vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: moldova

258 articole
Politică

Maia Sandu, după discuțiile cu Aurescu

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a mulțumit României pentru sprijinul acordat, după discuțiile cu ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu: „Livrările de energie electrică și păcură în această perioadă critică ne-au fost salvatoare”, a scris ea pe Facebook. Maia Sandu, după discuțiile cu Aurescu „Mi-am exprimat recunoștința pentru răspunsul rapid și necondiționat al României de a ne ajuta să depășim cea mai mare criză energetică din istoria țării. Livrările de energie electrică și păcură în această perioadă critică ne-au fost salvatoare. Am mulțumit și pentru sprijinul bugetar direct de zece milioane de euro, acordat prin Platforma de Sprijin pentru Moldova”, a afirmat ea. Pe de altă parte, șeful statului a făcut un inventar ar viitoarelor chestiuni care ar trebui rezolvate în relația dintre Republica Moldova și România: „Mizăm pe România pentru interconectarea sistemelor electroenergetice” „Ne dorim să pornim cât mai repede construcția podului Ungheni-Ungheni” „Să facem operațional podul Leova-Bumbăta” „Vrem să simplificăm conexiunile rutiere” Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, se află în vizită la Chișinău. Citește și: Rusia își asumă victoria Argentinei la Campionatul Mondial: meritul ar fi al vaccinului Sputnik V, folosit pe scară largă în această țară „Veţi avea în continuare în România acelaşi sprijin puternic, acelaşi efort dedicat pentru ca toate provocările prin care treceţi să fie trecute cu succes”, a afirmat Bogdan Aurescu, într-o conferinţă de presă alături de omologul său din Republica Moldova, Nicu Popescu.

Maia Sandu, după discuțiile cu Aurescu Foto: Facebook Maia Sandu
Rusia se pregătește să invadeze Republica Moldova, spune Alexandru Musteata, seful SIS Foto: diez.md
Eveniment

Rusia se pregătește să invadeze Republica Moldova

Șeful servicului secret de la Chișinău, Alexandru Musteață, afirmă că Rusia se pregătește să invadeze Republica Moldova la începutul lui 2023. Într-un comentariu pentru postul TV Moldova, Musteață a spus că întrebarea nu este dacă Moscova se pregătește să facă acest lucru, ci când. Ulterior, Serviciul de Informații și Securitate a Republicii Moldova (SIS) a precizat că punerea în aplicare a acestor planuri depinde de evoluțiile războiului din Ucraina. Rusia se pregătește să invadeze Republica Moldova „Întrebarea nu este dacă Federaţia Rusă va face o nouă ofensivă spre teritoriul Republicii Moldova, dar când se va întâmpla acest lucru: fie la începutul anului, ianuarie, februarie, fie mai târziu, martie, aprilie. Dar, din informaţia pe care o deţinem noi, Federaţia Rusă intenţionează să meargă mai departe. Având scopul de a crea o joncțiune cu regiunea transnistreană, care este teritoriul Republicii Moldova, şi atunci cu o claritate putem spune că da, ei au intenţia să ajungă aici, să se conecteze. Ce va urma ulterior, intenţiile lor în raport cu Chişinăul, putem discuta, dar asta este un risc real şi foarte înalt”, a spus Musteață, citat de Newsmaker.md. Șeful Serviciului de Informații și Securitate a mai adăugat că cel mai mare depozit de muniţii din Europa, cel de la Cobasna, în regiunea transnistreană, este securizat de ruşi, la capacitate maximă. Una dintre ipoteze este utilizarea acestor muniţii într-o posibilă confruntare militară. Ulterior, SIS a venit cu o precizare: „În contextul declarațiilor dl Alexandru Musteața, director SIS, pentru TVR Moldova referitor la principalele riscuri la adresa securității naționale, în cadrul cărora s-a făcut referire și la analiza mai multor scenarii prin care Federația Rusă ar încerca inclusiv o invazie terestră prin nordul Ucrainei, către Republica Moldova, precizăm că directorul SIS a menționat că obiectivul Federației Ruse de a crea un coridor terestru până în regiunea transnistriană este unul valabil și azi, iar o nouă ofensivă a Federației Ruse spre această direcție ar putea avea loc în 2023. De asemenea, punerea în aplicare a acestora depinde de evoluțiile războiului din Ucraina”. Citește și: Noul șef al serviciului secret din Moldova, SIS, are 34 de ani, a lucrat la Fundația Soros și sugerează că are și cetățenie română

Ce au descoperit vameșii într-un autocar din Moldova Foto: Vama Austriei
Eveniment

Ce au descoperit vameșii într-un autocar din Moldova

Ce au descoperit vameșii austrieci într-un autocar din Republica Moldova: aproape o jumătate de tonă de alcool. Potrivit publicației austriece Kroner Zeitung, preluată de Newsmaker Moldova, controlul autocarului a durat circa zece ore. Ce au descoperit vameșii într-un autocar din Moldova În urma acestui control, autoritățile austriece au descoperit în habitaclul autocarului și în zona de bagaje, precum și în cabina de dormit a șoferilor: 270 de kilograme de carne, 7 kilograme de ouă, 63 de kilograme de brânză, 8 de fasole, 66 de kilograme de struguri 50 de kilograme de mere. În plus, autocarul transporta 408 litri de băuturi alcoolice de diferite tipuri, printre care și 100 de litri de țuică, 36 de sticle de spumant și 12 litri de vodcă. Totodată, polițiștii de frontieră din Austria au mai constatat în autocar și prezența a unei mobile de bucătărie, patru ferestre, patru anvelope de iarnă și o saltea de dormit. Citește și: Ministrul Bode, scrisoare dură către omologul din Austria: „Pe minciuni și nedreptate nu se poate construi nimic măreț și durabil”. Bode îl acuză pe Karner de „joc politic nedemn” Bunurile au fost confiscate, iar toate alimentele perisabile au fost distruse. Mobila de bucătărie și băuturile alcoolice, în schimb, au fost returnate șoferilor, dar numai după ce au plătit taxele vamale aferente.

Moldova va avea propria lege Magnitsky Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Moldova va avea propria lege Magnitsky

Moldova va avea propria lege Magnitsky, împotriva oligarhilor pro-Kremlin supuși sancțiunilor. Ministrul Justiției din Republica Moldova, Sergiu Litvinenko, a prezentat un proiect de lege prin care tuturor celor incluși în lista de sancțiuni Magnitsky sau pe liste similare li se vor îngheța toate bunurile deținute în Moldova. În SUA, legea autorizează guvernul american să sancționeze pe acei oficiali pe care îi consideră că au încălcat drepturile omului, înghețându-le bunurile și interzicându-le să intre în SUA. Inițial, ea viza pedepsirea oficialilor ruși responsabili de moartea contabilului fiscal rus Serghei Magnitski într-o închisoare din Moscova în 2009. Legi similare au mai fost adoptate de statele baltice, Marea Britanie și Canada. Citește și: Antena 3 a turnătorului „Felix” vrea ruperea de UE după eșecul Schengen: fostul pușcăriaș Adrian Năstase cere ieșirea României de pe „pilot automat Bruxelles sau Statele Unite” Moldova va avea propria lege Magnitsky Acum, Moldova transpune legea Magnitski în propria sa variantă. Iată ce va conține această lege, potrivit newsmaker.md: toți cei care vor fi incluși în lista de sancțiuni Magnitsky sau similare li se vor îngheța toate bunurile deținute în Moldova – nu le vor putea vinde, dona sau să le transfere către alte persoane. Gestionarea zilnică va putea fi realizată de către persoane desemnate de către stat. Statul va putea prelua administrarea bunurilor persoanelor incluse în lista sancțiunilor sau persoanelor afiliate acestora; va fi interzisă punerea la dispoziția persoanelor respective a oricăror bunuri, la fel ca și furnizarea unor servicii financiare către aceste persoane: deschiderea unor conturi bancare, transferuri bănești, oferirea creditelor; față de persoanele vizate de sancțiuni internaționale, cetățeni străini au apatrizi, vor putea fi aplicate interdicții privind accesul pe teritoriul R. Moldova și va servi drept temei pentru anularea vizei sau refuzul de acordare pe viitor; posibilitatea retragerea licenței și autorizațiilor companiilor care aparțin sau sunt afiliate peroanelor incluse în lista sancțiuni. Conform proiectului, Consiliul Audiovizualului va putea retrage licența companiilor care aparțin sau sunt afiliate persoanelor vizate de sancțiuni; Consiliului Audiovizualului va fi obligat să retragă licența dacă un post TV promovează imaginea persoanei fizice sau afiliate celor incluse în lista sancțiunilor Doi cetățeni moldoveni sunt sancționați atât de SUA, cât și de Marea Britanie: Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc.

Un oficial ucrainean mârâie la Moldova Foto: Facebook Alexei Arestovici
Eveniment

Un oficial ucrainean mârâie la Moldova

Un influent oficial ucrainean, Alexei Arestovici, consilier în cadrul administrației președinției ucrainene, mârâie la Republica Moldova, după ce o nouă rachetă rusească a căzut pe teritoriul ei: „Se așteaptă o altfel de reacție, pe care cel puțin eu nu am auzit-o”. Alexei Arestovici este un ofițer de informații ucrainean născut în Georgia, cu grad de locotenent-colonel, blogger, actor, cronicar politic și militar. Presa a speculat că ar putea fi succesorul lui Zelenski la președinția Ucrainei. Un oficial ucrainean mârâie la Moldova „Este rău să fii vecina unei țări în care se desfășoară un război. Însă, dacă totuși s-a întâmplat așa să fie, ar trebui să iei o poziție mai decisivă. Eu am așteptat o declarație mai serioasă din partea Republicii Moldova. Totuși, până la urmă ei știu mai bine ce să facă cu teritoriul lor. Căderea unei rachete este un semn al agresiunii militare. Iar în general, faptul că ei au penetrat spațiul lor aerian este evident că este o agresiune militară. Moldova este deja a treia oară supusă unei agresiuni militare. Se așteaptă o altfel de reacție, pe care cel puțin eu nu am auzit-o”, a declarat Arestovici, în cadrul unei intervenții live, citat de newsmaker.md. Poliția din Republica Moldova a descoperit, luni, o rachetă căzută în vecinătatea orașului Briceni, foarte aproape de granița cu Ucraina și România. Premierul Natalia Gavrilița a spus că noul val de rachete asupra Ucrainei „generează consecințe directe și asupra țării noastre”. Oficialul a declarat că autoritățile depun toate eforturile ca să țină situația sub control și să nu admită riscuri pentru cetățenii Moldovei. Citește și: Cancelarul Austriei, atac direct la primirea României în Schengen: 75.000 de imigranți ilegali au traversat România, Bulgaria și Ungaria fără ca autoritățile de acolo să-i înregistreze

Moldovenii înțeleg beneficiile apropierii de UE (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Eveniment

Moldovenii înțeleg beneficiile apropierii de UE

Cu o majoritate absolută a PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate) și cu Maia Sandu în funcția de președinte, Republica Moldova pare a avea asigurat traseul european cel puțin până în 2025, la următoarele alegeri parlamentare. Dar există vreo garanție că, peste aproape trei ani, moldovenii nu vor vota din nou cu politicieni care-și iau lumină de la Moscova? Europarlamentarul PNL/PPE Siegfried Mureșan a explicat într-un interviu pentru Defapt.ro de ce crede că cetățenii de peste Prut nu vor părăsi orientarea pro-europeană: pentru că moldovenii înțeleg beneficiile apropierii de UE. Guvernul moldovean: oameni curajoși, puternici, competenți "De ce este eficient guvernul de la Chișinău? În primul rând, fiindcă este condus de oameni curajoși, puternici și competenți. Să nu uităm că Partidul Acțiune și Solidaritate, fondat de Maia Sandu în anii 2015-2016, a fost fondat de câțiva tineri fără resurse, dar cu convingeri și care au investit ani de zile de muncă până au înregistrat victorii. Au înființat partidul în 2015. În anul 2016, Maia Sandu a candidat la alegerile prezidențiale pe care le-a pierdut la diferență mică. În anul 2019, partidul a înregistrat un scor bun la alegerile parlamentare, Maia Sandu a ajuns pentru șase luni de zile prim-ministru dar a fost înlăturată de președintele pro-rus Dodon. Deci, consecvenți, cu răbdare, au reușit să elibereze Republica Moldova atât de un regim oligarhic care, practic, acaparase instituțiile statului, cât și de politicianul pro-rus care a ocupat timp de patru ani poziția de președinte al Republicii Moldova. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Siegfried Mureșan: Întâlnirea lui Ciolacu cu pro-rusul Ceban a fost o greșeală. Moldova poate fi ajutată numai sprijinind actuala putere de la Chișinău Lucrurile acestea simple, voință, consecvență, perseverență, competență, dorința de a face ceea ce trebuie făcut, de a gândi cu mintea liberă, astea-s lucrurile pe care le simt, nu vreau să sune a vorbe mari sau să sune subiectiv, dar realmente așa a fost." PAS, majoritate parlamentară absolută "Aud din anul 2015, 2016 că maia Sandu ar fi mică, firavă, că are un partid, dar nu are structuri în teritoriu, că nu poate câștiga, că Republica Moldova are nevoie de stabilitate, că doar oligarhii pot acorda stabilitate, am auzit aceste scenarii. Și Maia Sandu a reușit să câștige alegeri prezidențiale, să declanșeze alegerile parlamentare anticipate pe care le-a promis, pe care partidul fondat de ea le-a câștigat obținând o majoritate absolută în parlament. Nu există în momentul de față, în interiorul UE, decât un singur partid care să aibă majoritate absolută în parlamentul național, în Grecia. Deci este o victorie clară, categorică, nu am avut nici noi, în România, în ultima perioadă, un partid care să se bucure de atâta încredere la un moment dat. E clar că a fost o situație excepțională, unică, datorată faptului că oamenii au pierdut cu totul încrederea în partidele politice care nu au avut curajul să-și asume un curent de modernizare, de reformare, un curent pro-european. Partide care spuneau , partide cu un limbaj dublu. Oamenii au pierdut încrederea în ei. În plus, a existat o așteptare clară privind combaterea corupției, mulți oameni din Republica Moldova au spus . Deci, conjunctura a fost favorabilă, dar a fost unică." "Să fructificăm această oportunitate" "Sondajele de opinie arată următorul lucru: sigur, un partid aflat la guvernare în perioada actuală se uzează, trăim vremuri dificile. Sunt convins că, dacă în Republica Moldova ar avea loc alegeri acum, ar câștiga tot PAS, partid pro-european. Nu știu dacă ar mai obține majoritatea absolută. Dar ce este acum important: ca pe actuala configurație politică să reușim să facem cât mai multe reforme parlamentare până la alegerile parlamentare din 2025; înainte să ne gândim iarăși la drobul de sare, la ce e rău ș.a.m.d., trebuie să fructificăm această oportunitate: Republica Moldova dorește să se apropie de UE, UE dorește să ajute Republica Moldova și la Chișinău este o majoritate clară, stabilă, care poate implementa reformele necesare. Ca atare, înainte de a ne gândi la ce va fi poimâine, trebuie să ajutăm cât de mult acum și, după aceea, înainte de viitoarele alegeri, trebuie să ajutăm, evident, forțele pro-europene, reformatoare. Dacă nu va fi un guvern format dintr-un singur partid și va fi o coaliție de partide nu e nici un capăt de țară." Moldovenii înțeleg beneficiile apropierii de UE "Oamenii în Republica Moldova înțeleg care sunt beneficiile apropierii de UE. Sprijinul populației din Republica Moldova pentru apropierea de UE este acum mai mare decât oricând. Ca atare, nu cred că, la următoarele alegeri, oamenii vor vota partide pro-ruse, oamenii au înțeles că ceea ce UE oferă este exact opusul a ceea ce Rusia oferă. Rusia vrea ca oamenii să fie săraci, controlați, șantajabili, manipulabili. Federația Rusă bombardează zone rezidențiale în Ucraina, bombardează populație civilă. Federația Rusă bombardează infrastructură critică în Ucraina în perioada actuală tocmai pentru a ține oameni, civili în frig, în întuneric, fără apă. În tot acest timp, UE ajută Republica Moldova, am furnizat sprijin de la începutul crizei energetice. Din punct de vedere financiar, vreau ca oamenii să știe că UE va ajuta Republica Moldova oricât timp este nevoie și cu orice sume de bani este nevoie și nu poate Federația Rusă șantaja și amenința Republica Moldova atât de mult cât o putem noi ajuta, blocul european. Citește și: Cum a reușit Republica Moldova în doar șase luni să implementeze reforme cerute de UE esențiale pentru începerea negocierilor de aderare Sprijinul european, diferența dintre modul de viață european, bazat pe instituții puternice, independente, pe libertate de decizie, de mișcare a tuturor cetățenilor este ceea ce simt că vor cetățenii Republicii Moldova și nu modelul oferit de Federația Rusă. Ca atare, sunt convins că oamenii în Republica Moldova nu vor vota la următoarele alegeri partide pro-ruse, cred că vor vota partide pro-europene și cred că parcursul european al Republicii Moldova va continua. Viteza sa va depinde întotdeauna de viteza autorităților de la Chișinău. Eu, evident, îmi doresc un proces de aderare cât mai rapid."

Moldova, mai credibilă azi decât oricând (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Politică

Moldova, mai credibilă azi decât oricând

Până de curând, Republica Moldova părea prinsă ca o gâză în insectarul Moscovei, fără nici o șansă de scăpare: dependentă complet, din punct de vedere energetic, de Gazprom, săracă, cu conducere pro-rusă și o populație din ce în ce mai dezamăgită. Azi, Republica Moldova a depășit prima fază a lungului proces de aderare la UE, după numai șase luni. Un rol esențial în acest succes l-a avut europarlamentarul PNL/PPE Siegfried Mureșan, care a explicat într-un interviu pentru Defapt.ro care sunt mizele, dar și ce pași concreți au fost urmați deja și de ce Moldova, mai credibilă azi decât oricând. Pasaje relevante din interviul cu Siegfried Mureșan, în paragrafele care urmează. Nouă recomandări de reforme "În luna iunie, CE a acordat Moldovei statutul de stat candidat la aderarea la UE. A fost o decizie majoră și știm acum foarte clar că Republica Moldova are perspectivă europeană. Ceea ce cetățenii Republicii Moldova așteaptă de ani de zile a devenit acum o certitudine: știm că UE este dispusă să accepte Republica Moldova în rândurile sale, știm că într-o zi Republica Moldova va deveni stat membru al UE. Este începutul procesului, nu este sfârșitul. Ce avem de făcut acum? Citește și: VIDEO EXCLUSIV Siegfried Mureșan: Întâlnirea lui Ciolacu cu pro-rusul Ceban a fost o greșeală. Moldova poate fi ajutată numai sprijinind actuala putere de la Chișinău În primul, CE a transmis Republicii Moldova nouă recomandări de reforme pe care trebuie să le îndeplinească drept prim pas. Sunt, în principal, reforme legate de justiție, de statul de drept, lucruri pe care și noi, în trecut, a trebuit să le facem în România. În Republica Moldova, statul de drept nu a funcționat în trecut, judecătorii și procurorii nu au fost independenți, corupția la nivel înalt nu a fost anchetată (ne aducem aminte, în anul 2014 a existat o fraudă bancară de un miliard de dolari, mai mult de 10% din PIB-ul Republicii Moldova, o sumă foarte mare pentru o țară atât de mică; până astăzi, nu a fost nimeni tras la răspundere, prejudiciul nu este recuperat și oamenii în Republica Moldova așteaptă, pe bună dreptate, soluționarea acestor cazuri)." Ritm accelerat al reformelor "Când am fost în urmă cu trei săptămâni la Chișinău, toți membrii delegației PE, din mai multe state, au fost surprinși de ritmul accelerat al reformelor, în special în justiție, în ciuda dificultăților pe care Republica Moldova le are. Fiindcă și ei au, ca noi, facturi mari la electricitate, la gaze, câteodată e pană de curent, de apă, în funcție și de bombardamentele din Ucraina, sunt afectați. În ciuda acestor dificultăți, guvernul implementează rapid, pas cu pas, toate aceste reforme. Au, de exemplu, o comisie internațională, formată din experți, judecători, care evaluează toate candidaturile pentru poziții de conducere în sistemul judecătoresc. Au un procuror nou anticorupție care este cetățean al Republicii Moldova cu experiență îndelungată în SUA, procuror federal în California, o doamnă foarte bine pregătită. Ca atare, CE trebuie să spună Republicii Moldova care este următorul pas." Rezoluția decisivă din PE "Ce am făcut noi, PE? La începutul lunii noiembrie, sub conducerea mea, Comitetul Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova (unde se întâlnesc colegi europarlamentari și colegi parlamentari din Parlamentul Republicii Moldova) am cerut CE evaluarea imediată a progreselor înregistrate de Republica Moldova, imediat după implementarea acestor nouă reforme, și imediat după aceea, începerea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova. Acest document este important, deoarece în luna aprilie a acestui an, în ședința anterioară a acestui Comitet Parlamentar de Asociere, am solicitat acordarea statutului de stat candidat pentru aderarea la UE a Republicii Moldova. A fost primul document al unei instituții europene în care s-a propus acest lucru. Încurajat fiind eu atunci, în luna aprilie, după ce am văzut că propunerea pe care am făcut-o a fost susținută de europarlamentari din toate grupurile politice, din toate statele membre, am propus în PE o rezoluție ce să fie adoptată în plenul PE de către toți europarlamentarii, în care să cerem exact acest lucru: acordarea statutului de stat candidat. Rezoluția a fost adoptată în plenul PE cu peste 400 de voturi , mai puțin de o sută de voturi și a constituit un semnal extrem, extrem de important: la acel moment, în Consiliul UE erau multe țări europene care încă aveau rețineri, care spuneau . Am reușit, arătând opiniei publice, arătând guvernelor, că, iată, există sprijin mare în PE, am reușit si cu sprijinul CE să generăm acea decizie pozitivă a tuturor guvernelor de la Consiliul European în luna iunie." UE are nevoie de vecini stabili "Pe scurt, Republica Moldova este stat candidat, implementează reforme, trebuie făcuți următorii pași, vrem ca CE să evalueze situația după aceste reforme cât mai rapid, să înceapă negocierile de aderare la UE în cursul anului următor. De la începutul războiului în Ucraina, de la începutul invaziei ilegale și ilegitime a forțelor armate ruse în Ucraina, lumea în UE înțelege în sfârșit că nu putem trăi în siguranță, în securitate, în interiorul granițelor UE dacă nu suntem înconjurați în vecinătatea noastră imediată de state care sunt sigure, stabile. Lumea înțelege în sfârșit că siguranța noastră în UE depinde de stabilitatea Ucrainei, depinde de stabilitatea Republicii Moldova. Și UE înțelege că așa cum Ucraina este importantă pentru noi toți, și Republica Moldova este importantă pentru noi toți. Ne-ar fi tuturor mai rău dacă, în plus față de dictatorul Lukașenko în Belarus, Putin ar avea un aliat pro-rus la Chișinău. Inclusiv Ucrainei i-ar fi mai rău dacă la vest de Ucraina ar fi un regim pro-rus. De aceea, UE este dispusă să ajute Republica Moldova." Moldova, mai credibilă azi decât oricând "Am reușit să facem anul acesta între Republica Moldova și UE foarte multe lucruri în timp record. Republica Moldova a depus pe 3 martie cererea de aderare la UE, CE a trimis autorităților de la Chișinău un chestionar amplu, așa este procedura, cu o serie de întrebări, pentru a evalua cât e de pregătită Republica Moldova să primească acest statut. În doar câteva săptămâni, între martie și mai, autoritățile de la Chișinău s-au mobilizat, au trimis răspunsurile la aceste multe întrebări, CE s-a mobilizat, de asemenea, a evaluat situația din Republica Moldova, totul în câteva săptămâni. Și, la finalul lunii iunie, cu sprijin politic, Republica Moldova a primit statutul de stat candidat. UE vede că Republica Moldova este condusă în momentul de față de o președintă, o doamnă prim-ministru, un guvern, totul pro-european. Un guvern care se sprijină pe o majoritate clară, transparentă, rezultată ca urmare a unor alegeri democratice, respectând toate standardele europene și internaționale. Ca atare, UE înțelege că dorinței Republicii Moldova de a se apropia de UE nu-i poate răspunde decât întinzând mâna și ajutând Republica Moldova. Ce mă face să cred că sprijinul pe care eu îl acord din PE Republicii Moldova va fi dublat de sprijin din partea CE: răspunsul este tocmai faptul că Republica Moldova este astăzi mai credibilă decât oricând pe plan internațional, datorită dorinței sale de modernizare, reformare și datorită alegerii pro-europene. Sunt, de asemenea, convins că UE va ajuta fiindcă a înțeles că Republica Moldova este importantă și fiindcă Republica Moldova însăși dorește apropierea de UE și se vede clar că are nevoie de ajutor. Chiar în ultimele săptămâni, de altfel, UE a oferit un sprijin consistent, inclusiv financiar, Republicii Moldova pentru depășirea situației din domeniul energetic."

România a început exportul de gaze către Republica Moldova Foto: Facebook
Eveniment

România a început exportul de gaze Republica Moldova

România a început azi, 3 decembrie, exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iaşi-Ungheni. Lucrările la acest gazoiduct au început în august 2013, fiind finalizat în 2014. România a început exportul de gaze către Republica Moldova „Astăzi, la ora 13:00, a început transportul de gaze pe direcţia România – Republica Moldova. Sunt nominalizaţi 1.023.266 de metri cubi. Compresorul funcţionează normal”, au precizat oficialii companiei transportatoare de gaze, citați de Rador. Potrivit acestora, este pentru prima dată când se transportă gaze din România în Republica Moldova prin conducta Iaşi-Ungheni. Un deputat PAS, Radu Marian, a salutat acest moment: „Pentru prima dată în istoria țării, malul drept al Republicii Moldova nu mai folosește gaze naturale de la Gazprom. Că să fie foarte clar, malul drept nu va plăti niciun leu pentru gazul livrat in regiunea transnistreană. Tot azi, am început să importăm gaze naturale prin conducta Iași-Ungheni!”. Pe 22 noiembrie, oficialii de la Chișinău au precizat că Gazprom va reduce din 1 decembrie cu 56,5% livrările de gaze naturale către Republica Moldova, acuzând că numai o parte din volumul de gaze pe care-l livrează acestei țări prin conductele care traversează Ucraina ajunge efectiv în Republica Moldova. Ieri, pentru a testa cum funcționează în revers interconectorul Grecia-Bulgaria, via România, SA Energocom din Republica Moldova a importat primele cantități de gaze naturale din zona Mediteraneană. Această testare are ca scop diversificarea surselor de achiziționare a gazelor naturale și asigurarea securității energetice a Republicii Moldova. Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială Astfel, au fost importate 4,3 milioane metri cubi de gaze prin interconectorul Grecia-Bulgaria, via România, fiind transportate până în Ucraina. În trecut, coridorul transbalcanic a funcționat doar dinspre nord spre sud, acum fiind realizată o premieră de transport în sens invers, cu gaze care nu sunt rusești.

Ce scor catastrofal a obținut AUR la alegerile din Moldova Foto: Facebook George Simion
Politică

Ce scor catastrofal a obținut AUR la alegerile Moldova

De ce este supărat George Simion pe moldovenii din stânga Prutului și vrea să-i lase fără finanțare din România: partidul său, AUR, a obținut un scor catastrofal la alegerile parlamentare din iulie 2021, din Republica Moldova. Însă campania electorală a AUR în Republica Moldova a fost marcată de acțiuni extrem de agresive și minciuni care au ajutat doar tabăra pro-rusă. Dezastrul de acum 15 luni ar putea explica de ce George Simion cerea, vineri: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu Guvernul de la Chişinău”. În plus, în iunie 2022, George Simion nu a fost lăsat să intre în Republica Moldova. Liderul AUR a încercat să intre, deși știe că are interdicție până în 2023 Ce scor catastrofal a obținut AUR la alegerile din Moldova La alegerile din 11 iulie 2021, AUR a beneficiat de doar 7.216 voturi, respectiv 0,49% din totalul alegătorilor prezenți la urne. PAS a câștigat cu 52,8% din totalul voturilor valabil exprimate. Astfel, partidul Maiei Sandu a obţinut 774.754 voturi din totalul celor 1.467.205 valabil exprimate. PAS a depăşit categoric principala formaţiune politică de stânga, Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS), care a fost votat de doar 27,17% din electorat, respectiv 398.678 alegători. Datele Comisiei Electorale Centrale arată că Partidul Politic "Şor" (PPŞ) a beneficiat de susţinerea a 5,74% dintre alegători (84.185 voturi). În campanie, reprezentantul AUR Moldova, Vlad Bilețchi, a înregistrat la punctul de trecere a frontierei de la Leușeni un clip în care afirma că România a introdus regimul de vize pentru cetățenii Republicii Moldova. Afirmația sa era complet falsă. Citește și: George Simion cere imperativ: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu Guvernul de la Chişinău”. El solicită și tăierea finanțării pentru refugiații ucraineni Publicația Podul scria, în 2021, că AUR Moldova are legături cu un fugar celebru: „Potrivit surselor Podul.ro, AUR Moldova este finanțată în prezent și de infractorul de notorietate internațională Veaceslav Platon. De altfel, pe lângă legăturile pe care interlopul le are și cu alte personaje AUR-iste, a se remarca și faptul că nu există nicio deosebire între atacurile furibunde ale AUR împotriva PAS și a Maiei Sandu și atacurile permanente lansate de Veaceslav Platon. Mai mult chiar, AUR Moldova jubilează că interlopul a depus o plângere penală în România împotriva Maiei Sandu”. Fostul director al Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chișinău și actualul deputat în Parlamentul de la București din partea Alianței pentru Unirea Românilor, Boris Volosatîi, a fost ales în septembrie noul președinte al AUR Moldova.

Moldova se pregătește de un nou blackout Foto: Facebook Transelectrica
Eveniment

Moldova se pregătește de un nou blackout

Republica Moldova se pregătește de un nou blackout: vicepremierul Andrei Spînu a cerut populației să se pregătească pentru un astfel de eveniment. Spînu a spus că acest blackout ar putea fi cauzat de bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Moldova se pregătește de un nou blackout Însă Moldelectrica a transmis că pentru ziua de marţi nu a fost contractată întreaga cantitate prognozată a consumului de energie electrică în republică, anticipând un deficit de circa 74%. „Stimați cetățeni, azi și mâine (29-30 noiembrie), din cauza posibililor atacuri masive cu rachete ale Rusiei asupra Ucrainei există riscul de deconectări de la energia electrică în toată țara. În caz de o astfel de situație, toate serviciile statului sunt pregătite să intervină și să restabilească livrarea de energie electrică în termeni restrânși. Rog să fim precauți și pregătiți. Vă mulțumesc”, a scris Andrei Spînu pe Facebook. Presa din Moldova recomandă populației să țină telefoanele încărcate, să pregătească lumânări și să evite lifturile. Într-o intervenţie televizată luni seara, ministrul Andrei Spînu a explicat că "s-a produs o creştere semnificativă a preţului la energia electrică pe pieţele europene, inclusiv în România". Prețul la energie a explodat din nou "Vom vedea care este preţul. Permanent am spus că în cazul energiei de avarie, din păcate, nu putem şti din timp care este preţul. Energocom cumpără pe bursa română a electricităţii în fiecare zi. Astăzi (luni), am avut un fenomen care încă nu este clar, am avut o creştere semnificativă a preţului la energia electrică pe pieţele europene, inclusiv în România. Practic am avut creşteri de 30-40%", a afirmat ministrul moldovean, citat de Deschide.md. Furnizorul "Energocom a licitat pe această bursă un preţ mai mic, dar, din păcate, nu a putut să cumpere energia electrică pentru toată ziua şi pentru toate orele pentru care a licitat. În acest sens, Moldelectrica a solicitat energie de avarie de la Transelectrica", operatorul de transport şi de sistem din România, a arătat vicepremierul moldovean. Întrebat referitor la preţul pentru energia electrică de avarie, Andrei Spînu a spus că acesta variază între 200-300 de euro MW, în funcţie de zi şi oră. Totodată, vicepremierul a spus că autorităţile moldovene continuă discuţiile cu Tiraspolul pentru reluarea livrărilor de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan. El a indicat că marţi va mai avea loc o întâlnire la care se va discuta despre planurile pentru luna decembrie.

Dodon condamnă războiul pornit de Rusia Foto: Kremlin.ru
Politică

Dodon condamnă războiul pornit de Rusia

Fostul președinte Igor Dodon condamnă războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei și mulțumește României pentru curentul livrat Moldovei, relatează publika.md. Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon primea un salariu lunar de 45.000 de dolari pe lună de la Moscova, arăta, la 31 octombrie, Washington Post. Acest ziar scrie că a obținut de la serviciul ucrainean de securitate documente ale FSB – servicul rusesc de securitate internă – care arată cum încearcă Moscova să manipuleze state din Estul Europei. După ce Dodon a demisionat din Partidul Socialist, a fost numit președinte al consiliului de afaceri moldo-rus, o organizație înființată de Delovaya Rossiya, legată de Kremlin. Salariul lunar al lui Dodon, plătit de consiliul de afaceri, era de 29.016 USD, plus un bonus lunar de 14.508 USD, arată documentele. Citește și: Curtea de Conturi, cuibușorul PSD: penali și suspecți conduși de un subofițer de miliție din echipa Dragnea. PSD a schimbat legea pentru ca Bădălău să ajungă în această instituție Dodon condamnă războiul pornit de Rusia „Este foarte tragic pentru noi, din cauza la aceste bombardamente ale Federației Ruse spre Ucraina noi am rămas fără energie electrică şi eu cred că asta este foarte grav”, a spus, azi, Igor Dodon. Fiind întrebat de jurnaliști dacă condamnă acțiunile Rusiei, fostul președinte al Republicii Moldova a oferit un răspuns afirmativ. „Evident. Noi am rămas fără lumină, și Dumneavoastră, și eu acasă la mine. La Buiucani mai repede s-a aprins, dar în unele regiuni a durat și 24 de ore. Închipuiți-vă, ce poate fi la iarnă, când în plină iarnă ar putea să se stingă lumina pe o sutcă… Ce fac oamenii?”, a întrebat retoric Igor Dodon. Totodată, fostul șef al statului este de părere că ar fi oportun să fie căutată o soluție tehnică, iar în context a exprimat recunoștință României pentru curentul livrat țării noastre. „Trebuie de găsit o soluţie tehnică, dacă procurăm energie electrică de la români, iar pentru asta trebuie să le spunem mulțumesc, chiar dacă e mai scump. Trebuie să vedem tehnic cum să nu fim afectați, malul drept Nistrului, măcar”, a menționat Igor Dodon. Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon a fost trimis în judecată sub acuzațiile de corupere pasivă și finanțarea ilegală a partidului din partea unei organizații criminale, în dosarul „Kuliok (Sacoșa)”. Conform procurorilor, Dodon ar fi cerut și primit de la miliardarii Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov până la un milion de dolari, pentru a-i scăpa, printre altele, de răspunderea penală în Rusia.

Procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim Foto: InfoPrut
Eveniment

Procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim

Sondaj comandat de Academia Română, prin Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI), în Republica Moldova: procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim, potrivit datelor colectate din 2010 până acum. Procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim Astfel, procentul cetățenilor moldoveni care vor unirea cu România a ajuns la 42,5%, față de 39,7% în octombrie 2022 și 34,7%, în mai 2022. În noiembrie 2010 era de doar 3%, iar în decembrie 2019 ajunsese la 30%. Totuși, 57,5% dintre respondenți sunt împotriva unirii. Pe de altă parte, doar 22,4% din cei chestionați ar dori aderarea la NATO, respectiv 29,1% dintre cei cu opțiune de vot. Puțin peste 70% sunt contra aderării la această structură militară. În ceea ce privește încrederea în liderii politici străni, Klaus Iohannis este pe primul loc. Însă, cu o cotă de încredere de 35,2%, Vladimir Putin este la doar 0,2% în urma președintelui României - practic, diferența este în marja de eroare. În Volodimir Zelenski au încredere 30,9% din cei chestionați. Potrivit sondajului, cetățenii din R.Moldova au cea mai mare încredere în Igor Dodon și Ion Ceban, actuala președintă Maia Sandu situându-se pe locul trei. Totuși, PAS, partidul Maiei Sandu, ar ieși pe primul loc la parlamentare, cu 23%, urmat de PSRM și Partidul Șor. Sondajul a fost realizat în perioada 16-23 noiembrie 2022, pe un eșantion de 1.015 respondenți cu vârsta de peste 18 ani (dintre care 55% au răspuns telefonic) și are o marjă de eroare de 3%. Barometrului socio-politic al Republicii Moldova, ediția a treia, lansat la Casa Oamenilor de Știință din Chișinău, a fost comandat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul, Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI) al Academiei Române și Fundația pentru Libertate Friedrich Naumann for Freedom. Citește și: VIDEO Preotul Calistrat ar fi agresat și un călugăr, acesta a depus deja plângere la Mitropolie

Efectele atacului terorist rusesc asupra rețelelor electrice Foto: Twitter
Eveniment

Efectele atacului terorist rusesc asupra rețelelor electrice

Efectele atacului terorist rusesc asupra rețelelor electrice din Ucraina: Kievul a rămas fără apă și toate centralele nucleare au fost dezafectate. Și o mare parte din Republica Moldova a fost din nou afectată, la fel ca acum circa o săptămână, la 15 noiembrie. Chișinăul a rămas în întuneric și zeci de oameni au fost blocați în lifturi, arată presa locală. Rusia a lansat circa 70 de rachete de croazieră asupra Ucrainei în raidul de miercuri, dar 51 au fost doborâte, potrivit Kievului. To western countries: when is it enough? What is the 'red line' for you? How much longer does Ukraine have to be the victim of needless terrorism? In the #Kyiv region, one of the rockets hit a residential building, one person is known to have died. pic.twitter.com/owNGasbO3X— NOËL ?? ?? (@NOELreports) November 23, 2022 Efectele atacului terorist rusesc asupra rețelelor electrice Iată efectele bombardamentelor de azi ale Rusiei: Întreruperea de energie din trei regiuni din Ucraina - Kiev, Odesa și Cernigău - ar putea dura chiar și o zi, a anunțat Ukrenergo. Trei centrale nucleare ucrainene au fost ”deconectate” miercuri de la reţeaua electrică Lyovul a rămas complet fără electricitate, încălzire și apă. În regiunea Lyov, potrivit administrației locale, două rachete au lovit o substație electrică și, urmare a căderii curentului, s-a oprit și alimentarea cu apă și energie termică. La 18.20, se refăcuse 50% din aprovizionarea cu curent și 70% din cea cu apă. Kievul a rămas fără curent și fără apă, temporar. Rachetele rusești au lovit clădiri rezidențiale, un civil a fost ucis și 20 răniți. Capitala Ucrainei reușise, după câteva ore, să restabilească rețeaua electrică, dar zonele limitrofe erau încă în întuneric, la ora redactării acestei știri. Din cauza gerului şi ploii îngheţate din unele regiuni, lucrări de reparaţii de urgenţă la instalaţiile avariate ar putea dura mai mult decât de obicei. Parlamentul European (PE) şi o coaliţie a unor mari oraşe ale ţărilor europene îşi vor uni forţele pentru a dona generatoare electrice şi transformatoare Ucrainei. Generatoarele vor fi destinate menţinerii în stare de funcţionare a facilităţilor esenţiale, respectiv spitale, şcoli, instalaţii de furnizare a apei, centre de îngrijire, adăposturi sau telefonia mobilă. Linia care aducea curent din România spre Moldova, afectată Republica Moldova a fost și ea grav afectată, deși primește curent din România. „Bombardamentele rusești în Ucraina au dus la întreruperi în țara noastră pentru că sistemele energetice ale Moldovei și Ucrainei sunt conectate între ele. Situația critică din Ucraina a dus la întreruperea automată a unei linii de tranzit care aducea electricitate din România”, a explicat un deputat PAS, Radu Marian. Guvernul Republicii Moldova a început construcția unei linii electrice de mare tensiune dintre Republica Moldova și România (Vulcănești-Chișinău), cu o lungime de 158 km, dar aceasta urmează a fi dată în exploatare în doi ani. În consecință, în Republica Moldova: Serviciile operatorilor de telefonie Moldcell, Orange și Moldtelecom au fost parțial sau total indisponibile. Pene de curent masive în toată țara, inclusiv Chișinău și în clădiri ale ministerelor. Doisprezece oameni, dintre care doi minori, au fost scoşi de salvatori din ascensoarele blocate după ce Moldova a fost deconectată de la energie electrică. Totodată, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) anunţă că pentru a nu-și întrerupe activitatea a trecut la surse alternative de curent. „Nu vă grăbiți să conectați consumatori puternici de energie. Astfel, nu utilizați reșouri electrice, plite electrice cu inducție, mașini de spălat, cuptoare electrice, etc. Acest lucru ne va permite reconectarea unui număr mai mare de consumatori”, a cerut Moldelectrica. Chiar și după restabilirea curentului, în capitala Moldovei era haos, datorită căderii semafoarelor și a blocării troleibuzelor. ‼️?? Chisinau, Moldova. After the blackout, a transport collapse began in the city: traffic lights do not work, cars crowd at gas stations #Moldova pic.twitter.com/Ts9FCjOlXM— Maimunka News (@MaimunkaNews) November 23, 2022 Ambasadorul Rusiei, convocat la Externe Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova pentru a i se cere explicații cu privire la atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care au lăsat Republica Moldova fără curent electric. „Rusia a lăsat Moldova pe întuneric. Războiul Rusiei în Ucraina omoară oameni, distruge cu rachete blocurile de locuit și infrastructura energetică. Atacurile continuă și acum în Ucraina. Oamenii își scot răniții de sub dărâmături. Și își plâng apropiații decedați. Viața oamenilor nu poate fi întoarsă înapoi (...) Nu putem avea încredere într-un regim care ne lasă pe întuneric și frig, care ucide intenționat oameni, din simpla dorință de a ține alte popoare în sărăcie și în umilință. Oricât de greu ar fi acum, singurul nostru drum, calea de viitor a Republicii Moldova, trebuie să rămână spre lumea liberă”, a scris Maia Sandu. Foto: Twitter

Gazprom, noi pretexte ca să taie gazele furnizate Moldovei Foto: Facebook Gazprom
Eveniment

Gazprom, pretexte ca să taie gazele furnizate Moldovei

Gazprom inventează noi pretexte ca să taie gazele furnizate Moldovei: acuză Ucraina că ar fura din aceste livrări. Compania controlată de Kremlin va reduce din 1 decembrie cu 56,5% livrările de gaze naturale către Republica Moldova, acuzând că numai o parte din volumul de gaze pe care-l livrează acestei ţări prin conductele care traversează Ucraina ar ajunge efectiv în Republica Moldova. Gazprom, noi pretexte ca să taie gazele furnizate Moldovei Gazprom susține că Ucraina înmagazinează anumite volume de gaze naturale destinate Republicii Moldova. Potrivit furnizorului rus, volumul gazelor naturale destinate Republicii Moldova şi care intră în Ucraina este mult mai mare decât cel care este transmis într-un final consumatorilor moldoveni. Însă Ucraina a negat acuzațiile. ”Aceasta este o manipulare grosolană a faptelor pentru a justifica decizia de a limita şi mai mult volumul livrărilor de gaze către ţările europene”, a reacţionat într-o declaraţie operatorul ucrainean al sistemului de gazoducte (GTSOU). Acesta asigură că gazul ”acceptat de Federaţia Rusă la punctul de intrare Sudja pentru a fi transportat mai departe către consumatorii moldoveni este transferat la punctele de ieşire în volum complet”. Moldova s-a solidarizat cu Ucraina. „Nu înţelegem care este învinuirea faţă de operatorul de transport din Ucraina. Este un aspect legat de punctele de interconectare, prin care sunt transportate gazele naturale", a reacţionat secretarul de stat în Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării regionale de la Chişinău, Constantin Borosan. Citește și: VIDEO Ciolacu: „0,68 de lei pentru toate familiile care au în întreţinere trei copii sau pentru familiile monoparentale”. Nici o explicație pentru această sumă ridicol de mică

România și Moldova, trei noi poduri peste Prut Foto: Infoprut.ro/ Grifor
Politică

România și Moldova, trei noi poduri peste Prut

România și Republica Moldova vor construi trei noi poduri peste Prut, a anunțat, pe Facebook, Lilia Dabija, secretar general al ministerului Infrastructurii de la Chișinău. Alte șase poduri ar urma să fie reabilitate. Însă ea nu a precizat sursa de finanțare pentru aceste investiții. Noile proiecte ar urma să fie gata în 2026, a susținut Dabija. Mold Street scria, în aprilie 2022, că în 30 de ani doar un pod a fost reabilitat, cel care face legătura de la Giugiulești la Galați, iar reparațiile au costat doar 1,8 milioane de euro. Ele au fost achitate integral de România. România și Moldova, trei noi poduri peste Prut Podurile noi vor fi construite la Costești – Stânca; Leova – Bumbăta și Leca – Fălciu. Vor fi reabilitate podurile de la Ungheni (RO) – Ungheni (RM), Leușeni – Albița, Sculeni (RO) – Sculeni (RM), Cahul – Oancea. „În privința construcției Autostrăzii Unirii, am informat colegii din România despre demersul RM, prezentat Comisiei Europene referitor la modificarea hărții rețelelor Trans Europene de Transport TEN-T, prin includerea în Rețea a Autostrăzii A8 Târgul Mureș – Iași – Ungheni, acesta fiind și punctul de conexiune a Republicii Moldova la rețeaua de Autostrăzi a Uniunii Europene, pînă la Chișinău și în continuare până la Odessa (Ucraina)”, a mai scris, pe Facebook, demnitarul din Republica Moldova. Citește și: Rusia va fabrica drone iraniene pe propriul teritoriu, în urma unui acord cu Teheranul În perioada interbelică erau 27 de poduri peste Prut, care făceau legătura cu Basarabia. În 2014, mai erau nouă poduri: şase rutiere (Lipcani-Rădăuţi-Prut, Costeşti-Stânca, Sculeni-Sculeni, Leuşeni-Albiţa, Cahul-Oancea, Giurgiuleşti-Galaţi) şi trei feroviare (Ungheni-Iaşi, Stoianovca-Fălciu şi Giurgiuleşti-Galaţi).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră