duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

moldova

276 articole
Eveniment

Franța, Germania, Polonia și România: principalii donatori către bugetul Moldovei, în cadrul Platformei de Sprijin. România a ajutat însă Chișinăul și furnizând energie

Franța, Germania, Polonia și România sunt principalii donatori către bugetul Moldovei, în cadrul Platformei de Sprijin, arată datele ministerului de Finanțe de la Chișinău. Republica Moldova a beneficiat de sume substanțiale și de la organizații internaționale, precum FMI. România a sprijinit Moldova și pe alte căi, de la furnizarea de energie, în situații de criză, la acordul bilateral de asistență tehnică și financiară semnat în luna februarie din acest an, acord în valoare de 100 de milioane de euro. Principalii donatori către bugetul Moldovei „Mijloace financiare suplimentare pentru sprijin bugetar în vederea atenuării crizelor au fost încasate, în special, din partea FMI - 55,1 mil. euro și 33,2 mil. dolari SUA, Băncii Mondiale - 101,3 mil. euro și 9,24 mil. dolari SUA, Comisiei Europene - 75,0 mil. euro, Agenției Franceze de Dezvoltare - 75,0 mil. euro, Guvernului Germaniei - 40,0 mil. euro, Guvernului României - 10,49 mil. euro și Guvernului Poloniei - 20 mil. euro”, arată ministerul de Finanțe de la Chișinău. Au mai donat: Elveția (3,2 mil. USD), Suedia (3,66 mil euro), Lituania (3,25 mil. euro), Slovacia (0,1 mil. euro) și Estonia (0,1 mil. euro). Aceste sume au ajuns în contul special pentru colectarea donațiilor financiare destinate asistenței umanitare pentru gestionarea crizei refugiaților din Ucraina. „Suplimentar, până la finele anului sunt preconizate intrări de mijloace financiare pentru suport bugetar nerambursabil în bugetul de stat de la: (i) Guvernul SUA - 30 mil. dolari SUA și (ii) Guvernul Norvegiei - 14,0 mil. dolari SUA, resurse ce vor fi canalizate prin intermediul Fondului Fiduciar instituit de către Banca Mondială”, arată acest minister. Citește și: Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina

Franța, Germania, Polonia și România: principalii donatori către bugetul Moldovei, în cadrul Platformei de Sprijin. România a ajutat însă Chișinăul și furnizând energie
SONDAJ Majoritatea românilor, în disonanță cu Simion: susținere pentru exporturile de gaze către Moldova. Plus: etatismul a explodat, românii au încredere în companiile de stat
Eveniment

SONDAJ Majoritatea românilor, în disonanță cu Simion: susținere pentru exporturile de gaze către Moldova. Plus: etatismul a explodat, românii au încredere în companiile de stat

Majoritatea românilor sunt în disonanță cu cu liderul AUR, George Simion, care vrea ca România să nu mai sprijine Republica Moldova: potrivit unui sondaj INSCOP, circa 78% sunt de acord ca România să ajute Republica Moldova cu gaze naturale în caz de criză/ urgență. Doar 20% se opun. Susținere pentru exporturile de gaze către Moldova Puțin sub 60% sunt de acord ca România să ajute la nevoie alte țări membre ale UE cu gaze naturale, în timp ce 38,7% se opun. Circa 51% dintre cei chestionați sunt de acord că ăzboiul declanșat de Rusia în Ucraina reprezintă principala cauză a crizei energetice din Europa. Interesant este că doar 47,6% din „gulerele albe” sunt de acord cu această afirmație, arată datele sondajului. Pe de altă parte, 69,7% dintre repondenți identifică drept principala cauză a creșterii prețurilor la energie electrică în România „deciziile greșite luate de autoritățile din România”. Doar 28,2% dau vina pe evoluțiile prețurilor la nivel internațional. Sondajul de opinie la nivel național a fost realizat INSCOP Research la comanda LARICS din cadrul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI). Datele au fost culese în perioada 13 -22 nov 2022, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleatoriu fiind de 1174 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.86%. Românii nu mai au încredere în sectorul energetic privat Pe de altă parte, sondajul arată că, pe fondul crizei energetice, majoritatea românilor are încredere în companiile de stat din energie, nu în cele private. Sondajul arată că: 84,3% din cei chestionați vor revenirea la o piață reglementată de energie, doar 13,3% se opun. 61,3% consideră că statul este un administrator mai bun al activităților din sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate), față de 46,7% în mai 2021. Doar 29,7% cred că companiile private ar fi administratori mai buni, o scădere de peste 17%, față de mai 2021. Peste 67% consideră că, dacă ar avea controlul asupra companiilor din sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate), statul ar oferi servicii mai bune pentru cetățeni. Creșterea este de 15% față de mai 2021. Doar 25,6% mai au încredere în bunele servicii oferite de sectorul privat din energie. Puțin sub 51% dintre cei chestionați au o părere bună despre faptul că, după ce a cumpărat participația de la compania americană Exxon, compania românească de stat Romgaz este acum partener alături de OMV Petrom în proiectul Neptun Deep care vizează exploatarea gazelor de la Marea Neagră. Puțin sub 30% au o părere proastă despre această asociere. Citește și: Exporturile rusești de petrol s-au prăbușit cu peste 50% după declanșarea embargoului UE. În perioada 1-20 decembrie, cădere de 11%

Premieră: România este, azi, exportator net de gaze! Majoritatea ajung în Republica Moldova (analiză Profit)
Eveniment

Premieră: România este, azi, exportator net de gaze! Majoritatea ajung în Republica Moldova (analiză Profit)

România este, azi, exportator net de gaze, cea mai mare parte a volumului exportat ajungând în Republica Moldova, arată datele publice analizate de Profit. De obicei, iarna, cu temperaturile sub zero grade, România era importator net. România este exportator net de gaze „Cel puțin pe timp de iarnă, România este, de regulă, importator net de gaze, consumul curent fiind acoperit din producția internă, extrageri din depozite și importuri. Astăzi, producția autohtonă, de 24,1 milioane mc, și extragerile din depozite, de 22,6 milioane mc, sunt suficiente pentru acoperirea consumului curent, un milion de mc din aceste surse, pe lângă cele 11,4 milioane din importuri, luând calea exportului, în Ungaria și Republica Moldova”, explică Profit. Din datele publicate de Profit reise că România importă 11,4 milioane metri cubi (mc) din Bulgaria. Exporturile se duc spre Moldova - 2,1 milioane mc pe la Ungheni și 4,3 milioane mc pe la Isaccea, via Ucraina - și șase milioane mc spre Ungaria, pe la Csanadpalota. profit estimează însă că gazele care vin din România doar tranzitează Ungaria, de vreme ce această țară are contract cu Gazprom. Gazele care ajung în Moldova aprovizionează partea de vest a țării, în timp ce separatiștii din Transnistria primesc gaze de la Gazprom. Pomparea de gaze către Republica Moldova a început sâmbătă, 3 decembrie, la ora 13.00, prin gazoductul Iași-Ungheni, finalizat în iulie 2020. A fost primul transport de gaze prin această rută alternativă care ar putea să asigure desprinderea Moldovei de gazele rusești. Citește și: Rusia își asumă victoria Argentinei la Campionatul Mondial: meritul ar fi al vaccinului Sputnik V, folosit pe scară largă în această țară

Maia Sandu, după discuțiile cu Aurescu: „Livrările de energie electrică și păcură în această perioadă critică ne-au fost salvatoare”
Politică

Maia Sandu, după discuțiile cu Aurescu: „Livrările de energie electrică și păcură în această perioadă critică ne-au fost salvatoare”

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a mulțumit României pentru sprijinul acordat, după discuțiile cu ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu: „Livrările de energie electrică și păcură în această perioadă critică ne-au fost salvatoare”, a scris ea pe Facebook. Maia Sandu, după discuțiile cu Aurescu „Mi-am exprimat recunoștința pentru răspunsul rapid și necondiționat al României de a ne ajuta să depășim cea mai mare criză energetică din istoria țării. Livrările de energie electrică și păcură în această perioadă critică ne-au fost salvatoare. Am mulțumit și pentru sprijinul bugetar direct de zece milioane de euro, acordat prin Platforma de Sprijin pentru Moldova”, a afirmat ea. Pe de altă parte, șeful statului a făcut un inventar ar viitoarelor chestiuni care ar trebui rezolvate în relația dintre Republica Moldova și România: „Mizăm pe România pentru interconectarea sistemelor electroenergetice” „Ne dorim să pornim cât mai repede construcția podului Ungheni-Ungheni” „Să facem operațional podul Leova-Bumbăta” „Vrem să simplificăm conexiunile rutiere” Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, se află în vizită la Chișinău. Citește și: Rusia își asumă victoria Argentinei la Campionatul Mondial: meritul ar fi al vaccinului Sputnik V, folosit pe scară largă în această țară „Veţi avea în continuare în România acelaşi sprijin puternic, acelaşi efort dedicat pentru ca toate provocările prin care treceţi să fie trecute cu succes”, a afirmat Bogdan Aurescu, într-o conferinţă de presă alături de omologul său din Republica Moldova, Nicu Popescu.

Șeful servicului secret de la Chișinău afirmă că Rusia se pregătește să invadeze Republica Moldova la începutul lui 2023
Eveniment

Șeful servicului secret de la Chișinău afirmă că Rusia se pregătește să invadeze Republica Moldova la începutul lui 2023

Șeful servicului secret de la Chișinău, Alexandru Musteață, afirmă că Rusia se pregătește să invadeze Republica Moldova la începutul lui 2023. Într-un comentariu pentru postul TV Moldova, Musteață a spus că întrebarea nu este dacă Moscova se pregătește să facă acest lucru, ci când. Ulterior, Serviciul de Informații și Securitate a Republicii Moldova (SIS) a precizat că punerea în aplicare a acestor planuri depinde de evoluțiile războiului din Ucraina. Rusia se pregătește să invadeze Republica Moldova „Întrebarea nu este dacă Federaţia Rusă va face o nouă ofensivă spre teritoriul Republicii Moldova, dar când se va întâmpla acest lucru: fie la începutul anului, ianuarie, februarie, fie mai târziu, martie, aprilie. Dar, din informaţia pe care o deţinem noi, Federaţia Rusă intenţionează să meargă mai departe. Având scopul de a crea o joncțiune cu regiunea transnistreană, care este teritoriul Republicii Moldova, şi atunci cu o claritate putem spune că da, ei au intenţia să ajungă aici, să se conecteze. Ce va urma ulterior, intenţiile lor în raport cu Chişinăul, putem discuta, dar asta este un risc real şi foarte înalt”, a spus Musteață, citat de Newsmaker.md. Șeful Serviciului de Informații și Securitate a mai adăugat că cel mai mare depozit de muniţii din Europa, cel de la Cobasna, în regiunea transnistreană, este securizat de ruşi, la capacitate maximă. Una dintre ipoteze este utilizarea acestor muniţii într-o posibilă confruntare militară. Ulterior, SIS a venit cu o precizare: „În contextul declarațiilor dl Alexandru Musteața, director SIS, pentru TVR Moldova referitor la principalele riscuri la adresa securității naționale, în cadrul cărora s-a făcut referire și la analiza mai multor scenarii prin care Federația Rusă ar încerca inclusiv o invazie terestră prin nordul Ucrainei, către Republica Moldova, precizăm că directorul SIS a menționat că obiectivul Federației Ruse de a crea un coridor terestru până în regiunea transnistriană este unul valabil și azi, iar o nouă ofensivă a Federației Ruse spre această direcție ar putea avea loc în 2023. De asemenea, punerea în aplicare a acestora depinde de evoluțiile războiului din Ucraina”. Citește și: Noul șef al serviciului secret din Moldova, SIS, are 34 de ani, a lucrat la Fundația Soros și sugerează că are și cetățenie română

Ce au descoperit vameșii austrieci într-un autocar din Republica Moldova: aproape o jumătate de tonă de alcool. Autocarul avea 20 de pasageri și doi șoferi
Eveniment

Ce au descoperit vameșii austrieci într-un autocar din Republica Moldova: aproape o jumătate de tonă de alcool. Autocarul avea 20 de pasageri și doi șoferi

Ce au descoperit vameșii austrieci într-un autocar din Republica Moldova: aproape o jumătate de tonă de alcool. Potrivit publicației austriece Kroner Zeitung, preluată de Newsmaker Moldova, controlul autocarului a durat circa zece ore. Ce au descoperit vameșii într-un autocar din Moldova În urma acestui control, autoritățile austriece au descoperit în habitaclul autocarului și în zona de bagaje, precum și în cabina de dormit a șoferilor: 270 de kilograme de carne, 7 kilograme de ouă, 63 de kilograme de brânză, 8 de fasole, 66 de kilograme de struguri 50 de kilograme de mere. În plus, autocarul transporta 408 litri de băuturi alcoolice de diferite tipuri, printre care și 100 de litri de țuică, 36 de sticle de spumant și 12 litri de vodcă. Totodată, polițiștii de frontieră din Austria au mai constatat în autocar și prezența a unei mobile de bucătărie, patru ferestre, patru anvelope de iarnă și o saltea de dormit. Citește și: Ministrul Bode, scrisoare dură către omologul din Austria: „Pe minciuni și nedreptate nu se poate construi nimic măreț și durabil”. Bode îl acuză pe Karner de „joc politic nedemn” Bunurile au fost confiscate, iar toate alimentele perisabile au fost distruse. Mobila de bucătărie și băuturile alcoolice, în schimb, au fost returnate șoferilor, dar numai după ce au plătit taxele vamale aferente.

Moldova va avea propria lege Magnitsky, împotriva oligarhilor pro-Kremlin supuși sancțiunilor. Posturile TV care îi promovează pe Șor și Plahotniuc ar putea rămâne fără licență
Eveniment

Moldova va avea propria lege Magnitsky, împotriva oligarhilor pro-Kremlin supuși sancțiunilor. Posturile TV care îi promovează pe Șor și Plahotniuc ar putea rămâne fără licență

Moldova va avea propria lege Magnitsky, împotriva oligarhilor pro-Kremlin supuși sancțiunilor. Ministrul Justiției din Republica Moldova, Sergiu Litvinenko, a prezentat un proiect de lege prin care tuturor celor incluși în lista de sancțiuni Magnitsky sau pe liste similare li se vor îngheța toate bunurile deținute în Moldova. În SUA, legea autorizează guvernul american să sancționeze pe acei oficiali pe care îi consideră că au încălcat drepturile omului, înghețându-le bunurile și interzicându-le să intre în SUA. Inițial, ea viza pedepsirea oficialilor ruși responsabili de moartea contabilului fiscal rus Serghei Magnitski într-o închisoare din Moscova în 2009. Legi similare au mai fost adoptate de statele baltice, Marea Britanie și Canada. Citește și: Antena 3 a turnătorului „Felix” vrea ruperea de UE după eșecul Schengen: fostul pușcăriaș Adrian Năstase cere ieșirea României de pe „pilot automat Bruxelles sau Statele Unite” Moldova va avea propria lege Magnitsky Acum, Moldova transpune legea Magnitski în propria sa variantă. Iată ce va conține această lege, potrivit newsmaker.md: toți cei care vor fi incluși în lista de sancțiuni Magnitsky sau similare li se vor îngheța toate bunurile deținute în Moldova – nu le vor putea vinde, dona sau să le transfere către alte persoane. Gestionarea zilnică va putea fi realizată de către persoane desemnate de către stat. Statul va putea prelua administrarea bunurilor persoanelor incluse în lista sancțiunilor sau persoanelor afiliate acestora; va fi interzisă punerea la dispoziția persoanelor respective a oricăror bunuri, la fel ca și furnizarea unor servicii financiare către aceste persoane: deschiderea unor conturi bancare, transferuri bănești, oferirea creditelor; față de persoanele vizate de sancțiuni internaționale, cetățeni străini au apatrizi, vor putea fi aplicate interdicții privind accesul pe teritoriul R. Moldova și va servi drept temei pentru anularea vizei sau refuzul de acordare pe viitor; posibilitatea retragerea licenței și autorizațiilor companiilor care aparțin sau sunt afiliate peroanelor incluse în lista sancțiuni. Conform proiectului, Consiliul Audiovizualului va putea retrage licența companiilor care aparțin sau sunt afiliate persoanelor vizate de sancțiuni; Consiliului Audiovizualului va fi obligat să retragă licența dacă un post TV promovează imaginea persoanei fizice sau afiliate celor incluse în lista sancțiunilor Doi cetățeni moldoveni sunt sancționați atât de SUA, cât și de Marea Britanie: Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc.

Un influent oficial ucrainean mârâie la Moldova: „Se așteaptă o altfel de reacție, pe care cel puțin eu nu am auzit-o”
Eveniment

Un influent oficial ucrainean mârâie la Moldova: „Se așteaptă o altfel de reacție, pe care cel puțin eu nu am auzit-o”

Un influent oficial ucrainean, Alexei Arestovici, consilier în cadrul administrației președinției ucrainene, mârâie la Republica Moldova, după ce o nouă rachetă rusească a căzut pe teritoriul ei: „Se așteaptă o altfel de reacție, pe care cel puțin eu nu am auzit-o”. Alexei Arestovici este un ofițer de informații ucrainean născut în Georgia, cu grad de locotenent-colonel, blogger, actor, cronicar politic și militar. Presa a speculat că ar putea fi succesorul lui Zelenski la președinția Ucrainei. Un oficial ucrainean mârâie la Moldova „Este rău să fii vecina unei țări în care se desfășoară un război. Însă, dacă totuși s-a întâmplat așa să fie, ar trebui să iei o poziție mai decisivă. Eu am așteptat o declarație mai serioasă din partea Republicii Moldova. Totuși, până la urmă ei știu mai bine ce să facă cu teritoriul lor. Căderea unei rachete este un semn al agresiunii militare. Iar în general, faptul că ei au penetrat spațiul lor aerian este evident că este o agresiune militară. Moldova este deja a treia oară supusă unei agresiuni militare. Se așteaptă o altfel de reacție, pe care cel puțin eu nu am auzit-o”, a declarat Arestovici, în cadrul unei intervenții live, citat de newsmaker.md. Poliția din Republica Moldova a descoperit, luni, o rachetă căzută în vecinătatea orașului Briceni, foarte aproape de granița cu Ucraina și România. Premierul Natalia Gavrilița a spus că noul val de rachete asupra Ucrainei „generează consecințe directe și asupra țării noastre”. Oficialul a declarat că autoritățile depun toate eforturile ca să țină situația sub control și să nu admită riscuri pentru cetățenii Moldovei. Citește și: Cancelarul Austriei, atac direct la primirea României în Schengen: 75.000 de imigranți ilegali au traversat România, Bulgaria și Ungaria fără ca autoritățile de acolo să-i înregistreze

Marea miză a UE la Chișinău este ca la viitoarele alegeri să nu revină pro-ruși la guvernare. Siegfried Mureșan: Nu poate Rusia șantaja și amenința Moldova cât o putem noi, UE, ajuta
Eveniment

Marea miză a UE la Chișinău este ca la viitoarele alegeri să nu revină pro-ruși la guvernare. Siegfried Mureșan: Nu poate Rusia șantaja și amenința Moldova cât o putem noi, UE, ajuta

Cu o majoritate absolută a PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate) și cu Maia Sandu în funcția de președinte, Republica Moldova pare a avea asigurat traseul european cel puțin până în 2025, la următoarele alegeri parlamentare. Dar există vreo garanție că, peste aproape trei ani, moldovenii nu vor vota din nou cu politicieni care-și iau lumină de la Moscova? Europarlamentarul PNL/PPE Siegfried Mureșan a explicat într-un interviu pentru Defapt.ro de ce crede că cetățenii de peste Prut nu vor părăsi orientarea pro-europeană: pentru că moldovenii înțeleg beneficiile apropierii de UE. Guvernul moldovean: oameni curajoși, puternici, competenți "De ce este eficient guvernul de la Chișinău? În primul rând, fiindcă este condus de oameni curajoși, puternici și competenți. Să nu uităm că Partidul Acțiune și Solidaritate, fondat de Maia Sandu în anii 2015-2016, a fost fondat de câțiva tineri fără resurse, dar cu convingeri și care au investit ani de zile de muncă până au înregistrat victorii. Au înființat partidul în 2015. În anul 2016, Maia Sandu a candidat la alegerile prezidențiale pe care le-a pierdut la diferență mică. În anul 2019, partidul a înregistrat un scor bun la alegerile parlamentare, Maia Sandu a ajuns pentru șase luni de zile prim-ministru dar a fost înlăturată de președintele pro-rus Dodon. Deci, consecvenți, cu răbdare, au reușit să elibereze Republica Moldova atât de un regim oligarhic care, practic, acaparase instituțiile statului, cât și de politicianul pro-rus care a ocupat timp de patru ani poziția de președinte al Republicii Moldova. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Siegfried Mureșan: Întâlnirea lui Ciolacu cu pro-rusul Ceban a fost o greșeală. Moldova poate fi ajutată numai sprijinind actuala putere de la Chișinău Lucrurile acestea simple, voință, consecvență, perseverență, competență, dorința de a face ceea ce trebuie făcut, de a gândi cu mintea liberă, astea-s lucrurile pe care le simt, nu vreau să sune a vorbe mari sau să sune subiectiv, dar realmente așa a fost." PAS, majoritate parlamentară absolută "Aud din anul 2015, 2016 că maia Sandu ar fi mică, firavă, că are un partid, dar nu are structuri în teritoriu, că nu poate câștiga, că Republica Moldova are nevoie de stabilitate, că doar oligarhii pot acorda stabilitate, am auzit aceste scenarii. Și Maia Sandu a reușit să câștige alegeri prezidențiale, să declanșeze alegerile parlamentare anticipate pe care le-a promis, pe care partidul fondat de ea le-a câștigat obținând o majoritate absolută în parlament. Nu există în momentul de față, în interiorul UE, decât un singur partid care să aibă majoritate absolută în parlamentul național, în Grecia. Deci este o victorie clară, categorică, nu am avut nici noi, în România, în ultima perioadă, un partid care să se bucure de atâta încredere la un moment dat. E clar că a fost o situație excepțională, unică, datorată faptului că oamenii au pierdut cu totul încrederea în partidele politice care nu au avut curajul să-și asume un curent de modernizare, de reformare, un curent pro-european. Partide care spuneau , partide cu un limbaj dublu. Oamenii au pierdut încrederea în ei. În plus, a existat o așteptare clară privind combaterea corupției, mulți oameni din Republica Moldova au spus . Deci, conjunctura a fost favorabilă, dar a fost unică." "Să fructificăm această oportunitate" "Sondajele de opinie arată următorul lucru: sigur, un partid aflat la guvernare în perioada actuală se uzează, trăim vremuri dificile. Sunt convins că, dacă în Republica Moldova ar avea loc alegeri acum, ar câștiga tot PAS, partid pro-european. Nu știu dacă ar mai obține majoritatea absolută. Dar ce este acum important: ca pe actuala configurație politică să reușim să facem cât mai multe reforme parlamentare până la alegerile parlamentare din 2025; înainte să ne gândim iarăși la drobul de sare, la ce e rău ș.a.m.d., trebuie să fructificăm această oportunitate: Republica Moldova dorește să se apropie de UE, UE dorește să ajute Republica Moldova și la Chișinău este o majoritate clară, stabilă, care poate implementa reformele necesare. Ca atare, înainte de a ne gândi la ce va fi poimâine, trebuie să ajutăm cât de mult acum și, după aceea, înainte de viitoarele alegeri, trebuie să ajutăm, evident, forțele pro-europene, reformatoare. Dacă nu va fi un guvern format dintr-un singur partid și va fi o coaliție de partide nu e nici un capăt de țară." Moldovenii înțeleg beneficiile apropierii de UE "Oamenii în Republica Moldova înțeleg care sunt beneficiile apropierii de UE. Sprijinul populației din Republica Moldova pentru apropierea de UE este acum mai mare decât oricând. Ca atare, nu cred că, la următoarele alegeri, oamenii vor vota partide pro-ruse, oamenii au înțeles că ceea ce UE oferă este exact opusul a ceea ce Rusia oferă. Rusia vrea ca oamenii să fie săraci, controlați, șantajabili, manipulabili. Federația Rusă bombardează zone rezidențiale în Ucraina, bombardează populație civilă. Federația Rusă bombardează infrastructură critică în Ucraina în perioada actuală tocmai pentru a ține oameni, civili în frig, în întuneric, fără apă. În tot acest timp, UE ajută Republica Moldova, am furnizat sprijin de la începutul crizei energetice. Din punct de vedere financiar, vreau ca oamenii să știe că UE va ajuta Republica Moldova oricât timp este nevoie și cu orice sume de bani este nevoie și nu poate Federația Rusă șantaja și amenința Republica Moldova atât de mult cât o putem noi ajuta, blocul european. Citește și: Cum a reușit Republica Moldova în doar șase luni să implementeze reforme cerute de UE esențiale pentru începerea negocierilor de aderare Sprijinul european, diferența dintre modul de viață european, bazat pe instituții puternice, independente, pe libertate de decizie, de mișcare a tuturor cetățenilor este ceea ce simt că vor cetățenii Republicii Moldova și nu modelul oferit de Federația Rusă. Ca atare, sunt convins că oamenii în Republica Moldova nu vor vota la următoarele alegeri partide pro-ruse, cred că vor vota partide pro-europene și cred că parcursul european al Republicii Moldova va continua. Viteza sa va depinde întotdeauna de viteza autorităților de la Chișinău. Eu, evident, îmi doresc un proces de aderare cât mai rapid."

Cum a reușit Republica Moldova în doar șase luni, cu război la graniță, să implementeze reforme cerute de UE esențiale pentru începerea negocierilor de aderare
Politică

Cum a reușit Republica Moldova în doar șase luni, cu război la graniță, să implementeze reforme cerute de UE esențiale pentru începerea negocierilor de aderare

Până de curând, Republica Moldova părea prinsă ca o gâză în insectarul Moscovei, fără nici o șansă de scăpare: dependentă complet, din punct de vedere energetic, de Gazprom, săracă, cu conducere pro-rusă și o populație din ce în ce mai dezamăgită. Azi, Republica Moldova a depășit prima fază a lungului proces de aderare la UE, după numai șase luni. Un rol esențial în acest succes l-a avut europarlamentarul PNL/PPE Siegfried Mureșan, care a explicat într-un interviu pentru Defapt.ro care sunt mizele, dar și ce pași concreți au fost urmați deja și de ce Moldova, mai credibilă azi decât oricând. Pasaje relevante din interviul cu Siegfried Mureșan, în paragrafele care urmează. Nouă recomandări de reforme "În luna iunie, CE a acordat Moldovei statutul de stat candidat la aderarea la UE. A fost o decizie majoră și știm acum foarte clar că Republica Moldova are perspectivă europeană. Ceea ce cetățenii Republicii Moldova așteaptă de ani de zile a devenit acum o certitudine: știm că UE este dispusă să accepte Republica Moldova în rândurile sale, știm că într-o zi Republica Moldova va deveni stat membru al UE. Este începutul procesului, nu este sfârșitul. Ce avem de făcut acum? Citește și: VIDEO EXCLUSIV Siegfried Mureșan: Întâlnirea lui Ciolacu cu pro-rusul Ceban a fost o greșeală. Moldova poate fi ajutată numai sprijinind actuala putere de la Chișinău În primul, CE a transmis Republicii Moldova nouă recomandări de reforme pe care trebuie să le îndeplinească drept prim pas. Sunt, în principal, reforme legate de justiție, de statul de drept, lucruri pe care și noi, în trecut, a trebuit să le facem în România. În Republica Moldova, statul de drept nu a funcționat în trecut, judecătorii și procurorii nu au fost independenți, corupția la nivel înalt nu a fost anchetată (ne aducem aminte, în anul 2014 a existat o fraudă bancară de un miliard de dolari, mai mult de 10% din PIB-ul Republicii Moldova, o sumă foarte mare pentru o țară atât de mică; până astăzi, nu a fost nimeni tras la răspundere, prejudiciul nu este recuperat și oamenii în Republica Moldova așteaptă, pe bună dreptate, soluționarea acestor cazuri)." Ritm accelerat al reformelor "Când am fost în urmă cu trei săptămâni la Chișinău, toți membrii delegației PE, din mai multe state, au fost surprinși de ritmul accelerat al reformelor, în special în justiție, în ciuda dificultăților pe care Republica Moldova le are. Fiindcă și ei au, ca noi, facturi mari la electricitate, la gaze, câteodată e pană de curent, de apă, în funcție și de bombardamentele din Ucraina, sunt afectați. În ciuda acestor dificultăți, guvernul implementează rapid, pas cu pas, toate aceste reforme. Au, de exemplu, o comisie internațională, formată din experți, judecători, care evaluează toate candidaturile pentru poziții de conducere în sistemul judecătoresc. Au un procuror nou anticorupție care este cetățean al Republicii Moldova cu experiență îndelungată în SUA, procuror federal în California, o doamnă foarte bine pregătită. Ca atare, CE trebuie să spună Republicii Moldova care este următorul pas." Rezoluția decisivă din PE "Ce am făcut noi, PE? La începutul lunii noiembrie, sub conducerea mea, Comitetul Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova (unde se întâlnesc colegi europarlamentari și colegi parlamentari din Parlamentul Republicii Moldova) am cerut CE evaluarea imediată a progreselor înregistrate de Republica Moldova, imediat după implementarea acestor nouă reforme, și imediat după aceea, începerea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova. Acest document este important, deoarece în luna aprilie a acestui an, în ședința anterioară a acestui Comitet Parlamentar de Asociere, am solicitat acordarea statutului de stat candidat pentru aderarea la UE a Republicii Moldova. A fost primul document al unei instituții europene în care s-a propus acest lucru. Încurajat fiind eu atunci, în luna aprilie, după ce am văzut că propunerea pe care am făcut-o a fost susținută de europarlamentari din toate grupurile politice, din toate statele membre, am propus în PE o rezoluție ce să fie adoptată în plenul PE de către toți europarlamentarii, în care să cerem exact acest lucru: acordarea statutului de stat candidat. Rezoluția a fost adoptată în plenul PE cu peste 400 de voturi , mai puțin de o sută de voturi și a constituit un semnal extrem, extrem de important: la acel moment, în Consiliul UE erau multe țări europene care încă aveau rețineri, care spuneau . Am reușit, arătând opiniei publice, arătând guvernelor, că, iată, există sprijin mare în PE, am reușit si cu sprijinul CE să generăm acea decizie pozitivă a tuturor guvernelor de la Consiliul European în luna iunie." UE are nevoie de vecini stabili "Pe scurt, Republica Moldova este stat candidat, implementează reforme, trebuie făcuți următorii pași, vrem ca CE să evalueze situația după aceste reforme cât mai rapid, să înceapă negocierile de aderare la UE în cursul anului următor. De la începutul războiului în Ucraina, de la începutul invaziei ilegale și ilegitime a forțelor armate ruse în Ucraina, lumea în UE înțelege în sfârșit că nu putem trăi în siguranță, în securitate, în interiorul granițelor UE dacă nu suntem înconjurați în vecinătatea noastră imediată de state care sunt sigure, stabile. Lumea înțelege în sfârșit că siguranța noastră în UE depinde de stabilitatea Ucrainei, depinde de stabilitatea Republicii Moldova. Și UE înțelege că așa cum Ucraina este importantă pentru noi toți, și Republica Moldova este importantă pentru noi toți. Ne-ar fi tuturor mai rău dacă, în plus față de dictatorul Lukașenko în Belarus, Putin ar avea un aliat pro-rus la Chișinău. Inclusiv Ucrainei i-ar fi mai rău dacă la vest de Ucraina ar fi un regim pro-rus. De aceea, UE este dispusă să ajute Republica Moldova." Moldova, mai credibilă azi decât oricând "Am reușit să facem anul acesta între Republica Moldova și UE foarte multe lucruri în timp record. Republica Moldova a depus pe 3 martie cererea de aderare la UE, CE a trimis autorităților de la Chișinău un chestionar amplu, așa este procedura, cu o serie de întrebări, pentru a evalua cât e de pregătită Republica Moldova să primească acest statut. În doar câteva săptămâni, între martie și mai, autoritățile de la Chișinău s-au mobilizat, au trimis răspunsurile la aceste multe întrebări, CE s-a mobilizat, de asemenea, a evaluat situația din Republica Moldova, totul în câteva săptămâni. Și, la finalul lunii iunie, cu sprijin politic, Republica Moldova a primit statutul de stat candidat. UE vede că Republica Moldova este condusă în momentul de față de o președintă, o doamnă prim-ministru, un guvern, totul pro-european. Un guvern care se sprijină pe o majoritate clară, transparentă, rezultată ca urmare a unor alegeri democratice, respectând toate standardele europene și internaționale. Ca atare, UE înțelege că dorinței Republicii Moldova de a se apropia de UE nu-i poate răspunde decât întinzând mâna și ajutând Republica Moldova. Ce mă face să cred că sprijinul pe care eu îl acord din PE Republicii Moldova va fi dublat de sprijin din partea CE: răspunsul este tocmai faptul că Republica Moldova este astăzi mai credibilă decât oricând pe plan internațional, datorită dorinței sale de modernizare, reformare și datorită alegerii pro-europene. Sunt, de asemenea, convins că UE va ajuta fiindcă a înțeles că Republica Moldova este importantă și fiindcă Republica Moldova însăși dorește apropierea de UE și se vede clar că are nevoie de ajutor. Chiar în ultimele săptămâni, de altfel, UE a oferit un sprijin consistent, inclusiv financiar, Republicii Moldova pentru depășirea situației din domeniul energetic."

România a început exportul de gaze către Republica Moldova. „Malul drept” al Moldovei, complet independent de livrările Gazprom
Eveniment

România a început exportul de gaze către Republica Moldova. „Malul drept” al Moldovei, complet independent de livrările Gazprom

România a început azi, 3 decembrie, exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iaşi-Ungheni. Lucrările la acest gazoiduct au început în august 2013, fiind finalizat în 2014. România a început exportul de gaze către Republica Moldova „Astăzi, la ora 13:00, a început transportul de gaze pe direcţia România – Republica Moldova. Sunt nominalizaţi 1.023.266 de metri cubi. Compresorul funcţionează normal”, au precizat oficialii companiei transportatoare de gaze, citați de Rador. Potrivit acestora, este pentru prima dată când se transportă gaze din România în Republica Moldova prin conducta Iaşi-Ungheni. Un deputat PAS, Radu Marian, a salutat acest moment: „Pentru prima dată în istoria țării, malul drept al Republicii Moldova nu mai folosește gaze naturale de la Gazprom. Că să fie foarte clar, malul drept nu va plăti niciun leu pentru gazul livrat in regiunea transnistreană. Tot azi, am început să importăm gaze naturale prin conducta Iași-Ungheni!”. Pe 22 noiembrie, oficialii de la Chișinău au precizat că Gazprom va reduce din 1 decembrie cu 56,5% livrările de gaze naturale către Republica Moldova, acuzând că numai o parte din volumul de gaze pe care-l livrează acestei țări prin conductele care traversează Ucraina ajunge efectiv în Republica Moldova. Ieri, pentru a testa cum funcționează în revers interconectorul Grecia-Bulgaria, via România, SA Energocom din Republica Moldova a importat primele cantități de gaze naturale din zona Mediteraneană. Această testare are ca scop diversificarea surselor de achiziționare a gazelor naturale și asigurarea securității energetice a Republicii Moldova. Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială Astfel, au fost importate 4,3 milioane metri cubi de gaze prin interconectorul Grecia-Bulgaria, via România, fiind transportate până în Ucraina. În trecut, coridorul transbalcanic a funcționat doar dinspre nord spre sud, acum fiind realizată o premieră de transport în sens invers, cu gaze care nu sunt rusești.

De ce este supărat George Simion pe moldovenii din stânga Prutului: ce scor catastrofal a obținut AUR la alegerile din vara lui 2021, din Republica Moldova
Politică

De ce este supărat George Simion pe moldovenii din stânga Prutului: ce scor catastrofal a obținut AUR la alegerile din vara lui 2021, din Republica Moldova

De ce este supărat George Simion pe moldovenii din stânga Prutului și vrea să-i lase fără finanțare din România: partidul său, AUR, a obținut un scor catastrofal la alegerile parlamentare din iulie 2021, din Republica Moldova. Însă campania electorală a AUR în Republica Moldova a fost marcată de acțiuni extrem de agresive și minciuni care au ajutat doar tabăra pro-rusă. Dezastrul de acum 15 luni ar putea explica de ce George Simion cerea, vineri: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu Guvernul de la Chişinău”. În plus, în iunie 2022, George Simion nu a fost lăsat să intre în Republica Moldova. Liderul AUR a încercat să intre, deși știe că are interdicție până în 2023 Ce scor catastrofal a obținut AUR la alegerile din Moldova La alegerile din 11 iulie 2021, AUR a beneficiat de doar 7.216 voturi, respectiv 0,49% din totalul alegătorilor prezenți la urne. PAS a câștigat cu 52,8% din totalul voturilor valabil exprimate. Astfel, partidul Maiei Sandu a obţinut 774.754 voturi din totalul celor 1.467.205 valabil exprimate. PAS a depăşit categoric principala formaţiune politică de stânga, Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS), care a fost votat de doar 27,17% din electorat, respectiv 398.678 alegători. Datele Comisiei Electorale Centrale arată că Partidul Politic "Şor" (PPŞ) a beneficiat de susţinerea a 5,74% dintre alegători (84.185 voturi). În campanie, reprezentantul AUR Moldova, Vlad Bilețchi, a înregistrat la punctul de trecere a frontierei de la Leușeni un clip în care afirma că România a introdus regimul de vize pentru cetățenii Republicii Moldova. Afirmația sa era complet falsă. Citește și: George Simion cere imperativ: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu Guvernul de la Chişinău”. El solicită și tăierea finanțării pentru refugiații ucraineni Publicația Podul scria, în 2021, că AUR Moldova are legături cu un fugar celebru: „Potrivit surselor Podul.ro, AUR Moldova este finanțată în prezent și de infractorul de notorietate internațională Veaceslav Platon. De altfel, pe lângă legăturile pe care interlopul le are și cu alte personaje AUR-iste, a se remarca și faptul că nu există nicio deosebire între atacurile furibunde ale AUR împotriva PAS și a Maiei Sandu și atacurile permanente lansate de Veaceslav Platon. Mai mult chiar, AUR Moldova jubilează că interlopul a depus o plângere penală în România împotriva Maiei Sandu”. Fostul director al Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chișinău și actualul deputat în Parlamentul de la București din partea Alianței pentru Unirea Românilor, Boris Volosatîi, a fost ales în septembrie noul președinte al AUR Moldova.

Republica Moldova se pregătește de un nou blackout. Deficitul de energie pentru marți, 29 noiembrie: 74%
Eveniment

Republica Moldova se pregătește de un nou blackout. Deficitul de energie pentru marți, 29 noiembrie: 74%

Republica Moldova se pregătește de un nou blackout: vicepremierul Andrei Spînu a cerut populației să se pregătească pentru un astfel de eveniment. Spînu a spus că acest blackout ar putea fi cauzat de bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Moldova se pregătește de un nou blackout Însă Moldelectrica a transmis că pentru ziua de marţi nu a fost contractată întreaga cantitate prognozată a consumului de energie electrică în republică, anticipând un deficit de circa 74%. „Stimați cetățeni, azi și mâine (29-30 noiembrie), din cauza posibililor atacuri masive cu rachete ale Rusiei asupra Ucrainei există riscul de deconectări de la energia electrică în toată țara. În caz de o astfel de situație, toate serviciile statului sunt pregătite să intervină și să restabilească livrarea de energie electrică în termeni restrânși. Rog să fim precauți și pregătiți. Vă mulțumesc”, a scris Andrei Spînu pe Facebook. Presa din Moldova recomandă populației să țină telefoanele încărcate, să pregătească lumânări și să evite lifturile. Într-o intervenţie televizată luni seara, ministrul Andrei Spînu a explicat că "s-a produs o creştere semnificativă a preţului la energia electrică pe pieţele europene, inclusiv în România". Prețul la energie a explodat din nou "Vom vedea care este preţul. Permanent am spus că în cazul energiei de avarie, din păcate, nu putem şti din timp care este preţul. Energocom cumpără pe bursa română a electricităţii în fiecare zi. Astăzi (luni), am avut un fenomen care încă nu este clar, am avut o creştere semnificativă a preţului la energia electrică pe pieţele europene, inclusiv în România. Practic am avut creşteri de 30-40%", a afirmat ministrul moldovean, citat de Deschide.md. Furnizorul "Energocom a licitat pe această bursă un preţ mai mic, dar, din păcate, nu a putut să cumpere energia electrică pentru toată ziua şi pentru toate orele pentru care a licitat. În acest sens, Moldelectrica a solicitat energie de avarie de la Transelectrica", operatorul de transport şi de sistem din România, a arătat vicepremierul moldovean. Întrebat referitor la preţul pentru energia electrică de avarie, Andrei Spînu a spus că acesta variază între 200-300 de euro MW, în funcţie de zi şi oră. Totodată, vicepremierul a spus că autorităţile moldovene continuă discuţiile cu Tiraspolul pentru reluarea livrărilor de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan. El a indicat că marţi va mai avea loc o întâlnire la care se va discuta despre planurile pentru luna decembrie.

Surpriză la Chișinău: Dodon condamnă războiul pornit de Rusia și mulțumește României pentru curentul livrat Moldovei
Politică

Surpriză la Chișinău: Dodon condamnă războiul pornit de Rusia și mulțumește României pentru curentul livrat Moldovei

Fostul președinte Igor Dodon condamnă războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei și mulțumește României pentru curentul livrat Moldovei, relatează publika.md. Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon primea un salariu lunar de 45.000 de dolari pe lună de la Moscova, arăta, la 31 octombrie, Washington Post. Acest ziar scrie că a obținut de la serviciul ucrainean de securitate documente ale FSB – servicul rusesc de securitate internă – care arată cum încearcă Moscova să manipuleze state din Estul Europei. După ce Dodon a demisionat din Partidul Socialist, a fost numit președinte al consiliului de afaceri moldo-rus, o organizație înființată de Delovaya Rossiya, legată de Kremlin. Salariul lunar al lui Dodon, plătit de consiliul de afaceri, era de 29.016 USD, plus un bonus lunar de 14.508 USD, arată documentele. Citește și: Curtea de Conturi, cuibușorul PSD: penali și suspecți conduși de un subofițer de miliție din echipa Dragnea. PSD a schimbat legea pentru ca Bădălău să ajungă în această instituție Dodon condamnă războiul pornit de Rusia „Este foarte tragic pentru noi, din cauza la aceste bombardamente ale Federației Ruse spre Ucraina noi am rămas fără energie electrică şi eu cred că asta este foarte grav”, a spus, azi, Igor Dodon. Fiind întrebat de jurnaliști dacă condamnă acțiunile Rusiei, fostul președinte al Republicii Moldova a oferit un răspuns afirmativ. „Evident. Noi am rămas fără lumină, și Dumneavoastră, și eu acasă la mine. La Buiucani mai repede s-a aprins, dar în unele regiuni a durat și 24 de ore. Închipuiți-vă, ce poate fi la iarnă, când în plină iarnă ar putea să se stingă lumina pe o sutcă… Ce fac oamenii?”, a întrebat retoric Igor Dodon. Totodată, fostul șef al statului este de părere că ar fi oportun să fie căutată o soluție tehnică, iar în context a exprimat recunoștință României pentru curentul livrat țării noastre. „Trebuie de găsit o soluţie tehnică, dacă procurăm energie electrică de la români, iar pentru asta trebuie să le spunem mulțumesc, chiar dacă e mai scump. Trebuie să vedem tehnic cum să nu fim afectați, malul drept Nistrului, măcar”, a menționat Igor Dodon. Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon a fost trimis în judecată sub acuzațiile de corupere pasivă și finanțarea ilegală a partidului din partea unei organizații criminale, în dosarul „Kuliok (Sacoșa)”. Conform procurorilor, Dodon ar fi cerut și primit de la miliardarii Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov până la un milion de dolari, pentru a-i scăpa, printre altele, de răspunderea penală în Rusia.

Sondaj comandat de Academia Română în Moldova: procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim. Popularitatea lui Putin, uriașă, peste Zelenski. Aderarea la NATO - nepopulară
Eveniment

Sondaj comandat de Academia Română în Moldova: procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim. Popularitatea lui Putin, uriașă, peste Zelenski. Aderarea la NATO - nepopulară

Sondaj comandat de Academia Română, prin Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI), în Republica Moldova: procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim, potrivit datelor colectate din 2010 până acum. Procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim Astfel, procentul cetățenilor moldoveni care vor unirea cu România a ajuns la 42,5%, față de 39,7% în octombrie 2022 și 34,7%, în mai 2022. În noiembrie 2010 era de doar 3%, iar în decembrie 2019 ajunsese la 30%. Totuși, 57,5% dintre respondenți sunt împotriva unirii. Pe de altă parte, doar 22,4% din cei chestionați ar dori aderarea la NATO, respectiv 29,1% dintre cei cu opțiune de vot. Puțin peste 70% sunt contra aderării la această structură militară. În ceea ce privește încrederea în liderii politici străni, Klaus Iohannis este pe primul loc. Însă, cu o cotă de încredere de 35,2%, Vladimir Putin este la doar 0,2% în urma președintelui României - practic, diferența este în marja de eroare. În Volodimir Zelenski au încredere 30,9% din cei chestionați. Potrivit sondajului, cetățenii din R.Moldova au cea mai mare încredere în Igor Dodon și Ion Ceban, actuala președintă Maia Sandu situându-se pe locul trei. Totuși, PAS, partidul Maiei Sandu, ar ieși pe primul loc la parlamentare, cu 23%, urmat de PSRM și Partidul Șor. Sondajul a fost realizat în perioada 16-23 noiembrie 2022, pe un eșantion de 1.015 respondenți cu vârsta de peste 18 ani (dintre care 55% au răspuns telefonic) și are o marjă de eroare de 3%. Barometrului socio-politic al Republicii Moldova, ediția a treia, lansat la Casa Oamenilor de Știință din Chișinău, a fost comandat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul, Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI) al Academiei Române și Fundația pentru Libertate Friedrich Naumann for Freedom. Citește și: VIDEO Preotul Calistrat ar fi agresat și un călugăr, acesta a depus deja plângere la Mitropolie

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră