marți 25 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: moldova

234 articole
Eveniment

Moldova și Ucraina parte a rețelei energie UE

Moldova și Ucraina sunt de azi parte a rețelei de energie electrică a Europei. Cele două țări au finalizat procesul de sincronizare la rețeaua europeană de energie electrică ENTSO-E. Moldova și Ucraina, parte a rețelei de energie a UE Pe site-ul Comisiei Europene a fost publicată declarația comisarului european pentru Energie, Kadri Simson. „Astăzi, rețelele electrice din Ucraina și Moldova au fost sincronizate cu succes cu Rețeaua Continentală Europeană . Acest lucru va ajuta Ucraina să-și mențină sistemul electric stabil, casele calde și luminile aprinse în aceste vremuri întunecate. Este, de asemenea, o piatră de hotar istorică pentru relația UE-Ucraina – în acest domeniu, Ucraina este acum parte a Europei”, a menționat oficialul și a mulțumit tuturor celor care au sprijinit efortul. „Ucraina a devenit membru al Uniunii Energetice a UE. Unificarea sistemelor energetice ale Ucrainei și UE a fost finalizată. Acum, curentul electric din Ucraina circulă în UE și invers. Recunoscător membrilor UE, personal @vonderleyen, @KadriSimson și tuturor celor datorită cărora acum avem un singur sistem energetic!”, a scris președintele Zelenski pe Twitter. ?? has become a member of ?? Energy Union. The unification of ?? & ?? energy systems has been completed. Now ?? electricity flows in ?? & vice versa. Grateful to ?? members, personally to @vonderleyen, @KadriSimson & everyone, thanks to whom we now have a single energy system!— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) March 16, 2022 „Este un pas mare pentru securitatea energetică a țării noastre. De azi, Moldova și Ucraina este parte a Europei”, a comentat vicepremierul Andrei Spînu, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Europene. Cădea sistemul din Ucraina, cădea și cel din Moldova În ziua în care Rusia a declanșat invazia, Republica Moldova și Ucraina au participat la un test de independență energetică prin care s-au deconectat de la sistemele de electricitate din Rusia și Belarus. Comunitatea Energiei a subliniat, la acel moment, importanța accelerării procesului de sincronizare a grilelor de electricitate din Ucraina și Moldova cu Uniunea Europeană, potrivit EU Neighbours east. „Asigurarea alimentării neîntrerupte cu energie electrică în Ucraina și Moldova este esențială și pentru siguranța cetățenilor din UE și din celelalte părți contractante ale Comunității Energiei”, se scrie în declarația Comunității. „Trebuie asigurată funcționarea continuă a sistemului pentru a menține siguranța centralelor nucleare din Ucraina.” „Mai mult, o întrerupere a sistemului ucrainean ar duce la o întrerupere și în Moldova”, potrivit declarației Comunității Energiei. „Împotriva acestor amenințări grave, sincronizarea rapidă a Ucrainei și a Republicii Moldova pare a fi cea mai bună modalitate de a preveni o posibilă întrerupere a sistemelor de electricitate din cauza conflictului armat prelungit.”

Moldova și Ucraina, parte a rețelei de energie a UE Foto: Președintia Republicii Moldova
Maia Sandul răspunde amenințărilor lui LavrovFoto: Facebook: Maia Sandu
Politică

Curtea Constituțională confirmă procedura simplificată de confiscare

Curtea Constituțională din Republica Moldova confirmă procedura simplificată de confiscare a averilor nejustificate, a anunțat președintele acestei țări, Maia Sandu. Curtea Constituțională confirmă procedura simplificată de confiscare a averilor Ea a scris pe Facebook că acum justiția are „toate instrumentele necesare”. „De astăzi, sistemul de justiție are toate instrumentele necesare pentru a-i penaliza pe cei care s-au îmbogățit din activități ilegale. Curtea Constituțională a publicat azi hotărârea sa din 10 martie 2022, prin care admite o procedură simplificată a confiscării averii nejustificate. De acum încolo, confiscarea averii poate avea loc inclusiv dacă persoana în raport cu care există suspiciuni că deține averi ilicite nu va putea justifica proveniența legală a bunurilor. Curtea Constituțională a stabilit că acest lucru este posibil în cadrul actualelor prevederi ale Constituției, nefiind necesară modificarea Legii Supreme. CC a confirmat, astfel, alinierea sistemului constituțional național la standardele europene privind combaterea corupției mari, a spălării banilor și a îmbogățirii ilicite. Justiția moldovenească nu mai poate da vina pe obstacolele legislative și este obligată să demonstreze rezultate reale în confiscarea averilor agonisite ilegal”, a scris Maia Sandu pe Facebook. Citește și: FOTO Macron îl copiază pe Zelenski: președintele Franței renunță la costum și trece la hanorac și blugi Curtea Constituțională a emis un aviz negativ la proiectul de modificare a Constituție inițiat de 56 de deputați PAS, care prevedea modificarea procedurii de confiscare a averii dobândite ilicit de funcționarii publici. Decizia a fost salutată și de ministrul justiției, Sergiu Litvinenco care a declarat că „de astăzi justiția nu mai are nici o scuză pentru exterminarea marii corupții”.

NATO, în Moldova doar cu trenul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

NATO, în Moldova doar cu trenul

NATO, în Moldova doar cu trenul. Generalul (r) Vasile Roman, fostul şef al Brigăzii 15 mecanizate "Podu Înalt", a explicat, de ce este important ca Moldova să fie legată prin intermediul autostrăzilor de celelalte provincii româneşti, din punctul de vedere al militarului, pentru apărarea ţării. NATO, în Moldova doar cu trenul "Moldova are nevoie de autostrăzi nu pentru a facilita, cum spunea cineva «trecerea ruşilor foarte rapid peste Carpaţi», asta este o inepţie. Noi avem nevoie de autostrăzi să fim conectaţi la toate zonele geografice ale României, ca să poată veni forţele NATO şi să intre în dispozitiv. Citește și: Ambasada Rusiei la București face liste negre cu românii care ar discrimina ruși în România. Kuzmin cere informații, pe care le va lua „în considerare în cel mai atent mod” Adică mie îmi este greu să văd o brigadă care vine din Germania, să spunem vreo cinci mii de oameni cu tehnică de luptă. Speranţa mea este să funcţioneze calea ferată şi să debarcăm la Paşcani sau să debarcăm la Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Transnistria vrea independență, respinge Moldova - UE (sursa: emerging-europe.com)
Internațional

Transnistria vrea independență, respinge Moldova - UE

Transnistria vrea independență, respinge Moldova - UE. Separatiştii de la Tiraspol au solicitat Chişinăului iniţierea unui dialog cu Transnistria "în scopul unei reglementări civilizate definitive a relaţiilor, bazate pe existenţa paşnică, de bună vecinătate a două state independente prin semnarea unui acord interstatal cuprinzător", după ce Republica Moldova a decis să depună o cerere de aderare la Uniunea Europeană, relatează vineri portalul Deschide.md. Transnistria vrea independență, respinge Moldova - UE Potrivit administraţiei de la Tiraspol, depunerea cererii de aderare a avut loc fără a ţine cont de opinia regiunii transnistrene, dar şi în afara cadrului consultărilor. "Ignorarea completă a discuţiei asupra acestei probleme în formatele de negociere existente pune capăt procesului de soluţionare şi necesită o formalizare juridică internaţională urgentă", se arată într-un comunicat al aşa-zisului minister de externe de la Tiraspol. Citește și: Nik Storonksy, fondatorul rus al Revolut, condamnă invadarea „îngrozitoare” a Ucrainei. Co-fondatorul Vlad Yatsenko este ucrainean. Compania dublează donațiile către Crucea Roșie de la Kiev Tiraspolul susţine în acelaşi text că decizia autorităţilor moldovene "înseamnă disponibilitatea de a transfera suveranitatea Republicii Moldova către organele supranaţionale de la Bruxelles şi trecerea la utilizarea militaro-politică şi economică finală a teritoriului Republicii Moldova de către Occident". "Existenţa paşnică, de bună vecinătate a două state independente" În acest sens, separatiştii au solicitat "părţii moldoveneşti" să iniţieze un dialog cu Transnistria "în scopul unei reglementări civilizate definitive a relaţiilor bazate pe existenţa paşnică, de bună vecinătate a două state independente prin semnarea unui acord interstatal cuprinzător". "Facem apel la Naţiunile Unite, la OSCE, la mediatori şi observatori în procesul de negociere, la comunitatea internaţională în ansamblu cu cererea de a recunoaşte realitatea care există de mai bine de treizeci de ani sub forma transnistrenilor. Republica Moldova trebuie să asigure respectarea dreptului poporului transnistrean la autodeterminare şi să stabilească relaţii diplomatice cu Transnistria", susţin separatiştii. Regiunea transnistreană a organizat anterior două referendumuri privind independenţa faţă de R.Moldova cu aderarea ulterioară la Federaţia Rusă. Este vorba despre referendumul din 1991 şi 2006. În ambele cazuri, plebiscitul nu a fost recunoscut de către alte state, notează Deschide.md. Tiraspolul a trimis deja cerere la Moscova La fel, în 2008 şi 2010, Transnistria a trimis scrisori către ONU, solicitând recunoaşterea independenţei şi făcând referire la evenimentele din Kosovo. Totodată, în aprilie 2014, Transnistria s-a adresat Moscovei cu o cerere privind recunoaşterea independenţei regiunii ca urmare a anexării Crimeei de către Rusia. Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat joi, 3 martie, cererea de aderare la Uniunea Europeană. "Republica Moldova trebuie să aibă un parcurs european clar. Suntem pregătiţi să facem totul pentru realizarea acestui obiectiv naţional fundamental. Cetăţenii au ales această opţiune. Ei văd viitorul ţării noastre în Uniunea Europeană", a declarat ea în cadrul evenimentului.

Borrell și Várhelyi, Iași și Moldova (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Borrell și Várhelyi, Iași și Moldova

Borrell și Várhelyi, Iași și Moldova. O delegaţie a Comisiei Europene a ajuns la Iaşi cu avionul în dimineaţa de miercuri. Oaspeţii au urcat în maşini şi au plecat spre Chişinău. Borrell și Várhelyi, Iași și Moldova Este vorba de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell, şi de comisarul european pentru Politica Europeană de Vecinătate şi Negocieri de Extindere, Olivér Várhelyi. Citește și: Unde fug iahturile oligarhilor ruși, pentru a nu fi confiscate: țări care nu au tratat de extrădare cu SUA Cei doi vor sta două zile în Republica Moldova, unde vor discuta cu preşedintele Maia Sandu, cu premierul Natalia Gavriliţa şi cu alţi membri ai Guvernului de la Chişinău despre perspectiva europeană a ţării. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Lukașenko prezintă o hartă a direcțiilor de atac Foto: Newsmaker.md/ captură video
Eveniment

Lukașenko prezintă o hartă a direcțiilor de atac

Președintele Republicii Belarus, Alexandr Lukașenko, a prezentat consiliului de securitate de la Minsk o hartă a direcțiilor de atac rusești. Harta include Transnistria, iar săgețile roșii ajung în Republica Moldova, scrie newsmaker.md. Lukașenko prezintă o hartă a direcțiilor de atac Liderul de la Minsk nu a precizat despre ce fel de hartă este vorba. Jurnaliștii belaruși preuspun că este vorba despre direcția de atac a armatei ruse pe teritoriul Ucrainei. Pe hartă sunt observate săgeți care indică teritorii din Ucraina. Minimum două vin din direcția Belarusului, restul – din Rusia. De asemenea, una începe din Marea Neagră și ajunge pe teritoriul Republicii Moldova. Rusia a ocupat din primele zile ale conflictului Insula Șerpilor, aflată la 45 de kilometri de granița României. Pe măsură ce NATO face eforturi să răspundă cumva invaziei Ucrainei, indirect, Marea Neagră rămâne expusă, avertizează experți militari citați de Reuters, într-o analiză preluată de Libertatea. Deși a declarat că vrea să descurajeze Rusia, Alianța nu a reușit să o împiedice pe aceasta să își consolideze prezența militară în zonă. „(Rusia) e ca un șarpe boa constrictor în jurul gâtului Ucrainei, continuând să strângă”, a explicat James Foggo, amiral american în rezervă, care a condus flotele NATO din Europa timp de un deceniu, până în 2020. „NATO are nevoie de o strategie maritimă”, a spus acesta pentru Reuters. Citește și: VIDEO șocante: Războiul din Ucraina, ziua a șasea. Șase răniți, după ce rușii au bombardat centrul Harkovului. La Herson, civilii sunt luați prizonieri, anunță autoritățile (UPDATE)

Opt jurnaliști de la Sputnik Moldova au demisionat
Eveniment

Opt jurnaliști de la Sputnik Moldova au demisionat

Opt jurnaliști au demisionat de la Sputnik Moldova, anunță ziaristul Andrei Porubin, pe pagina sa de Facebook. Practic, a plecat întreaga redacție. Până acum, jurnaliștii români care lucrau pentru redacția pentru România, ro.sputnik.md, nu au anunțat că demisionează și nu au condamnat invazia Rusiei în Ucraina. Opt jurnaliști au demisionat de la Sputnik Moldova Jurnaliștii moldoveni își exprimă astfel dezacordul față de politica editorială, în contextul evenimentelor din Ucraina. Jurnaliștii susțin că politica editorială ar „contravine normelor deontologice ale jurnaliștilor”. „Există momente în viață, când trebuie să iei o decizie, care te costă, dar care trebuie luată. Rămân în urmă aproape patru ani de activitate profesională, blamată de unii, apreciată de alții, dar care - IMPORTANT - ne lasă cu multă experiență profesională foarte prețioasă, cu sentimentul datoriei profesionale neîntinate, cu amintirea unei echipe de invidiat. Această dicizie o afișăm public mai jos”, scrie pe pagina sa de Facebook, jurnalistul Andrei Porubin. Citește și: Lukașenko se delimitează de Putin într-o declarație oficială: Armata din Belarus nu ia parte la „operațiunea specială” din Ucraina Propaganda rusă, blocată în UE Republica Moldova a interzis site-ul sputnik.md, care promova interesele Moscovei. Decizia a fost luată de directorul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova. „Se aprobă lista surselor cu conținut online care promovează informații ce incită la ură și război, în condițiile stării de urgență, aprobate prin Hotărârea Parlamentului: Sputnik.md, Gagauznews.md”, se arată în documentul citat. Site-ul sputnik.md nu mai poate fi astfel accesat nici în România, după decizia oficialilor de la Chișinău. Acest site, plus canalul Russia Today, au fost interzise, pe 27 februarie, și din spațiul UE. „Vom interzice Sputnik și Russia Today în toată Uniunea Europeană pentru a stopa mașinăria de dezinformare a Rusiei în UE”, a spus Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene.

Transnistria, posibilă bază de atac împotriva Ucrainei Foto: Mil.ru
Internațional

Transnistria, posibilă bază de atac împotriva Ucrainei

Transnistria, posibilă bază de atac împotriva Ucrainei: în primăvara anului trecut, trupele rusești din Transnistria au participat la un exercițiu care prevedea atacarea Odessei, concomitent cu un asalt al flotei ruse din Marea Neagră. Distanța de la Tiraspol la Iași este de circa 225 de kilometri, pe șosea. Transnistria are o graniță de 400 km cu Ucraina, arată Al Jazeera. Transnistria, posibilă bază de atac împotriva Ucrainei Exercițiile au fost desfășurate de Grupul Operațional al Trupelor Ruse din regiunea separatistă a Transnistriei. Armata rusă a efectuat pe 7 aprilie 2021 etapa finală a pregătirilor de luptă. Scenariul a inclus distrugerea vehiculelor blindate și a aparatelor care zboară la înălțimi joase, arată Warsaw Institute. Acum, această amenințare se profilează, dacă Rusia atacă Ucraina. Rusia și-a mutat deja nave din flota baltică și ambarcațiunile de debarcare din Flotila Caspică în Marea Neagră. În februarie 2022, au avut loc alte exerciții de amploare, la care au participat circa 100 de echipamente militare. Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie oprite În Ucraina, Rusia are 1.500 de soldați care păzesc depozitul de muniție de la Cobasna. Acesta este unul din cele mai mari depozite de armament din Europa, adăpostind circa 22.000 de tone de echipament și muniție. La aceștia se adaugă circa 500 de militari din forța de menținere a păcii. Departamentul de Stat al SUA a emis o avertizare ca cetățenii săi să nu călătorească în Transnistria din cauza „activității militare neobișnuite și îngrijorătoarea Rusiei în jurul Ucrainei și conflictul nerezolvat dintre regiunea separatistă a Transnistriei și guvernul central de la Chișinău”.

Absolvent al Oxford, noul șef al CNA din Moldova Foto: Facebook Iulian Rusu
Internațional

Absolvent al Oxford, noul șef al CNA

Absolvent al Oxford, noul șef al CNA din Moldova: Iulian Rusu a fost votat, azi, de parlamentul de la Chișinău director al Centrului Național Anticorupție pe un termen de cinci ani. Pentru candidatura acestuia au votat 57 de deputați PAS. Absolvent al Oxford, noul șef al CNA Potrivit legii, directorul Centrului Național Anticorupție este numit cu votul majorității deputaților aleși, la propunerea a cel puțin 20 de parlamentari. Iulian Rusu a fost secretar de stat al Ministerului Justiţiei, din octombrie anul trecut. El a obţinut titlul de magistru în drept la Universitatea Oxford din Marea Britanie. În perioada 2018 - 2021, Rusu a deținut funcția de director adjunct al organizaţiei non-guvernamentale "Institutul pentru Politici și Reforme Europene". Flocea, consilierul lui Dodon, demis Până anul trecut, directorul CNA era ales prin concurs public, însă procedura de numire a acestuia a fost modificată printr-un proiect de lege votat de majoritatea parlamentară. Imediat după adoptarea proiectului, Parlamentul l-a demis pe fostul director CNA, Ruslan Flocea. Demiterea acestuia a survenit după după un raport negativ al activității acestuia timp de doi ani la conducerea instituției. El fusese instalat la șefia CNA de către Partidul Socialist condus de Igor Dodon în vara anului 2019. De altfel, Flocea, fusese consilierul lui Dodon. Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor românești „Că am fi promis în Programul de guvernare ”lichidarea” CNA. Fals – am promis ”restructurarea” CNA. Prin restructurare poate fi atât lichidarea, cât și restructurarea competențelor CNA după modelul NABU din Ucraina. Cel mai important este ca sistemul instituțional de luptă cu marea corupție să fie unul funcțional. Și desigur integritatea oamenilor este fundamentală. Decizia o vom lua pornind de la obiectivul major – eficientizarea luptei cu MAREA corupție. Prin ”marea corupție” înțelegem inclusiv (sau poate în primul rând) lupta cu corupția în rândul politicienilor”, a scris, azi, pe Facebook, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenko.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră