miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: mită

68 articole
Eveniment

Ce a mâncat vameșul disperat că l-a prins DNA

Ce a mâncat vameșul disperat că l-a prins DNA cu mită de zeci de mii de lei: Petcu Dorel - Emanuel, vameș în portul Constanța, a consumat, fără apă, o hârtie cu dimensiunile de 5 cm x 10 cm pe care erau înscrise șpăgile. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă Informația apare în comunicatul DNA privind destructurarea unei rețele de vameși corupți din portul Constanța. Potrivit DNA, aceștia luau o mită dee cel puțin 500-700 dolari/container, dar suma putea crește. Ce a mâncat vameșul disperat că l-a prins DNA „În data de 12 septembrie 2024, inculpatul C.M. i-ar fi remis lucrătorului vamal Oprea Marius, în incinta Biroului Vamal de frontieră Constanța Sud situat în Portul Constanța, sumele de 5.000 de dolari și 8.100 lei, pretinși în mod indirect reprezentanților unor persoane juridice, importatori, care au solicitat efectuarea operațiunilor de vămuire la Biroul Vamal de frontieră Constanța Sud a unor mărfuri containerizate. În contextul menționat mai sus, la data de 12 septembrie 2024, inculpatul Oprea Marius ar fi fost surprins în flagrant de către procurorii anticorupție după ce ar fi primit de la inculpatul C.M. sumele de 5.000 de dolari și 8.100 lei. La scurt timp după constatarea infracțiunii flagrante, inculpatul Petcu Dorel - Emanuel ar fi luat discret de pe biroul din fața sa un înscris olograf cu dimensiunile de 5 cm x 10 cm, ce se afla lângă sumele de bani date cu titlu de mită și care făcea referire la ce reprezintă sumele respective, înscris pe care l-ar fi distrus prin înghițire, cu scopul de a împiedica aflarea adevărului în cauza penală”, arată comunicatul DNA. Ulterior, percheziționând mașia vameșului care a mâncat hârtia cu șpăgile, DNA a găsit sumele de 12.300 de dolari și aproximativ 1.000 de euro. Petcu Dorel - Emanuel era deja trimis în judecată pentru două infracțiuni de fals intelectual săvârșite în legătură cu atribuțiile de serviciu, iar dosarul se judecă la Tribunalul București. Procurorii DNA relatează, în comunicat, pentru ce se lua mită. „Sensibiliza lucrătorii vamali” „Pentru a sensibiliza lucrătorii vamali de la controlul fizic, astfel încât să nu fie probleme cu mărfurile contrafăcute sau nedeclarate, sau pentru urgentarea formalităților vamale, importatorii obișnuiesc să dea mită între 500-700 dolari/container. Aceste sume pot urca în funcție de numărul de colete care fac obiectul confiscării, astfel, la cei 500-700 dolari se adaugă 30-50 dolari per colet, sume care ajung și la 10.000 de dolari per container pentru mărfurile interzise la import în UE. În perioada 20 mai 2024 – 27 august 2024, inculpatul Oprea Marius în calitatea menționată anterior, în exercițiul atribuțiilor de serviciu privind efectuarea operațiunilor de import și de tranzit a mărfurilor prin Biroul Vamal de frontieră Constanța Sud, ar fi pretins și primit pentru sine și pentru alții de la persoane juridice și importatori, sume de bani în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea sau urgentarea formalităților vamale ce intrau în îndatoririle sale de serviciu. Astfel, inculpatul Oprea Marius ar fi contribuit la taxarea ilicită a containerelor cu mărfuri procesate în punctul vamal, facilitând concomitent introducerea în țară de mărfuri contrafăcute, mărfuri interzise la import, mărfuri ce nu sunt însoțite de avizele sau autorizațiile necesare, mărfuri de altă natură sau în alte cantități decât cele declarate în vamă și mărfuri subevaluate. De asemenea, inculpatul Oprea Marius ar fi avut rolul de colecta sumele de bani remise cu titlu de mită de către reprezentanții unor persoane juridice și importatori, care au solicitat efectuarea operațiunilor de vămuire la Biroul Vamal de frontieră Constanța Sud. Imediat după colectarea sumelor de bani, inculpatul Petcu Dorel - Emanuel ar fi preluat sumele respective din incinta Biroului Vamal de frontieră Constanța Sud situat în Portul Constanța, pentru a-i transporta în zone de siguranță și de a fi împărțiți ulterior între membrii grupului”, susține DNA.

Ce a mâncat vameșul disperat că l-a prins DNA Foto: Autoritatea Vamala
Șpagă pentru bloc avizat de AACR (sursa: Facebook/Autoritatea Aeronautica Civila Romana AACR)
Investigații

Șpagă pentru bloc avizat de AACR

Șpagă pentru bloc avizat de AACR. Afaceristul Cezar Verziu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile după ce a fost prins în flagrant cu suma de 70.000 de euro, șpagă primită de la un dezvoltator imobiliar pentru obținerea unui aviz de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR). Citește și: Un metru de înălțime construit peste limita legală, 3.000 de euro șpagă pentru aviz dat de Autoritatea Aeronautică. Șeful AACR spune că nu știe nimic Stenogramele din referatul de arestare arată că Cezar Verziu i-a spus dezvoltatorului că 65.000 de euro din suma primită ar urma să ajungă la directorul general al ACCR. Nicolae Stoica, directorul general al ACCR, a declarat la solicitarea DeFapt.ro că nu îl cunoaște pe Cezar Verziu și nu are nici o legătură cu acesta. Documentele consultate de către DeFapt.ro arată că Cezar Verziu a intrat de trei ori în sediul AACR de la începutul anului. Cel puțin odată a fost la etajul 1, acolo unde se află biroul directorului Nicolae Stoica. Șpagă pentru bloc avizat de AACR Procurorii DNA l-au prins în flagrant pe afaceristul Cezar Ionuț Verziu, la scurt timp după ce a încasat 70.000 de euro de la dezvoltatorul imobiliar Marius Cristian Pavel pentru a obține un aviz de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Avizul era necesar pentru a putea crește înălțimea unui bloc de la 46 de metri la 79,5 metri lângă Casa Presei din București. Conform stenogramelor din referatul de arestare, Cezar Verziu s-a lăudat că îl cunoaște pe pesedistul Răzvan Cuc, fostul ministru al Transporturilor, care l-ar fi ajutat imediat, dacă mai era în funcție. Apoi a spus că s-a întâlnit cu prietenul lui, Sorin Astratini. "Dacă scrii Sorin Astratini pe Google, vin ăștia de la poliție… cică ai treabă cu el", spunea cu zâmbetul pe buze Verziu. 65.000 de euro pentru șeful AACR, spunea Verziu La data de 1 iulie 2024, Cezar Ionuț Verziu i-a spus lui Marius Cristian Pavel că trebuie să plătească suma de 70.000 de euro pentru obținerea avizului. Cezar Verziu i-a mai spus că el își oprește 5.000 de euro pentru "deranj", iar diferența de 65.000 de euro va fi remisă directorului general al AACR. Cezar Verziu se destăinuie într-o altă înregistrare: "Am o prietenă super veche, din copilărie, care, tot la fel, lucrează la ROMATSA, se știe cu ăștia, numai că prietena ei bună, care lucrează la AERONAUTICĂ, nu este în departament cu ăsta de la de avizări și cu NICOLAE STOICA și îmi spunea că a făcut el nu știu ce căcaturi cu autorizațiile, nu cu tine, și că sunt cercetați, e mare panică la ei". Intermediarul șpăgii, de trei ori la Autoritatea Aeronautică Documentele consultate de către DeFapt.ro arată că Cezar Verziu a intrat de trei ori în sediul AACR de la începutul acestui an. Prima dată a intrat pe 23 ianuarie 2024. A doua oară, pe 26 ianuarie, iar a treia oară, pe 28 februarie. DeFapt.ro l-a întrebat pe Nicolae Stoica, șeful AACR, care au fost motivele pentru care s-a întâlnit cu Cezar Verziu și dacă a cerut suma de 65.000 de euro pentru a emite avizul necesar dezvoltatorului imobiliar Marius Cristian Pavel. "Îmi mențin răspunsul pe care l-am transmis (că nu-l cunoaște pe Verziu și nici speța cercetată de DNA - n.r.). Având în vedere că pe rolul DNA este deschis un dosar ce vizează aspecte de care sunteți interesat și dvs., pentru o corectă informare a cititorilor vă rog să vă adresați DNA", a declarat Nicolae Stoica. Verziu și asociații lui Numele lui Cezar Verziu apare în mai multe societăți radiate sau active. În două dintre aceste societăți, Medsafe Provider SRL și Metal Track, Cezar Verziu a fost asociat în mod egal cu Gabi Daniel Dumitru. La rândul său, Gabi Daniel Dumitru apare ca fondator al firmei Interkorp Lab SRL, societatea care a primit un contract de la PNL de aproape 883.000 lei. Potrivit europalibera.org, contractul a fost încheiat după Congresul PNL din 25 septembrie 2021, în care Florin Cîțu a fost ales președinte al partidului, iar Dan Vîlceanu, în funcția de secretar general. În prezent, Interkorp Lab SRL a fost trecută pe numele lui Igor Dumitru, iar de administrarea afacerii se ocupă tot Gabi Daniel Dumitru.

Directorul ASSMB, Oana Sivache, acuzat de DNA că a luat mită Foto: Facebook/ASSMB - Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București
Politică

Directorul ASSMB, acuzat de DNA că a luat mită

Directorul general al Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB), Oana Sivache, este acuzat de DNA că a luat mită de la managerul Spitalului Colţea, Ioan-Bogdan Furtună, constând în plata chiriei şi a utilităţilor. Citește și: Candidatul Cîrstoiu, abandonat: pagina sa de Facebook abia are 685 de urmăritori, la circa două zile de la înființare. Un videoclip cu Piedone pe șantier a strâns 7.700 de like-uri în 16 ore Șefa ASSMB este o traseistă PSD-UNPR, cu facultate absolvită la 30 de ani, la celebra „Spiru Haret”. Din 2021, a fost preluată în funcția de consilier la cabinetul fostului viceprimarul Horia Tomescu, dar presa a speculat că ea a fost susținută de Vlad Voiculescu, președintele USR București. De altfel, pe pagina ei de Facebook apar fotografii cu Vlad Voiculescu, în care ea îi urează „La mulți ani” liderului USR. Directorul ASSMB, acuzat de DNA că a luat mită „În perioada 01.07.2023 - 27.02.2024, inculpata Sivache Gabriela-Oana, în calitatea menţionată mai sus (n.r. la data faptei director general/director general adjunct al ASSMB), ar fi primit de la inculpatul Furtună Ioan-Bogdan foloase necuvenite ce ar fi constat în achitarea contravalorii chiriei lunare şi a facturilor de utilităţi, în cuantum de 39.295 lei, pentru un imobil din Bucureşti pe care şefa ASSMB l-ar fi ocupat împreună cu familia. În schimbul obţinerii acelor foloase, inculpata Sivache Gabriela-Oana ar fi făcut demersuri pentru ca inculpatul Furtună Ioan-Bogdan să fie numit manager interimar al Spitalului Clinic Colţea, începând cu data de 04.11.2022", se arată într-un comunicat transmis, miercuri, de DNA. Citește și: Pe cine a plasat USR în fruntea spitalelor din Capitală: o traseistă PSD-UNPR, cu facultate absolvită la 30 de ani, la celebra „Spiru Haret”. Acum, ea îl glorifică pe Vlad Voiculescu Gabriela-Oana Sivache este cercetată sub control judiciar pentru luare de mită, iar Ioan-Bogdan Furtună, manager interimar la Spitalul Clinic Colţea din municipiul Bucureşti, este cercetat tot sub control judiciar pentru dare de mită. Citește și: GALERIE FOTO Pe cine pune Ciolacu șef peste Timiș: afacerist falit, cu Porsche și avere suspectă, absolventul unei universități dubioase, amator de excursii scumpe alături de interlopul „Tarzan” Pe perioada controlului judiciar, cei doi au interdicţia de a-şi exercita funcţiile, arată DNA.

Prețuri astronomice pe aeroportul Otopeni Foto: Antena 3
Politică

Prețuri astronomice pe aeroportul Otopeni

Prețuri astronomice pe aeroportul Otopeni, unde șpaga ca să deții un bufet era de 20 de milioane de euro: potrivit unui reportaj al Antenei 3, prețul unei banale merdenele este de 20 de lei, de trei sau patru ori mai mare ca în București. Pe aeroport, această merdenea este prezentată drept „cheese pie”. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu În aprilie 2023, fostul director general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti George Alexandru Ivan şi trei oameni de afaceri - Cristian Bălan, Cătălin Lăscuț și Laurențiu Tănăsescu - cercetaţi de DNA în dosarul privind mita de peste 22,4 milioane de euro pentru închirierea spațiilor din aeroport au fost arestați preventiv Citește și: VIDEO Aerohalta Otopeni, mult sub aeroportul din Varșovia. Care este atât de mare și de spațios încât copiii pot juca baschet la porțile de îmbarcare Patronii de la City Grill vor prelua o parte din spațiile de alimentație publică de pe Otopeni, a anunțat Ziarul Financiar la 4 martie 2024. Restul de 55% va fi preluat de Dnata Catering, care are „tradiție” în operarea pe aeroport, arată Ziarul Financiar. Prețuri astronomice pe aeroportul Otopeni „O banală gustare pe aeroportul din Capitală poate scoate din buzunarele românilor şi a tuturor turiștilor nu mai puțin de 100 de lei de persoană, dacă mai punem la socoteală şi o sticlă cu apă şi un desert. De pildă, o merdenea cu brânză de doar 160 gr costă 20 de lei, cât o masă caldă compusă dintr-o bucată de carne generoasă, garnitură la alegere şi o salată, pe care o găsim la o cantină din Bucureşti la doar 20 de lei. În condiţiile în care, la patiseriile din București, o astfel de merdenea se poate cumpăra cu doar 5 lei. Cu alte cuvinte, pasagerii scot din buzunar de 4 ori mai mult preţul unui astfel de produs de patiserie. Până și o banală bagheta rustică cu salam uscat are un preţ exorbitant. Pentru un astfel de sendviş, pasagerii plătesc 55 de lei, o sumă enormă pentru un român de rând”, arată Antena 3. Din fotografiile publicate de acest post se vede că un ecler costă 29 de lei. Cea mai exclusivistă cofetărie din București, care vinde doar eclere, vinde un astfel de produs cu 23 de lei.

Ce salariu uriaș avea șefa secției de psihiatrie de la SJU Pitesti Foto: Consiliul Județean Argeș
Eveniment

Ce salariu uriaș avea șefa secției de psihiatrie

Ce salariu uriaș avea șefa secției de psihiatrie de la spitalul județean Pitești (SJU Pitești), prinsă că lua șpagă pe bandă rulantă: medicul Ramona Ștefanache a câștigat, în anul fiscal 2022, puțin sub 21.500 de lei pe lună, în medie. Citește și: Fostul ministru PSD Teodorovici îl acuză pe Ciolacu că nu și-a luat bacalaureatul: „A început Hașdeu, a picat treapta a doua, s-a dus la Eminescu, nu a luat bacalaureatul” Ramona Ștefanache Foto: Facebook Ce salariu uriaș avea șefa secției de psihiatrie Însă Ramona Ștefanache mai avea o slujbă la un spital de stat, la Curtea de Argeș, de unde mai lua, în medie, aproape 5.000 de lei pe lună. În total, ea câștiga în medie, de la stat, ușor peste 26.000 de lei pe lună. Ea mai avea contracte cu două clinici private, de la care însă a luat în total, în tot anul fiscal 2022, circa 12.000 de lei. Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș a reținut-o pentru 24 de ore pe şefa Secţiei de Psihiatrie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti, urmărită penal luare de mită şi dare de mită, potrivit unui comunicat al parchetului. Ea e acuzată că ar fi luat mită cu valoarea cuprinsă între 50 de lei și 600 de lei de la 147 de pacienți. Soțul Ramonei Ștefanache lucrează la spitalul din Curtea de Argeș, de unde a câștigat, în tot anul 2022, 107.669 lei. Familia deține o casă, un apartament și trei mașini. Procurorii susțin că, în perioada mai-august 2023, șefa secției de psihiatrie de la SJU Argeș ar fi primit în biroul din incinta Secţiei de Psihiatrie din cadrul spitalului, de la pacienţi sau rude ale acestora, diferite sume de bani în bancnote de la 50 la 500 de lei, precum şi bunuri. Potrivit parchetului, șefa secției împărțea mita cu alte cadre medicale. Procurorii au cerut, azi, arestarea preventivă a șefei secției de psihiatrie de la SJU Pitești pentru 30 de zile.

Înalta Curte redeschide un dosar DNA împotriva fostului primar PSD Cătălin Cherecheș, fugar în Germania Foto: Facebook
Politică

Înalta Curte redeschide dosar împotriva fostului primar Cherecheș

Înalta Curte de Casație și Justiție redeschide un dosar DNA împotriva fostului primar PSD al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, fugar în Germania. În acest dosar, care se judecă din 2018, șpaga ar fi fost de 150.000 de euro. Citește și: Ce vorbeau vameșii arestați: „S-a dat liber la furat, asta vă spun sigur! La toți, și la noi și la Antifraudă!”. Judecătorii îi țin închiși Înalta Curte redeschide un dosar împotriva fostului primar Cherecheș Potrivit publicației 2mnews, „miercuri, 6 martie 2024, instanța supremă a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Cluj împotriva deciziei Curții de Apel Cluj din 29 decembrie 2023, pronunţată în cel de-al doilea dosar în care DNA l-a trimis în judecată pe fostul primar al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, și care a fost soluționat prin încetarea sa, fiind tergiversat de inculpați până când a intervenit prescripția răspunderii penale”. În acest dosar, Cherecheș ar fi primit o mită de 150.000 de euro. DNA a formulat patru acuzații împotriva fostului primar PSD al municipiului Baia mare: luare de mită în formă continuată (două acte materiale); efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibilă cu funcţia pe care o îndeplineşte; fals în declaraţii în formă continuată (16 acte materiale); coruperea alegătorilor. Procesul a început în septembrie 2018, dar judecata efectivă a început abia în noiembrie 2021. Celulă specială, dacă se întoarce „Prima fază a recursului în casație este trecerea acestuia printr-un filtru (așa numit complet-filtru, format dintr-un singur judecător al instanței supreme) care examinează în camera de consiliu dacă procedura este legal îndeplinită. Practic, se verifică dacă, tehnic, există în dosarul cererii toate documentele prevăzute de lege. În cazul în care cererea este admisă, recursul în casație este trimis spre judecare la un complet de 3 judecători”, mai explică 2mnews. În încercarea de a convinge autoritățile germane să-l extrădeze, statul român a spus că-i va oferi lui Cherecheș o cameră de 9 metri pe 6 metri pătrați la Penitenciarul Rahova, iar la Aiud va primi o cameră de 14,3 metri pătrați, unde va sta alături de alte două persoane, a spus, în ianuarie, avocatul său. Cătălin Cherecheș a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru luare de mită, însă a fugit din țară, ieșind prin Vama Petea cu actul de identitate al altei perosane. El a fost prins în Germania, unde se află încarcerat și refuză, în continuare, extrădarea simplificată. Avocații lui încearcă să împiedice aducerea lui în țară.

Averea uriașă a șefei Casei de Asigurări de Sănătate Maramureș Foto: 2mnews
Eveniment

Averea uriașă a șefei Casei de Asigurări de Sănătate Maramureș

Averea uriașă a șefei Casei de Asigurări Sănătate (CAS) Maramureș, Carmen Eleonora Prodan, acuzată de DNA că lua șpagă: trei apartamente, mașină de lux, sute de mii de lei în conturi. Citește și: VIDEO Gafă epică la Digi 24: Cosmin Prelipceanu a dialogat un minut și jumătate cu prefectul Capitalei, dar la capătul firului era „un cetățean obișnuit”. Digi greșise numărul Ea lucrează cel puțin din 2009 la această casă județeană de sănătate. În acel an ea figurează pe site-ul Agenției Naționale de Integritate cu o declarație de avere depusă în calitate de director executiv al CAS . Soțul ei era polițist în 2009, acum este pensionar. Directoarea generală a Casei de Asigurări de Sănătate Maramureş, Carmen Eleonora Prodan, şi directoarea executivă a Direcţiei relaţii contractuale din cadrul aceleiaşi instituţii, Camelia Rodica Stretea, sunt urmărite penal pentru comiterea mai multor infracţiuni de luare de mită. Ele sunt suspectate că au primit bani şi bunuri de la oameni de afaceri şi manageri de spitale pentru derularea „în bune condiţii” a unor contracte. Averea uriașă a șefei Casei de Asigurări de Sănătate Maramureș Potrivit ultimei declarații de avere, din 2023, Prodan, eternă bugetară,și soțul ei, pensionar, ambii având drept venituri doar salariul și, respăectiv, pensia specială de 7.000 de lei pe lună, dețineau: Un Volvo XC60, o mașină cu tracțiune 4X4 cu preț de pornire peste 50.000 de euro, dar care poate ajunge ușor la 70.000 de euro. Mașina a fost cumpărată în 2018 și nu figurează ca fiind în leasing sau rate. Circa 350.000 de lei în diferite conturi Nici o datorie Trei apartamente, la București, Baia-Mare și Oradea. cel din Oradea ar fi fost moștenit 4000 mp de teren intravilan la Miersig, Bihor, și 29.000 mp teren agricol în aceeași localitate - ambele moștenite de soț. Prodan Eleonora câștiga, în anul fiscal 2022, circa 10.000 de lei pe lună, în medie. În 2021, câștigase concursul pentru șefia CAS Maramureș cu cea mai marenotă din țară. În 2009, ea avea doar un apartament mic, de 50 mp, în Baia Mare și un Volkswagen Passat vechi, din 2009. Citește și: EXCLUSIV Cele mai scumpe elicoptere din dotarea Ministerului Apărării tocmai au fost achiziționate: două aparate H215M Airbus pentru 150 de milioane de euro Acum, ea a primit interdicţia de a-şi exercita activitatea în cadrul instituţiei, fiind acuzată de opt infracţiuni de luare de mită, din care trei săvârşite în formă continuată.

Judecătoarea a dat statul în judecată și l-a jupuit de sume uriașe Foto: Facebook CSM
Politică

Judecătoarea dat statul în judecată și l-a jupuit

Judecătoarea Fărcas-Hîngan Georgiana-Rodica, cea care a refuzat șpaga de 100.000 de euro oferită ca să-l scape pe primarul Cătălin Cherecheș, a dat statul în judecată și l-a jupuit de sume uriașe. Ea este judecatoare din 2011. Foto: CluJust Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Salariul ei nu era, oricum, mic: în anul fiscal 2022 ea a câștigat, net, circa 20.500 de lei pe lună. Soțul ei este procuror și câștiga, în anul fiscal 2022, circa 16.500 de lei pe lună. Judecătoarea a dat statul în judecată și l-a jupuit de sume uriașe Însă judecătoarea a dat lovitura dând statul în judecată pentru „diferențe salariale VRS” și, în 2022, a încasat 488.832 de lei. Soțul ei a încasat, tot drepturi salariale restante, încă 30.000 de lei. În anul fiscal 2021, judecătoarea a încasat „diferente salariale VRS, sentinte” alți 152.000 de lei. Soțul - 40.000 de lei, tot drepturi salariale restante. În același an, ea avea un salariu puțin sub 15.000 lei pe lună, iar soțul - circa 16.000 lei/lună. În anul fiscal 2020, au fost doar 14.400 de lei din „diferente salariale VRS, sentinte” pentru judecătoarea Fărcaș-Hîngan, iar soțul ei, procuror, nu a primit nimic. Primele sume din „diferente salariale VRS, sentinte” au venit în iulie 2019, când a primit 4.239 d elei, precizând că este vorba de „tranșă 5% VRS”. Nu este clar dacă ea va avea de încasat noi sume salariale restante și în anii următori. Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Însă această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro.

Cherecheș ar putea fi salvat de soacra pe care o vrea la pușcărie Foto: Facebook
Justiție

Cherecheș, salvat de soacra pe care o vrea la pușcărie

Primarul Cherecheș ar putea fi salvat de soacra pe care o vrea la pușcărie: judecătoarea care urma să primească mita ar putea fi recuzată. De altfel, chiar edilul-șef din Baia Mare declara, miercuri seara, la România TV, că avocații i-au propus să o recuze pe judecătoare, dar a sugerat că el ar fi refuzat. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău Până la prescrierea faptei pe care ar fi comis-o primarul - luare de mită - mai sunt 169 de zile. Nu este clar ce s-ar întâmpla cu procesul său dacă una din cele două judecătoare de la Curtea de Apel ar fi obligată să se recuze. Soacra lui Cătălin Cherecheș ar fi fost prinsă în flagrant când intermedia o mită pentru judecătoarea care urma să pronunțe sentința în dosarul de corupție al primarului. Mita ar fi fost de 100.000 de euro. Cherecheș ar putea fi salvat de soacra pe care o vrea la pușcărie „Din câte știu de la soția mea, la ora 12 a fost la mormântul bunicilor mei cu mama, la ora 13 a plecat la Cluj că avea programare la medic fiind însărcinată și chiar i-am spus să mai stea 2 ore la birou și să plecăm amândoi și mi-a zis că pleacă pentru că vin părinții ei și s-au întâlnit la mall. Acolo au venit doi ofițeri să-i facă percheziție, nu au găsit nimic în mașină și s-a trezit că mama ei avea întâlnire cu o rudă a doamnei judecător. Paradoxal în secunda doi, mă trezesc cu sugestii de la avocați speciali că trebuie să fac urgent cerere de recuzare a judecătoarei respective. Păi de ce s-o recuz? Dacă doamna respectivă a făcut acest gen de onestitate și legalitate”, a spus Cherecheș. El a declarat că soacra sa ar trebui să ajungă la închisoare și a sugerat că va divorța: „Vă spun un lucru, dacă sotia mea m-a mințit, mi-a ascuns lucruri, indiferent din ce motiv, ea sau mama ei să îmi facă bine, în secunda doi, Chereches devine cel mai râvnit burlac al României (...) Mama soţiei mele să stea o sută de ani în închisoare dacă a făcut ceva greşit…”, a afirmat primarul Avocat: „Suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorului este afectată” Azi, un avocat citat de Gândul afirma că judecătoarea trebuie să se recuze. Citește și: PSD coace un nou atac la Pilonul II de pensii, prin banala schimbare, în noua lege a pensiilor, a cuvântului „și” cu „sau”. Un milion de persoane n-ar mai plăti contribuția la Pilonul II „La întrebarea dacă judecătorul cauzei poate să continue judecata în cauză, în opinia mea, răspunsul este negativ, pentru că unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de procedura penală este existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorului este afectată. Nu doar că este obligatoriu să existe imparțialitatea magistratului, dar, așa cum practica europeană a stabilit recent, chiar și aparențele pot prezenta importanță pentru că nu trebuie doar să se facă dreptate, ci să se și vadă că se face dreptate”, a susținut avocatul Adrian Briscan.

Soacra lui Cătălin Cherecheș, prinsă când intermedia o mită  Foto: Facebook
Justiție

Soacra lui Cherecheș, prinsă când intermedia mită

Soacra lui Cătălin Cherecheș ar fi fost prinsă în flagrant când intermedia o mită pentru judecătoarea care urma să pronunțe sentința în dosarul de corupție al primarului, susțin surse G4Media. Între timp, informația a fost difuzată și de Antena 3. „Mi se pare o prostie, nu stiu despre ce e vorba, eu sunt la birou, imi vad de treaba”, a reacționat Cherecheș, pentru Antena 3. Mita ar fi fost de 50.000 de euro, susține acest post de televiziune, iar azi urma să se plătească prima tranșă. Cherecheș s-a căsătorit, la 9 septembrie 2023, cu creatoarea de moda Tabita Gliga. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău Nunta lui Cătălin Cherecheș cu Tabita Gliga a fost transmisă în direct chiar pe pagina de Facebook a edilului, iar la mai bine de două zile de la eveniment, clipul a adunat peste 500.000 de vizualizări. La nunta celor doi au luat parte atât președintele Consiliului Județean Maramureș, Ionel Bogdan (PNL) cât și președintele PSD Maramureș, deputatul Gabriel Zetea, iar în spațiul public au apărut glume de genul „Pacea politică de pe Câmpul Tineretului”. Soacra lui Cătălin Cherecheș, prinsă când intermedia o mită Primarul Băii Mari, Cătălin Cherecheș, își va afla sentința pe 24 noiembrie, după ce Curtea de Apel i-a respins cererile de amânare și a intrat în pronunțare. În primă instanță, Cherecheș a fost condamnat la cinci ani de închisoare, cu executare. Soacra lui Cherecheș ar fi discutat cu mama judecătoarei, pe care o cunoștea, căreia i-ar fi promis o sumă de bani pentru a obtine o condamnare mai blândă pentru fiul ei, scrie G4Media. Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea Cătălin Cherecheș este acuzat că a luat mită 30.000 de lei, în aprilie 2016, dar primarul susține că a fost vorba despre restituirea unui împrumut. El a fost arestat atunci, dar a candidat de după gratii și a ieșit primar din nou, cu 70% din voturi.

Vaslui, județul minune unde nici un medic nu a cerut șpagă Foto: Facebook
Eveniment

Vaslui, județul minune unde nici un medic cerut șpagă

Vaslui, județul minune unde, în octombrie, nici un medic nu a cerut șpagă, potrivit datelor ministerului Sănătății, centralizate de Dragoș Vana, fondatorul Graphs.ro. În septembrie, procentul pacienților care reclamau către ministerul Sănătății această situație era de era de 2,26%, în Vaslui. În schimb, în Tulcea era zero. Citește și: Salariul uriaș al judecătoarei care nu a motivat sau nu a închis sute de cauze, lăsând părțile să aștepte în zadar. CSM încearcă pentru a doua oară să o dea afară din magistratură Vana a centralizat datele publice din mecanismul de feedback al pacientului, de pe site-ul ministerului Sănătății. Vaslui, județul minune unde nici un medic nu a cerut șpagă „Procentul de șpagă la nivel național a continuat să scadă și în luna Octombrie, ajugand la 1.59% (de la un maxim în anul acesta de 2.06% - luna August). În mod surprinzător în ultima luna, județul Vaslui conduce cu 0%, din peste 200 de răspunsuri ceea ce nu e chiar puțin. Urmat de bine-cunoscutele Bistrița (0.39%), Albă (0.46%), Brașov (0.58%), Cluj (0.90%). La polul opus, prietenii noștrii: Brăila (5.26%) la egalitate cu Giurgiu (5.26%) și Teleorman (5.17%). Bucureștiul aproape de media țării cu 1.36%”, scrie Dragoș Vana. Hartă: Dragoș Vana/ Graphs.ro Însă el arată că ministerul condus de Alexandru Rafila (PSD) vrea să modifice întrebările din mecanismul de feed-back astfel încât să-i descurajeze pe cei cărora li s-a certu șpagă. Astfel, în loc de întrebările 9 și 10 despre șpagă - „Vi s-au solicitat bani sau atenţii de către medici sau asistente?" și „Doriţi să raportaţi responsabilului anticorupţie al Ministerului Sănătăţii faptul că vi s-au solicitat bani sau atenţii?" - apare acum o singură întrebare, „Dacă vi s-au solicitat bani sau alte tipuri de recompensații de către personalul medical, doriți să sesizați acest fapt?”. Citește și: Cum risipește Justiția banii: o judecătorie a rămas fără nici un judecător, dar are alți 13 angajați, acum inutili. Președintele instanței, posesor a trei palate de peste 1.000 mp, s-a pensionat „Vorbind cu medici și sociologi, nouă întrebare 8. e clar formulată astfel încât să reducă rată de răspuns «DA», combinând două acțiuni într-una singură (șpagă și sesizarea). Astfel să pară artificial că lucrurile se îmbunătățesc”, explică Vana.

Membru AUR, Bogdan Crefelean, prins în flagrant când ar fi primit mită Foto: Facebook
Politică

Membru AUR, prins în flagrant când ar fi primit mită

Un membru al AUR, Bogdan Crefelean, șef de cabinet al unei deputate, ar fi fost prins în flagrant când ar fi primit 1.500 de lei mită, susțin surse citate de G4Media. Ulterior, informația a fost confirmată printr-un comunicat oficial al DGA. Crefelean ar lucra la cabinetul deputatei AUR Gianina Șerban. El este vicepreședinte al AUR Ilfov. UPDATE 21.45: AUR a anunțat într-un comunicat că a decis excluderea din partid a lui Bogdan Crefelean: „În baza informațiilor publice privind reținerea domnului Bogdan Crefelean de către DGA, reliefându-se o încălcare gravă a Statutului AUR, precum și a Codului de Etică și Integritate, s-a decis excluderea acestuia din AUR”. Citește șI: Judecătorul CCR Deliorga a deschis în 2022 șase conturi bancare în care a depus 657.000 de lei, aproape toți banii câștigați anul trecut Acest scandal apare după ce, în septembrie, o adolescentă de 17 ani a acuzat că a fost violată la Şcoala de vară a partidului AUR. Poliția din județul Ialomița a deschis o anchetă penală. Membru AUR, prins în flagrant când ar fi primit mită Crefelean ar fi fost denunțat de un coleg de partid pentru că i-ar fi cerut bani ca să participe la un congres la Bruxelles. Însă cel căruia i s-ar fi solicitat bani s-a dus la Direcția Generală Anticorupție. DGA a emis un comunicat în această seară: „Ofițerii de politie judiciară din cadrul DGA- Structura Centrală, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București au realizat prinderea în flagrant a lui Crefelean Bogdan, membru al partidului AUR, care a primit suma de 1500 lei cu scopul de a își trafica influența”. Gianina Șerban este unul dintre cei mai bogați parlamentari: ea deține trei case, două spații comerciale, trei terenuri și trei mașini de teren, Porsche Cayenne, Mercedes ML și un BMW X1. Citește și: Șeful CCR, Marian Enache, moșier la marginea Bucureștiului: mii de metri pătrați de teren în comune de lux, lângă pădure. Enache câștigă 15.000 de euro lunar din salariu și pensii speciale În august 2021, presa a arătat că un membru al AUR, purtătorul de cuvânt al partidului, Mircea Gheorgheosu, ar fi încercat să intre în Parlament având asupra lui un pliculeț cu cannabis, fiind oprit la filtrul SPP și anunțată Poliția.

Cuvintele „corupție” sau „mită” nu apar în noua Strategie naţională de sănătate propusă de ministrul PSD Rafila Foto: Facebook
Eveniment

„Corupție” „mită” nu apar Strategie naţională sănătate

Cuvintele „corupție”, „mită” sau „plăți informale” nu apar în noua Strategie naţională de sănătate, pentru perioada 2023-2030, aprobată, vineri, de Guvern. În 63 de pagini, strategia nu stabilește nici un obiectiv pentru reducerea corupției din sănătatea publică și nici nu o identifică drept o problemă. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut Cuvintele „corupție” sau „mită” nu apar în noua Strategie naţională de sănătate Însă strategia prezintă un tablou al situației dezastruoase din Sănătate, deși ultimele date sunt vechi de 4-5 ani: La nivelul anului 2019, 6% din comune (168) nu aveau pe teritoriul lor niciun cabinet de medicina familiei sau un punct de lucru. La sfârșitul anului 2020, peste jumătate din spitalele publice aveau grade de ocupare a paturilor contractate sub 40%, ca urmare a blocajelor și a reticenței pacienților de a solicita îngrijiri în timpul pandemiei de COVID-19 14% din populația rezidentă nu este asigurată, având acces numai la pachetul minimal de servicii Până în prezent Academia de Științe Medicale nu are dezvoltată o strategie comprehensivă de cercetare pentru sănătate (…) Mai mult, lipsesc criterile și modalitatea de evaluare a structurilor de cercetare de la nivelul Academiei de Științe Medicale. Deși aplicația informatică permite Unităților de Primiri Urgențe să preia fișa medicală de urgență prespitalicească, creând premisa reducerii timpului alocat completării datelor pacientului adus în UPU/CPU de echipajele medicale de urgență, facilitând operaţiunile de triaj şi monitorizare a evoluţiei pacientului până la stabilirea unui diagnostic, până la finele anului 2022, nu s-a finalizat, încă, preluarea, de către UPU/CPU, a Fișelor de urgență prespitalicească. Dinozaurii din sistemul public, protejați Pe de altă parte, un act normativ adoptat vineri de Guvern introduce mai multe modificări în sistemul public de sănătate, printre care o prevedere care permite managerilor de spitale publice şi directorilor medicali să rămână în funcţii până la vârsta de 70 de ani, scrie News.ro. Citește și: Medicii șpăgari care au fost prinși luând mită de sute de ori scapă pe bandă rulantă, prin prescrierea faptelor Prevederea este cuprinsă într-o ordonanţă de urgenţă a guvernului (OUG) adoptată vineri de Guvern. Actul normativ modifică şi completează Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi alte acte normative în domeniul sănătăţii. Până acum, doar şefii de secţii din spitalele publice puteau rămâne în funcţie până la vârsta de 70 de ani, însă noul act normativ adaugă pe această listă managerii şi directorii medicali.

Medicii șpăgari scapă prin prescrierea faptelor Foto: Facebook CSM
Eveniment

Medicii șpăgari scapă prin prescrierea faptelor

Medicii șpăgari care au fost prinși luând mită de sute de ori în doar o lună a anului 2015 scapă pe bandă rulantă, prin prescrierea faptelor. Ieri, un medic sătmărean, angajat al Casei Județene de Pensii Bihor, a scăpat de închisoare, deși avea peste 250 de capete de acuzare pentru luare de mită. Fapta sa s-a prescris. Acum două săptămâni, un alt dosar pentru șpăgi în serie, tot al unui doctor de la casa de pensii din Bihor, s-a prescris. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut Medicii șpăgari scapă prin prescrierea faptelor Doctorul care a scăpat ieri, prin prescrierea faptelor, a fost trimis în judecată în decembrie 2020. Procurorii DNA au susținut că medicul ar fi luat: sume cuprinse între 50 şi 2000 de lei, respectiv între 50 şi 500 de euro (în total 90.370 de lei, 17.760 de euro, 100 de dolari americani, 20 de sticle de alcool dublu distilat din fructe (palincă) două pachete de cafea marca Lavazza de 250 grame fiecare) Potrivit DNA, șpăgile sale totalizau „491 de acte materiale”. El primea mită pentru a rezolva dosarele cu incadrarea în diferite grade invaliditate. Totuși, magistrații Tribunalului Satu Mare au dispus confiscarea specială a sumelor de bani obţinute prin săvârşirea infracţiunii, respectiv: 68.750 lei şi 17.410 euro. Citește și: Bătaie de joc în cazul condamnării lui Mario Iorgulescu: despăgubiri către familia celui ucis, plătite de o companie falită, nu de beizadeaua drogată. Condamnatul, în Italia, unde râde de stat 20 de șpăgi pe zi ca să-și facă datoria față de un invalid La 3 octombrie, o doctoriță care lucra tot la casa de pensii din Bihor și fusese prinsă cu 271 de șpăgi a scăpat prin prescriere. În primă instanță, Tribunalul Bihor o condamnase pe doctorița Emilia Mariana Cun la trei ani de închisoare cu suspendare și plata unei amenzi penale de 20.000 de lei. Însă, la 2 octombrie, Curtea de Apel Oradea a constatat că faptele s-au prescris. Curtea a aplicat deciziile pe prescripție ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Ea era acuzată că, între 18 mai și 15 iunie 2015, ar fi primit bani, produse alimentare, alcoolice și cosmetice de la 272 de persoane. În total, aproape 29.000 de lei, 900 de euro și 10.000 de forinți în mai puțin de o lună, relatează Bihon. Potrivit informațiilor din hotărârea primei instanțe, erau zile în care peste 20 de persoane ar fi lăsat la cabinetul doctoriței din cadrul Serviciului de Expertiză Medicală Bihor, plicul cu „atenții”: între 50 de lei și 400 de lei pe pacient. În schimbul șpăgilor, Emilia Cun nu ar fi făcut decât să-și îndeplinească sarcinile de serviciu: întocmea decizii medicale asupra capacității de muncă a persoanelor care solicitau încadrarea într-un grad de invaliditate, efectua revizuirea medicală a pensionarilor de invaliditate aflați în evidență ori întocmea formularele de concluzii medicale la revizuire ori referitoare la concediile medicale.

Judecătoarea șpăgară din Suceava se droga Foto: Monitorul de Suceava
Justiție

Judecătoarea șpăgară din Suceava se droga

Judecătoarea șpăgară din Suceava, Ana Maria Chirilă, se droga și-și oferea locuința celor care doreau să consume substanțe interzise, arată DIICOT, care cere arestarea ei. Potrivit informațiilor publicate de Monitorul de Suceava, Chirilă le oferea traficanților informații confidențiale și, în schimb, primea mită sub formă de bani, bijuterii, vacanțe, produse alimentare sau autoturisme pe care le punea folosi gratuit. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București, depistată cu șase milioane de euro pe care nu-i poate justifica. Judecătoarea, în funcție, deși a fost implicată în mega-dosarul jafului de la BRD Judecătoarea șpăgară din Suceava se droga „Cu privire la infracțiunea de luare de mită, potrivit probatoriului administrat, s-a stabilit că, în perioada 2020 – 2023, în mod direct sau prin intermediul altor persoane, inculpata, în mod repetat, a primit/acceptat primirea unor foloase necuvenite (bani, bijuterii, folosința gratuită a unor autoturisme, contravaloarea unor sejururi, servicii de pază și protecție, produse alimentare ș.a.)”, arată DIICOT în cererea de arestare, publicată de Monitorul de Suceava. „Referitor la infracțiunea de favorizarea infractorului, s-a reținut că divulgarea către persoanele cercetate a faptului că erau vizate de măsuri de supraveghere tehnică sau percheziții a fost de natură să pericliteze cercetările în cauzele respective (...) Cu privire la infracțiunile de deținere de droguri pentru consum în formă continuată și punere la dispoziție, cu știință, cu orice titlu, a unei locuințe pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri, în formă continuată, potrivit probatoriului administrat, s-a stabilit că, în perioada septembrie – octombrie 2023, inculpata a deținut în locuința sa droguri de mare risc în vederea consumului propriu, iar în anumite perioade a pus la dispoziția unor persoane locuința sa în vederea consumului de droguri”, mai afirmă DIICOT. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Plasa informații confidențiale către traficanți urmăriți „S-a stabilit că inculpata, în perioada 11 – 14 noiembrie 2022, în baza prerogativelor specifice funcției de judecător pe care o exercita, a luat cunoștință de informații nepublice privind actele de urmărire penală și măsurile dispuse într-un dosar DIICOT (dosar aflat în faza de urmărire penală), respectiv informații privind perchezițiile domiciliare ce urmau a fi efectuate, pe care le-a pus la dispoziția altor persoane prin intermediul cărora au ajuns și la alte persoane interesate. De asemenea, în perioada aprilie – septembrie 2023, inculpata, în virtutea prerogativelor pe care le implică funcția pe care o exercita, a luat cunoștință de informații nepublice privind actele de urmărire penală și măsurile dispuse într-o altă cauză DIICOT, informații pe care în mod direct și prin intermediul altor persoane le-a pus la dispoziția unor persoane interesate”, mai susțin procurorii. Averea impresionantă a început să se topească Judecătoarea, care activa la secția penală a Tribunalului Suceava, era deținătoarea unei averi impresionante, dar, în ultimii doi ani, aceasta a început să dispară în mod inexplicabil. În 2020, judecătoarea de ținea un BMW, două apartamente, în Cluj și Constanța, și două case, una în județul Sibiu și alta în satul Ticu-Colonie, din judeșul Cluj. În 2021, dispăruse BMW-ul din declarația de avere. În 2022, cumpără un Volvo și vinde un apartament. În 2023, dispare și mașina Volvo, și un apartament și o casă. Judecătoarea mai trece, în declarația din 2023, doar casa din Sibiu. Din declarație au dispărut și veniturile soțului ei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră