duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: mită

42 articole
Justiție

Unde sunt șpăgile pentru stimulatoarele cardiace?

Unde sunt șpăgile pentru stimulatoarele cardiace? Procurorii Parchetului General au anunţat că în urma percheziţiilor efectuate pe 17 februarie în dosarele stimulatoarelor cardiace reutilizate au ridicat sume impresionante în lei şi valută. Unde sunt șpăgile pentru stimulatoarele cardiace? Cele mai importante au fost de aproape 163.000 de lei şi circa 117.000 de euro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Sumele sunt impresionante iar o parte provin chiar din cabinetul personal al medicului Dan Tesloianu. Citește și: Citește și: Surse: PSD a ajuns la 28% și cade pe măsură ce se apropie momentul preluării Guvernului. AUR – 20%. Ascensiunea AUR, explicația atacurilor PSD împotriva Ucrainei, pe tema Bâstroe Totuși, în referatul de reţinere pentru 24 de ore, procurorii l-au acuzat pe cardiolog de luare de mită pentru doar 100 de lei de la un pacient. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Unde sunt șpăgile pentru stimulatoarele cardiace? (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Rafila crede că populația trebuie educată să nu mai ofere mită Foto: Facebook
Eveniment

Rafila populația trebuie educată să nu mai ofere mită

După scandalurile cu medici prinși că luau șpagă și condiționau actul medical de recompense financiare, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila (PSD), crede că populația trebuie educată să nu mai ofere mită: „Să înţeleagă că nu este nevoie de această recunoştinţă”. Rafila crede că populația trebuie educată să nu mai ofere mită „Această recunoştinţă a pacientului cred că trebuie să o discutăm public şi cred că trebuie o campanie de educaţie şi pentru populaţie, să înţeleagă că nu este nevoie de această recunoştinţă - că cea mai mare recunoştinţă pentru medic este faptul că pacientul tău s-a făcut bine şi este mulţumit de serviciile medicale pe care le-a primit – şi o campanie pentru personalul medical. Nu vreau să vin cu niciun fel de comparaţie cu alte domenii de activitate apropo de modul de legiferare a unei astfel de situaţii, dar probabil că se poate ajunge şi la aşa ceva într-un anumit moment”, a declarat Rafila, la Prima TV, citat de news.ro. Ministrul PSD al Sănătății a mai susținut că „ nu există vreo justificare pentru personalul medical, medici, asistente medicale sau personal de îngrijire, care să pretindă un bun material sau bani în schimbul unui serviciu medical”. Acum două săptămâni, șefa Secţiei de Oncologie de la Spitalul Judeţean Suceava, Anca Ababneh Dumitrovici, a fost reţinută, pentru luare de mită, în urma unui flagrant organizat de poliţişti şi procurori. Conform Parchetului Tribunalului Suceava, în perioada aprilie 2022-ianuarie 2023, în mod repetat, ar fi cerut și primit diferite sume de bani (câte 50 de lei, 100 de lei, 200 de lei, 50 de euro) sau alte bunuri (miere de albine, cașcaval, cafea, bomboane de ciocolată, brânză) de la 64 de persoane, pacienți sau aparținătorii acestora. Citește și: Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise „Banii și produsele alimentare au fost primite pentru îndeplinirea actelor medicale referitoare la tratamentul și asistența anti-cancer care trebuiau realizate gratuit”, spun procurorii.

Țuțu a cerut șpagă 50.000 lei (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Țuțu a cerut șpagă 50.000 lei

Țuțu a cerut șpagă 50.000 lei. Gabriel Țuțu, șeful Romarm și fost șef în SRI, a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii DNA pentru că ar fi primit mită 50.000 de lei și ar fi prejudiciat compania pe care o conducea cu peste 8,6 milioane de lei. Motiv pentru care este acuzat oficial de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, trafic de influență și fals intelectual. În același dosar a fost reținut și Victor Pițurcă, fostul antrenor al echipei de fotbal a României, sub acuzația de cumpărare de influență. Livrări din China Gabriel Țuțu, șeful Romarm, a cumpărat trei linii de producție a măștilor de la compania Interarms Impex SRL cu aproape un milion de dolari. Echipamentele au fost importate din China. Dar s-au stricat rapid după ce au fost puse în funcțiune la Uzina de produse speciale Dragomirești. Între timp, Romarm a mai cumpărat și materiale de producție a măștilor, tot de la Interarms Impex SRL, în valoare de 728.000 de euro. Ulterior, Interarm Impex SRL, reprezentată de Riccardo Barsanti, a adus piese noi din China pentru a repara utilajele stricate. Procurorii DNA susțin că Gabriel Țuțu, în calitate de director al Romarm, cu încălcarea legii a „încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte și o societate controlată de cealaltă persoană cercetată în prezenta cauză, în condiții dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziție publică (ce vizau cumpărarea a șapte utilaje neconforme de producere a măștilor de protecție)”. În această afacere ar fi fost implicată și o firmă controlată de Victor Pițurcă, fostul antrenor al echipei de fotbal a României. Astfel, compania Ministerului Economiei, Romarm, a fost prejudiciată cu 8.647.584 lei, susțin procurorii. Bani care reprezintă contravaloarea utilajelor și materiei prime pentru măști. Țuțu a cerut șpagă 50.000 lei Anchetatorii îl mai acuză pe Gabriel Țuțu că ar fi pretins de la reprezentanții societăților implicate în achizițiile de mai sus „introducerea într-un circuit comercial de livrare măști de protecție neconforme către Ministerul Apărării Naționale (MApN) a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfășoare activități comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecție și efectuarea unor plăți către acesta (40% din cota de profit rezultată) sub aparența unui contract de consultanță”. Citește și: Țuțu, reținut de DNA împreună cu Pițurcă, s-a ocupat opt ani în SRI de coordonarea împotriva atacurilor cibernetice la adresa securității naționale, dar habar nu are să deschidă computerul În schimbul acestui serviciu, Gabriel Țuțu ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor din cadrul Ministerului Apărării Naționale pentru a se efectua achiziții directe. Dar și că va avea grijă „să efectueze recepția fără problemă a produselor respective și să achite la timp facturile emise în acest sens”. În acest context, Gabriel Țuțu ar fi primit printr-un intermediar o șpagă de doar 50.000 de lei.

Șefa Secţiei de Oncologie de la Spitalul Judeţean Suceava, reţinută Foto: Facebook Explora Clinica
Eveniment

Șefa Secţiei Oncologie Spitalul Suceava, reţinută

Șefa Secţiei de Oncologie de la Spitalul Judeţean Suceava, Anca Ababneh Dumitrovici, a fost reţinută, pentru luare de mită, în urma unui flagrant organizat de poliţişti şi procurori. Datele publice de pe site-ul acestui spital arată că salariul net al unui „medic primar șef” de la secția de oncologie a spitalului era, în decembrie 2022, de 14.694 de lei. Nu este clar dacă acesta includea diferite sporuri și gărzi - alte spitale prezintă diferențiat aceste câștiguri. Șefa Secţiei de Oncologie de la Spitalul Judeţean Suceava, reţinută Declarația ei de avere, din 2022, arată că ea a câștigat, în 2021, de la spitalul de stat, 210.000 lei, deci circa 17.500 de lei pe lună. Dar ea mai avea două slujbe, în sectorul privat, care în 2021 i-au adus 90.000 de lei. Și soțul ei lucrează la Spitalul Județean Suceava, dar are și activități în cadrul unui PFA. O echipă de ofiţeri din cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie Suceava a făcut, joi seară, percheziţii în mai multe cabinete de la Spitalul Judeţean Suceava, inclusiv la Secţia de Oncologie din cadrul unităţii medicale. Potrivit unor surse, totul ar fi pornit de la denunţul unui pacient, care ar fi reclamat că i s-ar fi cerut mită. Poliţiştii au organizat un flagrant joi la Spitalul Judeţean Suceava, scrie news.ro. În urma percheziţiilor, dar şi a audierilor care au durat mai multe ore, şefa Secţiei de Oncologie, Anca Ababneh Dumitrovici, a fost reţinută pentru 24 de ore. Ea va fi prezentată în faţa judecătorilor, cel mai probabil în cursul zilei de vineri, cu propunerea emiterii unui mandat de arestare. Citește și: Șeful CIA, vizită secretă la Kiev, la sfârșitul săptămânii trecute, pentru a discuta cu Zelenski cum poate fi bătută Rusia – Washington Post Nu este cunoscută deocamdată suma pe care ar fi primit-o drept mită medicul sucevean, procurorii urmând să ofere detalii în acest sens pe parcursul zilei.

"Saci de bani", la Eva Kaili (sursa: Facebook/Eva Kaili)
Internațional

"Saci de bani", la Eva Kaili

"Saci de bani", la Eva Kaili. Presupusul caz de corupţie în favoarea Qatarului în care sunt implicaţi reprezentanţi ai Parlamentului European "afectează grav reputaţia" acestei instituţii a UE, a declarat comisarul european al Economiei, italianul Paolo Gentiloni, duminică. Reputația PE, făcută praf În acest caz, un judecător belgian anchetează "plata unor importante sume de bani sau oferirea unor cadouri semnificative unor terţi aflaţi într-o poziţie politică şi/sau strategică ce permite, în cadrul Parlamentului European, influenţarea deciziilor" acestei instituţii, a reamintit duminică parchetul. Şase suspecţi au fost reţinuţi vineri în Belgia, printre care vicepreşedinta elenă a Parlamentului European, Eva Kaili, fostul eurodeputat italian Pier-Antonio Panzeri şi secretarul general al Conferinţei Sindicale Internaţionale (CSI), Luca Visentini, şi el italian. Patru dintre cele şase persoane reţinute au fost inculpate şi încarcerate, printre care şi Eva Kaili. "Acest caz ruşinos şi intolerabil (...) afectează grav reputaţia" Parlamentului European, a spus Gentiloni în cadrul unei emisiuni la Rai. Citește și: Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest "Parlamentul European a fost întotdeauna vârful de lance în privinţa drepturilor. Probabil că nu a fost dotat cu puteri suficiente, însă în privinţa principiilor a fost întotdeauna un punct de referinţă", a subliniat el. "Dacă se confirmă că cineva a primit bani pentru a încerca să influenţeze opinia Parlamentului European, cred că ar fi unul dintre cele mai dramatice cazuri de corupţie din ultimii ani", a adăugat comisarul european. Arestări și în Italia Soţia şi fiica lui Pier-Antonio Panzeri au fost de asemenea arestate în Italia în virtutea unui mandat european emis de parchetul belgian, suspectate că au avut cunoştinţă şi au beneficiat de avantajele financiare sau de alte natură primite de fostul eurodeputat. Ele au fost plasate în arest la domiciliu. Conform unor documente ale justiţiei belgiene care însoţesc mandatul european de arestare, consultate de agenţia italiană de presă ANSA, Panzeri este suspectat că s-a folosit de influenţa sa în Parlamentul European "în avantajul Qatarului şi Marocului". Scandalul a izbucnit în plină desfăşurare a Campionatului Mondial de Fotbal din 2022, în contextul în care ţara gazdă, Qatarul, este nevoită să depună eforturi pentru a-şi apăra reputaţia, criticată în privinţa drepturilor omului, în special cele ale lucrătorilor. Cazul survine de asemenea înaintea unei sesiuni plenare a Parlamentului European la Strasbourg, unde relaţia dintre UE şi Qatar ar urma inevitabil să apară în dezbateri. "Saci de bani", la Eva Kaili Patru persoane au fost încarcerate după inculparea lor de către un judecător de instrucţie din Bruxelles pentru "apartenenţă la o organizaţie criminală, spălare de bani şi corupţie", a precizat Parchetul Federal într-un comunicat. Alte două persoane au fost eliberate de judecător. Potrivit unei surse judiciare apropiate de acest dosar, care a dorit să îşi păstreze anonimatul, Eva Kaili se numără printre cele patru persoane încarcerate. Ea nu a putut beneficia de imunitatea sa parlamentară, deoarece infracţiunea de care este acuzată a fost constatată "în flagrant delict" vineri, a explicat aceeaşi sursă. Sursa a confirmat informaţii din presă conform cărora Eva Kaili era în posesia unor "saci cu bani" vineri seară când a fost arestată de poliţia belgiană. Parchetul federal a anunţat de asemenea că sâmbătă seară a avut loc o percheziţie la domiciliul unui al doilea eurodeputat. Domiciliul din Bruxelles al Evei Kaili a fost percheziţionat vineri seară.

Vicepreședintă a PE, arestată pentru mită (sursa: Facebook/Eva Kaili)
Internațional

Vicepreședintă a PE, arestată pentru mită

Vicepreședintă a PE, arestată pentru mită. Eurodeputata socialistă greacă Eva Kaili, unul dintre vicepreşedinţii Parlamentului European, a fost arestată vineri seara la Bruxelles în cadrul unei anchete privind suspiciuni de corupţie în care este implicat Qatar-ul, a declarat o sursă apropiată dosarului, relatează AFP. Vicepreședintă a PE, arestată pentru mită Alte patru arestări au avut loc deja în capitala Belgiei vineri dimineaţa în acelaşi caz. Eva Kaili a fost "arestată pentru a fi audiată" de poliţie, a precizat sursa citată. La Atena, Partidul socialist grec (Pasok-Kinal) al cărui membru este Eva Kaili a anunţat seara că aceasta a fost "demisă". Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews) În centrul anchetei, condusă de un judecător de instrucţie de la Bruxelles: acţiunile unei "ţări din Golf" suspectate că "ar influenţa deciziile economice şi politice ale Parlamentului European prin plata unor sume de bani substanţiale sau oferirea de cadouri semnificative", a subliniat parchetul federal. În ceea ce priveşte beneficiarii, aceştia sunt personalităţi care au "o poziţie politică şi/sau strategică semnificativă" în cadrul Parlamentului European.

"Socrul Biancăi Drăgușanu, săltat de DNA" (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

"Socrul Biancăi Drăgușanu, săltat de DNA"

"Socrul Biancăi Drăgușanu, săltat de DNA". Fostul senator PSD Niculae Bădălău a fost reţinut duminică seara de DNA, pentru 24 de ore, într-un dosar în care este acuzat de dare de mită şi trafic de influenţă în legătură cu un contract în valoare de peste 7 milioane lei. Șapte milioane fără TVA Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu ziua de duminică, a lui Niculae Bădălău, la data faptelor consilier de conturi în cadrul Curţii de Conturi a României şi vicepreşedinte al Autorităţii de Audit din cadrul aceleiaşi instituţii, pentru comiterea infracţiunilor de dare de mită, în formă continuată, şi trafic de influenţă. În acelaşi dosar a fost reţinut şi reprezentantul unei societăţi comerciale, pentru complicitate la dare de mită. Procurorii anticorupţie notează în ordonanţă că, în datele de 9 august şi 19 noiembrie, Niculae Bădălău, în calitatea menţionată, i-ar fi pretins unui primar de comună să atribuie un contract privind "Reabilitare sistem de alimentare cu apă potabilă", estimat la valoarea de 7.071.925 lei fără TVA, unei societăţi administrate de o rudă a acestuia, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unei persoane din conducerea Companiei Naţionale de Investiţii (CNI), pe care ar fi promis că o va determina să asigure finanţarea a două proiecte depuse la această instituţie de către primăria respectivă. "Socrul Biancăi Drăgușanu, săltat de DNA" "În perioada 2021 - 2022, în contextul derulării unui contract pe care aceeaşi primărie îl avea încheiat cu aceeaşi societate comercială, privind 'Înfiinţare reţea de alimentare cu apă ...', inculpatul Niculae Bădălău, prin intermediul celeilalte persoane cercetate în prezenta cauză, i-ar fi oferit edilului mai multe sume de bani pentru ca în schimb acesta să efectueze în continuare plăţile către firma respectivă, chiar şi pentru lucrări neconforme", menţionează anchetatorii. În acelaşi context, procurorii arată că, după ce, la data de 19 noiembrie, Niculae Bădălău i-ar fi promis primarului remiterea unui procent de 7% din valoarea contractului menţionat (4.903.959,97 lei fără TVA), dar şi dintr-un viitor contract a cărui atribuire urmărea să o obţină pentru aceeaşi firmă de la primăria respectivă, în data de 25 noiembrie, prin intermediul aceluiaşi om de afaceri, i-ar fi remis edilului 35.000 lei, reprezentând o parte din suma de bani promisă. Citește și: VIDEO China: Proteste fără precedent în ultimii ani, împotriva dictaturii Partidului Comunist și a restricțiilor anti-COVID "În total, inculpatul Niculae Bădălău i-ar fi promis primarului suma totală de 170.000 euro, ce reprezintă procentul de 7% din valoarea celor două contracte", spun procurorii anticorupţie. Luni, cei doi urmează să fie prezentaţi Curţii de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, informează DNA. Reținerea lui Bădălău a declanșat un val de ironii pe rețelele de socializare, cea mai frecventă glumă fiind cea care-l asociază pe fostul ministru cu Bianca Drăgușanu, aflată la un moment dat într-o relație cu Bădălău jr.

Vameşii reținuți de DNA, averi modeste (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Vameşii reținuți de DNA, averi modeste

Vameşii reținuți de DNA, averi modeste. Lucrătorii ieşeni din vamă reţinuţi joi de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) arată că au averi relativ modeste. Vameşii reținuți de DNA, averi modeste Cel puţin dacă ne uităm peste documentele oficiale în care se poate vedea agoniseala lor de până acum. Dănuţ Bolohan, şeful Biroului Vamal de Frontieră Iaşi, şi inspectorii vamali Simona Andreica, Cristian Timofte şi Cristinel-Leonard Tîrnovanu ar fi favorizat, în schimbul primirii unor sume de bani, o serie de firme care importă produse textile să eludeze plata taxelor vamale. Citește și: EXCLUSIV „Tun” uriaș pe dezinsecție pus la cale de CJ Ilfov, condus de liberalul Hubert Thuma: drumurile din județ, lungite din pix de zeci de ori. Comuna Vidra ar avea 1.729 km de drumuri În afară de Tîrnovanu, care a fost pus sub control judiciar pentru dare de mită, toţi au fost ieri reţinuţi de DNA pentru 24 de ore. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șpagă de mii de euro pentru angajări la serviciul de ambulanță Foto: Monitorul de Neamț
Politică

Șpagă mii euro angajări serviciul ambulanță

Șpagă de mii de euro pentru angajări la serviciul județean de ambulanță (SJA) Neamț: DNA i-a reținut, în această dimineața, pe șeful acestui serviciu și pe două asistente, acuzate că intermediau șpăgile. Veniturile salariale ale asistentelor și șoferilor de pe ambulanță sunt peste 1.700 de euro pe lună. Un raport DNA din 2018 arăta că acest fenomen exista deja în sistemul medical de stat, dar se poate constata că șpăgile au crescut de 3-5 ori. Șpagă de mii de euro pentru angajări la serviciul de ambulanță Potrivit unui comunicat DNA, s-au luat câte 6.000 de euro de la fiecare persoană care urma să fie angajată ca „personal sanitar și sanitar auxiliar”. Managerul a primit 40.000 de euro, iar asistentele au luat diferența, de 8.000 de euro, arată comunicatul parchetului anticorupție. „La data de 18 mai 2022, inculpatul Morenciu Dan Dorin (Nota redacției: managerul interimar al SJA Neamț) a primit pe o strada din municipiul Piatra Neamț, de la inculpata Preda Elena (N.R.: asistentă șefă la SJA), suma de 40.000 euro, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante. De precizat este faptul că, independent de înțelegerea avută inițial cu inculpatul Morenciu Dan Dorin, inculpata Preda Elena ar fi pretins și primit de la cele opt persoane suma de 6.000 euro/persoană și nu 5.000 de euro așa cum se stabilise inițial. Diferența de 8.000 euro din cei 48.000 de euro, bani primiți de inculpata Preda Elena în maniera de mai sus, i-ar fi fost remiși inculpatei Rozoschi Maria Luminița (N.R: asistentă șefă la SJA) tot în data de 18 mai 2022, în sediul S.J.A. Neamț, fiind identificați de procurorii anticorupție ca urmare a unei percheziții corporale”, explică DNA. Recent, SJA Neamț a postat veniturile salariale la această structură. Astfel, o asistentă primea un salariu de bază de 5.184 de lei, plus 4.147 de lei - spor de condiții pericoloase, conform unui HG din 2020 și 555 de lei „spor de tură”. Practic, salariul ajungea la 9.800 de lei. Un ambulanțier putea beneficia, în martie 2022, de venituri salariale între 8.200 și 9.700 de lei. Presa locală scrie că managerul SJA Neamț, Dan Morenciu, a fost inițial susținut politic de Gheorghe Ștefan (PDL), iar apoi a fost preluat de Ionel Arsene (PSD), președintele Consiliului Județean Neamț. Citește și: ICR trimite la Londra și Bruxelles pile ale lui Firea și Ciolacu: fiica masonului Stelian Nistor și o profesoară din Buzău Cum a crescut șpaga la angajare Un studiu SNA privind corupția din sistemul de sănătate arăta că, între 2015 și 2017, șpaga la angajare era mult mai mică, dar fenomenul exista. Comparativ, șpaga la angajere a crescut de 3-5 ori. „Managerul implicat în fraudarea angajărilor a primit banii personal sau prin intermediar de la persoanele în cauză. S-a constatat faptul că existau tarife standard în funcție de poziția ce urma să fie ocupată (spre exemplu, pentru un post de îngrijitor/infirmier se solicita suma de 1500 euro, pentru asistent medical 2500 euro, 1000 euro pentru șofer de ambulanță și 1000-1500 euro pentru poziția de registrator medical, existând cazuri în care sumele solicitate erau și între 3000 - 5000 euro)”. DNA, condus la acel moment de Laura Codruța Kovesi, explica urmările angajărilor pe șpagă: „Se poate permite, astfel, intrarea în sistem a unor persoane ce nu corespund cerințelor postului și nu au competențele necesare performării pe funcțiile deținute, în detrimentul beneficiarilor serviciilor de sănătate”.

Din Garda Financiară, șpagă la DNA (sursa: 7est.ro)
Investigații

Din Garda Financiară, șpagă la DNA

Din Garda Financiară, șpagă la DNA. Georgiana Popa, inspector în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, a fost arestată preventiv pentru că i-ar fi cerut lui Teodor Constantin, colegul ei și fost adjunct al Gărzii Financiare București, nu mai puțin de 100.000 de euro pentru a-l salva de un dosar de corupție. Banii urmau să ajungă la un procuror al Direcției Naționale Anticorupție. De teama denunțurilor pe care urmează să le facă Georgiana Popa, mai mulți inspectori și șefi din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală au avut nopți albe sau vor să fie transferați la alte instituții publice, inclusiv la noua Autoritatea Vamală Română. Șeful Gărzii Financiare în județul mafiei Teodor Constantin a fost șeful Finanțelor în Prahova, apoi șeful Gărzii Financiare Prahova și adjunct al Gărzii Financiare București. Din această postură, știa toate afacerile necurate din județul Prahova, de la contrabanda cu petrol până la returnările ilegale de TVA. După desființarea Gărzii Financiare, Teodor Constantin a ajuns la Direcția Generală Antifraudă Fiscală, instituția care verifică toate afacerile din România, inclusiv importurile și exporturile. Citește și: Rafila vrea să toace banii pe o campanie de informare privind pastila de iod. El nu spune cât costă campania Inițial, a deținut o funcție de inspector superior. Apoi, în 2019, a ajuns directorul Direcției Operațiuni Intracomunitare și TVA pe filieră liberală. Conform datelor Comisiei Europene aferente anului 2019, statul român nu a încasat aproape 35% din taxa pe valoare adăugată care i se cuvenea. Adică peste 7,4 miliarde de euro. Direcția condusă de Teodor Constantin avea obligația să verifice agenții economici care nu au plătit statului taxa pe valoarea adăugată sau au cerut returnările ilegale de TVA. Misteriosul dosar de la DNA Funcția de director al Direcției Operațiuni Intracomunitare și TVA i-ar fi adus lui Teodor Constantin și un dosar de corupție, motiv pentru care acesta a renunțat la postul de conducere pentru a trece pe unul de execuție. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție i-au ținut dosarul la sertar. Dar, pentru a scăpa definitiv de probleme cu procurorii anticorupție, Teodor Constantin ar fi apelat la o influentă colegă a sa, inspectorul antifraudă Georgiana Popa. Aceasta i-ar fi cerut suma de 100.000 de euro pentru a-l scăpa de dosarul de corupție. Întreaga sumă urma să ajungă la un procuror DNA care să dispună o soluție favorabilă în dosarul lui Teodor Constantin. DNA confirmă cazul, dar nu dă nume Indiferent cum au decurs lucrurile, Teodor Constantin și-a turnat colega la Direcția Națională Anticorupție. În dosarul deschis ca urmare a denunțului, Constantin are calitatea de martor. Pe 29 martie 2022, procurorii DNA i-au dat lui Teodor Constantin suma de 100.000 de euro, bani marcați, pentru a o prinde în flagrant pe Georgiana Popa. Ceea ce s-a și întâmplat. Procurorii anticorupție, însă, nu au aflat și cine urma să fie destinatarul finalul al banilor. "În cursul lunii martie 2022, inculpata Popa Georgiana ar fi pretins, în mod repetat, de la un fost director în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală (martor în cauză) suma de 100.000 euro, despre care susținea că o va remite unui procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție asupra căruia a lăsat să se creadă că are influență. În schimbul banilor, presupusul procuror ar fi trebuit să dispună o soluție favorabilă martorului într-o eventuală cauză penală în care acesta ar fi fost cercetat", se menționează într-un comunicat de presă al DNA. Astfel, Teodor Constantin a ajuns să fie martor în dosarul de corupție. Din Garda Financiară, șpagă la DNA Contactat de către Defapt.ro, Teodor Constantin a negat inițial că ar fi martor în dosarul de corupție. "Nu știu ce informații aveți, dar nu am nici o treabă cu ea", a spus inspectorul Constantin în primă fază. Apoi, brusc, și-a amintit de calitate de martor din dosarul colegei sale. "Da, mi-a cerut 100.000 de euro. A fost o fabulație. Ea a încercat ceva... să mă șantajeze. Sunt foarte multe amănunte pe care nu pot să vi le dau. Nu știu și nici nu mă interesează. Nu a spus numele procurorului. Nu cred că există așa ceva", a declarat Teodor Constantin. Inspectorul antifraudă Georgiana Popa era considerată cureaua de transmisie a șpăgilor de la agenții economici la angajații din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală. Motiv pentru care vestea arestării preventive a acesteia a căzut ca un trăsnet asupra inspectorilor antifraudă, cărora le e teamă de denunțurile pe care aceasta ar urma să le facă.

Ucraineni fără permis, mită polițiștilor români (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ucraineni fără permis, mită polițiștilor români

Ucraineni fără permis, mită polițiștilor români. Doi ucraineni care călătoreau duminică spre Iaşi, venind de la vama Albiţa, au încercat să mituiască doi poliţişti de frontieră. Ucraineni fără permis, mită polițiștilor români Cei doi ucraineni circulau în trafic iar echipajul de poliţişti le-a făcut semn să oprească. Şoferul, însă, a apăsat pedala de acceleraţie, apoi, cei doi din maşină au făcut schimb de locuri, sperând că poliţiştii nu vor observa. Citește și: Marina Ovsiannikova, suspectată că a protestat împotriva invaziei Ucrainei cu voie de la regimul Putin. Acum, ea critică sancțiunile impuse Rusiei Constatând că manevra nu a avut succes, ucrainenii au încercat să îi mituiască cu 50 de euro şi 20 de dolari. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DNA: Mită pentru detașările la EASA (sursa: Facebook/EASA)
Investigații

DNA: Mită la detașările la EASA

DNA: Mită pentru detașările la EASA. Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile este vizată de o anchetă a procurorilor Direcției Naționale Anticorupție în care sunt cercetate mai multe fapte de abuz în serviciu și dare de mită. Defapt.ro a dezvăluit în urmă cu o săptămână că Ionuț Daniel Florian s-a "spovedit" în instanță. Contextul: un dosar în care contesta decizia prin care i-a încetat detașarea la Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA). În documentul cu pricina sunt detaliate cu lux de amănunte posibile abuzuri în serviciu făcute de fostul său șef, Nicolae Stoica, actualul director al Autorității Aeronautice Civile Române. Florian a dezvăluit și că i-a împrumutat lui Stoica 5.000 de euro, bani pe care nu i-ar mai fi primit înapoi. DNA: Mită pentru detașările la EASA Direcția Națională Anticorupție a făcut o escală la Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS), după ce a deschis dosarul penal 38/P/2022. Sunt cercetate mai multe posibile infracțiuni de abuz în serviciu și o infracțiune de luare de mită. La data de 15 februarie 2022, procurorul Ramona Mungiu a solicitat de la AIAS mai multe documente care pot servi ca probă în acest dosar. Ordonanța DNA prin care se cer documente din aviație (sursa: defapt.ro) Printre documentele cerute de procurorul anticorupție se află întreaga documentație care a stat la baza detașării lui Ionuț Daniel Florian la EASA. Detașare semnată de directorul Nicolae Stoica. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile, Nicolae Stoica, confirmă dezvăluirile Defapt.ro: i-a cerut mii de euro unui subordonat detașat în străinătate Totodată, procurorul anticorupție investighează și modul în care Ionuț Daniel Florian l-a detașat la rândul său pe Gabriel Lucian Ivan la EASA. Ancheta vizează și modul în care Ionuț Daniel Florian a fost numit la conducerea Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile, dar și modul în care a folosit mașina de serviciu în interes personal. Stoica nu comentează, Florian are încredere în justiție Un alt aspect al anchetei este legat de zborurile de pe Aerodromul Strejnic în timp ce acesta era închis, dar și modalitatea în care a fost soluționată raportarea voluntară cu privire la acest caz. Directorii Nicolae Stoica și Ionuț Daniel Florian nu au vrut să comenteze pentru Defapt.ro investigația începută de DNA, cel puțin în primă instanță. Ulterior, Ionuț Daniel Florian a transmis că "referitor la dosar, menționez că am încredere în justiția din România și cred că este chiar necesar ca situațiile asupra cărora planează suspiciuni să fie investigate. Așa cum am menționat și în răspunsul precedent pe care vi l-am comunicat, detașarea mea la EASA nu a fost condiționată de nicio persoană, ci s-a făcut ca urmare a solicitării venite din partea EASA." 3.000 de euro, cash, în parcare Nicolae Stoica, actualul director al Autorității Aeronautice Civile Române, a fost șeful Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS) în perioada 2012-2018. În ianuarie 2015, l-a detașat până în 2019 pe Ionuț Daniel Florian la Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA). După ce Florian a încasat primele două salarii de EASA, Nicolae Stoica i-a cerut acestuia, "împrumut", o sumă de 5.000 de euro. O primă tranșă de 3.000 de euro a fost dată pe 1 aprilie 2015 în parcarea de la Terminalul Sosiri Internaționale din incinta Aeroportului Internațional "Henri Coandă". Ulterior, Florian a virat 1.000 de euro în contul bancar al soției lui Nicolae Stoica. Diferența urma să fie dată după ce Ionuț Daniel Florian mai primea o diurnă de la EASA. Din documentele depuse la instanță rezultă că Ionuț Daniel Florian ar fi cerut returnarea împrumutului în vara anului 2016. "Reclamantul (Ionuț Daniel Florian – n.r.) a considerat până în decembrie 2016 că banii au fost dați împrumut și nicidecum altceva", se arată în documentele de la instanță. Ping-pong cu returnarea "împrumutului" În decembrie 2017, directorul Nicolae Stoica a decis să îi înceteze detașarea lui Ionuț Daniel Florian la EASA. Decizia a fost contestată la instanță. Din documentele depuse la dosar rezultă că, la începutul anului 2018, Ionuț Daniel Florian nu își primise banii înapoi. Directorul Nicolae Stoica a declarat pentru Defapt.ro că suma împrumutată a fost de 4.000 de euro, bani pe care i-ar fi returnat prin transfer bancar în octombrie 2017. Adică cu două luni înainte ca Florian să fi făcut demersurile la instanță. În această situație, de ce ar fi susținut Ionuț Daniel Florian în fața judecătorilor că nu și-ar fi primit banii înapoi, dacă Nicolae Stoica i-ar fi returnat cu cel puțin două luni înainte de "spovedanie"? Florian nu a vrut să spună pentru Defapt.ro dacă și când ar fi primit banii înapoi de la Nicolae Stoica. După ce a fost informat în legătură cu ancheta DNA, a revenit: "În ce privește împrumutul pe care i l-am acordat domnului Nicolae Stoica, menționez că suma a fost returnată în totalitate, fapt pe care atât eu cât și domnul Nicolae Stoica îl putem proba, dacă va fi nevoie, în fața organelor de control."

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră