luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: moldova

234 articole
Eveniment

Moldova se pregătește de un nou blackout

Republica Moldova se pregătește de un nou blackout: vicepremierul Andrei Spînu a cerut populației să se pregătească pentru un astfel de eveniment. Spînu a spus că acest blackout ar putea fi cauzat de bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Moldova se pregătește de un nou blackout Însă Moldelectrica a transmis că pentru ziua de marţi nu a fost contractată întreaga cantitate prognozată a consumului de energie electrică în republică, anticipând un deficit de circa 74%. „Stimați cetățeni, azi și mâine (29-30 noiembrie), din cauza posibililor atacuri masive cu rachete ale Rusiei asupra Ucrainei există riscul de deconectări de la energia electrică în toată țara. În caz de o astfel de situație, toate serviciile statului sunt pregătite să intervină și să restabilească livrarea de energie electrică în termeni restrânși. Rog să fim precauți și pregătiți. Vă mulțumesc”, a scris Andrei Spînu pe Facebook. Presa din Moldova recomandă populației să țină telefoanele încărcate, să pregătească lumânări și să evite lifturile. Într-o intervenţie televizată luni seara, ministrul Andrei Spînu a explicat că "s-a produs o creştere semnificativă a preţului la energia electrică pe pieţele europene, inclusiv în România". Prețul la energie a explodat din nou "Vom vedea care este preţul. Permanent am spus că în cazul energiei de avarie, din păcate, nu putem şti din timp care este preţul. Energocom cumpără pe bursa română a electricităţii în fiecare zi. Astăzi (luni), am avut un fenomen care încă nu este clar, am avut o creştere semnificativă a preţului la energia electrică pe pieţele europene, inclusiv în România. Practic am avut creşteri de 30-40%", a afirmat ministrul moldovean, citat de Deschide.md. Furnizorul "Energocom a licitat pe această bursă un preţ mai mic, dar, din păcate, nu a putut să cumpere energia electrică pentru toată ziua şi pentru toate orele pentru care a licitat. În acest sens, Moldelectrica a solicitat energie de avarie de la Transelectrica", operatorul de transport şi de sistem din România, a arătat vicepremierul moldovean. Întrebat referitor la preţul pentru energia electrică de avarie, Andrei Spînu a spus că acesta variază între 200-300 de euro MW, în funcţie de zi şi oră. Totodată, vicepremierul a spus că autorităţile moldovene continuă discuţiile cu Tiraspolul pentru reluarea livrărilor de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan. El a indicat că marţi va mai avea loc o întâlnire la care se va discuta despre planurile pentru luna decembrie.

Moldova se pregătește de un nou blackout Foto: Facebook Transelectrica
Dodon condamnă războiul pornit de Rusia Foto: Kremlin.ru
Politică

Dodon condamnă războiul pornit de Rusia

Fostul președinte Igor Dodon condamnă războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei și mulțumește României pentru curentul livrat Moldovei, relatează publika.md. Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon primea un salariu lunar de 45.000 de dolari pe lună de la Moscova, arăta, la 31 octombrie, Washington Post. Acest ziar scrie că a obținut de la serviciul ucrainean de securitate documente ale FSB – servicul rusesc de securitate internă – care arată cum încearcă Moscova să manipuleze state din Estul Europei. După ce Dodon a demisionat din Partidul Socialist, a fost numit președinte al consiliului de afaceri moldo-rus, o organizație înființată de Delovaya Rossiya, legată de Kremlin. Salariul lunar al lui Dodon, plătit de consiliul de afaceri, era de 29.016 USD, plus un bonus lunar de 14.508 USD, arată documentele. Citește și: Curtea de Conturi, cuibușorul PSD: penali și suspecți conduși de un subofițer de miliție din echipa Dragnea. PSD a schimbat legea pentru ca Bădălău să ajungă în această instituție Dodon condamnă războiul pornit de Rusia „Este foarte tragic pentru noi, din cauza la aceste bombardamente ale Federației Ruse spre Ucraina noi am rămas fără energie electrică şi eu cred că asta este foarte grav”, a spus, azi, Igor Dodon. Fiind întrebat de jurnaliști dacă condamnă acțiunile Rusiei, fostul președinte al Republicii Moldova a oferit un răspuns afirmativ. „Evident. Noi am rămas fără lumină, și Dumneavoastră, și eu acasă la mine. La Buiucani mai repede s-a aprins, dar în unele regiuni a durat și 24 de ore. Închipuiți-vă, ce poate fi la iarnă, când în plină iarnă ar putea să se stingă lumina pe o sutcă… Ce fac oamenii?”, a întrebat retoric Igor Dodon. Totodată, fostul șef al statului este de părere că ar fi oportun să fie căutată o soluție tehnică, iar în context a exprimat recunoștință României pentru curentul livrat țării noastre. „Trebuie de găsit o soluţie tehnică, dacă procurăm energie electrică de la români, iar pentru asta trebuie să le spunem mulțumesc, chiar dacă e mai scump. Trebuie să vedem tehnic cum să nu fim afectați, malul drept Nistrului, măcar”, a menționat Igor Dodon. Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon a fost trimis în judecată sub acuzațiile de corupere pasivă și finanțarea ilegală a partidului din partea unei organizații criminale, în dosarul „Kuliok (Sacoșa)”. Conform procurorilor, Dodon ar fi cerut și primit de la miliardarii Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov până la un milion de dolari, pentru a-i scăpa, printre altele, de răspunderea penală în Rusia.

Procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim Foto: InfoPrut
Eveniment

Procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim

Sondaj comandat de Academia Română, prin Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI), în Republica Moldova: procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim, potrivit datelor colectate din 2010 până acum. Procentul celor care vor unirea a ajuns la un nivel maxim Astfel, procentul cetățenilor moldoveni care vor unirea cu România a ajuns la 42,5%, față de 39,7% în octombrie 2022 și 34,7%, în mai 2022. În noiembrie 2010 era de doar 3%, iar în decembrie 2019 ajunsese la 30%. Totuși, 57,5% dintre respondenți sunt împotriva unirii. Pe de altă parte, doar 22,4% din cei chestionați ar dori aderarea la NATO, respectiv 29,1% dintre cei cu opțiune de vot. Puțin peste 70% sunt contra aderării la această structură militară. În ceea ce privește încrederea în liderii politici străni, Klaus Iohannis este pe primul loc. Însă, cu o cotă de încredere de 35,2%, Vladimir Putin este la doar 0,2% în urma președintelui României - practic, diferența este în marja de eroare. În Volodimir Zelenski au încredere 30,9% din cei chestionați. Potrivit sondajului, cetățenii din R.Moldova au cea mai mare încredere în Igor Dodon și Ion Ceban, actuala președintă Maia Sandu situându-se pe locul trei. Totuși, PAS, partidul Maiei Sandu, ar ieși pe primul loc la parlamentare, cu 23%, urmat de PSRM și Partidul Șor. Sondajul a fost realizat în perioada 16-23 noiembrie 2022, pe un eșantion de 1.015 respondenți cu vârsta de peste 18 ani (dintre care 55% au răspuns telefonic) și are o marjă de eroare de 3%. Barometrului socio-politic al Republicii Moldova, ediția a treia, lansat la Casa Oamenilor de Știință din Chișinău, a fost comandat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul, Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI) al Academiei Române și Fundația pentru Libertate Friedrich Naumann for Freedom. Citește și: VIDEO Preotul Calistrat ar fi agresat și un călugăr, acesta a depus deja plângere la Mitropolie

Efectele atacului terorist rusesc asupra rețelelor electrice Foto: Twitter
Eveniment

Efectele atacului terorist rusesc asupra rețelelor electrice

Efectele atacului terorist rusesc asupra rețelelor electrice din Ucraina: Kievul a rămas fără apă și toate centralele nucleare au fost dezafectate. Și o mare parte din Republica Moldova a fost din nou afectată, la fel ca acum circa o săptămână, la 15 noiembrie. Chișinăul a rămas în întuneric și zeci de oameni au fost blocați în lifturi, arată presa locală. Rusia a lansat circa 70 de rachete de croazieră asupra Ucrainei în raidul de miercuri, dar 51 au fost doborâte, potrivit Kievului. To western countries: when is it enough? What is the 'red line' for you? How much longer does Ukraine have to be the victim of needless terrorism? In the #Kyiv region, one of the rockets hit a residential building, one person is known to have died. pic.twitter.com/owNGasbO3X— NOËL ?? ?? (@NOELreports) November 23, 2022 Efectele atacului terorist rusesc asupra rețelelor electrice Iată efectele bombardamentelor de azi ale Rusiei: Întreruperea de energie din trei regiuni din Ucraina - Kiev, Odesa și Cernigău - ar putea dura chiar și o zi, a anunțat Ukrenergo. Trei centrale nucleare ucrainene au fost ”deconectate” miercuri de la reţeaua electrică Lyovul a rămas complet fără electricitate, încălzire și apă. În regiunea Lyov, potrivit administrației locale, două rachete au lovit o substație electrică și, urmare a căderii curentului, s-a oprit și alimentarea cu apă și energie termică. La 18.20, se refăcuse 50% din aprovizionarea cu curent și 70% din cea cu apă. Kievul a rămas fără curent și fără apă, temporar. Rachetele rusești au lovit clădiri rezidențiale, un civil a fost ucis și 20 răniți. Capitala Ucrainei reușise, după câteva ore, să restabilească rețeaua electrică, dar zonele limitrofe erau încă în întuneric, la ora redactării acestei știri. Din cauza gerului şi ploii îngheţate din unele regiuni, lucrări de reparaţii de urgenţă la instalaţiile avariate ar putea dura mai mult decât de obicei. Parlamentul European (PE) şi o coaliţie a unor mari oraşe ale ţărilor europene îşi vor uni forţele pentru a dona generatoare electrice şi transformatoare Ucrainei. Generatoarele vor fi destinate menţinerii în stare de funcţionare a facilităţilor esenţiale, respectiv spitale, şcoli, instalaţii de furnizare a apei, centre de îngrijire, adăposturi sau telefonia mobilă. Linia care aducea curent din România spre Moldova, afectată Republica Moldova a fost și ea grav afectată, deși primește curent din România. „Bombardamentele rusești în Ucraina au dus la întreruperi în țara noastră pentru că sistemele energetice ale Moldovei și Ucrainei sunt conectate între ele. Situația critică din Ucraina a dus la întreruperea automată a unei linii de tranzit care aducea electricitate din România”, a explicat un deputat PAS, Radu Marian. Guvernul Republicii Moldova a început construcția unei linii electrice de mare tensiune dintre Republica Moldova și România (Vulcănești-Chișinău), cu o lungime de 158 km, dar aceasta urmează a fi dată în exploatare în doi ani. În consecință, în Republica Moldova: Serviciile operatorilor de telefonie Moldcell, Orange și Moldtelecom au fost parțial sau total indisponibile. Pene de curent masive în toată țara, inclusiv Chișinău și în clădiri ale ministerelor. Doisprezece oameni, dintre care doi minori, au fost scoşi de salvatori din ascensoarele blocate după ce Moldova a fost deconectată de la energie electrică. Totodată, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) anunţă că pentru a nu-și întrerupe activitatea a trecut la surse alternative de curent. „Nu vă grăbiți să conectați consumatori puternici de energie. Astfel, nu utilizați reșouri electrice, plite electrice cu inducție, mașini de spălat, cuptoare electrice, etc. Acest lucru ne va permite reconectarea unui număr mai mare de consumatori”, a cerut Moldelectrica. Chiar și după restabilirea curentului, în capitala Moldovei era haos, datorită căderii semafoarelor și a blocării troleibuzelor. ‼️?? Chisinau, Moldova. After the blackout, a transport collapse began in the city: traffic lights do not work, cars crowd at gas stations #Moldova pic.twitter.com/Ts9FCjOlXM— Maimunka News (@MaimunkaNews) November 23, 2022 Ambasadorul Rusiei, convocat la Externe Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova pentru a i se cere explicații cu privire la atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care au lăsat Republica Moldova fără curent electric. „Rusia a lăsat Moldova pe întuneric. Războiul Rusiei în Ucraina omoară oameni, distruge cu rachete blocurile de locuit și infrastructura energetică. Atacurile continuă și acum în Ucraina. Oamenii își scot răniții de sub dărâmături. Și își plâng apropiații decedați. Viața oamenilor nu poate fi întoarsă înapoi (...) Nu putem avea încredere într-un regim care ne lasă pe întuneric și frig, care ucide intenționat oameni, din simpla dorință de a ține alte popoare în sărăcie și în umilință. Oricât de greu ar fi acum, singurul nostru drum, calea de viitor a Republicii Moldova, trebuie să rămână spre lumea liberă”, a scris Maia Sandu. Foto: Twitter

Gazprom, noi pretexte ca să taie gazele furnizate Moldovei Foto: Facebook Gazprom
Eveniment

Gazprom, pretexte ca să taie gazele furnizate Moldovei

Gazprom inventează noi pretexte ca să taie gazele furnizate Moldovei: acuză Ucraina că ar fura din aceste livrări. Compania controlată de Kremlin va reduce din 1 decembrie cu 56,5% livrările de gaze naturale către Republica Moldova, acuzând că numai o parte din volumul de gaze pe care-l livrează acestei ţări prin conductele care traversează Ucraina ar ajunge efectiv în Republica Moldova. Gazprom, noi pretexte ca să taie gazele furnizate Moldovei Gazprom susține că Ucraina înmagazinează anumite volume de gaze naturale destinate Republicii Moldova. Potrivit furnizorului rus, volumul gazelor naturale destinate Republicii Moldova şi care intră în Ucraina este mult mai mare decât cel care este transmis într-un final consumatorilor moldoveni. Însă Ucraina a negat acuzațiile. ”Aceasta este o manipulare grosolană a faptelor pentru a justifica decizia de a limita şi mai mult volumul livrărilor de gaze către ţările europene”, a reacţionat într-o declaraţie operatorul ucrainean al sistemului de gazoducte (GTSOU). Acesta asigură că gazul ”acceptat de Federaţia Rusă la punctul de intrare Sudja pentru a fi transportat mai departe către consumatorii moldoveni este transferat la punctele de ieşire în volum complet”. Moldova s-a solidarizat cu Ucraina. „Nu înţelegem care este învinuirea faţă de operatorul de transport din Ucraina. Este un aspect legat de punctele de interconectare, prin care sunt transportate gazele naturale", a reacţionat secretarul de stat în Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării regionale de la Chişinău, Constantin Borosan. Citește și: VIDEO Ciolacu: „0,68 de lei pentru toate familiile care au în întreţinere trei copii sau pentru familiile monoparentale”. Nici o explicație pentru această sumă ridicol de mică

România și Moldova, trei noi poduri peste Prut Foto: Infoprut.ro/ Grifor
Politică

România și Moldova, trei noi poduri peste Prut

România și Republica Moldova vor construi trei noi poduri peste Prut, a anunțat, pe Facebook, Lilia Dabija, secretar general al ministerului Infrastructurii de la Chișinău. Alte șase poduri ar urma să fie reabilitate. Însă ea nu a precizat sursa de finanțare pentru aceste investiții. Noile proiecte ar urma să fie gata în 2026, a susținut Dabija. Mold Street scria, în aprilie 2022, că în 30 de ani doar un pod a fost reabilitat, cel care face legătura de la Giugiulești la Galați, iar reparațiile au costat doar 1,8 milioane de euro. Ele au fost achitate integral de România. România și Moldova, trei noi poduri peste Prut Podurile noi vor fi construite la Costești – Stânca; Leova – Bumbăta și Leca – Fălciu. Vor fi reabilitate podurile de la Ungheni (RO) – Ungheni (RM), Leușeni – Albița, Sculeni (RO) – Sculeni (RM), Cahul – Oancea. „În privința construcției Autostrăzii Unirii, am informat colegii din România despre demersul RM, prezentat Comisiei Europene referitor la modificarea hărții rețelelor Trans Europene de Transport TEN-T, prin includerea în Rețea a Autostrăzii A8 Târgul Mureș – Iași – Ungheni, acesta fiind și punctul de conexiune a Republicii Moldova la rețeaua de Autostrăzi a Uniunii Europene, pînă la Chișinău și în continuare până la Odessa (Ucraina)”, a mai scris, pe Facebook, demnitarul din Republica Moldova. Citește și: Rusia va fabrica drone iraniene pe propriul teritoriu, în urma unui acord cu Teheranul În perioada interbelică erau 27 de poduri peste Prut, care făceau legătura cu Basarabia. În 2014, mai erau nouă poduri: şase rutiere (Lipcani-Rădăuţi-Prut, Costeşti-Stânca, Sculeni-Sculeni, Leuşeni-Albiţa, Cahul-Oancea, Giurgiuleşti-Galaţi) şi trei feroviare (Ungheni-Iaşi, Stoianovca-Fălciu şi Giurgiuleşti-Galaţi).

Generaţia Z ne va plăti pensiile (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Generaţia Z ne va plăti pensiile

Generaţia Z ne va plăti pensiile. Populaţia cea mai „verde” din România se regăseşte, şi în acest an, în judeţul Iaşi. Generaţia Z ne va plăti pensiile Conform datelor statistice provizorii publicate de Institutul Naţional de Statistică, vârsta medie a ieşenilor era, la 1 iulie 2022, de 39,1 ani, cu trei ani mai puţin decât vârsta medie la nivelul întregii ţări. Alte statistici arată şi că Regiunea de Dezvoltare Nord-Est are cea mai mare populaţie şcolară. Citește și: Nicușor Dan sesizează DNA pentru prime ilegale la CSM București. Gabriela Szabo, lider PSD și prietenă cu Gabi Firea, a încasat aproape 200.000 de lei Ceea ce înseamnă că acum, în sălile de curs din şcolile şi universităţile din Moldova se pregătesc viitorii angajaţi, cei care vor asigura fondul de pensii pentru angajaţii din prezent. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Maia Sandu: România, vecinul nostru bun
Politică

Maia Sandu: România, vecinul nostru bun

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a publicat un editorial în Politico în care arată că România, „vecinul nostru bun și puternic susținător”, asigură acum 80% din energia Moldovei. Ea arată că moldovenii cheltuie 65% din venituri pentru plata facturilor la energie. Maia Sandu: România, vecinul nostru bun „Moldova caută să-și finanțeze achizițiile de gaz și electricitate din noi surse și să sprijine schemele sociale pentru cei mai vulnerabili, ceea ce va ajuta la amortizarea creșterii prețurilor. În ultimele 12 luni, prețul gazelor în țara noastră a crescut de șapte ori, în timp ce prețul energiei electrice a crescut de patru ori. În această iarnă, moldovenii vor cheltui probabil până la 65% din veniturile lor pe facturile la energie. Dacă putem lumina și încălzi casele din țara noastră, ne asigurăm că școlile și spitalele pot funcționa în continuare și roțile economiei continuă să se învârtă, aceasta ar însemna că moldovenii – alături de ucraineni – nu trebuie să caute refugiu în altă parte în Europa în sezonul rece care urmează”, a scris ea. Șeful statului moldovean explică și care sunt consecințele acestor prețuri uriașe: „Apropiații Rusiei și grupurile criminale și-au unit forțele pentru a exploata criza energetică și a alimenta nemulțumirea. Ei speră să stimuleze tulburările politice. Folosind întregul spectru de amenințări hibride – inclusiv alerte false cu bombe, atacuri cibernetice, dezinformare, apeluri la tulburări sociale și mită neascunsă – aceștia lucrează pentru a destabiliza guvernul, eroda democrația noastră și pune în pericol contribuția Moldovei la securitatea mai largă a Europei”. Maia Sandu a mai menționat că vulnerabilitatea Moldovei slăbește și rezistența Ucrainei, dar și stabilitatea pe întregul continent european. Moldova se vrea un hub regional pentru reconstrucția Ucrainei „Suntem cel mai vulnerabil vecin al Ucrainei și asigurăm securitatea celei de-a doua frontiere, ca lungime, după cea pe care o împarte cu Rusia. De-a lungul acestor 1.222 km, Moldova este în prima linie în lupta cu traficul de arme, droguri și oameni. (…) Europa și Ucraina au nevoie de o Moldovă puternică. Suficient de puternică ca să susțină Ucraina pe durata războiului. Să mențină pace și stabilitatea în regiune, să găzduiască refugiați și să devină un hub natural pentru reconstrucția sudului Ucrainei după război”, a explicat șeful statului moldovean. Șefa statului a făcut un apel la solidaritatea europenilor, arătând că Moldova este victima unei agresiuni hibride. Citește și: Șeful Pentagonului, cel mai dur mesaj la adresa Rusiei: Prietenii autocraţi ai lui Putin aşteaptă, vor un permis nuclear de vânătoare, vor o lume a forței, fără reguli. De aceea, Ucraina contează „La fel cum Rusia nu poate fi lăsată să câștige în Ucraina, tehnicile sale hibride nu trebuie lăsate să învingă în Moldova. Noi ne vom face partea de angajamente în apărarea valorilor europene în pofida privărilor la care suntem supuși. Prețul este mare și noi suntem pregătiți să ducem greutatea. Însă nu o putem face singuri”, a conchis Sandu.

Rusia a lăsat Republica Moldova în întuneric Foto: Transelectrica
Eveniment

Rusia a lăsat Republica Moldova în întuneric

Rusia a lăsat Republica Moldova în întuneric: loviturile asupra Ucrainei au afectat o linie care asigura transportul de energie către această țară. Această linie n-a fost lovită, dar s-a deconectat automat. În consecință, Moldova a încetat să primească energie electrică din România. Regimul de la Kremlin a repornit, azi, bombardamentele asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, infrastructură deja serios avariată. Rusia a lăsat Republica Moldova în întuneric Au fost fost afectate zone din Chișinău, dar și raioanele Cimișlia, Bălți, Strășeni, Hîncești, Leova, Cahul, Fălești, Sîngerei, Ungheni, Briceni, potrivit TV8.md. Chiar și unele localități din regiunea transnistreană, inclusiv orașul Tighina, au fost complet sau parțial deconectate de la energie electrică. De asemenea, a fost întreruptă livrarea energiei electrice din România prin rețeaua Isaccea – Vulcănești. Furnizarea energiei electrice ar fi început să revină acum circa o oră, scrie newsmaker.md. „Urmare a bombardamentului Rusiei împotriva sistemului energetic ucrainean din ultima oră, una din liniile electrice care asigură transportul de electricitate pentru țara noastră s-a deconectat în regim automat (descărcarea automată a sarcinii după frecvență). Acest fapt a dus la întreruperi masive de energie electrică în toată țara. Menționez că aceste linii nu au fost avariate, dar s-au deconectat automat ca și măsură de siguranță”, a anunțat vicepremierul guvernului de la Chișinău, Andrei Spînu. Citește și: Profiturile companiilor de stat din energie au explodat: Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz și Transelectrica raportează câștiguri uriașe „Premier Energy Distribution” SA - cel mai mare furnizor de energie electrică din Republica Moldova - a anunțat că la ora 16:37 s-a produs o „deconectare avariată” în sistemul de transport operat de Moldelectrica, fiind afectat un număr mare de consumatori. Astfel, Premier Energy roagă consumatorii „să manifeste înțelegere, acestea fiind în afara ariei de gestiune a operatorului sistemului de distribuțieȚ, asigurându-i că face toate eforturile pentru menținerea alimentării continue cu energie electrice.

"Coridoarele solidarității", beneficiu net pentru România (sursa: Inquam Photos/Casian Mitu)
Eveniment

"Coridoarele solidarității", beneficiu net pentru România

"Coridoarele solidarității", beneficiu net pentru România. Comisia Europeană şi mai multe bănci de dezvoltare au anunţat mobilizarea unui miliard de euro pentru a facilita exportul de cereale al Ucrainei în ciuda ofensivei ruse şi a ameninţării unui blocaj al porturilor de la Marea Neagră. BEI, BERD, BM și Comisia Europeană Executivul comunitar, Banca Europeană de Investiţii (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Mondială vor investi aceşti bani în "coridoarele de solidaritate" create din mai de UE. Este vorba de rute pentru transportul din Ucraina de cereale pe care ferată sau pe cale rutieră, până la porturi din UE de unde ele pot fi expediate în lume. "Acolo unde Rusia a distrus, Europa a restaurat speranţa. Coridoarele de solidaritate au adus hrană lumii şi venituri Ucrainei. Astăzi, investim un miliard de euro pentru a da un impuls acestor coridoare", a scris pe Twitter preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. "Coridoarele solidarității", beneficiu net pentru România Invazia rusă a perturbat semnificativ recoltele şi exporturile de cereale ale Ucrainei, mare ţară agricolă, în ciuda unui acord obţinut sub egida Turciei şi a ONU, care va ajunge la scadenţă la 19 noiembrie. Or, aceste perturbări riscă să producă o foamete în unele regiuni din Africa şi din Orientul Mijlociu. Fondurile anunţate vineri au ca scop reducerea timpului de aşteptare pentru camioanele şi trenurile care traversează Republica Moldova şi Ucraina spre Polonia şi România. Comisia Europeană prevede o subvenţie de urgenţă de 250 de milioane de euro pentru a furniza echipamente menite a fluidiza traficul la posturile de frontieră şi pe drumurile care duc spre acestea, conform unui comunicat. Finanţarea pe termen la lung de la băncile de dezvoltare ridică totalul anunţat vineri la circa un miliard de euro şi ar permite susţinerea reparaţiilor şi a dezvoltării infrastructurii rutiere şi feroviare de marfă în Ucraina. Iohannis vrea "o punte pe termen lung" Coridoarele Solidarităţii ar trebui să se transforme într-o punte pe termen lung între UE şi Ucraina şi Republica Moldova, în perspectiva viitoarei lor aderări, a afirmat, vineri, preşedintele Klaus Iohannis. "România s-a alăturat pe deplin şi cu toată dăruirea efortului de a transforma Coridoarele Solidarităţii într-o adevărată poveste de succes. Am făcut eforturi importante, am investit resurse financiare şi umane semnificative într-o nouă infrastructură, cu puncte de trecere a frontierei noi sau modernizate cu servicii permanente, precum şi facilităţi suplimentare pentru depozitare. Citește și: VIDEO Primii soldați ucraineni au ajuns în Hersonul eliberat: scene de bucurie pe străzi. Forțele Kievului caută soldați ruși rămași în oraș și îmbrăcați în haine civile Aceste eforturi continuă. (...) Coridoarele Solidarităţii ar trebui să se transforme dintr-o soluţie temporară, de urgenţă, într-o punte pe termen lung între Uniunea Europeană şi Ucraina şi Republica Moldova, în perspectiva viitoarei lor aderări. De aceea, am susţinut iniţiativa extinderii Reţelei Trans-Europene de Transport (TEN-T), precum şi finanţarea proiectelor care îmbunătăţesc conexiunile de transport. Porturile româneşti Galaţi şi Constanţa sunt pregătite să joace un rol sporit în acest sens. Mulţumim Comisiei Europene pentru eforturile semnificative depuse pentru Coridoarele Solidarităţii şi rămânem implicaţi să colaborăm strâns pentru promovarea celor mai bune soluţii pentru Ucraina, Republica Moldova, securitatea alimentară globală şi stabilitatea reţelei de aprovizionare", a transmis şeful statului, într-un mesaj video postat pe Facebook. Un nou punct vamal Ucraina - România El a amintit că joi a fost inaugurat (foto) un nou punct de trecere a frontierei la graniţa cu Ucraina - primul deschis de această ţară cu un stat membru al Uniunii Europene de la începutul conflictului. "Sunt mândru de măsurile pe care le-a luat România şi care au permis tranzitul a peste 6,5 milioane tone de cereale din Ucraina - o contribuţie esenţială la securitatea alimentară globală. Acesta este doar începutul unei lungi călătorii", a completat Iohannis. Comisia Europeană, Cehia, Polonia, România, Slovacia, Republica Moldova, Ucraina, Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Mondială sunt cosemnatare ale unei declaraţii comune privind mobilizarea unui miliard de euro pentru Coridoarele Solidarităţii.

România se pregătește să ofere Republicii Moldova apă potabilă Foto: Vasluianul
Politică

România ofere Republicii Moldova apă potabilă

După gaze și energie electrică, România se pregătește să ofere Republicii Moldova și apă potabilă: Guvernul Republicii Moldova și cel al României au semnat Protocolul de amendare a Acordului privind reglementarea construirii apeductului care va subtraversa Prutul. Primul proiect de acest timp va fi realizat între localitățile Măcărești (România) – Măcărești (Republica Moldova), a anunțat vicepremierul moldovea Andrei Spânu pe 11 noiembrie. Proiectul va fi gata în decembrie 2022. România se pregătește să ofere Republicii Moldova apă potabilă În total, 250.000 de cetăţeni moldoveni vor primi din luna decembrie apă potabilă prin intermediul societăţii Apa Vita, aflată în subordinea Consiliului Judeţean Iaşi. Investițiile pe teritoriul României și pe teritoriul Republicii Moldova, până la punctele de interconectare, inclusiv traversarea frontierei, vor fi realizate de către operatorul regional de alimentare cu apă și de canalizare din România, ApăVital, iar Republica Moldova va achita costurile de racordare a localităților din zona în care va fi apeductul construit, explică newsmaker.md. Citește și: The Times: Rusia, gata să folosească o armă din filmele cu James Bond. Spețnaz ar putea utiliza un impuls electromagnetic care să paralizeze toate aparatele electrice pe rază de 10 km "Azi am semnat un acord ca apa să treacă Prutul, dar şi energia electrică a trecut Prutul, nemaivorbind de proiectele de infrastructură, precum podul de la Ungheni care se va construi începând de anul viitor. Ne dorim ca Apa Vital Iaşi să livreze apă pentru patru regiuni din Republica Moldova. Contăm pe un număr de 250.000 de beneficiari. Este important, pentru că în aceste patru raioane accesul la apă este o problemă importantă ţinând cont că resursele de apă sunt limitate. Este vorba despre raioanele Ungheni, Hânceşti, Nisporeni şi Făleşti", a declarat vicepremierul Republicii Moldova, Andrei Spînu.

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenko, cere scoaterea în afara legii a partidului ȘOR
Politică

Ministrul Justiției cere scoaterea în afara legii ȘOR

În Republica Moldova, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenko, va cere Curții Constituționale scoaterea în afara legii a unui partid parlamentar, ȘOR, finanțat de Moscova. „Consider că există suficiente circumstanțe juridice pentru declararea neconstituționalității Partidului Șor”, a scris Litvinenko, pe Facebook. Liderul acestui partid, oligarhul Ilan Șor, este refugiat în Israel. Recent, el a fost plasat pe lista persoanelor sancționate de SUA. În plus, documente ale securității din Federația Rusă, FSB, consultate de Washington Post arată că ȘOR a fost susținut puternic de Moscova. ȘOR a organizat și finanțat protestele de la Chișinău, din ultimele săptămâni, împotriva Guvernului. Ministrul Justiției cere scoaterea în afara legii a partidului ȘOR Acum, ministrul Justiției din Republica Moldova arată că „acest partid promovează interesele unui stat străin, ceea ce înseamnă că acționează împotriva suveranității și independenței țării”. „În conformitate cu prevederile art. 41 alin. (4) din Constituție, partidele care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova sunt neconstituţionale. Prin toată activitatea sa de până acum, Partidul Șor a acționat împotriva principiilor statului de drept. Or, finanțarea ilegală în cazul acestui partid a fost confirmată de-a lungul timpului prin hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești (alegerile prezidențiale din 2016, alegerile locale în mun.Chișinău din 2018, alegerile parlamentare pe circumscripția Hâncești din 2020, alegerile locale în mun.Bălți din 2021). Din cauza finanțării ilegale, candidații acestui partid au fost excluși din cursele electorale”, a arătat ministrul Justiției. Foto: Facebook Partidul ȘOR „Acest partid promovează interesele unui stat străin” Litvinenko a amintit și de faptul că SUA au oferit dovezi că ȘOR acționează în interesul Moscovei. Observăm că, constatarea finanțărilor ilegale a avut loc în mod constant, aproape la fiecare scrutin electoral, indiferent cine era la guvernare în țară. Plus la aceasta, se cunoaște că instituțiile de drept investighează, prin prisma legislației penale, mai multe acțiuni privind finanțarea acestei formațiuni. De asemenea, constatările autorităților din SUA, dar și materialele ajunse în spațiul public, demonstrează că acest partid promovează interesele unui stat străin, ceea ce înseamnă că acționează împotriva suveranității și independenței țării. În sensul dat, am pregătit o sesizare la Curtea Constituțională prin care vom solicita declararea neconstituționalității Partidului Șor. Sesizarea va fi expediată la Guvern și sper că va fi aprobată la ședința de mâine a cabinetului de miniștri. La formularea sesizării s-a luat în considerație jurisprudența CtEDO și standardele Comisiei de la Veneția. Și este chiar o măsură ultima ratio, deoarece ei continuă și în prezent încălcarea legislației și nu există nicio circumstanță care ar indica asupra faptului că ar fi dispuși să revină pe făgașul legalității”, a arătat Litvinenko. Partidul are statut de „bănuit” La începutul lunii septembrie, Procuratura a anunțat că Partidul „ȘOR”, ca entitate juridică, are statut de bănuit. Formațiunea este vizată într-un dosar penal instrumentat de Procuratura Anticorupţie privind finanțare ilegală şi a campaniei sale electorale pentru alegerile locale din 21 noiembrie, anul trecut. Reprezentanţii partidului ar fi falsificat rapoartele contabile pentru primul semestru al anului 2022, iar persoane din conducere ar fi acceptat finanțarea ilegală, din partea unui grup infracţional organizat. Mai multe persoane au statut de învinuit, printre care şi deputata Marina Tauber. Citește și: Bloomberg: administrația Biden presează, discret, băncile americane să mențină legături cu Rusia. Trezoreria și Departamentul de Stat solicită băncilor să finanțeze companii strategice rusești

Partidul ȘOR ar putea fi scos în afara legii Foto: Facebook
Politică

ȘOR ar putea fi scos în afara legii

În Republica Moldova, se poate: procurorul general interimar Ion Munteanu spune că un partid parlamentar, ȘOR, ar putea fi scos în afara legii. El a arătat că acest partid - care de mai multe săptămâni organizează proteste violente la Chișinău - are deja calitatea de „bănuit”. Partidul este puternic susținut de serviciile rusești de securitate, a arătat, recent, Washington Post. ȘOR ar putea fi scos în afara legii „Dacă nu greșesc, Partidul „Șor” are calitate procesuală de bănuit în cauza penală, care se află în gestiunea Procuraturii Anticorupție. În eventualitatea în care această cauză penală ajunge pe masa judecătorilor și partidul respectiv are calitatea de inculpat – una din sancțiuni în raport cu persoana juridică este lichidarea. Deci, în cazul în care se ajunge la așa fel de soluții, respectiv există risc de lichidare a persoanei juridice, numiți-o partid, dacă doriți”, a spus Munteanu într-un interviu pentru Vocea Basarabiei, fiind întrebat dacă „ar exista suficiente probe ca această formațiune politică să fie scoasă în afara legii?”. Liderul acestui partid, oligarhul fugar Ilan Șor, este pe lista persoanelor sancționate de SUA. #Putin's Chekists are preparing a coup in #Moldova, according to the @washingtonpost.According to the newspaper, it is to take place in winter. Instead of incumbent President Maia Sandu, the country could be led by pro-Putin businessman Ilan Shor.https://t.co/wEwxAjW60D— NEXTA (@nexta_tv) October 29, 2022 În Republica Moldova, serviciul secret al Rusiei, FSB, continuatorul KGB, îl susține activ pe politicianul Ilan Șor, fugit din țară și supus sancțiunilor SUA, pentru a răsturna regimul de la Chișinău și a readuce țara în sfera de influență a Rusiei, a arătat recent Washington Post, care a consultat documente secrete ale FSB. În România, cererea de dizolvare a unui partid se adresează Tribunalului Bucureşti de către Ministerul Public. Printre motivele dizolvării se află și: „când scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicită ori contrară ordinii publice”. Citește și: Putin dă un semnal clar că e dispus să sacrifice orice ca să câștige ceva în Ucraina: șantajează țările sărace care depind de grâne ucrainene, se retrage din acordul exporturilor maritime În ianuarie 2022, deputatul PNL Alexandru Muraru afirma că AUR ar trebui scos în afara legii. „AUR este o amenințare la adresa ordinii constituționale a României și pe cale de consecință e nevoie de activarea din lege a mecanismului pentru scoaterea în afara sa”, a spus Muraru.

România, principalul furnizor de energie al Moldovei Foto: Transelectrica
Eveniment

România, principalul furnizor de energie al Moldovei

Fără precedent: România este de azi principalul furnizor de energie electrică al Moldovei. România asigură Republicii Moldova cu energie electrică în proporție de aproape 90% prin contractele comerciale, de pe bursa de electricitate și în baza contractului de avarie, anunță Radio Chișinău. România, principalul furnizor de energie al Moldovei Potrivit directorului companiei de stat Energocom, Victor Bânzari, ar fi aproape de final și semnarea unei înțelegeri cu un alt producător de energie electrică din România, în afară de OMV Petrom și Nuclearelectrica. Între timp Chișinăul continuă negocierile și cu Tiraspolul în vederea semnării unui contract cu centrala de la Cuciurgan pentru luna noiembrie, transmite Radio Chișinău. Malul drept al Nistrului nu mai primește de marți energie electrică de la centrala de la Cuciurgan după ce autoritățile de la Chișinău și Tiraspol nu au reușit să ajungă la un compromis ca să semneze contractul de livrare a energiei electrice pentru luna noiembrie. „Întreaga cantitate de energie este procurată din România, chiar și pentru acoperirea deficitului. Avem în prezent semnate contractele cu OMV Petrom și Nuclearelectrica. Astăzi am mai identificat un producător și până seară sper că vom reuși să semnăm contractul și cu ei. Da, e prima dată când cumpărăm așa o cantitate mare de energie din România. Ce nu am avut acoperit din contracte am procurat de la bursa OPCOM”, a declarat Victor Bânzari. As of today, Republic of Moldova receives 90% of electricity from Romania. 'Russian world' is shrinking to several gangsters paying up protesters in the capital Chisinau. https://t.co/AjL2v1MQrE— Sebastian Huluban (@HulubanS) November 3, 2022 Victima colaterală a Moscovei Fostul vicepremier pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, directorul Asociației Inițiativa pentru Pace susține că în acest șantaj energetic pus la cale de Moscova și nu de Tiraspol, Chișinăul ar fi o victimă colaterală. Principala țintă a ar fi de fapt sistemul de transport de gaze al Ucrainei. ”Ucraina refuză să accepte tranzitarea propriului teritoriul de către gazele rusești prin acea stație de măsurare aflată pe teritoriul ocupat din regiunea Luhansk. Există alte magistrale alternative care din punct de vedere tehnic ne pot da suficient gaz. E război între Moscova și Kiev. În joc este inclusiv forțarea Kievului să accepte ca și de iure că Moscova a preluat și controlează această infrastructură de transport de gaze. Lucru pe care, evident, Kievul și nimeni în depline capacități mentale, nu poate să îl accepte. Noi suntem doar o victimă colaterală dar care bine se pliază peste planul mai mare al Moscovei de utilizare a energiei ca și armă în acest război hibrid ”, a susținut Alexandru Flenchea. Citește și: Amenințări de o gravitate fără precedent de la Moscova: „Doar victoria Rusiei garantează evitarea conflictului nuclear mondial”. Suedia și Finlanda acceptă instalații nucleare NATO

Ucraina și Moldova, gaz din nord (sursa: Facebook/Jonas Gahr Støre)
Internațional

Ucraina și Moldova, gaz din nord

Ucraina și Moldova, gaz din nord. Premierii finlandez, suedez, norvegian şi islandez s-au angajat marţi să ajute Ucraina şi Republica Moldova să-şi asigure aprovizionarea cu gaze în timpul iernii. Ucraina și Moldova, gaz din nord "Trebuie să asigurăm gaz Ucrainei pentru a putea trece iarna. Este un lucru pe care toţi trebuie să-l sprijinim", a declarat premierul norvegian Jonas Gahr Store (foto), la o conferinţă de presă comună cu omologii săi din Finlanda, Suedia şi Islanda, după o reuniune a Consiliului Nordic desfăşurată la Helsinki, de la care a lipsit premierul danez Mette Frederiksen, din cauza alegerilor parlamentare. Premierul norvegian a semnalat că atât Ucraina cât şi Republica Modova vecină "au nevoie urgent" de garanţii că vor primi în continuare gaz. Citește și: NATO se așteaptă în orice moment la o mișcare disperată a lui Putin: Norvegia, cel mai important furnizor actual de gaze al UE, și-a ridicat nivelul de alertă militară Şeful guvernului de la Oslo nu a oferit însă detalii despre cum ar putea contribui Norvegia la aprovizionarea cu gaze a Ucrainei şi a Republicii Moldova. În urma reducerii livrărilor de gaze ruseşti, Norvegia asigură în prezent circa un sfert din importurile de gaze ale UE. Compania rusă Gazprom a anunţat la începutul lunii octombrie diminuarea livrărilor de gaze către Republica Moldova, respectiv numai 5,7 milioane de metri cubi pe lună, motivând această reducere prin disputele cu Chişinăul asupra plăţii gazelor şi refuzul operatorului ucrainean al conductelor de a oferi un "serviciu integral" pentru transportul acestor gaze.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră