vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: moldova

258 articole
Eveniment

Moscova ar putea folosi luptătorii ceceni

Un înalt oficial ucrainean, Alexei Danilov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, susține că Moscova ar putea folosi luptătorii ceceni pentru o lovitură de stat în Republica Moldova. Afirmațiile sale vin la trei zile după ce președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că Ucraina a „interceptat un plan al serviciilor secrete ruse pentru distrugerea Republicii Moldova”. Moscova ar putea folosi luptătorii ceceni Afirmațiile lui Danilov apar publicația ucraineană Obozrevateli, care, la rândul ei preia un post de televiziune. Alexei Danilov Foto: Twitter „În Moldova acum se schimbă conducerea țării, blocul de putere este întărit la maximum. Serviciul nostru de spionaj a avertizat Chișinăul că Federația Rusă, în timpul apropiat, dorește să efectueze acolo o așa-zisă lovitură de stat”, a spus Danilov. El a susținut că acești ceceni se află acum în Turcia, în calitate de „salvatori” implicați în sprijinirea celor afectați de cutremur. „Urmărim această situație foarte atent pentru ca acești «salvatori» să nu ajungă la Chișinău. Le știm numele, prenumele și patronimele”, a susținut Danilov. Foto: Twitter „Am interceptat un plan al serviciilor secrete ruse pentru distrugerea Republicii Moldova. Documentul arată cine, când și cum va distruge democrația Republicii Moldova și va prelua controlul asupra Republicii Moldova. Când am primit documentul și am înțeles de unde vine am avertizat imediat Republica Moldova.Nu știm însă dacă Moscova a dat într-adevăr ordin să fie urmat acest plan, dar noi l-am interceptat, l-am recunoscut și ne-am dat seama că au încercat să implementeze un plan asemănător Ucrainei”, a declarat președintele Zelenski acum câteva zile, în plenul Parlamentului European. Citește și: VIDEO Mesajele conspiraționiste ale lui Șoșoacă, traduse în engleză și mediatizate pe rețele sociale. Sputnik preia atacul împotriva Maiei Sandu, care ar vrea să aducă Moldova în NATO La scurt timp de la declarațiile făcute de președintele ucrainean, Serviciul de Informații și Securitate din Republica Moldova a confirmat că a recepționat aceste informații.

Moscova ar putea folosi luptătorii ceceni pentru o lovitură de stat în Moldova Foto: Facebook
Cine este Dorin Recean, propus pentru postul de premier Foto: Facebook
Politică

Cine este Dorin Recean, propus postul de premier

Cine este Dorin Recean, propus pentru postul de premier al Republicii Moldova: a fost coleg cu Maia Sandu în guvernul Filat, unde el conducea Internele, iar ea - Educația. În februarie 2022, Maia Sandu l-a adus din mediul privat, unde lucra, și l-a numit secretar al Consiliului Suprem de Securitate. Însă Recean nu are conexiuni politice, nedeținând vreo funcție în vreun partid. Cine este Dorin Recean, propus pentru postul de premier Recean a fost primul civil care a condus ministerul de Interne din Republica Moldova. Are 48 de ani și a absolvit Academia de Științe Economice din Moldova, fiind licențiat în drept în managementul afacerilor internaționale. În 2010, a fost numit în funcția de viceministru al Tehnologiei Informațiilor și Comunicațiilor, fiind responsabil de implementarea pașapoartelor biometrice, ca parte a planului de liberalizare al regimului de vize între Republica Moldova și Uniunea Europeană. În iulie 2012, a fost numit ministru de interne în guvernul condus de Vlad Filat. La 31 mai 2013, după căderea guvernului Filat, Dorin Recean a rămas ministru de interne și în noul guvern condus de Iurie Leancă. Viitorul premier nu este sărac După alegerile din noiembrie 2014, Recean s-a retras din politică și și-a deschis o afacere. Citește și: Zelenski, în Parlamentul European, spune că Ucraina a interceptat planurile serviciilor secrete rusești de a distruge Republica Moldova. Servicul secret de la Chișinău confirmă „Potrivit celei mai recent declarații de avere a lui Dorin Recean, publicată pe site-ul Autorității Naționale pentru Integritate (ANI), Recean a obținut pe parcursul anului 2021 venituri în mărime de peste 25 mii euro, circa 15 mii dolari și 26 mii de lei. De asemenea, acesta a obținut 400 000 lei din vânzarea unui automobil marca BMW X3 și dividende de peste 700 mii lei de la U.S. Food Network S.R.L Soția sa a beneficiat de un salariu în mărime de peste 4,8 mln lei, fiind angajată a MoldovaAgroindbank. Soții Recean dețin trei terenuri: unul agricol și două intravilane, estimate la valoarea de piață la: 5000 euro, 400 mii lei și 60 mii lei. De asemenea, familia Recean deține o casă de peste 270 m2, estimată la 4,5 mln lei, dobândită în anul 1996; o vilă de 97 m2, estimată la 55 mii euro și o proprietate de 16 m2, estimată la 65 mii lei”, arată newsmaker.md. El este căsătorit și are doi copii.

Rachetele rusești, foarte aproape de România (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Rachetele rusești, foarte aproape de România

Rachetele rusești, foarte aproape de România. Valerii Zalujnîi, șeful armatei ucrainene, a transmis că două rachete rusești de croazieră au trecut prin spațiul aerian al României și Republicii Moldova. Ministerul Apărării Naționale al României a anunțat că informația nu se confirmă. Însă autoritățile din Republica Moldova au confirmat că o rachetă rusească a tranzitat spațiul aerian cu direcția Ucraina. Racheta a fost lansată de pe o navă militară rusească din Marea Neagră, din apropierea Peninsulei Crimeea, spre Ucraina. Rachetele rusești, foarte aproape de România Generalul Valerii Zalujnîi, șeful armatei ucrinene, a anunțat pe Twitter că "astăzi, 10 februarie, la ora 10:18, două rachete de croazieră rusești Kalibr au trecut frontiera de stat a Ucrainei cu Republica Moldova. La ora 10:33 a.m., aceste rachete au traversat spațiul aerian al României. După aceea, rachetele au intrat din nou în spațiul aerian al Ucrainei la punctul de trecere a frontierei celor trei state". Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene din Ucraina, Yuri Ignat, a menționat că Forțele Aeriene ar fi putut să doboare cele două rachete rusești, dar nu au vrut să pună în pericol populația unui stat străin. El a mai menționat că nu este prima dată când Rusia încalcă spațiul aerian al țărilor străine, în special al Republicii Molvoda. MApN: "Informațiile nu se confirmă" Ministerul Apărării Naționale din România a transmis oficial că informațiile făcute publice de generalul Valerii Zalujnîi nu se confirmă. „Sistemul de supraveghere aeriană al Forțelor Aeriene Române a detectat vineri, 10 februarie, o țintă aeriană lansată din Marea Neagră de pe o navă a Federației Ruse, din apropierea Peninsulei Crimeea, cel mai probabil o rachetă de croazieră, care a evoluat în spațiul aerian al Ucrainei, Republicii Moldova și a reintrat în spațiul aerian ucrainean fără să intersecteze, în niciun moment, spațiul aerian al României”, a anunțat Ministerul Apărării. Cel mai apropiat punct al traiectoriei țintei de spațiul aerian al României a fost înregistrat de sistemele radar la aproximativ 35 kilometri nord-est de granița Românei. Două MiG-uri, redirecționate „Autoritățile române au aplicat toate procedurile standard de la momentul detectării lansării țintei și până la clarificarea completă a acestei situații. În plus, la ora 10.38, două aeronave MiG-21 LanceR ale Forțelor Aeriene Române din serviciul de luptă Poliție Aeriană sub comandă NATO, care se aflau în acea perioadă într-un zbor de exercițiu, au fost redirecționate către zona de Nord a României pentru a suplimenta opțiunile de reacție”, a mai transmis MApN. După aproximativ două minute situația a fost clarificată, iar cele două aeronave și-au reluat misiunea inițială. Ministerul Apărării Naționale susține că Forțele Aeriene Române monitorizează permanent, în cooperare cu forțele Aliate, spațiul aerian național și zona din proximitate. O rachetă rusească o survolat Moldova Ministerul Apărării al Republicii Moldova a confirmat că o rachetă rusească a traversat spațiul aerian spre Ucraina. Citește și: Pentagonul cere bani pentru operațiuni ultrasecrete, ale forțelor speciale, în Ucraina. Vor fi angajați cetățeni ucraineni, susține Washington Post „Structurile responsabile din cadrul instituției au detectat, la ora 10:18, o rachetă, care a traversat spațiul aerian al Republicii Moldova, deasupra localității Mocra din regiunea transnistreană și, ulterior, deasupra localității Cosauți din raionul Soroca, cu direcția spre Ucraina. Menționăm că Ministerul Apărării, în colaborare cu structurile responsabile din țară, monitorizează atent situația în regiune, și condamnă ferm violarea spațiului aerian al Republicii Moldova”, a transmis Ministerul Apărării din Moldova.

Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavriliță, a demsionat Foto: Facebook
Eveniment

Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavriliță, a demisionat

Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavriliță, a demisionat. „După un an și jumătate în funcție a venit timpul să-mi anunț demisia”, a declarat Gavrilița. Succesorul ei ar putea fi Dorin Recean, consilier prezidențial pe probleme de securitate. Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavriliță, a demisionat „Echipa cu care am lucrat la Guvern a fost o echipă cu expertiză în domeniul de dezvoltare economică. Acum prioritatea este securitatea. În acest timp am guvernat în regim de criză continuă. Ne-am asigura că fiecare familii are acces la compensații, am reușit să facem primele achiziții de gaze din surse alternative. Am menținut stabilitatea, calmul și pacea în R. Moldova. Am știut să păstrăm calmul în regiunea transnistreană. Am dus dialog cu partenerii externi, am gestionat criza refugiaților. În pofida acestor provocări am implementat planul de reforme asumat în perioada electorală. Drumuri și poduri au fost date în exploatare în acest an. Am făcut pași hotărâți pe domeniul independenței energetice. Cel mai important - am reușit să obținem statutul de țară candidat în UE”, a declarat fostul premier, când și-a anunțat demisia. Dorin Recean, secretarul Consiliului Suprem de Securitate ar urma să fie candidatul propus de șefa statului Maia Sandu pentru a ocupa funcția de prim-ministru, după demisia Guvernului Gavrilița, afirmă surse ale Ziarului de Gardă. Dorin Recean Candidatura lui Recean a fost agreată la nivelul deputaților PAS, susține sursa citată. Citește și: Zelenski, în Parlamentul European, spune că Ucraina a interceptat planurile serviciilor secrete rusești de a distruge Republica Moldova. Servicul secret de la Chișinău confirmă El a fost ministru de Interne în Guvernul Filat în perioada 2012-2015, unde a fost coleg cu Maia Sandu.

Ucraina a interceptat planurile serviciilor secrete rusești de a distruge Republica Moldova Foto: Twitter
Eveniment

Ucraina a interceptat planurile rusești distruge Moldova

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat în plenul Parlamentului European că Ucraina a interceptat planurile serviciilor secrete rusești de a distruge Republica Moldova. SIS-ul de la Chișinău a confirmat declarația. Ucraina a interceptat planurile rusești de a distruge Moldova „Recent, am vorbit cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și am informat-o despre faptul că forțele noastre au reușit să intercepteze planul detaliat rusesc pentru destabilizarea situației politice din Moldova. Un document rusesc care arată cine, când și în urma căror acțiuni urmează să rupă Moldova, ordinea democratică a acestei țări și să stabilească controlul asupra acesteia”, a declarat Vladimir Zelenski, la Bruxelles. Zelenski a spus că planul este foarte asemănător cu cel conceput de Rusia pentru a prelua controlul asupra Ucrainei. El a spus că nu știe dacă Moscova a ordonat în cele din urmă ca planul să fie pus în aplicare. SIS: „Au fost identificate activități subversive cu scopul subminării statului Republica Moldova” Serviciul de Informații și Securitate (SIS) de la Chișinău a confirmat că a fost avertizat de către Ucraina cu privire la un plan al Rusiei privind distrugea Republicii Moldova și instaurarea unui regim loial Moscovei. SIS a arăta că „au fost identificate activități subversive cu scopul subminării statului Republica Moldova”. „Urmare a declarațiilor Președintelui Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, Serviciul de Informații și Securitate confirmă recepționarea informațiilor respective de la partenerii noștri ucraineni. În același timp, menționăm că, SIS desfășoară măsuri operative pentru elucidarea tentativelor de destabilizare a situației în țară și cooperează strâns cu serviciile de informații partenere. În acest context, SIS confirmă că, atât din informațiile prezentate de partenerii noștri ucraineni, cât și în urma activității operative a Serviciului, au fost identificate activități subversive cu scopul subminării statului Republica Moldova, de destabilizare și de încălcare a ordinii publice. În acest moment, nu putem oferi mai multe detalii, deoarece există riscul de periclitare a diverselor activități operaționale aflate în desfășurare”, se arată în comunicatul SIS. Asigurăm cetățenii Republicii Moldova că toate instituțiile statului lucrează în plină capacitate și nu vor permite realizarea acestor provocări. Citește și: VIDEO „Mama lui Ștefan cel Mare” în versiunea propagandei Kremlinului: prezentatoarea Margarita Simonyan spune că mama ei ar fi mândră de ea dacă ar muri pentru țară

Control unic la vama din Albița
Politică

Control unic la vama din Albița

Încă o premieră în relația România-Moldova: control unic la vama din Albița, probabil începând cu luna martie. Acesta este unul din cele mai aglomerate puncte de frontieră, mai ales după invazia rusă din Ucraina. Discuțiile despre acest control unic - de tipul „one way stop” - durează de ani întregi, dar abia acum s-a ajuns la acord, care ar urma să fie semnat pe 9 februarie de către miniștri de Interne din cele două state. Control unic la vama din Albița Executivul de la Chișinău a aprobat marți acest acord cu Guvernul României. Pentru început, acest tip de control ar urma să fie disponibil la punctul de trecere a frontierei de stat Leușeni - Albița. „Obiectivul de bază al acestuia este dezvoltarea relaţiilor de cooperare între structurile cu atribuţii la frontieră ale Republicii Moldova şi României în domeniul gestionării integrate a frontierelor şi stabilirea noilor forme de interacţiuni prin efectuarea controlului coordonat în punctul de trecere al frontierei de stat „Leușeni - Albița” pe teritoriul României (în continuare – Punct de trecere), în conformitate cu cerinţele şi practica europeană”, se arată în nota informativa cabinetului Gavriliță. Acordul se încheie pentru o perioadă de șase luni. Orice prelungire a valabilității Acordului pentru noi perioade de 6 luni este decisă prin acordul Părților în baza evaluării în comun a rezultatelor sistemului de control, realizată cu cel mult 30 de zile anterior expirării perioadei de valabilitate. Prelungirea valabilității se realizează pe cale diplomatică. Oricare Parte poate denunţa Acordul On 9 Feb, Romanian and Moldovan authorities will sign an agreement to only have one stop (rather than two) at the overcrowded Leușeni-Albița border crossing point. The checks will be coordinated on Romanian territory, in order to streamline the flow of passengers and goods pic.twitter.com/7gAuRoQWMo— Paula Erizanu (@paulaerizanu) February 2, 2023 „Ne propunem în martie să avem deja controlul coordonat, cred că de acest fapt se vor bucura foarte mulți cetățeni de pe ambele maluri ale Prutului”, a declarat prim-ministra Natalia Gavrilița, citată de Agora.md Controlul se pare că va fi asigurat de partea română. Citește și: Îngrijorare în Ucraina: Rusia pregătește o ofensivă masivă. Putin are 320.000 de soldați pe front, dublu față de forța inițială. „Cred că a început”, spune un comandant ucrainean

Moldova, următoarea Ucraină, spune Serghei Lavrov (sursa: Facebook/Russian Foreign Ministry)
Eveniment

Moldova, următoarea Ucraină, spune Serghei Lavrov

Moldova, următoarea Ucraină, spune Serghei Lavrov. Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat joi că Occidentul caută să transforme Republica Moldova, fostă republică sovietică, în "următoarea Ucraină". Moldova, următoarea Ucraină, spune Serghei Lavrov "Este avută acum în vedere R. Moldova pentru acest rol", a susţinut Lavrov într-un interviu pentru televiziunea publică rusă Rossia-24 şi pentru agenţia oficială RIA Novosti, citate de TASS. În opinia lui Lavrov, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, "este nerăbdătoare să intre în NATO". "Ea are cetăţenie română şi este pregătită să se unească cu România şi, în general, este dispusă la orice", a afirmat Lavrov. Maia Sandu s-a pronunţat în repetate rânduri în favoarea unei victorii a Ucrainei asupra Rusiei şi a declarat că, în caz contrar, "toţi vor fi în pericol". Luna trecută, preşedinta Republicii Moldova a afirmat că "trebuie să oprim Rusia şi să ajutăm Ucraina să câştige războiul". Citește și: Îngrijorare în Ucraina: Rusia pregătește o ofensivă masivă. Putin are 320.000 de soldați pe front, dublu față de forța inițială. „Cred că a început”, spune un comandant ucrainean O altă ţară din spaţiul postsovietic pe care, potrivit lui Lavrov, Occidentul intenţionează să o folosească împotriva Rusiei este Georgia. "Le-ar plăcea să transforme Georgia într-un alt factor de iritare, să se revină la situaţia din vremurile agresive ale (fostului preşedinte Mihail) Saakaşvili, nu am nici cea mai mică îndoială", a susţinut şeful diplomaţiei ruse. Georgia, în siajul Rusiei În acelaşi timp, Lavrov a dat asigurări că guvernul georgian se ghidează după interesele naţionale, în pofida apelurilor occidentale de a deschide "un al doilea front" împotriva Rusiei. "Îi voi cita pur şi simplu atât pe premier, cât şi pe miniştrii săi care, ca răspuns la o presiune fără precedent de a se alătura sancţiunilor şi a deschide un al doilea front (...), spun că se ghidează după interesele naţionale", a declarat şeful diplomaţiei ruse. Totodată, Lavrov a adăugat că Moscova şi Tbilisi au dezvoltat comerţul bilateral, turismul, cooperează în domeniul energiei, iar partea georgiană este conştientă că toate acestea sunt în interesul statului şi poporului georgian. Spre deosebire de guvernul georgian, preşedinta Salome Zurabishvili a făcut câteva declaraţii prin care şi-a manifestat sprijinul faţă de Kiev.

Moldova, mulțumită dacă Zelenski ar negocia situația Transnistriei Foto: eurointegration.com.ua
Eveniment

Moldova Zelenski negocia situația Transnistriei

Moldova ar fi mulțumită dacă Zelenski ar negocia cu Rusia situația Transnistriei, spune un vicepreședinte al Parlamentului Moldovei, Mihai Popșoi, membru al PAS. El a apreciat că influențarea autorităților transnistrene va fi dificlă, câtă vreme Republica Moldova depinbde curentul furnizat de centrala de la Cuciurgan. Moldova, mulțumită dacă Zelenski ar negocia situația Transnistriei „Dar suntem enorm de recunoscători președintelui Zelenski, care a punctat, inclusiv public, că diferendul transnistrean va fi discutat ca și parte a negocierilor, când se va ajunge la ele, între Ucraina și Federația Rusă. Și s-ar putea să existe o fereastră de oportunitate, important e să fim pregătiți pentru asta”, a spus Popșoi, într-un interviu pentru Vocea Basarabiei. El a spus că „președintele Zelenski a anunțat că unul din punctele de negociere, de fapt, una din precondiții pentru a negocia, pentru a discuta cu Kremlinul este soluționarea conflictului transnistrean”. Popșoi a menționat că în aceste condiții „s-ar putea să existe o fereastră de oportunitate, dar în același timp trebuie să avem un optimism, așa, rezervat, având în vedere că noi am mai fost, cu mare regret, în situații mulți ani în urmă”. „Și în 2008, și mai devreme, când s-a părut că a existat o fereastră de oportunitate, care apoi s-a adeverit a nu fi tocmai o fereastră, și nu tocmai o oportunitate”, a precizat el. „E puțin probabil să ne imaginăm că s-ar putea mișca carul din loc într-un mod serios atât timp cât Federația Rusă și Ucraina sunt în stare de război”, a adăugat Popșoi. Chișinăul speră să nu mai depindă de curentul din Transnistria Liderul PAS a arătat că influențarea autorităților din Transnistria este dificilă atâta vreme cât Republica Moldova depinde de curentul furnizat de centrala de la Cuciurgan: „Atât timp cât procuri energie electrică și ești dependent de energia electrică de la Cuciurgan e mai greu să convingi pe cineva. Uite, când vom ajunge în situația, și sperăm cât de curând să ajungem în situația să nu mai avem această dependență, să putem procura suficientă energie electrică fie din Ucraina, unde sunt probleme cu volumele de energie electrică, fie din România sau de pe întreaga piață europeană prin România, pe termen lung aceasta va fi cea mai sustenabilă și cea mai bună soluție, atunci probabil va fi mai ușor să-i convingem pe prietenii noștri așa-ziși din Tiraspol, dar...”. Citește și: Ucraina, marcată de scandaluri de corupție: un ministru adjunct, arestat, conducerea Apărării convocată la Parlament

Sandu sugerează că Moldova ar putea adera la NATO În fotografie, alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în drum spre New York Foto: Twitter
Politică

Sandu sugerează că Moldova ar putea adera la NATO

Maia Sandu sugerează, într-un interviu pentru Politico, că Republica Moldova ar putea adera la NATO. Însă Republica Moldova este stat neutru, prin Constituție, iar Maia Sandu a evitat să pronunțe numele alianței militare. Un sondaj efectuat în noiembrie de un institut al Academiei Române arăta că doar 22,4% dintre toți respondenții ar fi votat pentru aderarea la NATO. Sandu sugerează că Moldova ar putea adera la NATO „Acum, există o discuție serioasă despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare. Și dacă ajungem, la un moment dat ca națiune, la concluzia, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic", a declarat Maia Sandu pentru Politico. Another Putin own goal. #Moldova is considering joining #NATO. President Maia Sandu said in an interview with POLITICO the country was still weighing its next step, and whether it would require a constitutional change to do so. https://t.co/xUw8kfbFUi— Glasnost Gone (@GlasnostGone) January 21, 2023 Publicația subliniază că Sandu a avut formulări prin care a evitat menționarea propriu-zisă a NATO, termenul fiind înlocuit cu „o formațiune mai mare”. Deși Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu organizația și contribuie la forța de menținere a păcii condusă de NATO în Kosovo, mai explică Politico. Sandu, împreună cu alți lideri, s-au întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la New York, în timpul Adunării Generale a Națiunilor Unite din septembrie anul trecut. Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a participat la reuniunea NATO din decembrie de la București - prima oară când un ministru de externe al Republicii Moldova participă la o ședință ministerială NATO. La acea întâlnire, aliații au reconfirmat sprijinul pentru Moldova, inclusiv prin pregătirea forțelor de apărare moldovenești. Citește și: Reuniunea de la Ramstein s-a încheiat fără ca Germania să ofere vreun tanc Ucrainei. Cehia și Slovacia ar putea trimite către Kiev tancurile Leopard pe care urmau să le achiziționeze România, stat vecin și membru NATO, este, de asemenea, deosebit de dornică să sporească cooperarea militară. În noiembrie, în cadrul unui sondaj efectuat de LARICS, cetățenii moldoveni au fost întrebați dacă ar susține aderarea Republicii Moldova la NATO: 22,4% ar vota pentru; 54,5% ar vota împotrivă; 23,1% nu știu/nu răspund. Datele LARICS arată că, din 2007, susținerea pentru aderarea la NATO variază în jurul acestui procent. Însă, în perioada 2004-2006, ea era de 34-36%.

DNA, asalt asupra corupției din vămile românești Foto: Politia de Frontiera
Eveniment

DNA, asalt asupra corupției din vămile românești

DNA, asalt asupra corupției din vămile românești: parchetul anticorupție a dezmembrat o rețea transfrontalieră, care ducea din Republica Moldova la vama Borș, în Bihor. Astfel, în Republica Moldova au statut de „bănuiți” nu mai puțin de 25 de angajați ai poliției de frontieră și ai vămii. În România, opt persoane au fost reținute, iar 18 au fost puse sub control judiciar. DNA, asalt asupra corupției din vămile românești În octombrie 2022, șefa parchetului european, Codruța Kovesi, spunea că în opt luni de activitate a instituției pe care o conduce, autoritățile românești au raportat zero cazuri de fraudă cu TVA și contrabandă, deși România este frontieră externă. „În perioada 2021-2022, inculpații menționați mai sus, lucrători vamali și polițiști de frontieră, în mod repetat, ar fi pretins și primit sume de bani cuprinse între 20 și 250 euro, de la persoane care efectuau activități de transport călători sau de mărfuri dinspre Republica Moldova în țări ale Uniunii Europene și invers. În schimbul banilor primiți cu titlu de mită, inculpații și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu în sensul că ar fi favorizat trecerea persoanelor și/sau coletelor respective fără a dispune măsurile legale pentru nerespectarea dispozițiilor referitoare la transportul anumitor cantități de mărfuri/produse accizabile sau pentru nerespectarea perioadelor de ședere în Uniunea Europeană de către cetățeni extra-comunitari”, arată DNA. Presa din Moldova scrie însă că șpăgile erau între 100 și 900 de euro. Persoane fără documente conforme treceau prin două granițe Publicația locală ebihoreanul arată că patru polițiști de la vama Borș au fost reținuți, după ce DNA le-a percheziționat „vilele”: „Cei patru poliţişti de frontieră din Bihor - Gelu Sereş, Mădălin Ţărău, Daniel Moş și Cosmin Măduţa - toţi agenţi operativi în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Borş, au fost ridicaţi marţi după ce vilele lor au fost percheziţionate de ofiţerii DGA, fiind bănuiţi că luau mită de la cetăţeni moldoveni care tranzitau România şi ieşeau prin PTF Borş, în drum spre Germania”. „Nu se pune problema ca cetăţenii moldoveni să fi comis infracţiuni (n.r. - în sensul că moldovenii nu fuseseră urmăriți pentru fapte penale). Dar, pentru că unii nu aveau documentele conforme ori pentru ca microbuzele cu care călătoreau să nu fie controlate temeinic, poliţiştii de frontieră şi vameşii percepeau anumite sume. La intrarea în România, mita era de 50 euro, la ieşirea din ţară, în Borş, se ajungea şi la 250 euro”, a explicat o sursă a ebihoreanul.ro. Citește și: Putin a trecut de la planul de blitzkrieg inițial la faza staționară de război de uzură de tip Afganistan în Ucraina, chiar cu riscul ca economia Rusiei să lucreze doar pentru front

Șoșoacă, atac suburban la adresa Maiei Sandu Foto: Facebook
Politică

Șoșoacă, atac suburban la adresa Maiei Sandu

Favorita Ambasadei Rusiei la București, senatoarea Diana Șoșoacă, a lansat un atac suburban la adresa Maiei Sandu, președintele Republicii Moldova. „Cerșește în genunchi, pe sub toate birourile, ajutor pentru Republica Moldova”, a spus Șoșoacă, într-un interviu pentru portalul Unimedia, din Moldova. Titlul articolului din Unimedia este „Șoșoacă o face cu ou și cu oțet pe Maia Sandu”. Șoșoacă, atac suburban la adresa Maiei Sandu „Am avut interdicție să intru în Senatul României că doamna Maia Sandu și cu Iohannis au fost în Parlament, au susținut nu știu ce chestii cu egalitatea de șanse pentru femei. Ce chestie? Ce egalitate de șanse în care o femeie nu a avut dreptul să intre în sala Senatului pentru că era doamna Maia Sandu? Aia care se duce și cerșește în genunchi, pe sub toate birourile ajutor pentru Republica Moldova. Ți-ai vândut țara doamna Maia Sandu, ți-ai vândut-o lui Soros. Nu m-am întâlnit niciodată în viața mea cu Maia Sandu și cu atât mai puțin la Oradea și dezmint total aceste știri în care eu m-aș întâlni cu Maia Sandu. Nici nu îndrăznește pitica asta să se întâlnească cu mine. Pitică din punct de vedere politic, nu altceva, că nu știu ce înălțime are, dar din punct de vedere politic este un om mic, pitic care și-a vândut țara. Ai nenorocit țara ceea, care defapt îi aparține României și vrei să devii președinta României, ți-ai vândut Moldova și cerșești ajutoarele și ți-ai vândut propria nație lui Soros vii să îmi iei și țara mea”, a spus Șoșoacă. Foto: Ambasada Rusiei la București În noiembrie, în plină invazie a Ucrainei, senatoarea Diana Șoșoacă a sărbătorit Ziua Unității Naționele a Rusiei la ambasada rusă de la București, după cum reiese din fotografiile publicate de misiunea diplomatică pe Facebook. Citește și: Vești proaste pentru aderarea la Schengen: Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest, scrie Frankfurter Allgemeine, analizând datele Frontex În martie, senatoarea Diana Ivanovici-Șoșoacă alături de deputații Dumitru Coarnă, Mihai Lasca și Francisc Tobă s-au întâlnit cu ambasadorul Rusiei la București, Valeri Kuzmin, se arăta într-un comunicat publicat pe pagina de Facebook a Dianei Șoșoacă.

România ajută Republica Moldova și cu lemne de foc, vândute la preț mic Foto: Gosen Via Trans
Mediu

România ajută Republica Moldova și cu lemne de foc

România ajută Republica Moldova și cu lemne de foc, vândute la preț mic: agenția Moldsilva de la Chișinău urmează să semneze contracte de vânzare-cumpărare a lemnului de foc cu Regia Națională a Pădurilor Romsilva. În total, Republica Moldova ar urma să cumpere 130 de mii de metri cubi de lemne de foc, la un preţ preferenţial. România ajută Republica Moldova și cu lemne de foc Hotărârea a fost luată acum circa două săptămâni, la o reuniune a Comisiei pentru Situații Excepțională, prezidată de premierul, Natalia Gavrilița. ,,În vederea suplinirii stocurilor de masă lemnoasă, agenția „Moldsilva” va încheia direct contracte de vânzare-cumpărare a lemnului de foc cu Regia Națională a Pădurilor „Romsilva”. Ulterior, masa lemnoasă va fi repartizată către întreprinderile silvice teritoriale, în funcție de numărul solicitărilor din partea populației”, au anunțat reprezentanții CSE. Primii metri cubi de lemne de foc acordate de România urmează să ajungă în R. Moldova în săptămâna aceasta, a declarat premierul Natalia Gavrilița. În Republica Moldova, ocolurile silvice, din cauza noroiului și a drumurilor impracticabile, nu pot scoate lemnele din pădure. Citește și: În 2022, Maia Sandu a cheltuit pe vizite în străinătate puțin peste 25.000 de euro. Iohannis – 3,32 milioane euro La 5 ianuarie, Moldsilva avea în stoc peste 70 de mii de metri ster de lemn pentru foc, aproape 57 de mii de metri ster - specii tari, peste 15 mii de metri ster - specii moi şi aproximativ 1.700 de metri ster - răşinoase. La 3 decembrie, România a livrat primul transport de gaze către Moldova prin gazoductul de la Ungheni.

Principalii donatori către bugetul Moldovei: Franta, Germania, Romania, Polonia Foto: MAE
Eveniment

Principalii donatori către bugetul Moldovei

Franța, Germania, Polonia și România sunt principalii donatori către bugetul Moldovei, în cadrul Platformei de Sprijin, arată datele ministerului de Finanțe de la Chișinău. Republica Moldova a beneficiat de sume substanțiale și de la organizații internaționale, precum FMI. România a sprijinit Moldova și pe alte căi, de la furnizarea de energie, în situații de criză, la acordul bilateral de asistență tehnică și financiară semnat în luna februarie din acest an, acord în valoare de 100 de milioane de euro. Principalii donatori către bugetul Moldovei „Mijloace financiare suplimentare pentru sprijin bugetar în vederea atenuării crizelor au fost încasate, în special, din partea FMI - 55,1 mil. euro și 33,2 mil. dolari SUA, Băncii Mondiale - 101,3 mil. euro și 9,24 mil. dolari SUA, Comisiei Europene - 75,0 mil. euro, Agenției Franceze de Dezvoltare - 75,0 mil. euro, Guvernului Germaniei - 40,0 mil. euro, Guvernului României - 10,49 mil. euro și Guvernului Poloniei - 20 mil. euro”, arată ministerul de Finanțe de la Chișinău. Au mai donat: Elveția (3,2 mil. USD), Suedia (3,66 mil euro), Lituania (3,25 mil. euro), Slovacia (0,1 mil. euro) și Estonia (0,1 mil. euro). Aceste sume au ajuns în contul special pentru colectarea donațiilor financiare destinate asistenței umanitare pentru gestionarea crizei refugiaților din Ucraina. „Suplimentar, până la finele anului sunt preconizate intrări de mijloace financiare pentru suport bugetar nerambursabil în bugetul de stat de la: (i) Guvernul SUA - 30 mil. dolari SUA și (ii) Guvernul Norvegiei - 14,0 mil. dolari SUA, resurse ce vor fi canalizate prin intermediul Fondului Fiduciar instituit de către Banca Mondială”, arată acest minister. Citește și: Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina

Susținere pentru exporturile de gaze către Moldova Foto: Tele M
Eveniment

Susținere pentru exporturile de gaze către Moldova

Majoritatea românilor sunt în disonanță cu cu liderul AUR, George Simion, care vrea ca România să nu mai sprijine Republica Moldova: potrivit unui sondaj INSCOP, circa 78% sunt de acord ca România să ajute Republica Moldova cu gaze naturale în caz de criză/ urgență. Doar 20% se opun. Susținere pentru exporturile de gaze către Moldova Puțin sub 60% sunt de acord ca România să ajute la nevoie alte țări membre ale UE cu gaze naturale, în timp ce 38,7% se opun. Circa 51% dintre cei chestionați sunt de acord că ăzboiul declanșat de Rusia în Ucraina reprezintă principala cauză a crizei energetice din Europa. Interesant este că doar 47,6% din „gulerele albe” sunt de acord cu această afirmație, arată datele sondajului. Pe de altă parte, 69,7% dintre repondenți identifică drept principala cauză a creșterii prețurilor la energie electrică în România „deciziile greșite luate de autoritățile din România”. Doar 28,2% dau vina pe evoluțiile prețurilor la nivel internațional. Sondajul de opinie la nivel național a fost realizat INSCOP Research la comanda LARICS din cadrul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI). Datele au fost culese în perioada 13 -22 nov 2022, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleatoriu fiind de 1174 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.86%. Românii nu mai au încredere în sectorul energetic privat Pe de altă parte, sondajul arată că, pe fondul crizei energetice, majoritatea românilor are încredere în companiile de stat din energie, nu în cele private. Sondajul arată că: 84,3% din cei chestionați vor revenirea la o piață reglementată de energie, doar 13,3% se opun. 61,3% consideră că statul este un administrator mai bun al activităților din sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate), față de 46,7% în mai 2021. Doar 29,7% cred că companiile private ar fi administratori mai buni, o scădere de peste 17%, față de mai 2021. Peste 67% consideră că, dacă ar avea controlul asupra companiilor din sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate), statul ar oferi servicii mai bune pentru cetățeni. Creșterea este de 15% față de mai 2021. Doar 25,6% mai au încredere în bunele servicii oferite de sectorul privat din energie. Puțin sub 51% dintre cei chestionați au o părere bună despre faptul că, după ce a cumpărat participația de la compania americană Exxon, compania românească de stat Romgaz este acum partener alături de OMV Petrom în proiectul Neptun Deep care vizează exploatarea gazelor de la Marea Neagră. Puțin sub 30% au o părere proastă despre această asociere. Citește și: Exporturile rusești de petrol s-au prăbușit cu peste 50% după declanșarea embargoului UE. În perioada 1-20 decembrie, cădere de 11%

România este exportator net de gaze Foto: BSOG
Eveniment

România este exportator net de gaze

România este, azi, exportator net de gaze, cea mai mare parte a volumului exportat ajungând în Republica Moldova, arată datele publice analizate de Profit. De obicei, iarna, cu temperaturile sub zero grade, România era importator net. România este exportator net de gaze „Cel puțin pe timp de iarnă, România este, de regulă, importator net de gaze, consumul curent fiind acoperit din producția internă, extrageri din depozite și importuri. Astăzi, producția autohtonă, de 24,1 milioane mc, și extragerile din depozite, de 22,6 milioane mc, sunt suficiente pentru acoperirea consumului curent, un milion de mc din aceste surse, pe lângă cele 11,4 milioane din importuri, luând calea exportului, în Ungaria și Republica Moldova”, explică Profit. Din datele publicate de Profit reise că România importă 11,4 milioane metri cubi (mc) din Bulgaria. Exporturile se duc spre Moldova - 2,1 milioane mc pe la Ungheni și 4,3 milioane mc pe la Isaccea, via Ucraina - și șase milioane mc spre Ungaria, pe la Csanadpalota. profit estimează însă că gazele care vin din România doar tranzitează Ungaria, de vreme ce această țară are contract cu Gazprom. Gazele care ajung în Moldova aprovizionează partea de vest a țării, în timp ce separatiștii din Transnistria primesc gaze de la Gazprom. Pomparea de gaze către Republica Moldova a început sâmbătă, 3 decembrie, la ora 13.00, prin gazoductul Iași-Ungheni, finalizat în iulie 2020. A fost primul transport de gaze prin această rută alternativă care ar putea să asigure desprinderea Moldovei de gazele rusești. Citește și: Rusia își asumă victoria Argentinei la Campionatul Mondial: meritul ar fi al vaccinului Sputnik V, folosit pe scară largă în această țară

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră