marți 21 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: moldova

268 articole
Eveniment

Șapte suspecți mare corupție au fugit

Republica Moldova: șapte suspecți într-un dosar de mare corupție au fugit cu câteva zile înainte de a fi reținuți, relatează, pe pagina sa de Facebook, jurnalistul Alexandru Cozer. El spune că operațiunea statului moldovenesc a fost „puternic sabotată din interior”. Totuși, una din principalele persoane implicate, deputata ȘOR Mariana Tauber, a fost arestată preventiv în acest dosar. Reprezentanții Centrului Național Anticorupție (CNA) spun că a fost pornit un proces-penal pentru divulgarea datelor urmăririi penale, care va fi transmis Procuraturii Anticorupție pentru investigare. Foto: Facebook Alexandru Cozer Șapte suspecți într-un dosar de mare corupție au fugit „Nu mai puțin de 7 suspecți din dosar, toți membri ai grupului criminal organizat Șor, au părăsit Republica Moldova între 10 și 16 iulie. Unii dintre ei, spun sursele mele, urmau să fie ieri arestați. Spre exemplu Balițchi, care apare ieri în înregistrările CNA cu sacoșa cu bani, a plecat încă la 10 iulie la Tel Aviv. Himici, alt erou al înregistrărilor, apărând și el cu teancuri de bani, a plecat la Istanbul. Ceilalți s-au strecurat și ei rapid în acest interval și nu s-au mai întors. A plecat și Marina Tauber, apropo!, cu acceptul judecătorilor, dar s-a întors. Cel mai probabil a fost convinsă de Șor să vină acasă pentru a se victimiza”, a scris Cozer. Potrivit jurnalistului, fugarii au fost informați de oameni aflați la vîrful statului moldovenesc. El nu a dat însă numele celor suspectați. Citește și: Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate „Este extrem de important ca aceste cârtițe să fie depistate și să răspundă pentru faptele lor. Altfel, orice operațiune va fi dată peste cap, iar anchetele nu vor mai avea finalitate. Mai ales că astfel de lucruri nu se întâmplă pentru prima dată”, a mai scris Cozer.

Republica Moldova: șapte suspecți într-un dosar de mare corupție au fugit cu câteva zile înainte de a fi reținuți Foto: Facebook Maia Sandu
Ucraina este gata să ajute Moldova să alunge militarii ruși din Transnistria, anunță șeful informațiilor militare de la Kiev, Kiril Budanov Foto: Twitter
Politică

Ucraina gata alunge militarii ruși din Transnistria

Ucraina este gata să ajute Moldova să alunge militarii ruși din Transnistria, anunță șeful informațiilor militare de la Kiev, generalul Kiril Budanov, citat de RBC Ukraine. Ucraina, gata să alunge militarii ruși din Transnistria „Susțin aspirațiile Moldovei de a scăpa de trupele de ocupație de pe teritoriul său. Și noi, ca stat și ca serviciu special, vom face totul pentru a ajuta statul fratern să scape de invadatorii de pe pământul lor”, a spus Budanov. ⚡️Ukraine is ready to help Moldova get rid of Russian occupiers in 'Pridnestrovie', Budanov, head of the Main Intelligence Directorate of the Ministry of Defense of Ukraine. pic.twitter.com/3jucntqtdl— Flash (@Flash43191300) July 22, 2022 Declarația lui Budanov vine pe fondul unei afirmații a lui Vitaliy Ignatiev, șeful „Ministerului Afacerilor Externe” al nerecunoscutei „Republici Moldovenești Transnistrene”, care a anunțat că teritoriul caută să obțină independența față de Moldova cu anexarea ulterioară la Rusia. Dmitri Belik, membru al Comisiei pentru afaceri internaționale a Dumei de Stat a Rusiei, a afirmat același lucru. „Reprezentanții Chișinăului, au menționat că „toți partenerii internaționali și autoritățile constituționale ale Moldovei pledează pentru reglementarea pașnică a conflictului transnistrean în baza suveranității și integrității teritoriale a Moldovei”. Maia Sandu a reiterat determinarea Republicii Moldova de a găsi căi exclusiv pașnice pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului”, arată newsmaker.md. „Dacă Rusia încearcă într-o zi să vină peste noi?” „Sper foarte mult să nu ajungem acolo, dar nu depinde de noi. Dacă Rusia încearcă într-o zi să vină peste noi, ce facem? Trimitem armata cu sapa să ne apere? Repet, noi nu vrem să atacăm pe nimeni, nu vrem să ne implice nimeni în război, dar este o realitate pentru care trebuie să ne pregătim”, a declarat, acum câteva zile, Maia Sandu, evocând decizia Consiliului European din 30 iunie, prin care s-a decis oferirea unei asistenţe în cadrul Instrumentului European pentru Pace (IEP) în valoare de 40 de milioane de euro în beneficiul Forţelor armate ale Republicii Moldova. Citește și: EXCLUSIV România mai are de plătit 77 de milioane de euro păgubiților FNI. Vântu, Popa și Vlas au ieșit din închisoare Ea a calificat retorica opoziţiei privind intenţia Occidentului de a înarma Republica Moldova drept una falsă. Uniunea Europeană este gata să ne ofere sprijin în modernizarea armatei, însă este vorba doar de echipamente non-letale, nu de arme şi muniţii, a spus preşedintele moldovean.

Moldova nu a permis trupelor ruse să intre pe teritoriul său Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

Moldova nu trupelor ruse teritoriul său

Un gest curajos al Chișinăului: Republica Moldova nu a permis trupelor ruse de rotaţie din Transnistria să intre pe teritoriul său. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Daniel Vodă, potrivit „Europeyska Pravda”. Moldova nu a permis trupelor ruse să intre pe teritoriul său „Ofiţerii aşa-numitului grup operaţional de trupe ruse – formaţiune ilegală pe teritoriul ţării noastre care încalcă statutul de neutralitate – nu au fost admişi pe teritoriul Moldovei… în acest context, Ministerul Afacerilor Externe reiterează poziţia autorităţilor din Republica Moldova cu privire la necesitatea reluării necondiţionate a procesului de retragere a trupelor ruseşti şi a depozitelor de muniţii din ţara noastră”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului de Externe de la Chișinău. Reacția diplomației moldovenești a venit după ce Alexei Polișciuc, directorul celui de-al doilea departament CSI al Ministerului de Externe al Rusiei, a spus miercuri că Moldova sabotează deliberat rotația trupelor ruse în regiunea transnistreană. Polișciuc a subliniat că Moscova consideră reținerea forțelor de menținere a păcii ruși care se îndreaptă spre Transnistria prin capitala Republicii Moldova drept un act neprietenesc din partea Chișinăului. MAE rus a acuzat autoritățile de la Chișinău că au împiedicat, în repetate rânduri, ofițeri ruși din contingentul de pacificatori să ajungă în Transnistria, reținându-i pe Aeroportul Chișinău „fără explicații”. „Pe Aeroportul din Chișinău, ofițeri ruși care se aflau în drum spre Transnistria pentru a încadra contingentul rus pe bază de rotație au fost reținuți de multe ori fără nicio explicație. Considerăm astfel de acțiuni ca fiind neprietenoase și reacționăm întotdeauna la ele în mod corespunzător”, a spus el. Rusia ar vrea să modernizeze tehnica militară din Transnistria Adjunctul șefului de Stat Major al Forțelor Terestre Ruse, Igor Sokorenko, a subliniat ca Moldova încearcă prin toate mijloacele să împiedice de noi livrări de echipamente și echipamente militare rusești către regiunea transnistreană. El a precizat că autoritățile Republicii Moldova mizează pe uzura inevitabilă a bazei materiale de care dispune armata rusă în Transnistria. Citește și: Încă o mitocănie a deputatului PSD Solomon: „Nu cred că economia României stătea în femeia de serviciu”. Acesta este deja celebru prin scandalurile provocate „Aceasta situație este cauzată de faptul că a fost închisă secțiunea transnistreană a frontierei de stat dintre Ucraina și Republica Moldova de către autoritățile de la Kiev, dar și după denunțarea acordului cu Rusia privind tranzitul unităților militare ale Federatiei Ruse si mărfurilor militare prin teritoriul Ucrainei.

Armata moldovenească, în sapă de lemn (sursa: deschide.md)
Eveniment

Armata moldovenească, în sapă de lemn

Armata moldovenească, în sapă de lemn. Republica Moldova este o ţară paşnică şi aşa va rămâne în continuare, însă are nevoie de echipament militar modern pentru a fi în siguranţă, a declarat miercuri seara preşedinta Maia Sandu într-o emisiune la postul public de televiziune, în care a explicat de ce este necesară înzestrarea armatei moldovene cu echipamente moderne, relatează joi media de peste Prut. Armata moldovenească, în sapă de lemn "Noi nu vrem arme ca să mergem să luptăm împotriva vecinilor, aşa cum face Rusia. Noi vrem să fim în siguranţă la noi acasă şi vrem să nu ne atace nimeni. Chiar dacă sistemul nostru de apărare este într-o situaţie foarte proastă, dacă nu era această agresiune din partea Rusiei împotriva Ucrainei, probabil că nu am fi discutat prea mult despre necesitatea de echipare a armatei", a declarat Maia Sandu, citată de portalul Deschide.md. Ţinând cont de situaţia din Ucraina, autorităţile de la Chişinău trebuie să se gândească cum să apere cetăţenii în cazul în care se întâmplă o asemenea tragedie, a spus ea. "Dacă Rusia încearcă într-o zi să vină peste noi?" "Sper foarte mult să nu ajungem acolo, dar nu depinde de noi. Dacă Rusia încearcă într-o zi să vină peste noi, ce facem? Trimitem armata cu sapa să ne apere? Repet, noi nu vrem să atacăm pe nimeni, nu vrem să ne implice nimeni în război, dar este o realitate pentru care trebuie să ne pregătim", a subliniat Maia Sandu, evocând decizia Consiliului European din 30 iunie, prin care s-a decis oferirea unei asistenţe în cadrul Instrumentului European pentru Pace (IEP) în valoare de 40 de milioane de euro în beneficiul Forţelor armate ale Republicii Moldova. Ea a calificat retorica opoziţiei privind intenţia Occidentului de a înarma Republica Moldova drept una falsă. Uniunea Europeană este gata să ne ofere sprijin în modernizarea armatei, însă este vorba doar de echipamente non-letale, nu de arme şi muniţii, a spus preşedintele moldovean. "Discuţiile opoziţiei sunt false" "Toate discuţiile opoziţiei sunt false pentru că UE a spus că ne oferă echipamente non-letale, chiar dacă noi avem nevoie şi de muniţii. Noi trebuie să analizăm serios cum este echipată armata naţională. Dacă tot avem armată nu o putem lăsa la sapă de lemn. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului Trebuie să facem lucruri elementare. Nu este corect să ţinem armata fără niciun echipament care să-i permită să ne apere", a afirmat Maia Sandu, citată de Radio Chişinău. Ea a adăugat că "singura promisiune pe care o avem este din partea UE şi vizează arme non-letale", potrivit IPN. "Noi suntem o ţară neutră" Maia Sandu a mai spus că decizia privind aderarea Republicii Moldova la un bloc militar, care i-ar oferi o umbrelă de protecţie, va aparţine poporului. Până atunci, va fi respectat statutul de neutralitate prevăzut în Constituţie. "Pentru asta trebuie să avem sprijinul societăţii. Suntem o ţară democratică în care lucrurile sunt decise de către popor. La momentul aprobării Constituţiei poporul a decis că trebuie să fim o ţară neutră. Dar ţările neutre, de obicei, au o armată foarte puternică şi bine echipată. Noi suntem o ţară neutră şi avem o armată în care nu s-a investit. Nu putem să închidem ochii şi să ne prefacem că nu există un război" lângă noi, a punctat preşedintele Republicii Moldova, care prin natura funcţiei sale este şi comandantul-şef al armatei, conform Radio Chişinău.

Kövesi ajută reforma Justiției din Moldova (sursa: Facebook/EPPO)
Eveniment

Kövesi ajută reforma Justiției din Moldova

Kövesi ajută reforma Justiției din Moldova. Laura Codruţa Kövesi, şefa Parchetului European, întreprinde o vizită la Chişinău în perioada 11-14 iulie, comunică media de la Chişinău, citând surse din cadrul Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, potrivit Deschide.md. Kövesi ajută reforma Justiției din Moldova Cu ocazia acestei vizite, Kövesi se va întâlni cu mai mulţi reprezentanţi ai administraţiei de la Chişinău, inclusiv cu preşedintele Maia Sandu, cu care s-a văzut ultima dată în ianuarie 2021 la Bruxelles, deja în calitate procuror-şef al Parchetului European. Maia Sandu declarase atunci că doreşte să colaboreze cu instituţia europeană pentru a impulsiona reformele din sistemul justiţiei în Republica Moldova. Citește și: Germania continuă să sprijine Gazprom și funcționarea Nord Stream 1, conducta prin care Berlinul primește gaz rusesc. Ucraina denunță ipocrizia cancelarului Scholz Laura Codruţa Kövesi va fi însoţită de Marius Bulancea, care coordonează unitatea de operaţiuni a instituţiei. Kövesi ocupă, din septembrie 2019, funcţia de procuror-şef al Parchetului European, pe o perioadă de 7 ani.

Rușii au lovit un petrolier moldovean (sursa: navalnews.com)
Internațional

Rușii au lovit un petrolier moldovean

Rușii au lovit un petrolier moldovean. O rachetă rusească a lovit joi un petrolier aflat în derivă în Marea Neagră de peste patru luni, la bordul căruia se află o cantitate necunoscută de motorină, a informat joi agenţia de presă Interfax-Ukraina, citând armata ucraineană, care susţine că petrolierul reprezintă o "bombă ecologică", potrivit Reuters. Rușii au lovit un petrolier moldovean Petrolierul Millennial Spirit, care navighează sub pavilionul Republicii Moldova, este lovit pentru a doua oară de rachete ruseşti de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina la 24 februarie. Prima oară a fost lovit la câteva zile de la invazie, autorităţile Republicii Moldova informând atunci că echipajul de la bordul navei este compus din cetăţeni ruşi şi că două persoane au fost grav rănite. Comandamentul militar Sud al forţelor de apărare ucrainene a indicat joi că, la momentul respectiv, când a fost lovită în februarie, nava avea peste 500 de tone de motorină la bord şi că de atunci plutea fără echipaj. Potrivit acestuia, o rachetă rusească de tipul X-31 aer-sol a lovit petrolierul de data aceasta. "Probabil că restul încărcăturii a luat foc", indică armata, într-o declaraţie citată de Interfax-Ukraina, precizând că petrolierul a fost lovit pentru a doua oară. "Bombă ecologică cu acţiune întârziată" Armata ucraineană a calificat nava drept o "bombă ecologică cu acţiune întârziată", apreciind că această situaţie are drept cauză blocarea porturilor ucrainene de către invadatorii ruşi. Agenţia de presă Reuters menţionează că nu poate confirma detaliile atacului în mod independent pentru moment. Citește și: Romgaz a semnat pe un miliard de dolari pentru Exxon România, dar va plăti peste două miliarde de dolari: companie are datorii de aproape cinci miliarde de lei Ucraina susţine că invazia rusă a provocat prejudicii enorme de ordin ecologic şi intenţionează să solicite despăgubiri Moscovei în instanţele internaţionale. Printre ameninţările pentru mediu cauzate de invazia rusă, menţionate de Ucraina, se numără şi poluarea bazinelor de apă.

Moldova, exporturi fără taxe în UE (sursa: Facebook/European Parliament)
Eveniment

Moldova, exporturi fără taxe în UE

Moldova, exporturi fără taxe în UE. Parlamentul European a aprobat marţi, în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, liberalizarea exporturilor de produse agricole din R. Moldova în Uniunea Europeană, informează deschide.md. Moldova, exporturi fără taxe în UE Decizia a fost luată cu 572 de voturi pentru, 28 împotrivă şi 32 de abţineri, notează sursa citată. Legislativul comunitar a adoptat astfel propunerea Comisiei Europene de a dubla, timp de un an, cotele de export, adică volumul de marfă pentru care nu se aplică taxe vamale, la cele şapte produse pentru care sunt încă aplicate contingente tarifare: roşii, usturoi, struguri de masă, mere, cireşe, prune şi suc de struguri. UE a luat această decizie pentru a ajuta exportatorii moldoveni, care au de suferit din cauza invaziei ruse în Ucraina, care a dus la închiderea mai multor pieţe din Est. Recolta din 2022 poate fi exportată "Acum, Moldova poate să-şi redirecţioneze o parte din exporturi către UE, iar acordul rapid cu privire la această măsură înseamnă că ţara poate să exporte recolta din acest an. În acest mod noi putem ajuta la stabilizarea şi dezvoltarea economiei moldoveneşti", a declarat raportoarea Marketa Gregorova, europarlamentar ceh. Citește și: EXCLUSIV Bătălie dură între doi grei ai industriei europene pentru banii Armatei: Rheinmetall vrea să preia contractul de 700 de milioane de euro al IVECO pentru camioane "Prin votul de astăzi arătăm solidaritatea Parlamentului European pentru agricultorii şi pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova. (...) Vreau ca măsura votată astăzi să nu rămână una temporară şi să fie un nou pas în direcţia integrării Republicii Moldova în piaţa unică europeană", a pledat eurodeputatul român Siegfried Mureşan, care este preşedintele Delegaţiei PE pentru relaţiile cu Republica Moldova, într-un comunicat de presă. Uniunea Europeană este deja principalul partener comercial al Republicii Moldova, aproape două treimi din exporturile moldoveneşti având ca destinaţie piaţa europeană.

Moldova se așteaptă la un aflux mare de refugiați (sursa: Captura Youtube)
Internațional

Moldova se așteaptă la un aflux mare de refugiați

Moldova se așteaptă la un aflux mare de refugiați. Autorităţile Republicii Moldova iau în calcul înregistrarea unui nou val de refugiaţi după escaladarea conflictului în Ucraina, mai ales în regiunile Odessa şi Nicolaev. Se lucrează deja la un nou plan de acțiune pentru o intervenţie promptă în cazul unui flux crescut de refugiaţi ucraineni, anunță tvr.md. La centrul din sectorul Râşcani al Chișinăului sunt cazaţi 73 de refugiati. Moldova se așteaptă la un aflux mare de refugiați „Sunt din oraşul Odessa, am doi copii cu mine. Deocamdată stăm aici, dar vrem să plecăm mai departe. Dacă vom reuşi, desigur că vom pleca. Nu pentru că aici e rău, aici e foarte bine. Aici este ca acasă, dar oricum vreau acasă, dar şi aici îmi place”. Autorităţile nu exclud un nou val de refugiaţi și se lucrează la suplimentarea locurilor de cazare. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Irina Certan, director, Centrul pentru refugiaţi, Râşcani: „Aici avem o cameră care este în proces de reparaţie, reparaţia este practic finisată. Capacitatea centrului este de 250-300 de persoane. Iată acum vedeţi, am amenajat spaţii suplimentare pentru o eventuală mărire a numărului refugiaţilor. Am deschis şi câteva încăperi tehnice la care se lucrează, facem reparaţie”. Potrivit autorităţilor, toate centrele pentru refugiaţi închise temporar sunt pregătite pentru a-şi relua activitatea, dar se caută personal suplimentar. Boris Gâlcă, şef Direcţia Sănătate, Primăria Chişinău: „Am activat planul de contingenţă. Am dat dispoziţie ca celelalte centre pentru plasament în care a fost sistată activitatea să fie pregătite, reevaluate, din punct de vedere a capacităţilor de plasament, cazare, asigurarea cu personal medical şi serviciile necesare”. Şi la nivel naţional se pune la punct un plan de intervenţie, potrivit Agerpres. Adrian Efros, şeful Centrului Unic de Gestionare a Crizei: „La nivel naţional se elaborează planul de contingenţă care are în sine toate atribuţiile, de la toate ministerele, plus organizaţiile internaţionale care sunt prezente pe teritoriul Republicii Moldova pentru a face faţă şi a facilita accesul refugiaţilor pe teritoriul Republicii Moldova”. În Republica Moldova se află acum peste 73.000 de refugiaţi ucraineni, iar mai mult de jumătate dintre aceştia sunt copii.

Primele schimburi de energie electrică cu Ucraina Foto: Transelectrica
Eveniment

Primele schimburi de energie cu Ucraina

Transelectrica anunță că primele schimburi comerciale de energie electricã cu Ucraina/ Republica Moldova, după sincronizarea cu reţeaua europeană, vor fi realizate începând cu 30 iunie, pe interconexiunea cu România. Primele schimburi de energie electrică cu Ucraina ”Operatorii de Transport şi Sistem (OTS) din Europa Continentală au confirmat faptul că au fost îndeplinite condiţiile tehnice preliminare pentru a permite schimburile comerciale de energie electrică între Ucraina şi statele vecine. Acest proces urmează sincronizării cu succes a sistemelor electroenergetice, realizată în data 16 martie 2022, şi a acceptării Ukrenergo ca membru observator al ENTSO-E, pe 26 aprilie 2022. Aceste realizări au fost obţinute în urma unor eforturi intense din partea tuturor OTS-urilor din Europa, în special ale Ukrenergo şi ale operatorilor din statele învecinate”, anunţă Transelectrica. Schimburile comerciale de energie electricã cu Ucraina/Republica Moldova sunt planificate sã înceapã pe data de 30 iunie 2022 pe interconexiunea dintre Ucraina şi România. Comercializarea energiei electrice pe celelalte interconexiuni (Ucraina-Slovacia, Ucraina-Ungaria şi Moldova-România) va urma ulterior, dupã definitivarea aspectelor legate de regulile de licitaţie. Capacitatea comercialã totalã va fi limitatã în primã fazã la 100 MW, iar dupã aceastã etapã iniţialã, este de aşteptat ca valorile comercializate sã creascã treptat, în urma unei evaluãri lunare a impactului volumelor schimbate asupra stabilitãţii şi securitãţii sistemului energetic. Capacitate limitată ”Aceastã realizare reprezintă pas suplimentar, atinsã la mai puţin de patru luni de la sincronizarea de urgenţã a sistemelor Ucrainei şi Republicii Moldova cu reţeaua europeanã şi, în plus, demonstreazã angajamentul puternic al operatorilor de transport şi sistem europeni faţã de Ukrenergo (Operatorul de Transport şi Sistem din Ucraina) şi Moldelectrica (Operatorul de Transport şi Sistem din Republica Moldova). Apreciem cã în perioada imediat urmãtoare, se va finaliza şi procesul de armonizare a detaliilor tehnice şi comerciale privind schimburile între România şi Republica Moldova”, mai arată compania. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Transelectrica este operatorul reţelei electrice de transport şi sistem din România, care funcţioneazã interconectat cu sistemul electroenergetic european, prin interconexiunile cu ţãrile învecinate: Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ucraina şi Republica Moldova. În prezent, reţeaua gestionatã de Transelectrica are o capacitate transfrontalierã totalã de circa 3.000 MW, urmând ca aceasta atingã pânã în 2030 valoarea de 7000 MW.

Putin joacă nepăsarea față de UE (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin joacă nepăsarea față de UE

Putin joacă nepăsarea față de UE. Diplomaţia rusă a transmis vineri mesaje diferite despre decizia statelor UE de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate pentru aderarea la blocul comunitar. "O acaparare geopolitică a spaţiului CSI" Purtătoarea de cuvânt a MAE rus a afirmat că aceasta ilustrează o strategie occidentală de izolare a Rusiei şi ea va avea "consecinţe negative", în timp ce ministrul de externe Serghei Lavrov a apreciat că o aderare a celor două ţări la UE nu prezintă "niciun risc" pentru Rusia, potrivit declaraţiilor redate de agenţiile Reuters şi AFP. Această decizie "confirmă că o acaparare geopolitică a spaţiului CSI (Comunitatea Statelor Independente, ce reuneşte mai multe dintre fostele republici sovietice - n.r.) continuă activ pentru a izola Rusia", a menţionat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. "Metode de şantaj politic şi economic" "Ei nu se gândesc la consecinţele negative ale unui asemenea pas", a adăugat Zaharova. Potrivit acesteia, UE are ca obiectiv "să stabilească cu regiunile din vecinătatea sa relaţii bazate pe principiul stăpân-sclav". Mai mult, Bruxelles-ul apelează la "metode de şantaj politic şi economic" şi exercită presiuni asupra statelor candidate să adopte "sancţiuni ilegitime" împotriva Moscovei, mai remarcă purtătoarea de cuvânt a MAE rus. "Această abordare agresivă a UE are potenţialul de a crea noi diviziuni şi noi crize mult mai profunde în Europa", conchide Maria Zaharova. "O afacere internă a Europei" Mai devreme în aceeaşi zi, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat că acordarea statutul de ţări candidate la UE pentru Ucraina şi Republica Moldova este "o afacere internă a Europei", el acuzând însă în acelaşi timp Occidentul că doreşte război cu Rusia, notează AFP. Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Pentru Moscova este "important" ca "toate aceste procese să nu creeze şi mai multe probleme Rusiei", a explicat Peskov, la patru luni după declanşarea agresiunii militare ruse asupra Ucrainei, în urma căreia ţările occidentale au impus sancţiuni Rusiei şi au oferit armament Ucrainei. Putin joacă nepăsarea față de UE La rândul său, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a estimat că o aderare a Ucrainei şi Republicii Moldova la UE nu prezintă "niciun risc" pentru Rusia, întrucât UE nu este o alianţă militară, şi a amintit că nici preşedintele Putin nu se împotriveşte acestei aderări. O astfel de declaraţie a liderului de la Kremlin, cu referire la Ucraina, a fost făcută vinerea trecută. "Nu avem nimic împotrivă, este decizia lor suverană să adere sau nu la uniuni economice (...) Este treaba lor, a poporului ucrainean", a declarat preşedintele rus în timpul Forumului economic de la Sankt Petersburg. "Spre deosebire de NATO, UE nu este o alianţă militară", aşadar "în ce priveşte integrarea lor economică, alegerea le aparţine" ucrainenilor, a clarificat Putin poziţia Rusiei pe acest subiect. Totuşi, preşedintele rus a estimat că "Ucraina se va transforma într-o semi-colonie" a ţărilor occidentale dacă aderă la UE. "Este părerea mea", a adăugat el.

Ucraina și Moldova au primit statutul de țări candidate la UE (sursa: Ukrinform)
Internațional

Ucraina și Moldova au primit statutul de țări candidate la UE

Ucraina și Moldova au primit statutul de țări candidate la UE. Şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene (UE) au acordat joi Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la clubul comunitar, după ce săptămâna trecută Comisia Europeană (CE) a făcut o recomandare în acest sens, transmit agenţiile internaţionale de presă. Liderii celor 27 au făcut, la summitul de la Bruxelles, primul pas spre aderarea celor două ţări, un proces care poate fi reversibil dacă acestea nu se vor conforma reformelor cerute de CE în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate sau aplicarea legii care limitează puterea oligarhilor. Ucraina și Moldova au primit statutul de țări candidate la UE Ziua de "astăzi marchează un pas crucial în drumul vostru spre UE", a scris preşedintele Consiliului European, Charles Michel, pe Twitter, felicitându-i pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi pe preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, şi popoarele lor. "Avem un viitor împreună", a adăugat el, scriind pe Twitter şi în limbile celor două ţări ţări, potrivit AFP. https://twitter.com/CharlesMichel/status/1540037281444241409 Consiliul European a decis să recunoască "perspectiva europeană" a Georgiei, dar nu i-a acordat încă statutul de candidat. Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Acordarea candidaturii Ucrainei şi Republicii Moldova a fost garantată înainte de începerea summitului, dar a durat mai mult decât era prevăzut iniţial pentru ca liderii să o aprobe, deoarece aprobarea a fost precedată de o discuţie mai amplă privind viitorul procesului de extindere a Balcanilor de Vest, potrivit unor surse diplomatice, relatează EFE. Discuţia a fost declanşată de frustrarea exprimată public de liderii Albaniei, Macedoniei de Nord, Serbiei şi Kosovo la finalul summitului UE cu Balcanii de Vest de joi dimineaţă, care s-a încheiat fără un progres în procesul lor de aderare. "Ceea ce se întâmplă acum este o problemă gravă şi o lovitură serioasă pentru credibilitatea UE. Pierdem timp preţios de care nu dispunem", a declarat premierul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevski, referindu-se la veto-ul Bulgariei privind începerea negocierilor de aderare cu Skopje şi Tirana. Ca urmare a acestor plângeri, Austria şi Slovenia, în special, au făcut presiuni pentru ca disponibilitatea UE de a primi Balcanii să fie mai clară în concluziile summitului european, potrivit EFE. https://twitter.com/ZelenskyyUa/status/1540038995178037249 La sfârşitul anului, Comisia urmează să facă o primă evaluare a reformelor solicitate Ucrainei şi Republicii Moldova, care se referă în special la lupta împotriva corupţiei şi la independenţa sistemului judiciar. Următoarea etapă, deschiderea negocierilor oficiale, va necesita din nou unanimitatea celor 27 de state membre, potrivit Agerpres. https://twitter.com/sandumaiamd/status/1540042435186892801 Aceste negocieri nu sunt încă deschise pentru Macedonia de Nord şi Albania, care sunt candidate din 2005 şi, respectiv, 2014. Ţările din Balcanii de Vest şi-au exprimat joi frustrarea faţă de ritmul lent al procesului de aderare, consemnează şi AFP.

Dodon împrăștie propagandă rusească din arest Foto: Inquam/ Adela al-Haddad
Internațional

Igor Dodon rămâne în arest la domiciliu

Igor Dodon rămâne în arest la domiciliu. Judecătoria Chişinău a decis marţi prelungirea cu 30 de zile a măsurii arestului la domiciliu pentru fostul preşedinte socialist Igor Dodon, relatează presa de peste Prut. Acesta a fost reţinut pe 24 mai pentru 72 de ore, după ce procurorii au dispus percheziţii la reşedinţele sale, iar două zile mai târziu a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Igor Dodon rămâne în arest la domiciliu Fostul lider al Partidului Socialiştilor este suspectat de corupţie pasivă, acceptarea finanţării formaţiunii sale politice de către o organizaţie criminală, trădare de ţară şi îmbogăţire ilicită. Între timp, săptămâna trecută a fost pusă sub învinuire şi soţia sa, Galinei Dodon, care a primit ca măsură preventivă interdicţia de a părăsi ţara timp de 60 de zile. Citește și: Lupte feroce pentru Insula Șerpilor: Ucraina încearcă să recucerească minuscula stâncă din Marea Neagră care are o importanță strategică uriașă "Am fost pusă sub învinuire-complice, pentru îmbogăţire ilicită, fără probe", a declarat Galina Dodon, potrivit unimedia.info, ea acuzând un dosar motivat politic. După ce a aflat despre prelungirea arestului său domiciliar, Igor Dodon a susţinut că ministrul Justiţiei, Sergiu Litvinenco, ar fi implicat în acest proces. "Toţi care acum nu o ascultă pe (preşedinta Republicii Moldova) Maia Sandu şi pe Litvinenco, el conduce acest proces, sunt presaţi, deci era aşteptat acest lucru", a spus fostul preşedinte.

Ucraina și Moldova tot mai aproape de aderarea la UE (sursa: Facebook/Charles Michel)
Internațional

Ucraina și Moldova, tot mai aproape de aderarea la UE

Ucraina și Moldova, tot mai aproape de aderarea la UE. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, va invita săptămâna aceasta cele 27 de ţări membre ale UE să acorde Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, informează AFP. Propunerea, în conformitate cu recomandarea Comisiei Europene, va fi prezentată la summitul liderilor europeni care are loc joi şi vineri de la Bruxelles, unde o decizie favorabilă va trebui adoptată cu unanimitate. Ucraina și Moldova, tot mai aproape de aderarea la UE "A sosit momentul să recunoaştem că viitorul Ucrainei, Moldovei şi Georgiei se află în UE. Vă voi invita să acordaţi statutul de candidat Ucrainei şi Moldovei. În acelaşi timp, vom continua să oferim Ucrainei un sprijin solid umanitar, militar, economic şi financiar", a scris Charles Michel în scrisoarea de invitaţie la summit, comunicată luni seară. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise Vineri, Comisia Europeană, prin preşedinta instituţiei, Ursula von der Leyen, a recomandat acordarea statutului de candidat la UE Ucrainei."Ştim cu toţii că ucrainenii sunt gata să moară pentru aspiraţiile lor europene. Ne dorim ca ei să locuiască împreună cu noi, pentru visul european", a declarat Ursula von der Leyen la Bruxelles, îmbrăcată în albastru şi galben, culorile drapelului ucrainean, potrivit Agerpres.Tot vineri, Comisia Europeană a exprimat o recomandare identică pentru Republica Moldova; Georgia beneficiază doar de o perspectivă de aderare deoarece nu îndeplineşte încă criteriile pentru acordarea statutului de ţară candidată.

Averile acumulate prin acte de corupție vor putea fi confiscate Foto: Facebook
Politică

În Republica Moldova se poate: averile acumulate prin acte de corupție vor putea fi confiscate. Proiect de lege susținut de Maia Sandu, votat în primă lectură

În Republica Moldova, averile acumulate prin acte de corupție vor putea fi confiscate. Un proiect de lege în acest sens, privind „confiscarea extinsă”, a fost votat, ieri, în primă lectură, de Parlamentul de la Chișinău. Averile acumulate prin acte de corupție vor putea fi confiscate „Dacă în prezent confiscarea extinsă poate fi aplicată doar dacă persoana este condamnată și bunul respectiv constituie obiect al infracțiunii pentru care a fost condamnat, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor propuse vor putea fi confiscate și alte bunuri dacă va exista o diferență dintre veniturile legale și averea deținută de către persoana condamnată”, explică ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, pe Facebook. El a spus că acesta este „un prim pas făcut pentru activarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale în folosul statului”. „Urmează și alte inițiative legislative în acest sens, astfel încât să fie posibilă confiscarea tuturor averilor dobândite în mod fraudulos. Avem suficienți funcționari care au muncit toată viața în instituții ale statului, dar dețin averi de milioane, multe dintre ele fiind înregistrate pe membrii familiei, rude sau persoane terțe”, a mai explicat demnitarul de la Chișinău. Potrivit proiectului aprobat de Parlament, Codul penal va fi completat cu două alineate noi. Modificările vor prevedea posibilitatea de confiscare a bunurilor care au fost transferate de condamnat către terți pentru a evita confiscarea, precum și confiscarea bunurilor în absența acuzatului, în cazul decesului sau în cazul în care acesta nu se prezintă în instanța de judecată. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Inițiativa legislativă a fost susținută de 57 de deputați. Parlamentul urmează să voteze proiectul și în lectura a doua, explică agora.md.

Maia Sandul răspunde amenințărilor lui LavrovFoto: Facebook: Maia Sandu
Eveniment

Maia Sandul, răspunde amenințărilor lui Lavrov

Maia Sandul, răspunde amenințărilor lui Lavrov. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu răspunde amenințărilor venite din partea lui Serghei Lavrov cu privire la faptul că liderii de liderii de la Chișinău vor să transforme Moldova într-o nouă Ucraină prin dorința acerbă de a candida la UE. Maia Sandu a mai amintit, la TV8, că Republica Moldova a anunțat cu mulți ani în urmă intenția de aderare la Uniunea Europeană. Maia Sandul, răspunde amenințărilor lui Lavrov "Nu văd nicio legătură între livrările de gaze și intenția noastră de a obține statut de țară candidată. Ne dorim asta demult și am anunțat asta de mulți ani. Am făcut și niște angajamente să depunem cererea de aderare la UE. Da, nu ne-am imaginat că se v-a întâmpla în așa context. Dar sunt lucruri separate. Contractul cu Gazprom – noi achităm consumul și plătim sume foarte mari. Sunt și țări UE care au contracte. Moldova este țară independentă și suverană, iar cetățenii au spus că vor să trăiască într-o țară liberă, într-un stat care-i respectă, într-un stat în care se poate construi bunăstare", a spus șefa statului, Maia Sandu. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Declarațiile acesteia vin după ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Uniunea Europeană vrea să transforme Republica Moldova într-o "a doua Ucraină", spunând în același timp că Moldova încearcă să obțină cât mai multe avantaje de la Rusia, sub amenințarea că altfel se va alătura Uniunii Europene. "Bineînțeles, (Occidentul) e clar că încearcă să facă din (Republica) Moldova o a doua Ucraina. Și o astfel de abordare consumeristă din partea conducerii actuale a Moldovei este foarte, foarte grăitoare, când spun: "Hai să începem acum aderarea la Uniunea Europeană și apoi vom vedea ce promisiuni ne fac ei acolo, poate vom decide să rămânem în Comunitatea Statelor Independente". Și alte declarații: "Rușii ar trebui să ne facă reducere la gaz, față de contractul semnat, și să ne amâne plățile”, a declarat Serghei Lavrov într-un interviu pentru postul rusesc NTV, potrivit Digi24.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră