miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: mită

68 articole
Investigații

Secretara lui Buzatu, sentimente și afaceri

Secretara lui Buzatu, sentimente și afaceri. Ana Maria Obreja, șefa de cabinet a lui Dumitru Buzatu la Consiliul Județean Vaslui, se afla cu acesta la locul în care Buzatu a luat șpaga de 1,25 milioane de lei. Secretara lui Buzatu, sentimente și afaceri Informația apare în referatul de arestare al lui Dumitru Buzatu. Ce nu apare în referat este informația că, atunci când au apărut procurorii DNA, Obreja ar fi leșinat. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” "După ce au fost blocate mașinile, cea în care era Buzatu și șoferul, dar și cea în care era Ana Obreja (la volan), (...) diva județului începe să țipe și apoi i se face rău. Este pusă la pământ, fiindcă se clătina (probabil a leșinat) și când s-a trezit a avut surpriza să vadă că iubitul ei este cu mâinile întinse pe mașină, ca ultimul cartofor prins la furat", scrie Vremea Nouă, publicație vasluiană. Citește și: Fiul baronului arestat Buzatu e în continuare plătit de stat, deși și-a dat demisia din Guvern: este membru în CA al SMART SA, companie care se ocupă de mentenanța rețelelor electrice Aceeași sursă o caracterizează astfel pe Obreja: "amanta lui Buzatu, diva Ana Obreja, care oficial este asistenta sa la Consiliul Județean Vaslui, un personaj dubios, fără CV, dar care a reușit să bage spaima în toți angajații din instituție, dar și în rândul primarilor PSD". Îi administrează firma de cereale Ana Maria Obreja este născută în 1986, când Buzatu avea aproape 31 de ani. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” În 2018, când președintele Consiliului Județean Vaslui a înființat, ca unic asociat, firma Acip Perla SRL în satul Cănțălărești din comuna vasluiană Ștefan cel Mare, Ana Maria Obreja a fost numită administrator. Poziție pe care o are și azi. Domeniul principal de activitate al firmei este "Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase". În 2022, firma a avut profit net de 75.000 de lei cu trei angajați și venituri de peste 876.000 de lei. Firma avea și datorii de peste 1,4 milioane de lei la finalul lui 2022.

Secretara lui Buzatu, sentimente și afaceri (sursa: vremeanoua.ro, Inquam Photos/Octav Ganea)
Fiul arestatului Buzatu, tot la stat (sursa: sgg.gov.ro)
Eveniment

Fiul arestatului Buzatu, tot la stat

Fiul arestatului Buzatu, tot la stat. După reținerea lui Dumitru Buzatu de către DNA pentru o mită de 1.250.000 de lei, PSD l-a exclus pe acesta din partid și a suspendat-o din formațiunea politică pe senatoarea Gabriela Crețu, fosta soție a lui Buzatu. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” La pachet, Tudor Buzatu, secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului, și-a dat demisia. Fiul arestatului Buzatu, tot la stat Dar Tudor Buzatu nu și-a încheiat, de fapt, relația cu statul român, care-l plătește în continuare. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” Astfel, Buzatu junior este membru provizoriu în CA (cel puțin din decembrie 2022) la SMART SA (Societatea pentru servicii de mentenanță a rețelei electrice de transport), companie deținută de Transelectrica și de Ministerul Economiei. Citește și: Pe cine a trimis Buzatu în Parlament: necuvântătoarea Stativă, zisă „Gogoșică”, cu o biografie secretă, avere consistentă, de bugetar, și cu soția judecătoare la o instanță locală Tudor Buzatu menționează această poziție și în declarația de interese depusă în iunie a.c. Fragment din declarația de interese a lui Tudor Buzatu (sursa: integritate.ru) Potrivit "Monitorului oficial", Buzatu junior a fost numit provizoriu în CA al SMART SA în decembrie 2022, apoi din nou în aprilie a.c. și încă o dată în iunie a.c. Actuala numire este valabilă până la finalul lunii octombrie a acestui an. În declarația de interese, Tudor Buzatu a menționat încasarea a 21.989 lei de la SMART SA. Nu este clar dacă suma este doar pentru anul 2022 sau acoperă și perioada din 2023 până la depunerea declarației de interese (iunie a.c.). Citește și: VIDEO Buzatu a luat personal geanta cu bani și a pus-o în portbagaj. La instanță, pesedistul a spus că este vorba de „banii familiei”

Buzatu neagă că știa de bani (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Buzatu neagă că știa de bani

Buzatu neagă că știa de bani. Dumitru Buzatu va merge pe scenariul conform căruia habar nu avea că în geanta din portbagaj ar fi avut bani, potrivit unor surse apropiate anchetei DNA. Buzatu neagă că știa de bani Geanta i-a fost dată lui Buzatu la un local aflat lângă o baltă de pescuit unde șeful Consiliului Județean Vaslui petrecuse câteva ore. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Apărarea pe care i-ar fi construit-o avocații este că geanta cu bani i-a fost dată lui Buzatu împreună cu alte bagaje (captura de pește și altele), fără ca șeful CJ Vaslui să aibă idee că banii se aflau acolo. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” Sursele apropiate anchetei consultate de către DeFapt.ro au arătat că este puțin probabil ca această apărare să aibă succes la judecători, întrucât la dosar există nu doar banii livrați chiar de DNA pentru flagrant, dar se află și interceptări care nu lasă loc de interpretări. Conform acestora din urmă, scopul prezenței lui Buzatu la balta de pește era chiar primirea șpăgii.

Director de colegiu, în arestul DNA (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Director de colegiu, în arestul DNA

Director de colegiu, în arestul DNA. Un dosar exploziv este instrumentat în aceste zile de DNA Iaşi, protagonistul acestuia fiind un cunoscut director al unui colegiu de elită din centrul Iaşului. Director de colegiu, în arestul DNA Potrivit portalului Tribunalului Iaşi, acuzaţia la adresa profesorului Gheorghiţă Nistor, director al Colegiului Naţional "Vasile Alecsandri" din Iaşi, este de luare de mita. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Suse judiciare spun că ar fi vorba, în fapt, de o mită pentru a facilita transferul unui elev de la o altă şcoală din Iaşi la liceul pe care Gheorghiţă Nistor îl conduce. Directorul Nistor Gheorghiţă a stat o noapte în arest, pe data de 28 august, când i s-ar fi organizat un flagrant delict de luare de mită, spun aceleaşi surse judiciare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șeful Gărzii de Mediu Tulcea, șpagă (sursa: tulceanoastra.ro)
Eveniment

Șeful Gărzii de Mediu Tulcea, șpagă

Șeful Gărzii de Mediu Tulcea, șpagă. Liberalul Dorin Meran, șeful Gărzii de Mediu Tulcea și protejatul primarului de Tulcea, Ștefan Ilie, a fost prins în flagrant de procurorii DNA în timp ce încasa o mită de 25.000 lei. Pe numele comisarului șef Dorin Meran mai există o condamnare, din 2012, pentru deturnare de fonduri și instigare la fals sub semnătură privată. Șeful Gărzii de Mediu Tulcea, șpagă Procurorii DNA l-au reținut 24 de ore pe Dorin Meran, comisarul șef al Comisariatului județean Tulcea din cadrul Gărzii Naționale de Mediu, după ce a fost prins în timp ce încasa o șpagă de 25.000 lei, echivalentul a 5.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV "În perioada 30 august - 04 septembrie 2023, inculpatul Meran Dorin, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) suma de 25.000 lei și alte foloase necuvenite, pentru a-i aplica acestuia o amendă mai mică ori chiar sancțiunea avertismentului ca urmare a unui control efectuat de către inculpat la un punct de lucru al unei societăți comerciale administrată de martor”, conform ordonanței procurorilor DNA. Anchetatorii susțin că la data de 4 septembrie 2023, Meran a încasat șpaga în mașina sa, ocazie cu care a fost prins în flagrant. Comisarul șef Dorin Meran urmează să fie dus în cursul acestei zile la Tribunalul Constanța cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Datorii la ANAF de 350.000 de lei Ștefan Ilie, primarul orașului Tulcea și președintele organizației județene a PNL Tulcea, a tras sforile pentru ca Dorin Meran să fie numit în funcția de șef al Gărzii de Mediu Tulcea. Înainte de a ajunge comisar șef, Dorin Meran a fost consilier juridic la primăria comunei Ghidiceni și angajat al firmei gălățene MD METACON REP. În ultima declarație de avere a lui Dorin Meran se menționează că a încasat anul trecut un salariu de 17.800 lei de la comuna Ghidiceni și peste 55.000 lei de la firma din Galați. Însă are datorii de 400.000 lei, echivalentul a peste 80.000 de euro. La TBI Credit, Meran trebuie să returneze 50.000 de lei până în 2027, iar la ANAF, 350.000 de lei până în 2026.

Al doilea război ucrainean cu corupția (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Al doilea război ucrainean: cu corupția

Al doilea război ucrainean: cu corupția. Lupta anticorupție în Ucraina s-a întețit odată cu izbucnirea războiului. Pe de o parte, reformele, deja existente, funcționează. Pe de alta, UE impune această condiție, dacă Ucraina dorește să obțină statutul de candidat pentru aderarea la blocul european. Miza: 100 de miliarde de dolari în 2023 În plus, suspiciunile de corupție pot bloca ajutorul occidental pe care Ucraina îl primește în prezent. Potrivit think-tank-ului ucrainean Center for Economic Strategy, valoarea acestuia ar putea ajunge la 100 de miliarde de dolari în 2023. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale Pe frontul războiului intern anti-corupție, lucrurile nu stagnează. De la începutul anului, au căzut capete în guvern, în magistratură, în primării. În prezent, un nou caz de corupție a ajuns în justiție: ofițerii însărcinați cu recrutarea ar fi luat mită pentru eliberarea scutirilor de la serviciul militar. Milioane de euro din scutiri la recrutare Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că intenționează să-i demită pe toți șefii centrelor regionale de recrutare militară din Ucraina, declarând că mita, pe timp de război, este înaltă trădare. Declarația survine în urma unei anchete de proporții care a vizat acte de corupție în rîndul ofițerilor însărcinați cu recrutarea. Dintre aceștia, 33 ar fi eliberat documente false, contra unor sume de peste 10.000 de euro, pentru scutirea de serviciul militar. În baza acestor documente, bărbații pot părăsi țara. Ancheta procurorilor a început după ce jurnaliștii de la Pravda Ucraina au dezvăluit îmbogățirea subită a fostului șef al Centrului Regional de Achiziții Odesa, Ievhen Borisov. De la începutul războiului, acesta și-a cumpărat o proprietate în Spania, estimată la aproximativ 4,5 milioane de euro, și o întreagă flotă de mașini de lux. Borisov a fost suspendat din funcție. Potrivit anchetei, militarul dădea instrucțiuni subordonaților pentru a scuti de armată anumite persoane. Întrebat dacă actele de corupție dovedite vor fi pedepsite doar cu demiterea, Mihailo Podoliak, consilier al președintelui Zelenski, a spus că "cei inculpați vor răspunde mai departe legal și e foarte important să primească pedepse cu închisoarea, pentru ca lupta anticorupție să nu fie doar o ficțiune.". În prezent, pe rol există 112 procese penale împotriva funcționarilor din centrele de recrutare. Invazia rusă a redus corupția În mod paradoxal, invazia rusă a redus corupția în Ucraina, a declarat Oleksandr Novikov, fost procuror și șeful Agenției Naționale pentru Prevenirea Corupției (NAPC), într-un interviu pentru AFP: "În primele luni de război, corupția practic a dispărut.". Deși Novikov a recunoscut că autoritățile ucrainene au încă mult de luptat contra corupției, acesta a amintit atât de valul de investigații și arestări din ultima vreme, cât și de un sondaj al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID), realizat în vara anului 2022. Potrivit sondajului, 29% dintre ucraineni consideră că nivelul de corupție din țara lor e în scădere, față de doar 4% în anul precedent, iar 64% din populație declară că nu s-a confruntat cu acest flagel în ultimele 12 luni, față de 43% cu un an mai devreme. Novikov a adăugat că "mentalitatea ucrainenilor în ceea ce privește darea de mită și corupția s-a schimbat". Kievul a recuperat 26 de locuri în clasamentul mondial Ucraina este una dintre țările care au evoluat cel mai structurat în combaterea corupției. Au fost inovate sisteme de transparență, la nivel internațional, și a fost creată o suită de agenții specializate anticorupție. În prezent, în Ucraina există patru structuri de bază în combaterea corupției. NABU (Biroul de investigație a actelor de corupție), NAPC (Autoritatea pentru prevenție), HACC (Procuratura Specializată Anticorupție) și PROZORRO (o platformă digitală pentru transparentizarea contractelor de achiziții publice). Statistic, dacă în 2014, în topul corupției, Ucraina se afla pe locul 142 din 175 de națiuni, în prezent ocupă locul 116 din 180 de națiuni. Prin comparație, Rusia se află pe locul 137. Al doilea război ucrainean: cu corupția În luna ianuarie a.c., un val de demisii și demiteri a avut loc printre oficialii ucraineni de rang înalt, în baza acuzațiilor de corupție. Pe 21 ianuarie, ministrul adjunct al Infrastructurii, Vasil Lozinski, a fost reținut de anchetatorii anticorupție. Potrivit acuzării, acesta modificase în acte, în mod nejustificat, prețul echipamentelor de iarnă, primind mită de aproximativ 400.000 de dolari. În timpul perchezițiilor, anchetatorii au găsit 38.000 de dolari în numerar în biroul său. După arestarea lui Lozinski, președintele Zelenski a ținut un discurs în care anunța toleranță zero față de corupție. Imediat după discurs, Kirilo Timoșenko, consilier prezidențial, și-a prezentat demisia, fără a da detalii. În septembrie 2022, un agent NABU, care investiga posibile delapidări de fonduri, din cele primite ca ajutor umanitar pentru regiunea Zaporojie, a declarat că oficiali ai Biroului Președintelui ar putea fi implicați: Andrii Iermak, Kirilo Timoșenko, David Arahamia și Davitian Vemir. La vremea respectivă, Timoșenko a respins acuzațiile ca fiind nefondate. Totuși, în decembrie 2022, Timoșenko fusese fotografiat la volanul unui Porsche Taycan, în valoare de 100.000 de dolari, devenind subiect al unei anchete. Reznikov, următoarea victimă? Pe 24 ianuarie, ministrul adjunct al Apărării, Viaceslav Șapovalov, responsabil cu sprijinul logistic al forțelor armate, și-a depus demisia. Potrivit unei investigații jurnalistice, Ministerul Apărării încheiase un contract de aproximativ 324 de milioane de euro privind achizițiile de alimente pentru armată. Prețurile erau "de două, până la trei ori mai mari" decât tarifele actuale pentru produsele alimentare de bază. La vremea respectivă, deși procuratura începuse investigațiile, ministrul Apărării, Oleksii Reznikov, a dat asigurări că scandalul e doar o făcătură de presă, refuzând să demisioneze. În prezent, anchetele fiind în desfășurare, președintele Volodimir Zelenski caută un înlocuitor pentru Reznikov. Contracte pentru iubita unui guvernator Printre cei demiși la finele lunii ianuarie de președintele Zelenski s-a aflat și Oleksii Simonenko, procurorul general adjunct al Ucrainei. Simonenko a fost acuzat că a plecat în vacanță în Spania la sfârșitul lunii decembrie, într-un Mercedes deținut de un important om de afaceri ucrainean. Consiliul de Securitate Națională al Ucrainei interzisese oficialilor să călătorească în străinătate până la încheierea războiului, cu excepția celor care se ocupau de afaceri oficiale. Tot în ianuarie, și-au părăsit posturile guvernatorii regiunilor Dnipropetrovsk, Zaporojie, Sumi și Herson. Cei patru fuseseră acuzați, de mai multe instituții de presă, că au atribuit contracte de reparații de drumuri în valoare de zeci de milioane de euro unei firme co-fondate de partenera lui Valentin Reznicenko (guvernatorul din Dnipropetrovsk), antrenoare de fitness. În urma acuzațiilor, au fost deschise anchete oficiale. De asemenea au fost demiși Anatoli Ivankevici și Viktor Vișniov, ambii șefi adjuncți ai serviciului de transport maritim și fluvial ucrainean, în urma unor anchete deschise pe numele lor, privind acte de corupție. Șpăgi de milioane de dolari pentru jduecători În luna mai a.c., Biroul Național Anticorupție (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (HACC) din Ucraina au anunțat descoperirea unei scheme de corupție în interiorul Curții Supreme de Justiție. Potrivit directorului NABU, Semion Krivonos, această schemă ar include judecători, conducerea Curții și intermediari. Schema a fost dezvăluită după infiltrarea unui detectiv sub acoperire NABU în grupul criminal. Scenariul care implica "recompensa" pentru șeful Curții Supreme, Vsevolod Kniaziev, a fost legat de o hotărâre judecătorească luată în favoarea patronului grupului Finance Credit, omul de afaceri Konstantin Jevago. "Recompensa" era de trei milioane de dolari. Judecătorul Vsevolod Kniaziev a fost arestat. În prezent, se desfășoară mai multe anchete pentru identificarea tuturor celor implicați. Potrivit lui Oleksandr Klimenko, această schemă ar putea influența și alte instanțe din Ucraina, numind cazul "cea mai mare expunere a corupției din justiția Ucrainei". În cazul dovedirii vinovăției, cei implicați în dosar riscă pedepse de la opt la 12 ani de închisoare.

Beuran, achitat pentru 10.000 euro mită (sursa: A3)
Justiție

Beuran, achitat pentru 10.000 euro mită

Beuran, achitat pentru 10.000 euro mită. Medicul Mircea Beuran, şeful Clinicii de Chirurgie de la Spitalul Floreasca, a fost achitat definitiv miercuri de Curtea de Apel Bucureşti (CAB), într-un dosar în care a fost trimis în judecată de DNA sub acuzaţia că a primit de la o tânără doctoriţă suma de 10.000 de euro, în schimbul numirii acesteia într-un post de asistent universitar la UMF "Carol Davila". Beuran, achitat pentru 10.000 euro mită CAB a respins apelul procurorilor, fiind menţinută decizia de achitare aplicată în noiembrie 2022 de Tribunalul Giurgiu, pe motiv că "fapta nu există". Mircea Beuran a fost trimis în judecată de DNA în aprilie 2020, dosarul fiind înregistrat la Tribunalul Bucureşti, însă el a obţinut la Curtea de Apel Bucureşti, în octombrie 2021, mutarea procesului la Tribunalul Giurgiu, pe motiv că mediatizarea excesivă şi notorietatea lui "sunt împrejurări de natură a afecta aparenţa de imparţialitate a unei întregi instanţe, respectiv Tribunalul Bucureşti". Conform DNA, în decembrie 2018, când îndeplinea funcţiile de preşedinte al Senatului Universitar, director al Departamentului 10 Chirurgie, respectiv şef al disciplinei Chirurgie Generală în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie ''Carol Davila'' Bucureşti, Mircea Beuran ar fi primit de la o tânără doctoriţă, Carmen Haiducu, o cutie "cadou" în care se afla suma de 10.000 de euro, în schimbul numirii într-un post de asistent universitar la UMF "Carol Davila", în specialitatea chirurgie generală. Citește și: Sora unei foste Miss Buzău primește funcții grase de la miniștrii PSD subordonați lui Marcel Ciolacu Cum numirea nu s-a concretizat, doctoriţa l-a denunţat pe Mircea Beuran la DNA, iar procurorii l-au reţinut pe medic în februarie 2020. La acea vreme, judecătorii nu au fost de acord să fie arestat preventiv, dar l-au plasat aproximativ două săptămâni în arest la domiciliu.

Liberalul Mircea Abrudean, dare de mită (sursa: Facebook/Mircea Abrudean)
Investigații

Liberalul Mircea Abrudean, dare de mită

Liberalul Mircea Abrudean, dare de mită. Politicianul se află în centrul primului scandal din coaliția de guvernare, după ce premierul Marcel Ciolacu, șeful PSD, a refuzat să-l numească în funcția de secretar general al Guvernului. Numele liberalului apare în dosarul de corupție al lui Horea Uioreanu, fostul președinte al Consiliului Județean Cluj, condamnat în ianuarie 2018 la cinci ani și zece luni de închisoare. Procurorii DNA l-au suspectat pe Mircea Abrudean de dare de mită, după ce i-a promis lui Horea Uioreanu 10% din valoarea contractelor publice de proiectare și consultanță pe care urma să le primească de la Consiliul Județean Cluj. Dosarul a fost clasat după trei ani și jumătate de anchetă, ocazie cu care liberalul Abrudean a scăpat de problemele cu legea. Numai slujbe politice încă din facultate Liberalul Mircea Abrudean (39 de ani) a intrat în câmpul muncii în anul 2004, la vârsta de 20 de ani, direct de pe băncile facultății. Era în anul doi la facultate, atunci când a prins primul post la stat, direct la cabinetul președintelui Consilului Județean Cluj de atunci, Marius Nicoară. Patru ani mai târziu, liberalul Marius Nicoară a ajuns senator de Cluj, iar Mircea Abrudean i-a devenit șef de cabinet. Dar tânărul liberal a înțeles rapid cum merg lucrurile în politică. Așa că, în paralel, s-a ocupat și de firma Siab Development la care era administrator și asociat alături de Alexandru Gabriel Simu. Începând cu anul 2014, cariera sa politică a intrat într-un con de umbră, dar tânărul liberal a continuat să se ocupe de afaceri. Cu statul, ca orice liberal care se respectă. Din referatul de arestare al liberalului Horea Uioreanu aflăm modul în care a înțeles Mircea Abrudean să facă afaceri pe bani publici. Zece milioane de euro, 10% șpaga Procurorii susțin că, în anul 2014, la nivelul Consiliului Județean Cluj se afla în derulare "proiectul de modernizare a unor drumuri judeţene" în valoare de 10.000.000 euro, finanţat prin Programul Operaţional Regional. Acest proiect viza reabilitarea a nouă drumuri județene. "Proiectul a fost iniţiat urmare a propunerii făcute de suspectul Abrudean Mircea, asociat şi administrator la SC Siab Development SRL Cluj Napoca, apropiat al preşedintelui CJ Cluj. Astfel, în cursul lunii octombrie 2013 acesta a propus suspectului Uioreanu Horea Dorin demararea proiectului, oferindu-se să realizeze prin intermediul societăţilor comerciale pe care le deţine lucrările de proiectare şi studii de fezabilitate. Interesul legat de demararea acestui proiect viza obţinerea contractelor şi supraevaluarea costurilor legate de întocmirea proiectelor tehnice şi a studiilor de fezabilitate, sens în care, Abrudean Mircea a propus preşedintelui CJ Cluj remiterea unui procent de 10% din valoarea contractelor la încasarea lor", susțin procurorii anticorupție. Contractele, trucate și umflate Ancheta procurorilor DNA arată că Horea Uioreanu, președintele CJ Cluj, s-a înțeles cu mai mulți subalterni, inclusiv cu colegul său de partid, Mircea Abrudean, cărora le-a trasat sarcini pentru a stabili cele nouă drumuri care urmau să fie modernizate. Ulterior, după ce sau fost selectate cele nouă drumuri, s-a decis ca lucrările de "proiectarea, consultanţa şi execuţia lucrărilor urma să se realizeze cu implicarea societăţilor Siab Development SRL, Napotech SRL aparţinând lui Abrudean Mircea şi Eurodrum Com SRL aparţinând lui Lola Liviu Laurenţiu, societate la care Bota Iosif Liviu are calitatea de angajat". Pentru a crește valoarea contractelor, respectiv a șpăgii care urma să fie încasată de Uioreanu, s-a decis ca realizarea studiilor și a proiectelor tehnice să fie contractate separat. "Dacă iniţial costurile pentru aceste lucrări erau estimate la 105.000 euro, după divizare, când au decis încheierea separată de contracte, suma ce urma a fi încasată a crescut la 240.000 euro pentru aceeaşi activitate realizată, ceea ce însemna că suma ce urma a fi remisă preşedintelui CJ Cluj Uioreanu Horea pentru alocarea preferenţială şi în acest condiţii a contractelor se ridica la 24.000 de euro, reprezentând procentul de 10% anterior negociat cu Abrudean Mircea", au arătat procurorii. Liberalul Mircea Abrudean, dare de mită Un alt aspect interesant scos în evidență de procurori este faptul că, deşi proiectul a fost demarat la începutul anului 2014, Mircea Abrudean, Gavrilă Iuga și Laurențiu Lola au început întocmirea proiectelor tehnice şi a studiilor de fezabilitate încă din noiembrie 2013, având asigurată obţinerea contractelor chiar anterior declanşării procedurii de atribuire. Speța în care a fost implicat liberalul Mircea Abrudean a fost disjunsă din dosarul lui Horea Uioreanu pentru a fi anchetată separat. Astfel, Mircea Abrudean a fost cercetat pentru dare de mită. Dar după trei ani și jumătate de investigații, procurorii anticorupție au decis să claseze dosarul din lipsă de probe. Nu la fel de norocos a fost colegul său de partid, Horea Uioreanu. În ianuarie 2018, Uioreanu a fost condamnat la cinci ani și zece luni de închisoare de judecătorii de la Curtea de Apel Cluj pentru luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi tentativă la spălare de bani. El a fost încarcerat atunci în Penitenciarul Gherla, iar în 5 aprilie 2019 a fost transferat la Penitenciarul Baia Mare. În aprilie 2020, Uioreanu a fost eliberat condiționat din penitenciar. De la prefectura Cluj, în Guvern Mircea Abrudean a revenit pe scena politică din Cluj în anul 2017, atunci când a fost numit președinte al Consiliului de Administrație al Tetarom SA, companie care deținea Parcul Industrial Cluj. Apoi, în decembrie 2019, a fost angajat pentru o scurtă perioadă de timp pe funcția de consilier superior la Serviciului de Informare și Relații Publice al Primăriei Câmpia Turzii. Din această funcție a fost numit prefect al Județului Cluj de premierul Ludovic Orban. Citește și: Lista ridicolă la care Ciolacu va impune prețuri plafonate. Plus, laptele este mai ieftin în unele magazine decât prețul la care va fi plafonat În ianuarie 2021, a fost adus la București pentru a ocupa funcția de secretar general adjunct al Guvernului. Apoi, din decembrie 2021, a fost numit șeful Cancelariei Prim-ministrului Nicolae Ciucă. Totodată, a deținut și funcția de președinte al Comisiei de examinare a investițiilor străine directe, organism care autorizează sau respinge investițiile străine din punct de vedere al impactului la adresa securității naționale. Pentru a ocupa aceste ultime funcții publice, Mircea Abrudean avea nevoie obligatoriu de aviz ORNISS pentru a putea avea acces la documentele secrete. Ciolacu invocă note de la servicii În urma negocierilor politice privind împărțirea funcțiilor în cadrul coaliției de guvernare, liberalii au obținut pentru Mircea Abrudean funcția de secretar general al Guvernului. Adică cea mai importantă funcție din guvern. De ce este cea mai importantă? Pentru că Secretariatul General al Guvernului asigură derularea operaţiunilor tehnice şi de strategie aferente actelor de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice şi tehnice. Mai mult, transmite toate actele normative emise de Guvern spre publicare în Monitorul Oficial. Însă premierul Marcel Ciolacu refuză să îl numească în funcție. Motiv pentru care a fost declanșat primul scandal în coaliție. În urma scandalului public, social – democrații au anunțat pe surse că serviciile secrete de informații nu recomandă numirea liberalului Abrudean în această funcție importantă, mai ales că nu ar deține certificat ORNISS pentru a avea acces la documente secrete. Ceea ce poate fi doar un pretext pentru a refuza numirea.

Condamnat, cumnatul lui Geoană a dispărut (sursa: politiaromana.ro)
Justiție

Condamnat, cumnatul lui Geoană a dispărut

Condamnat, cumnatul lui Geoană a dispărut. Mircea Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, a fost dat în urmărire de Poliţia Română, după ce nu a fost găsit la domiciliu pentru a fi dus în penitenciar, unde trebuie să execute o condamnare de şase ani închisoare pentru corupţie. Condamnat, cumnatul lui Geoană a dispărut Potrivit site-ului Poliţiei Române, la rubrica "Persoane urmărite", Mircea Ionuţ Costea, în vârstă de 63 de ani, are domiciliul în Sectorul 1 al Capitalei, iar pe numele lui a fost emis un mandat de executare a pedepsei de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în forma complicităţii. El este fratele soţiei lui Mircea Geoană, ocupând la un moment dat funcţia de director al Eximbank. Tot vineri, fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu, condamnat în acelaşi dosar la șapte ani şi patru luni închisoare, s-a predat la Secţia 6 de Poliţie şi urmează să fie dus la penitenciar. Sebastian Vlădescu, escortat la penitenciar (sursa: Inquam Photos/George Călin) Citește și: Cumnatul lui Geoană, șase ani de pușcărie pentru complicitate la luare de mită (contracte publice). Ionuț Costea făcea jocurile când Geoană era președinte al PSD și al Senatului Acuzaţiile în dosarul în care au fost condamnaţi cei doi se referă la atribuirea unui contract de reabilitare a tronsonului de cale ferată Bucureşti - Constanţa către un consorţiu de firme austriece Swietelsky - Wiebe - Takenaka. În schimbul atribuirii contractului, oficialii români implicaţi în acest caz au cerut mită 20 milioane de euro.

Alexe "Tablă" are șanse să scape (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Alexe "Tablă" are șanse să scape

Alexe "Tablă" are șanse să scape. Procurorii DNA vor avea ocazia să demonstreze că rechizitoriul întocmit pe numele președintelui Consiliului Județean descrie clar faptele de care este acuzat. Alexe "Tablă" are șanse să scape Înalta Curte de Casație și Justiție va analiza peste două săptămâni contestația înaintată de procurori împotriva deciziei de a li se returna dosarul pentru clarificare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Costel Alexe este acuzat de procurorii DNA că, pe când îndeplinea funcția de ministru al Mediului, ar fi primit drept mită 22 tone de tablă și produse metalice de la fostul director general al combinatului Liberty Galați, Bogdan Grecu. Citește și: Grindeanu și „greaua moștenire” din CFR: ministrul Transporturilor nu-și găsește nici o vină pentru accidentul de la Galați, nu-și dă demisia pentru „o emoție de moment” La schimb, acesta ar fi garantat alocarea, cu titlu gratuit, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru combinat și monitorizarea măsurilor luate de combinat pentru închiderea unei halde de zgură. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Vâlcov cere prescrierea faptelor  Foto: Inquam
Eveniment

Vâlcov cere prescrierea faptelor

Darius Vâlcov cere prescrierea faptelor într-un dosar în care este acuzat a luat șpagă 4,2 milioane de lei, scrie Fanatik. Dosarul se află la Curtea de Apel Craiova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Vâlcov cere prescrierea faptelor „În acest dosar, Darius Vâlcov este acuzat că a pretins și primit foloase necuvenite în valoare totală de aproape 4,3 milioane lei de la mai multe societăți comerciale, pentru lucrări de reabilitare a Centrului istoric al orașului Slatina. Într-un alt dosar, Darius Vâlcov a mai primit 8 ani de închisoare, tot în prima instanță, pentru trafic de influență, spălare de bani și operațiuni financiare sau acte de comerț incompatibile cu funcția. Dosarul a fost repus anul trecut pe rol, după trei ani de suspendare, timp în care ÎCCJ a așteptat un răspuns de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene legat de înființarea unor completuri specializate. În acest dosar, faptele invocate de procurori s-au petrecut în perioada 2008-2012”, explică Fanatik. „Prima primire de foloase necuvenite a avut loc în septembrie 2014, iar a doua primire de foloase necuvenite a avut loc în februarie 2015, iar în situaţia în care este incidentă în cauză Decizia RIL nr.5/2019 urmează să se calculeze prescripţia răspunderii penale prin raportare la fapta din septembrie 2014”, se arată în dosarul consultat de Fanatik. Prescrierea intervine după opt ani, deci Vâlcov ar fi scăpat din septembrie 2022.

Unde sunt șpăgile pentru stimulatoarele cardiace? (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Unde sunt șpăgile pentru stimulatoarele cardiace?

Unde sunt șpăgile pentru stimulatoarele cardiace? Procurorii Parchetului General au anunţat că în urma percheziţiilor efectuate pe 17 februarie în dosarele stimulatoarelor cardiace reutilizate au ridicat sume impresionante în lei şi valută. Unde sunt șpăgile pentru stimulatoarele cardiace? Cele mai importante au fost de aproape 163.000 de lei şi circa 117.000 de euro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Sumele sunt impresionante iar o parte provin chiar din cabinetul personal al medicului Dan Tesloianu. Citește și: Citește și: Surse: PSD a ajuns la 28% și cade pe măsură ce se apropie momentul preluării Guvernului. AUR – 20%. Ascensiunea AUR, explicația atacurilor PSD împotriva Ucrainei, pe tema Bâstroe Totuși, în referatul de reţinere pentru 24 de ore, procurorii l-au acuzat pe cardiolog de luare de mită pentru doar 100 de lei de la un pacient. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rafila crede că populația trebuie educată să nu mai ofere mită Foto: Facebook
Eveniment

Rafila populația trebuie educată să nu mai ofere mită

După scandalurile cu medici prinși că luau șpagă și condiționau actul medical de recompense financiare, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila (PSD), crede că populația trebuie educată să nu mai ofere mită: „Să înţeleagă că nu este nevoie de această recunoştinţă”. Rafila crede că populația trebuie educată să nu mai ofere mită „Această recunoştinţă a pacientului cred că trebuie să o discutăm public şi cred că trebuie o campanie de educaţie şi pentru populaţie, să înţeleagă că nu este nevoie de această recunoştinţă - că cea mai mare recunoştinţă pentru medic este faptul că pacientul tău s-a făcut bine şi este mulţumit de serviciile medicale pe care le-a primit – şi o campanie pentru personalul medical. Nu vreau să vin cu niciun fel de comparaţie cu alte domenii de activitate apropo de modul de legiferare a unei astfel de situaţii, dar probabil că se poate ajunge şi la aşa ceva într-un anumit moment”, a declarat Rafila, la Prima TV, citat de news.ro. Ministrul PSD al Sănătății a mai susținut că „ nu există vreo justificare pentru personalul medical, medici, asistente medicale sau personal de îngrijire, care să pretindă un bun material sau bani în schimbul unui serviciu medical”. Acum două săptămâni, șefa Secţiei de Oncologie de la Spitalul Judeţean Suceava, Anca Ababneh Dumitrovici, a fost reţinută, pentru luare de mită, în urma unui flagrant organizat de poliţişti şi procurori. Conform Parchetului Tribunalului Suceava, în perioada aprilie 2022-ianuarie 2023, în mod repetat, ar fi cerut și primit diferite sume de bani (câte 50 de lei, 100 de lei, 200 de lei, 50 de euro) sau alte bunuri (miere de albine, cașcaval, cafea, bomboane de ciocolată, brânză) de la 64 de persoane, pacienți sau aparținătorii acestora. Citește și: Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise „Banii și produsele alimentare au fost primite pentru îndeplinirea actelor medicale referitoare la tratamentul și asistența anti-cancer care trebuiau realizate gratuit”, spun procurorii.

Țuțu a cerut șpagă 50.000 lei (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Țuțu a cerut șpagă 50.000 lei

Țuțu a cerut șpagă 50.000 lei. Gabriel Țuțu, șeful Romarm și fost șef în SRI, a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii DNA pentru că ar fi primit mită 50.000 de lei și ar fi prejudiciat compania pe care o conducea cu peste 8,6 milioane de lei. Motiv pentru care este acuzat oficial de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, trafic de influență și fals intelectual. În același dosar a fost reținut și Victor Pițurcă, fostul antrenor al echipei de fotbal a României, sub acuzația de cumpărare de influență. Livrări din China Gabriel Țuțu, șeful Romarm, a cumpărat trei linii de producție a măștilor de la compania Interarms Impex SRL cu aproape un milion de dolari. Echipamentele au fost importate din China. Dar s-au stricat rapid după ce au fost puse în funcțiune la Uzina de produse speciale Dragomirești. Între timp, Romarm a mai cumpărat și materiale de producție a măștilor, tot de la Interarms Impex SRL, în valoare de 728.000 de euro. Ulterior, Interarm Impex SRL, reprezentată de Riccardo Barsanti, a adus piese noi din China pentru a repara utilajele stricate. Procurorii DNA susțin că Gabriel Țuțu, în calitate de director al Romarm, cu încălcarea legii a „încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte și o societate controlată de cealaltă persoană cercetată în prezenta cauză, în condiții dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziție publică (ce vizau cumpărarea a șapte utilaje neconforme de producere a măștilor de protecție)”. În această afacere ar fi fost implicată și o firmă controlată de Victor Pițurcă, fostul antrenor al echipei de fotbal a României. Astfel, compania Ministerului Economiei, Romarm, a fost prejudiciată cu 8.647.584 lei, susțin procurorii. Bani care reprezintă contravaloarea utilajelor și materiei prime pentru măști. Țuțu a cerut șpagă 50.000 lei Anchetatorii îl mai acuză pe Gabriel Țuțu că ar fi pretins de la reprezentanții societăților implicate în achizițiile de mai sus „introducerea într-un circuit comercial de livrare măști de protecție neconforme către Ministerul Apărării Naționale (MApN) a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfășoare activități comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecție și efectuarea unor plăți către acesta (40% din cota de profit rezultată) sub aparența unui contract de consultanță”. Citește și: Țuțu, reținut de DNA împreună cu Pițurcă, s-a ocupat opt ani în SRI de coordonarea împotriva atacurilor cibernetice la adresa securității naționale, dar habar nu are să deschidă computerul În schimbul acestui serviciu, Gabriel Țuțu ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor din cadrul Ministerului Apărării Naționale pentru a se efectua achiziții directe. Dar și că va avea grijă „să efectueze recepția fără problemă a produselor respective și să achite la timp facturile emise în acest sens”. În acest context, Gabriel Țuțu ar fi primit printr-un intermediar o șpagă de doar 50.000 de lei.

Șefa Secţiei de Oncologie de la Spitalul Judeţean Suceava, reţinută Foto: Facebook Explora Clinica
Eveniment

Șefa Secţiei Oncologie Spitalul Suceava, reţinută

Șefa Secţiei de Oncologie de la Spitalul Judeţean Suceava, Anca Ababneh Dumitrovici, a fost reţinută, pentru luare de mită, în urma unui flagrant organizat de poliţişti şi procurori. Datele publice de pe site-ul acestui spital arată că salariul net al unui „medic primar șef” de la secția de oncologie a spitalului era, în decembrie 2022, de 14.694 de lei. Nu este clar dacă acesta includea diferite sporuri și gărzi - alte spitale prezintă diferențiat aceste câștiguri. Șefa Secţiei de Oncologie de la Spitalul Judeţean Suceava, reţinută Declarația ei de avere, din 2022, arată că ea a câștigat, în 2021, de la spitalul de stat, 210.000 lei, deci circa 17.500 de lei pe lună. Dar ea mai avea două slujbe, în sectorul privat, care în 2021 i-au adus 90.000 de lei. Și soțul ei lucrează la Spitalul Județean Suceava, dar are și activități în cadrul unui PFA. O echipă de ofiţeri din cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie Suceava a făcut, joi seară, percheziţii în mai multe cabinete de la Spitalul Judeţean Suceava, inclusiv la Secţia de Oncologie din cadrul unităţii medicale. Potrivit unor surse, totul ar fi pornit de la denunţul unui pacient, care ar fi reclamat că i s-ar fi cerut mită. Poliţiştii au organizat un flagrant joi la Spitalul Judeţean Suceava, scrie news.ro. În urma percheziţiilor, dar şi a audierilor care au durat mai multe ore, şefa Secţiei de Oncologie, Anca Ababneh Dumitrovici, a fost reţinută pentru 24 de ore. Ea va fi prezentată în faţa judecătorilor, cel mai probabil în cursul zilei de vineri, cu propunerea emiterii unui mandat de arestare. Citește și: Șeful CIA, vizită secretă la Kiev, la sfârșitul săptămânii trecute, pentru a discuta cu Zelenski cum poate fi bătută Rusia – Washington Post Nu este cunoscută deocamdată suma pe care ar fi primit-o drept mită medicul sucevean, procurorii urmând să ofere detalii în acest sens pe parcursul zilei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră