vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: moldova

258 articole
Internațional

Ucraina și Moldova au primit statutul de țări candidate la UE

Ucraina și Moldova au primit statutul de țări candidate la UE. Şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene (UE) au acordat joi Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la clubul comunitar, după ce săptămâna trecută Comisia Europeană (CE) a făcut o recomandare în acest sens, transmit agenţiile internaţionale de presă. Liderii celor 27 au făcut, la summitul de la Bruxelles, primul pas spre aderarea celor două ţări, un proces care poate fi reversibil dacă acestea nu se vor conforma reformelor cerute de CE în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate sau aplicarea legii care limitează puterea oligarhilor. Ucraina și Moldova au primit statutul de țări candidate la UE Ziua de "astăzi marchează un pas crucial în drumul vostru spre UE", a scris preşedintele Consiliului European, Charles Michel, pe Twitter, felicitându-i pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi pe preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, şi popoarele lor. "Avem un viitor împreună", a adăugat el, scriind pe Twitter şi în limbile celor două ţări ţări, potrivit AFP. https://twitter.com/CharlesMichel/status/1540037281444241409 Consiliul European a decis să recunoască "perspectiva europeană" a Georgiei, dar nu i-a acordat încă statutul de candidat. Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Acordarea candidaturii Ucrainei şi Republicii Moldova a fost garantată înainte de începerea summitului, dar a durat mai mult decât era prevăzut iniţial pentru ca liderii să o aprobe, deoarece aprobarea a fost precedată de o discuţie mai amplă privind viitorul procesului de extindere a Balcanilor de Vest, potrivit unor surse diplomatice, relatează EFE. Discuţia a fost declanşată de frustrarea exprimată public de liderii Albaniei, Macedoniei de Nord, Serbiei şi Kosovo la finalul summitului UE cu Balcanii de Vest de joi dimineaţă, care s-a încheiat fără un progres în procesul lor de aderare. "Ceea ce se întâmplă acum este o problemă gravă şi o lovitură serioasă pentru credibilitatea UE. Pierdem timp preţios de care nu dispunem", a declarat premierul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevski, referindu-se la veto-ul Bulgariei privind începerea negocierilor de aderare cu Skopje şi Tirana. Ca urmare a acestor plângeri, Austria şi Slovenia, în special, au făcut presiuni pentru ca disponibilitatea UE de a primi Balcanii să fie mai clară în concluziile summitului european, potrivit EFE. https://twitter.com/ZelenskyyUa/status/1540038995178037249 La sfârşitul anului, Comisia urmează să facă o primă evaluare a reformelor solicitate Ucrainei şi Republicii Moldova, care se referă în special la lupta împotriva corupţiei şi la independenţa sistemului judiciar. Următoarea etapă, deschiderea negocierilor oficiale, va necesita din nou unanimitatea celor 27 de state membre, potrivit Agerpres. https://twitter.com/sandumaiamd/status/1540042435186892801 Aceste negocieri nu sunt încă deschise pentru Macedonia de Nord şi Albania, care sunt candidate din 2005 şi, respectiv, 2014. Ţările din Balcanii de Vest şi-au exprimat joi frustrarea faţă de ritmul lent al procesului de aderare, consemnează şi AFP.

Ucraina și Moldova au primit statutul de țări candidate la UE (sursa: Ukrinform)
Dodon împrăștie propagandă rusească din arest Foto: Inquam/ Adela al-Haddad
Internațional

Igor Dodon rămâne în arest la domiciliu

Igor Dodon rămâne în arest la domiciliu. Judecătoria Chişinău a decis marţi prelungirea cu 30 de zile a măsurii arestului la domiciliu pentru fostul preşedinte socialist Igor Dodon, relatează presa de peste Prut. Acesta a fost reţinut pe 24 mai pentru 72 de ore, după ce procurorii au dispus percheziţii la reşedinţele sale, iar două zile mai târziu a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Igor Dodon rămâne în arest la domiciliu Fostul lider al Partidului Socialiştilor este suspectat de corupţie pasivă, acceptarea finanţării formaţiunii sale politice de către o organizaţie criminală, trădare de ţară şi îmbogăţire ilicită. Între timp, săptămâna trecută a fost pusă sub învinuire şi soţia sa, Galinei Dodon, care a primit ca măsură preventivă interdicţia de a părăsi ţara timp de 60 de zile. Citește și: Lupte feroce pentru Insula Șerpilor: Ucraina încearcă să recucerească minuscula stâncă din Marea Neagră care are o importanță strategică uriașă "Am fost pusă sub învinuire-complice, pentru îmbogăţire ilicită, fără probe", a declarat Galina Dodon, potrivit unimedia.info, ea acuzând un dosar motivat politic. După ce a aflat despre prelungirea arestului său domiciliar, Igor Dodon a susţinut că ministrul Justiţiei, Sergiu Litvinenco, ar fi implicat în acest proces. "Toţi care acum nu o ascultă pe (preşedinta Republicii Moldova) Maia Sandu şi pe Litvinenco, el conduce acest proces, sunt presaţi, deci era aşteptat acest lucru", a spus fostul preşedinte.

Ucraina și Moldova tot mai aproape de aderarea la UE (sursa: Facebook/Charles Michel)
Internațional

Ucraina și Moldova, tot mai aproape de aderarea la UE

Ucraina și Moldova, tot mai aproape de aderarea la UE. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, va invita săptămâna aceasta cele 27 de ţări membre ale UE să acorde Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, informează AFP. Propunerea, în conformitate cu recomandarea Comisiei Europene, va fi prezentată la summitul liderilor europeni care are loc joi şi vineri de la Bruxelles, unde o decizie favorabilă va trebui adoptată cu unanimitate. Ucraina și Moldova, tot mai aproape de aderarea la UE "A sosit momentul să recunoaştem că viitorul Ucrainei, Moldovei şi Georgiei se află în UE. Vă voi invita să acordaţi statutul de candidat Ucrainei şi Moldovei. În acelaşi timp, vom continua să oferim Ucrainei un sprijin solid umanitar, militar, economic şi financiar", a scris Charles Michel în scrisoarea de invitaţie la summit, comunicată luni seară. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise Vineri, Comisia Europeană, prin preşedinta instituţiei, Ursula von der Leyen, a recomandat acordarea statutului de candidat la UE Ucrainei."Ştim cu toţii că ucrainenii sunt gata să moară pentru aspiraţiile lor europene. Ne dorim ca ei să locuiască împreună cu noi, pentru visul european", a declarat Ursula von der Leyen la Bruxelles, îmbrăcată în albastru şi galben, culorile drapelului ucrainean, potrivit Agerpres.Tot vineri, Comisia Europeană a exprimat o recomandare identică pentru Republica Moldova; Georgia beneficiază doar de o perspectivă de aderare deoarece nu îndeplineşte încă criteriile pentru acordarea statutului de ţară candidată.

Averile acumulate prin acte de corupție vor putea fi confiscate Foto: Facebook
Politică

În Republica Moldova se poate: averile acumulate prin acte de corupție vor putea fi confiscate. Proiect de lege susținut de Maia Sandu, votat în primă lectură

În Republica Moldova, averile acumulate prin acte de corupție vor putea fi confiscate. Un proiect de lege în acest sens, privind „confiscarea extinsă”, a fost votat, ieri, în primă lectură, de Parlamentul de la Chișinău. Averile acumulate prin acte de corupție vor putea fi confiscate „Dacă în prezent confiscarea extinsă poate fi aplicată doar dacă persoana este condamnată și bunul respectiv constituie obiect al infracțiunii pentru care a fost condamnat, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor propuse vor putea fi confiscate și alte bunuri dacă va exista o diferență dintre veniturile legale și averea deținută de către persoana condamnată”, explică ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, pe Facebook. El a spus că acesta este „un prim pas făcut pentru activarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale în folosul statului”. „Urmează și alte inițiative legislative în acest sens, astfel încât să fie posibilă confiscarea tuturor averilor dobândite în mod fraudulos. Avem suficienți funcționari care au muncit toată viața în instituții ale statului, dar dețin averi de milioane, multe dintre ele fiind înregistrate pe membrii familiei, rude sau persoane terțe”, a mai explicat demnitarul de la Chișinău. Potrivit proiectului aprobat de Parlament, Codul penal va fi completat cu două alineate noi. Modificările vor prevedea posibilitatea de confiscare a bunurilor care au fost transferate de condamnat către terți pentru a evita confiscarea, precum și confiscarea bunurilor în absența acuzatului, în cazul decesului sau în cazul în care acesta nu se prezintă în instanța de judecată. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Inițiativa legislativă a fost susținută de 57 de deputați. Parlamentul urmează să voteze proiectul și în lectura a doua, explică agora.md.

Maia Sandul răspunde amenințărilor lui LavrovFoto: Facebook: Maia Sandu
Eveniment

Maia Sandul, răspunde amenințărilor lui Lavrov

Maia Sandul, răspunde amenințărilor lui Lavrov. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu răspunde amenințărilor venite din partea lui Serghei Lavrov cu privire la faptul că liderii de liderii de la Chișinău vor să transforme Moldova într-o nouă Ucraină prin dorința acerbă de a candida la UE. Maia Sandu a mai amintit, la TV8, că Republica Moldova a anunțat cu mulți ani în urmă intenția de aderare la Uniunea Europeană. Maia Sandul, răspunde amenințărilor lui Lavrov "Nu văd nicio legătură între livrările de gaze și intenția noastră de a obține statut de țară candidată. Ne dorim asta demult și am anunțat asta de mulți ani. Am făcut și niște angajamente să depunem cererea de aderare la UE. Da, nu ne-am imaginat că se v-a întâmpla în așa context. Dar sunt lucruri separate. Contractul cu Gazprom – noi achităm consumul și plătim sume foarte mari. Sunt și țări UE care au contracte. Moldova este țară independentă și suverană, iar cetățenii au spus că vor să trăiască într-o țară liberă, într-un stat care-i respectă, într-un stat în care se poate construi bunăstare", a spus șefa statului, Maia Sandu. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Declarațiile acesteia vin după ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Uniunea Europeană vrea să transforme Republica Moldova într-o "a doua Ucraină", spunând în același timp că Moldova încearcă să obțină cât mai multe avantaje de la Rusia, sub amenințarea că altfel se va alătura Uniunii Europene. "Bineînțeles, (Occidentul) e clar că încearcă să facă din (Republica) Moldova o a doua Ucraina. Și o astfel de abordare consumeristă din partea conducerii actuale a Moldovei este foarte, foarte grăitoare, când spun: "Hai să începem acum aderarea la Uniunea Europeană și apoi vom vedea ce promisiuni ne fac ei acolo, poate vom decide să rămânem în Comunitatea Statelor Independente". Și alte declarații: "Rușii ar trebui să ne facă reducere la gaz, față de contractul semnat, și să ne amâne plățile”, a declarat Serghei Lavrov într-un interviu pentru postul rusesc NTV, potrivit Digi24.

Primul pas spre UE pentru Ucraina și Moldova (sursa: Pixabay)
Internațional

Primul pas spre UE pentru Ucraina și Moldova

Primul pas spre UE pentru Ucraina și Moldova. Se aşteaptă ca, în cursul zilei de vineri, Comisia Europeană să se pronunţe în favoarea acordării statutului de candidat la UE atât Ucrainei, cât şi Republicii Moldova, informează DPA. O recomandare în acest sens pentru guvernele celor 27 de state membre ale UE urmează să fie aprobată vineri, în cadrul unei reuniuni prezidate de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a aflat agenţia germană de presă din cercurile Comisiei. Primul pas spre UE pentru Ucraina și Moldova Cu toate acestea, atât Ucraina, cât şi Republica Moldova se vor confrunta cu un proces de aderare lung şi dificil, chiar dacă li se acordă statutul de candidat. În cazul Ucrainei, accentul principal va fi pus pe promovarea bunei guvernanţe, a statului de drept şi a măsurilor de combatere a corupţiei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a depus candidatura Ucrainei pentru aderarea la UE la scurt timp după începerea invaziei ruseşti din februarie. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină La scurt timp după aceea, Republica Moldova şi Georgia şi-au depus şi ele propriile cereri. Statele UE au însărcinat apoi Comisia Europeană să analizeze această chestiune şi să facă o recomandare cu privire la modul în care să procedeze. Potrivit unor surse din cercurile Comisiei, este posibil ca Georgiei să i se acorde statutul de ţară candidată numai după îndeplinirea anumitor condiţii. La fel ca în cazul Bosniei şi Herţegovinei şi Kosovo, este de aşteptat ca Georgia să primească pentru moment statutul de "potenţial candidat la UE". Odată ce recomandările Comisiei Europene vor fi făcute publice, guvernele celor 27 de state membre ale UE vor trebui să decidă cum să procedeze, o decizie privind statutul de candidat al Ucrainei fiind aşteptată încă de săptămâna viitoare, când liderii UE se vor reuni joi la Bruxelles pentru un summit, potrivit Agerpres.

Lavrov jignește Moldova: Apelează la cerșetorie (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lavrov jignește Moldova: Apelează la cerșetorie

Lavrov jignește Moldova: Apelează la cerșetorie. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, consideră că se încearcă transformarea Republicii Moldova într-o "a doua Ucraină" iar acest lucru este evident din abordarea "consumeristă" a actualei conduceri a ţării, relatează joi agenţia oficială de presă rusă TASS. Ce crede populația Moldovei? "Desigur, ei încearcă clar să transforme Moldova într-o a doua Ucraină", a declarat el joi într-un interviu acordat canalului NTV. "O astfel de abordare consumeristă din partea actualei conduceri moldoveneşti este foarte, foarte revelatoare. Atunci când ei spun , precum şi alte declaraţii", a explicat şeful diplomaţiei ruse. Acesta a numit această abordare "cerşit". El a menţionat însă că majoritatea populaţiei moldoveneşti nu ar împărtăşi această poziţie, notează TASS. Lavrov jignește Moldova: Apelează la cerșetorie "Ruşii ar trebui să ne dea din nou o reducere la gaz comparativ cu contractele care au fost semnate, să amâne plăţile", a citat el un exemplu de astfel de declaraţii. "O astfel de cerşetorie, în general, extorcare", a mai estimat Lavrov. Ministrul rus a adăugat că comportamentul Chişinăului seamănă cu un truc: "Dacă nu ne faceţi aceasta, vom merge mai repede în Europa, iar dacă ne faceţi, oricum mergem, dar mai încet". Anterior, reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, a declarat că Ucraina doreşte deschiderea frontului transnistrean, ceea ce ar putea conduce la consecinţe triste pentru statalitatea Republicii Moldova, potrivit website-ului gazeta.ru (pro-guvernamental). "Îngrijorații" pentru Transnistria Reprezentantul permanent nu a exclus un scenariu în care Rusia ar trebui să apere Republica Moldovenească Transnistreană (PMR) nerecunoscută. "În special, vorbim despre provocările Ucrainei la graniţă", a adăugat el. Citește și: Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată pentru invadarea Ucrainei, printre cele mai mari din Europa (sondaj ECFR) Cu o zi înainte, zeci de persoane au pichetat clădirea Ambasadei Republicii Moldova din Moscova, în cadrul unei acţiuni de protest sub sloganul "Luaţi mâinile de pe Transnistria!", desfăşurată împotriva "politicii agresive a Statelor Unite şi NATO de a trage (Republica) Moldova într-un nou conflict în Transnistria", potrivit site-ului ridus.ru.

La finalul lunii iunie ar trebui să existe o decizie (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Internațional

La finalul lunii iunie ar trebui să existe o decizie

La finalul lunii iunie ar trebui să existe o decizie. Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat că statutul de candidat la Uniunea Europeană în cazul Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei trebuie acordat cât se poate de repede, adăugând că sunt şanse ca la finalul acestei luni discuţiile pe acest subiect să fie finalizate la nivelul Consiliului European. La finalul lunii iunie ar trebui să existe o decizie Iohannis a răspuns astfel întrebat dacă la nivel european se întrevede un consens cu privire la candidaturile la Uniunea Europeană ale Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei. "În ceea ce priveşte solicitarea de aderare a Ucrainei, Moldovei şi Georgiei, această chestiune a fost discutată în repetate rânduri şi este de aşteptat ca până la sfârşitul acestei luni să avem o decizie. Comisia lucrează pe această speţă, preşedinţia franceză este extrem de implicată. EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook Şi după părerea mea sunt şanse să finalizăm discuţia la sfârşitul lui iunie în Consiliu", a declarat Klaus Iohannis, miercuri, în conferinţa de presă susţinută alături de preşedintele francez Emmanuel Macron, la Baza 57 Aeriană "Mihail Kogălniceanu". Iohannis a reiterat poziţia sa şi a României pe acest subiect. "Eu nu pot să vorbesc decât în numele meu şi al României, am spus-o şi o voi repeta: după părerea mea, statutul de candidat trebuie acordat cât se poate de repede. Este o soluţie care ar fi corectă moral, o soluţie care ar fi corectă economic şi este o soluţie care ar fi corectă din punct de vedere securitar. Vom încerca - preşedintele Macron şi cu mine am discutat in extenso astăzi această speţă - vom încerca să găsim o soluţie care este fezabilă şi sustenabilă", a declarat Klaus Iohannis, potrivit Agerpres.

Sechestru pe bunuri de 75 de milioane de euro ale deputatului fugar Ilan Șor Foto: Facebook Ilan Șor
Eveniment

Sechestru bunuri ale deputatului fugar Șor

Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) din Republica Moldova a pus sechestru pe bunuri de 75 de milioane de euro (1,5 miliarde lei moldovenești) ale deputatului fugar Ilan Șor. În paralel, parchetul anitcorupție investigează bunurile deținute de Șor în afara țării. Presa de la Chișinău apreciază că acesta s-ar fi refugiat în Israel. Sechestru pe bunuri ale deputatului fugar Șor „Activele pe care noi le-am identificat, pe ele am aplicat sechestru. Sechestrele aplicate de ARBI, pentru că ele pot fi aplicate și de procurori direct, se cifrează în jur de 1,5 miliarde de lei, din proprietățile din Moldova. În afara țării, suntem în proces de lucru intens cu colegii noștri din diferite jurisdicții”, a declarat Iulian Rusu, directorul Centrului Național Anticorupție (CNA), la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8. Acesta nu a specificat în care țări au fost identificate proprietăți ale lui Ilan Șor, deoarece „este bine ca dumnealui să nu cunoască în ce jurisdicții noi ne focusăm”. Șeful CNA a susținut că, în acest moment, nu există riscul unor scurgeri de informații în interesul lui Șor. „Eu cred că noi am ajuns la un nivel în care datele pe care noi le gestionăm, în special, pe dosare de rezonanță, sunt păstrate destul de bine și scurgeri nu se petrec, mai ales că noi discutăm și cu un cerc foarte restrâns din afara țării”, a apreciat Rusu. Cât despre suma la care s-ar ridica proprietățile de peste hotare, Iulian Rusu a apreciat că „avem niște cifre prelimininare, sunt frumușele, de ordinul sutelor de milioane”. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole Șor, refugiat în Israel La întrebarea „cât putem recupera din miliardul furat”, directorul CNA a declarat că „este foarte greu să faci această evaluare, pentru că întâi de toate, trebuie să fim conștienți de faptul că s-au folosit mai multe instrumente de camuflare a acestor resurse. Fizic vorbind, să consumi pe parcursul unei vieți resurse financiare de așa amploare, nu știu”, a conchis Iulian Rusu, citat de newsmaker.md. Acum câteva zile, Legislativul de la Chișinău i-a ridicat din nou imunitatea lui Ilan Șor, atât lui cât și colegei sale de partid, Marina Tauber. Șor a fost condamnat, în 2015, în primă instanță, în dosarul „furtului miliardului” la 7 ani și jumătate de închisoare, pentru escrocherie şi spălare de bani. Dosarul este la Curtea de Apel Chișinău. În 2019, el a părăsit Republica Moldova, fiind, probabil, în Israel.

Ministrul Justiției din Republica Moldova, Sergiu Litvinenco, vrea „reformarea” Curții Supreme Foto: Facebook
Politică

Ministrul Justiției vrea „reformarea” Curții Supreme

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a scris pe Facebook că vrea „reformarea” Curții Supreme de Justiție (CSJ) și că a inițiat discuții în acest scop. Potrivit lui Litvinenco, CSJ ar trebui să fie „un etalon de profesionalism și integritate pentru întregul sistem de justiție”. Ministrul Justiției vrea „reformarea” Curții Supreme Ministrul a menționat că reforma sistemică a justiției a început cu evaluarea integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor (așa-zisul pre-vetting) și va continua cu reformarea CSJ și evaluarea externă extraordinară a judecătorilor și procurorilor (vettingul). „Am considerat necesar să avem discuții cu profesioniștii din domeniul justiției, reprezentanții societății civile și partenerii de dezvoltare, pentru a înțelege care este viziunea lor vizavi de reforma acestei instanțe”, a scris Litvinenco, pe Facebook. În ianuarie, într-un interviu pentru Europa Liberă, el spunea că dorește transformarea Curții Supreme de Justiție într-o instituție de casație, cu micșorarea numărului de judecători. Corbu, România: suspiciuni e plagiat, bani negri, dosar secretizat În România, o investigație jurnalistică făcută de LINX arăta că Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, „are un trecut nu tocmai lipsit de pete negre”. „Există mari dubii asupra tezei de doctorat pe care a susținut-o în 2010, la Facultatea de Drept a Universității București, teză publicată în volum în același an. LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică”, arătau ziariștii. Corbu cere statului daune de un milion de euro Foto: Inquam/ Octav Ganea „În al doilea rând: în 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. Sunt ceea ce se numesc „bani negri". În ultimul rând, două articole publicate recent au dezvăluit faptul că judecătorul Corbu, achitat definitiv în 2018 într-o anchetă a DNA, a interzis studierea dosarului penal aflat acum în arhiva unei instanțe și a cerut scoaterea acestuia de pe lista proceselor aflate pe site-ul instituției. Sunt trei pete pe ceea ce pare un „success story" unic în viața publică din România”, se mai arăta în investigație. Citește și: Șefa Înaltei Curți, Alina Corbu, cere statului daune morale de un milion de euro pentru că presa a relatat despre acuzațiile care i-au fost aduse de DNA (presa) Tot la secret este și dosarul în care Alina Corbu cere daune de un milion de euro de la statul român fiindcă a fost trimisă în judecată de DNA. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN

Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova Foto: Facebook Alexandru Bodean
Politică

Blocaj granița România și Republica Moldova

Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova: șoferii așteaptă zile întregi pentru a trece frontiera. Vameşii moldoveni dau vina pe cei români şi spun că, în timp ce ei controlează până la 150 de camioane pe zi, românii verifică aproximativ 50, motiv pentru care se formează cozi uriaşe. Presa susține că situația s-ar datora defecțiunilor frecvente ale sistemului informatic din vămile române. Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova Acum patru zile, un șofer de TIR din Republica Moldova a decedat după o așteptare de peste 20 de ore. Situaţia cea mai gravă este la Vama Leuşeni-Albiţa, acolo unde s-au format coloane de TIR-uri de până la zece kilometri. Un jurnalist de la Chișinău, Alexandru Cozer, a spus că la granița dintre Polonia și Ucraina situația este incomparabil mai bună. „Ce se întâmplă azi la punctele de trecere a frontierei cu România, cu cozile deja de zeci de km la camioane e o crimă. La propriu. Pentru că deja șoferi de camion au făcut infarct de la surmenaj stând la aceste cozi și au murit. Toți dau vina pe Putin și strâng din umeri. Ok, e vina lui Putin, dar acum ce, tre' să lăsăm mâinile în jos și să nu facem nimic? Ce se întâmpla dacă făceau așa și ucrainenii? Și cum e posibil ca la granița ucraineano-poloneză, de 5-6 ori mai multe camioane să treacă mult mai repede decât la cea moldo-română?! Acolo fără promisiuni goale ce durează deja de mai bine de 10 ani s-au făcut și puncte comune de trecere a frontierei, aici gargară multă și poduri de flori”, a scris Cozer, pe Facebook. PSD a vrut fief separat de ANAF Vămile au fost desprinse de ANAF, în decembrie, iar șeful instituției a fost numit la propunerea PSD. Șeful vămilor, Bogdan-Lari Mihei, a fost șeful Vămii Otopeni în trecut și e considerat un apropiat al lui Bogdan Stan, fostul şef al ANAF şi actual consilier la Curtea de Conturi promovat de Liviu Dragnea. Bogdan Lari Mihei Foto: Autoritatea Vămilor Mihei a mai fost numit vicepreşedinte ANAF si coodonator al activităţii Direcţiei Generale a Vămilor în 2 aprilie 2018, în perioada când Liviu Dragnea era la apogeul puterii în PSD. El a fost schimbat de premierul Viorica Dăncilă, în 2019, din poziția de vicepreședinte ANAF. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei

Sunt 13-14.000 de „oameni înarmați” în Transnistria Foto: guvernarea transnistreană
Eveniment

13-14.000 „oameni înarmați” în Transnistria

Semnal de alarmă neobișnuit, de la Chișinău: ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, atrage atenția că sunt 13-14.000 de „oameni înarmați” în Transnistria. El a spus că Chișinăul nu trebuie să neglijeze prezența militară din regiunea transnistreană și a arătat că nu există premise pentru implicarea Republicii Moldova în război atâta timp cât linia frontului nu este pe direcția Nicolaev – Odesa. Sunt 13-14.000 de „oameni înarmați” în Transnistria „În primul rând, să ne referim la trupele Federației Ruse care se află acolo, așa-numitele forțele ale contingentului, care se ocupă cu paza obiectivelor care au rămas și, îndeosebi, a depozitelor de la Cobasna. Ei sunt 1200 de persoane și vreo 700 de civili. Suplimentar, la ei putem să mai adăugăm dintr-o dată aproximativ 500 de militari care sunt în componența forțelor de menținere a păcii și ajungem la 2000 de militari ai Federației Ruse”, a explicat Ministrul Apărării, citat de newsmaker.md. Nosatîi a adăugat că acestui număr se adaugă forțe armate și alte structuri din regiune. #Moldova Defense Minister Anatol Nosatîi says that there are 14 thousand troops in #Transnistria region that could pose a threat to the country. “…we cannot ignore the presence of an uncontrolled state that is so militarized”https://t.co/bahbY5qM5i— Cristian Vlas (@cristivlas) June 2, 2022 Moldova crește bugetul alocat Apărării „Vreau să menționez că multe structuri militarizate sunt acolo, care sunt în uniformă, trec prin diferite pregătiri și aici m-aș referi la așa-numita lor armată care are aproximativ 5000 de militari. Putem să adunăm și forțele de ordine din așa-numitul Minister al Afacerilor Interne, iarăși 4000 de oameni, apoi forțele NGB-ului, care sunt trei mii și ceva. Putem să punem și aceleași forțe cazace care mai sunt acolo și punându-le pe toate împreună ajungem la 13-14 mii de oameni înarmați”, a adăugat Ministrul Apărării. Nosatâi a definit Transnistria drept un „stat necontrolat militarizat”. On June 2, 1992, separatist forces in #Transnistria arrested Ilie Ilașcu and several other Moldovans, who they accused of being terrorists & working for the Moldovan security forces pic.twitter.com/sx7dwUhDao— Keith Harrington (@Keith_h96) June 2, 2022 Șeful diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu, a declarat miercuri seară că Guvernul este obligat în contextul actual de război la granițele sale să doteze armata națională pentru ca această să poată să îi apere pe cetățenii Republicii Moldova. Cheltuielile destinate apărării naționale au fost majorate pentru 2022 cu 16,9%, până la 885 milioane de lei moldovenești. Anterior acestei majorări, Republica Moldova avea alocat circa 0,4% din PIB pentru sectorul armatei. Citiți și: Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari. România, lider UE la cheltuieli de personal, ca procent din veniturile bugetare (presă)

Ex-președintele Dodon, în arest la domiciliu Foto: Kremlin.ru
Politică

Ex-președintele Dodon arest la domiciliu

Republica Moldova: judecătorii au decis ca ex-președintele Dodon să fie plasat în arest la domiciliu. Tot azi, parlamentul de la Chișinău i-a ridicat imunitatea deputatei Marina Tauber. Procuratura Anticorupție a anunțat că va contesta decizia magistraților privind plasarea lui Igor Dodon în arest la domiciliu. Ex-președintele Dodon, în arest la domiciliu Procurorii susțin că există riscul ca Igor Dodon, aflat în arest la domiciliu, să distrugă probe și să influențeze alte persoane care ar putea avea relevanță în dosar. „În dosar sunt peste 100 de file, probe care confirmă riscurile invocate: de distrugere a probelor, influențarea martorilor, determinarea depunerii declarațiilor false, distrugerii documentelor. Un aspect important: una dintre infracțiunile care se investighează este de organizator și complice la acceptarea finanțării unui partid politic din partea grupului criminal organizat Plahotniuc. În viziunea noastră, este inadmisibil faptul că persoana a fost plasată în arest la domiciliu, având posibilitatea reală de a comunica cu persoane vizate în anchetă”, a declarat procurorul de caz, Petru Iarmaliuc. De asemenea, procurorii susțin că nu este corect faptul că complicele lui Dodon va fi deținut în arest în penitenciarul nr. 13, în timp ce Dodon se va afla în arest la domiciliu. La fel, acuzare a precizat că secvența video în care Igor Dodon discută cu Vladimir Plahotniuc nu este singura. În posesia procurorilor ar fi circa 40 de minute. „Este un moment foarte important de concretizare: nu există doar 5 minute răspândite în presă, ci peste 40 de minute. Există probe. Vom demonstra că această cauză penală este bazată pe fapte factuologice, apreciate corect. Dl Dodon recunoaște că a avut discuții cu liderul criminal Plahotniuc”, a mai spus procurorul. Tot azi, deputata fracțiunii Partidul „ȘOR” Marina Tauber a rămas fără imunitate parlamentară. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei Procuratura cere reținerea, arestarea, percheziția și tragerea la răspundere penală celor doi lideri ai Partidului „ȘOR”, Ilan Șor și Marina Tauber, pe care îi acuză de escrocherie în proporții deosebit de mari și de spălare de bani.

Șansă istorică pentru Republica Moldova (sursa: Facebook/Natalia Gavrilița PM)
Internațional

Șansă istorică pentru Republica Moldova

Șansă istorică pentru Republica Moldova. Republica Moldova are o şansă "istorică" de a adera la Uniunea Europeană şi eventuale proiecte pentru a aduce ţara mai aproape de blocul comunitar nu trebuie să înlocuiască drumul către statutul de membru cu drepturi depline, a susţinut miercuri premierul moldovean Natalia Gavriliţa, potrivit Reuters. "Salutăm orice mecanism pentru a ne aduce împreună mai aproape, pentru a ne îmbunătăţi cooperarea, atât timp cât el nu înlocuieşte calea către aderare", a declarat Gavriliţa în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos (Elveţia). Șansă istorică pentru Republica Moldova "Credem cu fermitate că statutul de membru al Uniunii Europene este cel care aduce ... pace, stabilitate şi prosperitate bazată pe valori şi noi vrem să fim parte a lumii libere şi a acestei familii a UE", a adăugat ea. Şefa executivului de la Chişinău a spus că ţara sa are o "fereastră de oportunitate istorică" de a adera la blocul comunitar şi că statutul de candidat trebuie acordat nu doar Ucrainei. "A da, în acest moment de oportunitate istoric, statutul de candidat doar Ucrainei ar avea drept consecinţă crearea unei zone gri în Republica Moldova", a explicat ea. Citește și: La două zile după ce a promis că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Impactul bugetar: neprecizat Preşedintele francez Emmanuel Macron a afirmat joi că eventuala "comunitate politică europeană" pe care a propus-o la începutul lunii mai ar fi "complementară" procesului de aderare la Uniunea Europeană şi nu "o alternativă" la acesta, potrivit Agerpes. Exprimându-se la Palatul Elysée după ce a primit-o pe preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, şeful statului francez a spus că acest nou format ar viza "crearea unui nou cadru de cooperare ce ar reuni naţiuni europene democratice care aderă la soclul nostru de valori şi care aspiră sau nu să adere la Uniunea Europeană". Macron a prezentat acest proiect pe 9 mai în faţa Parlamentului European la Strasbourg, în plină dezbatere privind lansarea procesului de aderare a Ucrainei. El afirma cu acea ocazie că ar fi nevoie de "decenii" pentru ca Ucraina să adere la UE şi sugera că între timp ţara poate face parte dintr-o "comunitate politică europeană" care ar putea include Republica Moldova sau Regatul Unit, ţară ieşită din UE în 2020.

Ce a găsit procuratura la fostul președinte Dodon Foto: Adel Al-Haddad
Politică

Ce găsit procuratura la fostul președinte Dodon

Ce a găsit procuratura de la Chișinău la perchezițiile la fostul președinte Dodon: sume impresionate de bani, seturi de șah din materiale prețioase și o chitanță pentru utilaje de bucătărie în valoare de 25.000 de euro. În timpul percheziției, o persoană a încercat să înghită documente, a arătat procuratura. Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a fost reținut pentru 72 de ore. Ce a găsit procuratura la fostul președinte Dodon „Înscrisurile depistate la domiciliu confirmă tranzacțiile cu bunuri imobile ce depășesc suma de 700 mii de euro. La persoana respectivă au fost găsite și alte surse bănești, în valoare de peste 37 mii de euro”, a afirmat procurorul-șef interimar al Procuraturii Anticorupție, Elena Cazacov. În una din locațiile supuse perchezițiilor au fost găsite 600 de mii de lei, iar într-un plic cu însemnul unui partid – sume în valută de peste 17 mii euro și 1000 dolari. „Doar la începutul anului 2022, persoanele supuse cercetărilor și persoanele interpuse au beneficiat de unele surse pe care nu le cunoaștem, în vederea obținerii unor „tururi turistice” în sumă de peste 4 milioane de ruble rusești”, a adăugat Cazacov. La cursul actual, patru milioane de ruble rusești înseamnă circa 50.000 de dolari. Potrivit portalului anticorupție.md, care prezintă și fotografii, la domiciliul lui Dodon s-au găsit: mai multe seturi cu piese de şah, despre care se presupune că ar fi confecţionate din materiale preţioase. un set pentru cafea, care se presupune că ar fi confecţionat din aur. „O parte din obiectele găsite i-ar fi fost dăruite lui Igor Dodon de către persoane care au deţinut funcţii înalte în stat”, scrie anticoruptie.mdo chitanță semnată de Galina Dodon, descoperită de procurori, arată că aceasta a plătit anul trecut 25.000 de euro doar pentru utilajele mobilierului de la bucătărie. Punguța neagră de la Plahotniuc Fostul președinte al țării Igor Dodon este cercetat penal pentru corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, trădare de patrie și îmbogățire ilicită. În 2020, deputatul Iurie Reniță a publicat o înregistrare video în care apare fostul lider PD, Vlad Plahotniuc, și fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon, precum și fostul democrat Serghei Iaralov. În materialul video, Vlad Plahotniuc îi oferă lui Igor Dodon o pungă neagră, în care s-ar afla, potrivit unor interpretări, sume mari de bani. Anterior, socialistul Igor Dodon a negat acuzațiile și a calificat apariția imaginilor video drept o provocare. Acesta a declarat, de asemenea, că o parte al dialogului dintre el și Vlad Plahotniuc ar fi fost trucat. Kremlinul s-a declarat „alarmat” de „persecutarea” fostului președinte al Republicii Moldova Igor Dodon, susținător al „dezvoltării unor relații prietenoase, reciproc avantajoase cu Federația Rusă”, a transmis purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, citat de Interfax.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră