la Kiev
Politică

Ucraina este gata să ajute Moldova să alunge militarii ruși din Transnistria, anunță șeful informațiilor militare de la Kiev

Ucraina este gata să ajute Moldova să alunge militarii ruși din Transnistria, anunță șeful informațiilor militare de la Kiev, generalul Kiril Budanov, citat de RBC Ukraine. Ucraina, gata să alunge militarii ruși din Transnistria „Susțin aspirațiile Moldovei de a scăpa de trupele de ocupație de pe teritoriul său. Și noi, ca stat și ca serviciu special, vom face totul pentru a ajuta statul fratern să scape de invadatorii de pe pământul lor”, a spus Budanov. ⚡️Ukraine is ready to help Moldova get rid of Russian occupiers in 'Pridnestrovie', Budanov, head of the Main Intelligence Directorate of the Ministry of Defense of Ukraine. pic.twitter.com/3jucntqtdl— Flash (@Flash43191300) July 22, 2022 Declarația lui Budanov vine pe fondul unei afirmații a lui Vitaliy Ignatiev, șeful „Ministerului Afacerilor Externe” al nerecunoscutei „Republici Moldovenești Transnistrene”, care a anunțat că teritoriul caută să obțină independența față de Moldova cu anexarea ulterioară la Rusia. Dmitri Belik, membru al Comisiei pentru afaceri internaționale a Dumei de Stat a Rusiei, a afirmat același lucru. „Reprezentanții Chișinăului, au menționat că „toți partenerii internaționali și autoritățile constituționale ale Moldovei pledează pentru reglementarea pașnică a conflictului transnistrean în baza suveranității și integrității teritoriale a Moldovei”. Maia Sandu a reiterat determinarea Republicii Moldova de a găsi căi exclusiv pașnice pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului”, arată newsmaker.md. „Dacă Rusia încearcă într-o zi să vină peste noi?” „Sper foarte mult să nu ajungem acolo, dar nu depinde de noi. Dacă Rusia încearcă într-o zi să vină peste noi, ce facem? Trimitem armata cu sapa să ne apere? Repet, noi nu vrem să atacăm pe nimeni, nu vrem să ne implice nimeni în război, dar este o realitate pentru care trebuie să ne pregătim”, a declarat, acum câteva zile, Maia Sandu, evocând decizia Consiliului European din 30 iunie, prin care s-a decis oferirea unei asistenţe în cadrul Instrumentului European pentru Pace (IEP) în valoare de 40 de milioane de euro în beneficiul Forţelor armate ale Republicii Moldova. Citește și: EXCLUSIV România mai are de plătit 77 de milioane de euro păgubiților FNI. Vântu, Popa și Vlas au ieșit din închisoare Ea a calificat retorica opoziţiei privind intenţia Occidentului de a înarma Republica Moldova drept una falsă. Uniunea Europeană este gata să ne ofere sprijin în modernizarea armatei, însă este vorba doar de echipamente non-letale, nu de arme şi muniţii, a spus preşedintele moldovean.

Un gest curajos al Chișinăului: Moldova nu a permis trupelor ruse de rotaţie din Transnistria să intre pe teritoriul său
Politică

Un gest curajos al Chișinăului: Moldova nu a permis trupelor ruse de rotaţie din Transnistria să intre pe teritoriul său

Un gest curajos al Chișinăului: Republica Moldova nu a permis trupelor ruse de rotaţie din Transnistria să intre pe teritoriul său. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Daniel Vodă, potrivit „Europeyska Pravda”. Moldova nu a permis trupelor ruse să intre pe teritoriul său „Ofiţerii aşa-numitului grup operaţional de trupe ruse – formaţiune ilegală pe teritoriul ţării noastre care încalcă statutul de neutralitate – nu au fost admişi pe teritoriul Moldovei… în acest context, Ministerul Afacerilor Externe reiterează poziţia autorităţilor din Republica Moldova cu privire la necesitatea reluării necondiţionate a procesului de retragere a trupelor ruseşti şi a depozitelor de muniţii din ţara noastră”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului de Externe de la Chișinău. Reacția diplomației moldovenești a venit după ce Alexei Polișciuc, directorul celui de-al doilea departament CSI al Ministerului de Externe al Rusiei, a spus miercuri că Moldova sabotează deliberat rotația trupelor ruse în regiunea transnistreană. Polișciuc a subliniat că Moscova consideră reținerea forțelor de menținere a păcii ruși care se îndreaptă spre Transnistria prin capitala Republicii Moldova drept un act neprietenesc din partea Chișinăului. MAE rus a acuzat autoritățile de la Chișinău că au împiedicat, în repetate rânduri, ofițeri ruși din contingentul de pacificatori să ajungă în Transnistria, reținându-i pe Aeroportul Chișinău „fără explicații”. „Pe Aeroportul din Chișinău, ofițeri ruși care se aflau în drum spre Transnistria pentru a încadra contingentul rus pe bază de rotație au fost reținuți de multe ori fără nicio explicație. Considerăm astfel de acțiuni ca fiind neprietenoase și reacționăm întotdeauna la ele în mod corespunzător”, a spus el. Rusia ar vrea să modernizeze tehnica militară din Transnistria Adjunctul șefului de Stat Major al Forțelor Terestre Ruse, Igor Sokorenko, a subliniat ca Moldova încearcă prin toate mijloacele să împiedice de noi livrări de echipamente și echipamente militare rusești către regiunea transnistreană. El a precizat că autoritățile Republicii Moldova mizează pe uzura inevitabilă a bazei materiale de care dispune armata rusă în Transnistria. Citește și: Încă o mitocănie a deputatului PSD Solomon: „Nu cred că economia României stătea în femeia de serviciu”. Acesta este deja celebru prin scandalurile provocate „Aceasta situație este cauzată de faptul că a fost închisă secțiunea transnistreană a frontierei de stat dintre Ucraina și Republica Moldova de către autoritățile de la Kiev, dar și după denunțarea acordului cu Rusia privind tranzitul unităților militare ale Federatiei Ruse si mărfurilor militare prin teritoriul Ucrainei.

Armata moldovenească, în sapă de lemn, spune președintele Maia Sandu: Cum ne vom apăra?
Eveniment

Armata moldovenească, în sapă de lemn, spune președintele Maia Sandu: Cum ne vom apăra?

Armata moldovenească, în sapă de lemn. Republica Moldova este o ţară paşnică şi aşa va rămâne în continuare, însă are nevoie de echipament militar modern pentru a fi în siguranţă, a declarat miercuri seara preşedinta Maia Sandu într-o emisiune la postul public de televiziune, în care a explicat de ce este necesară înzestrarea armatei moldovene cu echipamente moderne, relatează joi media de peste Prut. Armata moldovenească, în sapă de lemn "Noi nu vrem arme ca să mergem să luptăm împotriva vecinilor, aşa cum face Rusia. Noi vrem să fim în siguranţă la noi acasă şi vrem să nu ne atace nimeni. Chiar dacă sistemul nostru de apărare este într-o situaţie foarte proastă, dacă nu era această agresiune din partea Rusiei împotriva Ucrainei, probabil că nu am fi discutat prea mult despre necesitatea de echipare a armatei", a declarat Maia Sandu, citată de portalul Deschide.md. Ţinând cont de situaţia din Ucraina, autorităţile de la Chişinău trebuie să se gândească cum să apere cetăţenii în cazul în care se întâmplă o asemenea tragedie, a spus ea. "Dacă Rusia încearcă într-o zi să vină peste noi?" "Sper foarte mult să nu ajungem acolo, dar nu depinde de noi. Dacă Rusia încearcă într-o zi să vină peste noi, ce facem? Trimitem armata cu sapa să ne apere? Repet, noi nu vrem să atacăm pe nimeni, nu vrem să ne implice nimeni în război, dar este o realitate pentru care trebuie să ne pregătim", a subliniat Maia Sandu, evocând decizia Consiliului European din 30 iunie, prin care s-a decis oferirea unei asistenţe în cadrul Instrumentului European pentru Pace (IEP) în valoare de 40 de milioane de euro în beneficiul Forţelor armate ale Republicii Moldova. Ea a calificat retorica opoziţiei privind intenţia Occidentului de a înarma Republica Moldova drept una falsă. Uniunea Europeană este gata să ne ofere sprijin în modernizarea armatei, însă este vorba doar de echipamente non-letale, nu de arme şi muniţii, a spus preşedintele moldovean. "Discuţiile opoziţiei sunt false" "Toate discuţiile opoziţiei sunt false pentru că UE a spus că ne oferă echipamente non-letale, chiar dacă noi avem nevoie şi de muniţii. Noi trebuie să analizăm serios cum este echipată armata naţională. Dacă tot avem armată nu o putem lăsa la sapă de lemn. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului Trebuie să facem lucruri elementare. Nu este corect să ţinem armata fără niciun echipament care să-i permită să ne apere", a afirmat Maia Sandu, citată de Radio Chişinău. Ea a adăugat că "singura promisiune pe care o avem este din partea UE şi vizează arme non-letale", potrivit IPN. "Noi suntem o ţară neutră" Maia Sandu a mai spus că decizia privind aderarea Republicii Moldova la un bloc militar, care i-ar oferi o umbrelă de protecţie, va aparţine poporului. Până atunci, va fi respectat statutul de neutralitate prevăzut în Constituţie. "Pentru asta trebuie să avem sprijinul societăţii. Suntem o ţară democratică în care lucrurile sunt decise de către popor. La momentul aprobării Constituţiei poporul a decis că trebuie să fim o ţară neutră. Dar ţările neutre, de obicei, au o armată foarte puternică şi bine echipată. Noi suntem o ţară neutră şi avem o armată în care nu s-a investit. Nu putem să închidem ochii şi să ne prefacem că nu există un război" lângă noi, a punctat preşedintele Republicii Moldova, care prin natura funcţiei sale este şi comandantul-şef al armatei, conform Radio Chişinău.

Kövesi pune umărul la reforma Justiției din Republica Moldova. Întâlnire cu Maia Sandu la Chișinău
Eveniment

Kövesi pune umărul la reforma Justiției din Republica Moldova. Întâlnire cu Maia Sandu la Chișinău

Kövesi ajută reforma Justiției din Moldova. Laura Codruţa Kövesi, şefa Parchetului European, întreprinde o vizită la Chişinău în perioada 11-14 iulie, comunică media de la Chişinău, citând surse din cadrul Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, potrivit Deschide.md. Kövesi ajută reforma Justiției din Moldova Cu ocazia acestei vizite, Kövesi se va întâlni cu mai mulţi reprezentanţi ai administraţiei de la Chişinău, inclusiv cu preşedintele Maia Sandu, cu care s-a văzut ultima dată în ianuarie 2021 la Bruxelles, deja în calitate procuror-şef al Parchetului European. Maia Sandu declarase atunci că doreşte să colaboreze cu instituţia europeană pentru a impulsiona reformele din sistemul justiţiei în Republica Moldova. Citește și: Germania continuă să sprijine Gazprom și funcționarea Nord Stream 1, conducta prin care Berlinul primește gaz rusesc. Ucraina denunță ipocrizia cancelarului Scholz Laura Codruţa Kövesi va fi însoţită de Marius Bulancea, care coordonează unitatea de operaţiuni a instituţiei. Kövesi ocupă, din septembrie 2019, funcţia de procuror-şef al Parchetului European, pe o perioadă de 7 ani.

Rușii au detonat cu o rachetă o "bombă ecologică" în Marea Neagră: un petrolier moldovean în derivă
Internațional

Rușii au detonat cu o rachetă o "bombă ecologică" în Marea Neagră: un petrolier moldovean în derivă

Rușii au lovit un petrolier moldovean. O rachetă rusească a lovit joi un petrolier aflat în derivă în Marea Neagră de peste patru luni, la bordul căruia se află o cantitate necunoscută de motorină, a informat joi agenţia de presă Interfax-Ukraina, citând armata ucraineană, care susţine că petrolierul reprezintă o "bombă ecologică", potrivit Reuters. Rușii au lovit un petrolier moldovean Petrolierul Millennial Spirit, care navighează sub pavilionul Republicii Moldova, este lovit pentru a doua oară de rachete ruseşti de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina la 24 februarie. Prima oară a fost lovit la câteva zile de la invazie, autorităţile Republicii Moldova informând atunci că echipajul de la bordul navei este compus din cetăţeni ruşi şi că două persoane au fost grav rănite. Comandamentul militar Sud al forţelor de apărare ucrainene a indicat joi că, la momentul respectiv, când a fost lovită în februarie, nava avea peste 500 de tone de motorină la bord şi că de atunci plutea fără echipaj. Potrivit acestuia, o rachetă rusească de tipul X-31 aer-sol a lovit petrolierul de data aceasta. "Probabil că restul încărcăturii a luat foc", indică armata, într-o declaraţie citată de Interfax-Ukraina, precizând că petrolierul a fost lovit pentru a doua oară. "Bombă ecologică cu acţiune întârziată" Armata ucraineană a calificat nava drept o "bombă ecologică cu acţiune întârziată", apreciind că această situaţie are drept cauză blocarea porturilor ucrainene de către invadatorii ruşi. Agenţia de presă Reuters menţionează că nu poate confirma detaliile atacului în mod independent pentru moment. Citește și: Romgaz a semnat pe un miliard de dolari pentru Exxon România, dar va plăti peste două miliarde de dolari: companie are datorii de aproape cinci miliarde de lei Ucraina susţine că invazia rusă a provocat prejudicii enorme de ordin ecologic şi intenţionează să solicite despăgubiri Moscovei în instanţele internaţionale. Printre ameninţările pentru mediu cauzate de invazia rusă, menţionate de Ucraina, se numără şi poluarea bazinelor de apă.

Republica Moldova, ajutată masiv de UE: țara poate exporta fără taxe în țările blocului comunitar
Eveniment

Republica Moldova, ajutată masiv de UE: țara poate exporta fără taxe în țările blocului comunitar

Moldova, exporturi fără taxe în UE. Parlamentul European a aprobat marţi, în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, liberalizarea exporturilor de produse agricole din R. Moldova în Uniunea Europeană, informează deschide.md. Moldova, exporturi fără taxe în UE Decizia a fost luată cu 572 de voturi pentru, 28 împotrivă şi 32 de abţineri, notează sursa citată. Legislativul comunitar a adoptat astfel propunerea Comisiei Europene de a dubla, timp de un an, cotele de export, adică volumul de marfă pentru care nu se aplică taxe vamale, la cele şapte produse pentru care sunt încă aplicate contingente tarifare: roşii, usturoi, struguri de masă, mere, cireşe, prune şi suc de struguri. UE a luat această decizie pentru a ajuta exportatorii moldoveni, care au de suferit din cauza invaziei ruse în Ucraina, care a dus la închiderea mai multor pieţe din Est. Recolta din 2022 poate fi exportată "Acum, Moldova poate să-şi redirecţioneze o parte din exporturi către UE, iar acordul rapid cu privire la această măsură înseamnă că ţara poate să exporte recolta din acest an. În acest mod noi putem ajuta la stabilizarea şi dezvoltarea economiei moldoveneşti", a declarat raportoarea Marketa Gregorova, europarlamentar ceh. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane "Prin votul de astăzi arătăm solidaritatea Parlamentului European pentru agricultorii şi pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova. (...) Vreau ca măsura votată astăzi să nu rămână una temporară şi să fie un nou pas în direcţia integrării Republicii Moldova în piaţa unică europeană", a pledat eurodeputatul român Siegfried Mureşan, care este preşedintele Delegaţiei PE pentru relaţiile cu Republica Moldova, într-un comunicat de presă. Uniunea Europeană este deja principalul partener comercial al Republicii Moldova, aproape două treimi din exporturile moldoveneşti având ca destinaţie piaţa europeană.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră