marți 21 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: moldova

268 articole
Internațional

Primul pas spre UE pentru Ucraina și Moldova

Primul pas spre UE pentru Ucraina și Moldova. Se aşteaptă ca, în cursul zilei de vineri, Comisia Europeană să se pronunţe în favoarea acordării statutului de candidat la UE atât Ucrainei, cât şi Republicii Moldova, informează DPA. O recomandare în acest sens pentru guvernele celor 27 de state membre ale UE urmează să fie aprobată vineri, în cadrul unei reuniuni prezidate de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a aflat agenţia germană de presă din cercurile Comisiei. Primul pas spre UE pentru Ucraina și Moldova Cu toate acestea, atât Ucraina, cât şi Republica Moldova se vor confrunta cu un proces de aderare lung şi dificil, chiar dacă li se acordă statutul de candidat. În cazul Ucrainei, accentul principal va fi pus pe promovarea bunei guvernanţe, a statului de drept şi a măsurilor de combatere a corupţiei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a depus candidatura Ucrainei pentru aderarea la UE la scurt timp după începerea invaziei ruseşti din februarie. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină La scurt timp după aceea, Republica Moldova şi Georgia şi-au depus şi ele propriile cereri. Statele UE au însărcinat apoi Comisia Europeană să analizeze această chestiune şi să facă o recomandare cu privire la modul în care să procedeze. Potrivit unor surse din cercurile Comisiei, este posibil ca Georgiei să i se acorde statutul de ţară candidată numai după îndeplinirea anumitor condiţii. La fel ca în cazul Bosniei şi Herţegovinei şi Kosovo, este de aşteptat ca Georgia să primească pentru moment statutul de "potenţial candidat la UE". Odată ce recomandările Comisiei Europene vor fi făcute publice, guvernele celor 27 de state membre ale UE vor trebui să decidă cum să procedeze, o decizie privind statutul de candidat al Ucrainei fiind aşteptată încă de săptămâna viitoare, când liderii UE se vor reuni joi la Bruxelles pentru un summit, potrivit Agerpres.

Primul pas spre UE pentru Ucraina și Moldova (sursa: Pixabay)
Lavrov jignește Moldova: Apelează la cerșetorie (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lavrov jignește Moldova: Apelează la cerșetorie

Lavrov jignește Moldova: Apelează la cerșetorie. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, consideră că se încearcă transformarea Republicii Moldova într-o "a doua Ucraină" iar acest lucru este evident din abordarea "consumeristă" a actualei conduceri a ţării, relatează joi agenţia oficială de presă rusă TASS. Ce crede populația Moldovei? "Desigur, ei încearcă clar să transforme Moldova într-o a doua Ucraină", a declarat el joi într-un interviu acordat canalului NTV. "O astfel de abordare consumeristă din partea actualei conduceri moldoveneşti este foarte, foarte revelatoare. Atunci când ei spun , precum şi alte declaraţii", a explicat şeful diplomaţiei ruse. Acesta a numit această abordare "cerşit". El a menţionat însă că majoritatea populaţiei moldoveneşti nu ar împărtăşi această poziţie, notează TASS. Lavrov jignește Moldova: Apelează la cerșetorie "Ruşii ar trebui să ne dea din nou o reducere la gaz comparativ cu contractele care au fost semnate, să amâne plăţile", a citat el un exemplu de astfel de declaraţii. "O astfel de cerşetorie, în general, extorcare", a mai estimat Lavrov. Ministrul rus a adăugat că comportamentul Chişinăului seamănă cu un truc: "Dacă nu ne faceţi aceasta, vom merge mai repede în Europa, iar dacă ne faceţi, oricum mergem, dar mai încet". Anterior, reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, a declarat că Ucraina doreşte deschiderea frontului transnistrean, ceea ce ar putea conduce la consecinţe triste pentru statalitatea Republicii Moldova, potrivit website-ului gazeta.ru (pro-guvernamental). "Îngrijorații" pentru Transnistria Reprezentantul permanent nu a exclus un scenariu în care Rusia ar trebui să apere Republica Moldovenească Transnistreană (PMR) nerecunoscută. "În special, vorbim despre provocările Ucrainei la graniţă", a adăugat el. Citește și: Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată pentru invadarea Ucrainei, printre cele mai mari din Europa (sondaj ECFR) Cu o zi înainte, zeci de persoane au pichetat clădirea Ambasadei Republicii Moldova din Moscova, în cadrul unei acţiuni de protest sub sloganul "Luaţi mâinile de pe Transnistria!", desfăşurată împotriva "politicii agresive a Statelor Unite şi NATO de a trage (Republica) Moldova într-un nou conflict în Transnistria", potrivit site-ului ridus.ru.

La finalul lunii iunie ar trebui să existe o decizie (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Internațional

La finalul lunii iunie ar trebui să existe o decizie

La finalul lunii iunie ar trebui să existe o decizie. Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat că statutul de candidat la Uniunea Europeană în cazul Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei trebuie acordat cât se poate de repede, adăugând că sunt şanse ca la finalul acestei luni discuţiile pe acest subiect să fie finalizate la nivelul Consiliului European. La finalul lunii iunie ar trebui să existe o decizie Iohannis a răspuns astfel întrebat dacă la nivel european se întrevede un consens cu privire la candidaturile la Uniunea Europeană ale Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei. "În ceea ce priveşte solicitarea de aderare a Ucrainei, Moldovei şi Georgiei, această chestiune a fost discutată în repetate rânduri şi este de aşteptat ca până la sfârşitul acestei luni să avem o decizie. Comisia lucrează pe această speţă, preşedinţia franceză este extrem de implicată. EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook Şi după părerea mea sunt şanse să finalizăm discuţia la sfârşitul lui iunie în Consiliu", a declarat Klaus Iohannis, miercuri, în conferinţa de presă susţinută alături de preşedintele francez Emmanuel Macron, la Baza 57 Aeriană "Mihail Kogălniceanu". Iohannis a reiterat poziţia sa şi a României pe acest subiect. "Eu nu pot să vorbesc decât în numele meu şi al României, am spus-o şi o voi repeta: după părerea mea, statutul de candidat trebuie acordat cât se poate de repede. Este o soluţie care ar fi corectă moral, o soluţie care ar fi corectă economic şi este o soluţie care ar fi corectă din punct de vedere securitar. Vom încerca - preşedintele Macron şi cu mine am discutat in extenso astăzi această speţă - vom încerca să găsim o soluţie care este fezabilă şi sustenabilă", a declarat Klaus Iohannis, potrivit Agerpres.

Sechestru pe bunuri de 75 de milioane de euro ale deputatului fugar Ilan Șor Foto: Facebook Ilan Șor
Eveniment

Sechestru bunuri ale deputatului fugar Șor

Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) din Republica Moldova a pus sechestru pe bunuri de 75 de milioane de euro (1,5 miliarde lei moldovenești) ale deputatului fugar Ilan Șor. În paralel, parchetul anitcorupție investigează bunurile deținute de Șor în afara țării. Presa de la Chișinău apreciază că acesta s-ar fi refugiat în Israel. Sechestru pe bunuri ale deputatului fugar Șor „Activele pe care noi le-am identificat, pe ele am aplicat sechestru. Sechestrele aplicate de ARBI, pentru că ele pot fi aplicate și de procurori direct, se cifrează în jur de 1,5 miliarde de lei, din proprietățile din Moldova. În afara țării, suntem în proces de lucru intens cu colegii noștri din diferite jurisdicții”, a declarat Iulian Rusu, directorul Centrului Național Anticorupție (CNA), la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8. Acesta nu a specificat în care țări au fost identificate proprietăți ale lui Ilan Șor, deoarece „este bine ca dumnealui să nu cunoască în ce jurisdicții noi ne focusăm”. Șeful CNA a susținut că, în acest moment, nu există riscul unor scurgeri de informații în interesul lui Șor. „Eu cred că noi am ajuns la un nivel în care datele pe care noi le gestionăm, în special, pe dosare de rezonanță, sunt păstrate destul de bine și scurgeri nu se petrec, mai ales că noi discutăm și cu un cerc foarte restrâns din afara țării”, a apreciat Rusu. Cât despre suma la care s-ar ridica proprietățile de peste hotare, Iulian Rusu a apreciat că „avem niște cifre prelimininare, sunt frumușele, de ordinul sutelor de milioane”. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole Șor, refugiat în Israel La întrebarea „cât putem recupera din miliardul furat”, directorul CNA a declarat că „este foarte greu să faci această evaluare, pentru că întâi de toate, trebuie să fim conștienți de faptul că s-au folosit mai multe instrumente de camuflare a acestor resurse. Fizic vorbind, să consumi pe parcursul unei vieți resurse financiare de așa amploare, nu știu”, a conchis Iulian Rusu, citat de newsmaker.md. Acum câteva zile, Legislativul de la Chișinău i-a ridicat din nou imunitatea lui Ilan Șor, atât lui cât și colegei sale de partid, Marina Tauber. Șor a fost condamnat, în 2015, în primă instanță, în dosarul „furtului miliardului” la 7 ani și jumătate de închisoare, pentru escrocherie şi spălare de bani. Dosarul este la Curtea de Apel Chișinău. În 2019, el a părăsit Republica Moldova, fiind, probabil, în Israel.

Ministrul Justiției din Republica Moldova, Sergiu Litvinenco, vrea „reformarea” Curții Supreme Foto: Facebook
Politică

Ministrul Justiției vrea „reformarea” Curții Supreme

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a scris pe Facebook că vrea „reformarea” Curții Supreme de Justiție (CSJ) și că a inițiat discuții în acest scop. Potrivit lui Litvinenco, CSJ ar trebui să fie „un etalon de profesionalism și integritate pentru întregul sistem de justiție”. Ministrul Justiției vrea „reformarea” Curții Supreme Ministrul a menționat că reforma sistemică a justiției a început cu evaluarea integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor (așa-zisul pre-vetting) și va continua cu reformarea CSJ și evaluarea externă extraordinară a judecătorilor și procurorilor (vettingul). „Am considerat necesar să avem discuții cu profesioniștii din domeniul justiției, reprezentanții societății civile și partenerii de dezvoltare, pentru a înțelege care este viziunea lor vizavi de reforma acestei instanțe”, a scris Litvinenco, pe Facebook. În ianuarie, într-un interviu pentru Europa Liberă, el spunea că dorește transformarea Curții Supreme de Justiție într-o instituție de casație, cu micșorarea numărului de judecători. Corbu, România: suspiciuni e plagiat, bani negri, dosar secretizat În România, o investigație jurnalistică făcută de LINX arăta că Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, „are un trecut nu tocmai lipsit de pete negre”. „Există mari dubii asupra tezei de doctorat pe care a susținut-o în 2010, la Facultatea de Drept a Universității București, teză publicată în volum în același an. LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică”, arătau ziariștii. Corbu cere statului daune de un milion de euro Foto: Inquam/ Octav Ganea „În al doilea rând: în 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. Sunt ceea ce se numesc „bani negri". În ultimul rând, două articole publicate recent au dezvăluit faptul că judecătorul Corbu, achitat definitiv în 2018 într-o anchetă a DNA, a interzis studierea dosarului penal aflat acum în arhiva unei instanțe și a cerut scoaterea acestuia de pe lista proceselor aflate pe site-ul instituției. Sunt trei pete pe ceea ce pare un „success story" unic în viața publică din România”, se mai arăta în investigație. Citește și: Șefa Înaltei Curți, Alina Corbu, cere statului daune morale de un milion de euro pentru că presa a relatat despre acuzațiile care i-au fost aduse de DNA (presa) Tot la secret este și dosarul în care Alina Corbu cere daune de un milion de euro de la statul român fiindcă a fost trimisă în judecată de DNA. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN

Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova Foto: Facebook Alexandru Bodean
Politică

Blocaj granița România și Republica Moldova

Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova: șoferii așteaptă zile întregi pentru a trece frontiera. Vameşii moldoveni dau vina pe cei români şi spun că, în timp ce ei controlează până la 150 de camioane pe zi, românii verifică aproximativ 50, motiv pentru care se formează cozi uriaşe. Presa susține că situația s-ar datora defecțiunilor frecvente ale sistemului informatic din vămile române. Blocaj total la granița dintre România și Republica Moldova Acum patru zile, un șofer de TIR din Republica Moldova a decedat după o așteptare de peste 20 de ore. Situaţia cea mai gravă este la Vama Leuşeni-Albiţa, acolo unde s-au format coloane de TIR-uri de până la zece kilometri. Un jurnalist de la Chișinău, Alexandru Cozer, a spus că la granița dintre Polonia și Ucraina situația este incomparabil mai bună. „Ce se întâmplă azi la punctele de trecere a frontierei cu România, cu cozile deja de zeci de km la camioane e o crimă. La propriu. Pentru că deja șoferi de camion au făcut infarct de la surmenaj stând la aceste cozi și au murit. Toți dau vina pe Putin și strâng din umeri. Ok, e vina lui Putin, dar acum ce, tre' să lăsăm mâinile în jos și să nu facem nimic? Ce se întâmpla dacă făceau așa și ucrainenii? Și cum e posibil ca la granița ucraineano-poloneză, de 5-6 ori mai multe camioane să treacă mult mai repede decât la cea moldo-română?! Acolo fără promisiuni goale ce durează deja de mai bine de 10 ani s-au făcut și puncte comune de trecere a frontierei, aici gargară multă și poduri de flori”, a scris Cozer, pe Facebook. PSD a vrut fief separat de ANAF Vămile au fost desprinse de ANAF, în decembrie, iar șeful instituției a fost numit la propunerea PSD. Șeful vămilor, Bogdan-Lari Mihei, a fost șeful Vămii Otopeni în trecut și e considerat un apropiat al lui Bogdan Stan, fostul şef al ANAF şi actual consilier la Curtea de Conturi promovat de Liviu Dragnea. Bogdan Lari Mihei Foto: Autoritatea Vămilor Mihei a mai fost numit vicepreşedinte ANAF si coodonator al activităţii Direcţiei Generale a Vămilor în 2 aprilie 2018, în perioada când Liviu Dragnea era la apogeul puterii în PSD. El a fost schimbat de premierul Viorica Dăncilă, în 2019, din poziția de vicepreședinte ANAF. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei

Sunt 13-14.000 de „oameni înarmați” în Transnistria Foto: guvernarea transnistreană
Eveniment

13-14.000 „oameni înarmați” în Transnistria

Semnal de alarmă neobișnuit, de la Chișinău: ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, atrage atenția că sunt 13-14.000 de „oameni înarmați” în Transnistria. El a spus că Chișinăul nu trebuie să neglijeze prezența militară din regiunea transnistreană și a arătat că nu există premise pentru implicarea Republicii Moldova în război atâta timp cât linia frontului nu este pe direcția Nicolaev – Odesa. Sunt 13-14.000 de „oameni înarmați” în Transnistria „În primul rând, să ne referim la trupele Federației Ruse care se află acolo, așa-numitele forțele ale contingentului, care se ocupă cu paza obiectivelor care au rămas și, îndeosebi, a depozitelor de la Cobasna. Ei sunt 1200 de persoane și vreo 700 de civili. Suplimentar, la ei putem să mai adăugăm dintr-o dată aproximativ 500 de militari care sunt în componența forțelor de menținere a păcii și ajungem la 2000 de militari ai Federației Ruse”, a explicat Ministrul Apărării, citat de newsmaker.md. Nosatîi a adăugat că acestui număr se adaugă forțe armate și alte structuri din regiune. #Moldova Defense Minister Anatol Nosatîi says that there are 14 thousand troops in #Transnistria region that could pose a threat to the country. “…we cannot ignore the presence of an uncontrolled state that is so militarized”https://t.co/bahbY5qM5i— Cristian Vlas (@cristivlas) June 2, 2022 Moldova crește bugetul alocat Apărării „Vreau să menționez că multe structuri militarizate sunt acolo, care sunt în uniformă, trec prin diferite pregătiri și aici m-aș referi la așa-numita lor armată care are aproximativ 5000 de militari. Putem să adunăm și forțele de ordine din așa-numitul Minister al Afacerilor Interne, iarăși 4000 de oameni, apoi forțele NGB-ului, care sunt trei mii și ceva. Putem să punem și aceleași forțe cazace care mai sunt acolo și punându-le pe toate împreună ajungem la 13-14 mii de oameni înarmați”, a adăugat Ministrul Apărării. Nosatâi a definit Transnistria drept un „stat necontrolat militarizat”. On June 2, 1992, separatist forces in #Transnistria arrested Ilie Ilașcu and several other Moldovans, who they accused of being terrorists & working for the Moldovan security forces pic.twitter.com/sx7dwUhDao— Keith Harrington (@Keith_h96) June 2, 2022 Șeful diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu, a declarat miercuri seară că Guvernul este obligat în contextul actual de război la granițele sale să doteze armata națională pentru ca această să poată să îi apere pe cetățenii Republicii Moldova. Cheltuielile destinate apărării naționale au fost majorate pentru 2022 cu 16,9%, până la 885 milioane de lei moldovenești. Anterior acestei majorări, Republica Moldova avea alocat circa 0,4% din PIB pentru sectorul armatei. Citiți și: Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari. România, lider UE la cheltuieli de personal, ca procent din veniturile bugetare (presă)

Ex-președintele Dodon, în arest la domiciliu Foto: Kremlin.ru
Politică

Ex-președintele Dodon arest la domiciliu

Republica Moldova: judecătorii au decis ca ex-președintele Dodon să fie plasat în arest la domiciliu. Tot azi, parlamentul de la Chișinău i-a ridicat imunitatea deputatei Marina Tauber. Procuratura Anticorupție a anunțat că va contesta decizia magistraților privind plasarea lui Igor Dodon în arest la domiciliu. Ex-președintele Dodon, în arest la domiciliu Procurorii susțin că există riscul ca Igor Dodon, aflat în arest la domiciliu, să distrugă probe și să influențeze alte persoane care ar putea avea relevanță în dosar. „În dosar sunt peste 100 de file, probe care confirmă riscurile invocate: de distrugere a probelor, influențarea martorilor, determinarea depunerii declarațiilor false, distrugerii documentelor. Un aspect important: una dintre infracțiunile care se investighează este de organizator și complice la acceptarea finanțării unui partid politic din partea grupului criminal organizat Plahotniuc. În viziunea noastră, este inadmisibil faptul că persoana a fost plasată în arest la domiciliu, având posibilitatea reală de a comunica cu persoane vizate în anchetă”, a declarat procurorul de caz, Petru Iarmaliuc. De asemenea, procurorii susțin că nu este corect faptul că complicele lui Dodon va fi deținut în arest în penitenciarul nr. 13, în timp ce Dodon se va afla în arest la domiciliu. La fel, acuzare a precizat că secvența video în care Igor Dodon discută cu Vladimir Plahotniuc nu este singura. În posesia procurorilor ar fi circa 40 de minute. „Este un moment foarte important de concretizare: nu există doar 5 minute răspândite în presă, ci peste 40 de minute. Există probe. Vom demonstra că această cauză penală este bazată pe fapte factuologice, apreciate corect. Dl Dodon recunoaște că a avut discuții cu liderul criminal Plahotniuc”, a mai spus procurorul. Tot azi, deputata fracțiunii Partidul „ȘOR” Marina Tauber a rămas fără imunitate parlamentară. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei Procuratura cere reținerea, arestarea, percheziția și tragerea la răspundere penală celor doi lideri ai Partidului „ȘOR”, Ilan Șor și Marina Tauber, pe care îi acuză de escrocherie în proporții deosebit de mari și de spălare de bani.

Șansă istorică pentru Republica Moldova (sursa: Facebook/Natalia Gavrilița PM)
Internațional

Șansă istorică pentru Republica Moldova

Șansă istorică pentru Republica Moldova. Republica Moldova are o şansă "istorică" de a adera la Uniunea Europeană şi eventuale proiecte pentru a aduce ţara mai aproape de blocul comunitar nu trebuie să înlocuiască drumul către statutul de membru cu drepturi depline, a susţinut miercuri premierul moldovean Natalia Gavriliţa, potrivit Reuters. "Salutăm orice mecanism pentru a ne aduce împreună mai aproape, pentru a ne îmbunătăţi cooperarea, atât timp cât el nu înlocuieşte calea către aderare", a declarat Gavriliţa în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos (Elveţia). Șansă istorică pentru Republica Moldova "Credem cu fermitate că statutul de membru al Uniunii Europene este cel care aduce ... pace, stabilitate şi prosperitate bazată pe valori şi noi vrem să fim parte a lumii libere şi a acestei familii a UE", a adăugat ea. Şefa executivului de la Chişinău a spus că ţara sa are o "fereastră de oportunitate istorică" de a adera la blocul comunitar şi că statutul de candidat trebuie acordat nu doar Ucrainei. "A da, în acest moment de oportunitate istoric, statutul de candidat doar Ucrainei ar avea drept consecinţă crearea unei zone gri în Republica Moldova", a explicat ea. Citește și: La două zile după ce a promis că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Impactul bugetar: neprecizat Preşedintele francez Emmanuel Macron a afirmat joi că eventuala "comunitate politică europeană" pe care a propus-o la începutul lunii mai ar fi "complementară" procesului de aderare la Uniunea Europeană şi nu "o alternativă" la acesta, potrivit Agerpes. Exprimându-se la Palatul Elysée după ce a primit-o pe preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, şeful statului francez a spus că acest nou format ar viza "crearea unui nou cadru de cooperare ce ar reuni naţiuni europene democratice care aderă la soclul nostru de valori şi care aspiră sau nu să adere la Uniunea Europeană". Macron a prezentat acest proiect pe 9 mai în faţa Parlamentului European la Strasbourg, în plină dezbatere privind lansarea procesului de aderare a Ucrainei. El afirma cu acea ocazie că ar fi nevoie de "decenii" pentru ca Ucraina să adere la UE şi sugera că între timp ţara poate face parte dintr-o "comunitate politică europeană" care ar putea include Republica Moldova sau Regatul Unit, ţară ieşită din UE în 2020.

Ce a găsit procuratura la fostul președinte Dodon Foto: Adel Al-Haddad
Politică

Ce găsit procuratura la fostul președinte Dodon

Ce a găsit procuratura de la Chișinău la perchezițiile la fostul președinte Dodon: sume impresionate de bani, seturi de șah din materiale prețioase și o chitanță pentru utilaje de bucătărie în valoare de 25.000 de euro. În timpul percheziției, o persoană a încercat să înghită documente, a arătat procuratura. Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a fost reținut pentru 72 de ore. Ce a găsit procuratura la fostul președinte Dodon „Înscrisurile depistate la domiciliu confirmă tranzacțiile cu bunuri imobile ce depășesc suma de 700 mii de euro. La persoana respectivă au fost găsite și alte surse bănești, în valoare de peste 37 mii de euro”, a afirmat procurorul-șef interimar al Procuraturii Anticorupție, Elena Cazacov. În una din locațiile supuse perchezițiilor au fost găsite 600 de mii de lei, iar într-un plic cu însemnul unui partid – sume în valută de peste 17 mii euro și 1000 dolari. „Doar la începutul anului 2022, persoanele supuse cercetărilor și persoanele interpuse au beneficiat de unele surse pe care nu le cunoaștem, în vederea obținerii unor „tururi turistice” în sumă de peste 4 milioane de ruble rusești”, a adăugat Cazacov. La cursul actual, patru milioane de ruble rusești înseamnă circa 50.000 de dolari. Potrivit portalului anticorupție.md, care prezintă și fotografii, la domiciliul lui Dodon s-au găsit: mai multe seturi cu piese de şah, despre care se presupune că ar fi confecţionate din materiale preţioase. un set pentru cafea, care se presupune că ar fi confecţionat din aur. „O parte din obiectele găsite i-ar fi fost dăruite lui Igor Dodon de către persoane care au deţinut funcţii înalte în stat”, scrie anticoruptie.mdo chitanță semnată de Galina Dodon, descoperită de procurori, arată că aceasta a plătit anul trecut 25.000 de euro doar pentru utilajele mobilierului de la bucătărie. Punguța neagră de la Plahotniuc Fostul președinte al țării Igor Dodon este cercetat penal pentru corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, trădare de patrie și îmbogățire ilicită. În 2020, deputatul Iurie Reniță a publicat o înregistrare video în care apare fostul lider PD, Vlad Plahotniuc, și fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon, precum și fostul democrat Serghei Iaralov. În materialul video, Vlad Plahotniuc îi oferă lui Igor Dodon o pungă neagră, în care s-ar afla, potrivit unor interpretări, sume mari de bani. Anterior, socialistul Igor Dodon a negat acuzațiile și a calificat apariția imaginilor video drept o provocare. Acesta a declarat, de asemenea, că o parte al dialogului dintre el și Vlad Plahotniuc ar fi fost trucat. Kremlinul s-a declarat „alarmat” de „persecutarea” fostului președinte al Republicii Moldova Igor Dodon, susținător al „dezvoltării unor relații prietenoase, reciproc avantajoase cu Federația Rusă”, a transmis purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, citat de Interfax.

Viitoarea șefă a parchetului anticorupție a fost procuror în SUA Foto: anticoruptie.md
Politică

Viitoarea șefă parchetului anticorupție procuror SUA

Viitoarea șefă a parchetului anticorupție din Republica Moldova, Veronica Dragalin, a făcut dreptul la Universitatea Virginia, a fost procuror în SUA și vorbește cinci limbi, pe lângă română, arată mai multe publicații din țara vecină. Ea a trecut a trecut, miercuri, etapa de preselecție în cadrul concursului organizat pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, scrie anticorupție.md. Viitoarea șefă a parchetului anticorupție a fost procuror în SUA „Veronica Dragalin a studiat la Dreptul la Universitatea din Virginia, considerată una din cele mai bune facultăți de Drept din Statele Unite ale Americii. Procurorul a instrumentat numeroase cazuri de corupție mare în Statele Unite”, arată Dosar de media. În 2008, ea a absolvit facultatea de biologie şi chimie la Universitaea din Durham, Carolina de Nord. În 2011, a absolvit dreptul, la Universitatea din Virginia. Pe lângă limba română, Dragalin vorbeşte încă cinci limbi: engleza, spaniola, rusa, germana şi italiana. Potrivit anticoruptie.md, ea a plecat împreună cu părinţii din Republica Moldova după clasa întâia. Clasa a doua o continuă în Italia, iar clasele a treia şi a patra le termină în Germania. Când avea 11 ani, Veronica Dragalin ajunge cu familia în Statele Unite ale Americii. „Ca procedură, urmează ca CSP să finalizeze selecția și după o vor propune pe Veronica Dragalin pentru numire”, mai explică anticorupție.md. Citește și: Ciolacu vrea să o tragă pe Firea pe linie moartă (surse PSD). Ea a pierdut deja controlul asupra prefecturii Capitalei

Ucraina, cu ochii pe Transnistria Foto: Zona de Securitate
Politică

Ucraina, cu ochii pe Transnistria

Ucraina este cu ochii pe situația din Transnistria, arată, din nou, oficialii regimului de la Kiev. „Suntem pregătiți să răspundem la provocări”, spune un oficial ucrainean, referindu-se la situația din regiunea separatistă pro-rusă. Declarația a fost făcută de către reprezentantul sediului operațional al Administrației Militare a regiunii Odesa, Serghei Bratciuk, pe 17 mai, citat de newsmaker.md. Ucraina, cu ochii pe Transnistria „Deși vedem mimarea unor anumite acțiuni din partea ocupanților ruși, forțele noastre de apărare monitorizează situația și sunt pregătite să răspundă la orice provocări, chiar și militare”, a spus Bratciuk, vorbind despre situația din Transnistria. În aprilie, el anunța că Ucraina a întărit paza la granița cu regiunea Transnistria. „În special, am întărit protecţia la frontiera de stat cu aşa-numita Transnistrie, unde continuă provocările ruse pentru a crea anumite centre de tensiune”, a explicat Bratciuk. Situaţia din Transnistria a început să se tensioneze la finele lunii aprilie, după o serie de tiruri şi explozii la edificii şi infrastructuri guvernamentale care, potrivit autorităţilor locale, proveneau de pe teritoriul ucrainean. Găsești aici o hartă militară a Transnistriei, elaborată de Zona de Securitate. Kievul a dat atunci asigurări că este vorba despre o operaţiune „sub steag fals" a Rusiei pentru a da vina pe Ucraina pentru acele atacuri şi a acuzat Moscova că se pregăteşte să lanseze o ofensivă împotriva Republicii Moldova, în timp ce Rusia a calificat aceste incidente drept o încercare de a atrage acest teritoriu în conflictul armat din Ucraina. La 7 mai, Statul Major ucrainean a avertizat asupra a ceea ce a calificat drept „pregătiri pentru intrarea iminentă în luptă” a grupurilor armate şi a trupelor ruse din Transnistria, regiune separatistă a Republicii Moldova, arăta EFE.

Arca lui Noe din Bârnov (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Arca lui Noe din Bârnova

Arca lui Noe din Bârnova. Copii din Ucraina, voluntari români, bucătari olandezi şi traducători din Republica Moldova s-au “îmbarcat” pe Arca lui Noe pentru două ateliere de gătit, pretextul ideal pentru a le oferi micuţilor refugiaţi de la Egros o zi de joacă şi învăţare în natură. Arca lui Noe din Bârnova Despre ce a însemnat pentru ei o zi de relaxare în natură, a rezumat Viktoria, mama a doi din cei 20 de copii de la Egros care şi-au petrecut o parte din weekend la ferma socială Arca lui Noe din Bârnova: “Să vezi atât de mulţi oameni fericiţi să te ajute, asta ne-a şocat. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Locuim fără plată, voluntarii organizează actiuni ca să ne distreze. E... un miracol. E ca o vacanţă, în care în fiecare zi trăim. Respirăm. Dormim”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Scandal la Eurovision: punctele României, mutate (sursa: paginademedia.ro)
Eveniment

Scandal la Eurovision: punctele României, mutate

Scandal la Eurovision: punctele României, mutate. Potrivit informaţiilor Paginademedia.ro din interiorul TVR, juriul din România acordase cele mai multe puncte - 12 adică, piesei Zdob şi Zdub, care a reprezentat Moldova. Conform aceloraşi surse, şi Moldova acordase tot 12 puncte piesei din România. Scandal la Eurovision: punctele României, mutate Alexandra Ungureanu, Ozana Barabancea, Randi, Cristian Faur (compoziţie muzicală şi sound-design) şi Adrian Romcescu (compozitor) au fost membrii juriului Eurovision din România. Citește și: Putin, din ce în ce mai disperat: amenință fățiș NATO cu o reacție nucleară și numește decizia Finlandei de a se alătura alianței „o greșeală”. G7 pune presiune pe Kremlin Surse din TVR au precizat că, aseară "au existat presiuni pentru ca România să îşi schimbe votul şi să dea 12 puncte Ucrainei şi 0 puncte Moldovei". Pe lângă România, au fost anulate voturile din Moldova, Azerbaidjan, Polonia, San Marino şi Muntenegru, potrivit escxstra.com, o publicaţie specializată în Eurovision.

Transnistria acuză atacuri teroriste din Ucraina (sursa: mfa-pmr.org)
Internațional

Transnistria acuză atacuri teroriste din Ucraina

Transnistria acuză atacuri teroriste din Ucraina. Vitali Ignatiev, care deţine funcţia de ministru de Externe în guvernul autoproclamat al Transnistriei, a declarat miercuri într-un interviu acordat prin videoconferinţă agenţiei Reuters că "situaţia este alarmantă, deoarece Transnistria a suferit atacuri teroriste". Transnistria acuză atacuri teroriste din Ucraina Ignatiev a reluat acuzaţiile separatiştilor transnistreni, care acuză Ucraina că se află în spatele unor incidente semnalat începând de săptămâna trecută. El a afirmat că marţi a fost doborâtă încă o dronă încărcată cu explozibili, intrată în Transnistria de pe teritoriul ucrainean. Citește și: Circa 600 de oameni au murit în bombardamentul asupra teatrului din Mariupol, susține Associated Press "Sincer, nu văd niciun motiv din care partea ucraineană să utilizeze astfel de metode împotriva Transnistriei. Transnistria nu ameninţă Ucraina. Am spus de mai multe ori că suntem un stat absolut paşnic", a susţinut reprezentantul administraţiei secesioniste de la Tiraspol. El a criticat Uniunea Europeană pentru ajutorul militar promis Republicii Moldova. UE, sprijin militar pentru Moldova Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a făcut miercuri o vizită la Chişinău, unde a declarat că UE Uniunea Europeană are "datoria" să susţină Republica Moldova şi a afirmat că Bruxellesul ia în considerare un sprijin militar suplimentar pentru autorităţile moldovene. Ignatiev a comentat că "astfel de declaraţii, astfel de acţiuni nu contribuie la calm, ci dimpotrivă, contribuie la tensiuni şi afectează normalizarea situaţiei. Separatiştii pro-ruşi au respins cererea agenţiei Reuters de a relata din Transnistria, afirmând că toate acreditările jurnaliştilor străini au fost sistate după atacurile de săptămâna trecută. Întrebat dacă poate exclude posibilitatea ca Rusia să îşi folosească baza militară din Transnistria pentru a ataca Ucraina, Ignatiev a răspuns că nu poate vorbi în numele Moscovei. Pretextul: conflictul transnistrean "nerezolvat" El s-a distanţat însă de remarcile unui general rus care a afirmat săptămâna trecută că unul din obiectivele războiului este de a ocupa teritorii ucrainene astfel încât să facă legătura cu Transnistria. "Cred că în astfel de condiţii dificile, trebuie să fim foarte atenţi cu declaraţiile. Şi chiar mai atenţi cu acţiunile", a comentat Ignatiev în interviu. Reprezentantul separatiştilor a apreciat cererea Republicii Moldova de a adera la UE drept "ruptă de realitate" şi a avertizat că astfel s-ar crea un risc suplimentar de izbucnire a unor noi conflicte, deoarece Chişinăul a luat decizia "unilateral": "Moldova şi Transnistria sunt într-o stare de conflict nerezolvat (...) Un conflict nerezolvat înseamnă probabil că Moldova ar trebui mai întâi să rezolve conflictul şi abia apoi să îşi decidă viitorul politic".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră