marți 22 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

ministerul economiei

22 articole
Politică

VIDEO Ministrul Economiei, Irineu Darău, arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, soarta plângerii la DNA împotriva șefului Romarm, client PSD

Ministrul Economiei, Irineu Darău (USR), a arătat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a petrecut cu plângerea depusă la DNA de fostul ministru, Radu Miruță, împotriva conducerii Romarm. Plângerea a fost depusă în noiembrie 2025, iar Miruță a sesizat atât Parchetul General, cât și Parchetul Anticorupție și Agenția pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) în legătură cu modul de numiure al conducerii Romarm.  Citește și: Grindeanu, încă o lovitură vestimentară: cu mocasini de 4.600 de lei la Școala de vară a TSD, dar fără șosete Investigațiile publicate de DeFapt.ro au scos la iveală o serie de controverse majore legate de numirea și activitatea lui Răzvan Marian Pîrcălăbescu la conducerea Companiei Naționale Romarm.  Însă ministrul actual al Economiei, Irineu Darău, spune că DNA nu a dat nici un fel de informații legate de progresul anchetei sau finalizarea, într-un fel sau altul, al sesizării depusă de Miruță. Pe de altă parte, în acest context, Defapt.ro l-a întrebat pe Darău cât va continua România să importe pulberi din Serbia, o țară apropiată de Rusia lui Putin.  DNA, nici o grabă să lămurească situația de la Romarm Transcrierea începe la minutul 14.00 din înregistrarea video:  „Q: Pe cazul Pârcălăbescu, DNA a dat un răspuns ministerului economici? Darău: Nu, absolut. (...) N-am absolut niciun element și semnal legat de acel acel... Q: Este o plângere depusă de ministrul Miruță, acum un an, cred... Darău: Da. Nu există niciun fel de mișcare pe acel dosar de care să am... Q: Lucrurile acolo sunt destul de clare, știm cu toți... Darău: Și din punctul meu de vedere, și din punctul meu de vedere. Și penal și administrativ, dar, încă o dată, justiția e altă putere în stat. Q: Cât cât va mai lua Romarm pulberi din Serbia, pentru că România nu reușește să producă nici în acest moment pulberi pentru explozibili. Darău: Cred că e o urgență să producă pulberi... Q: Este de ani de zile o urgență... Darău: ... Să producă pulberi România, dacă se poate, chiar chiar în mai multe chiar în mai multe locuri. Să știți că pentru noi este o urgență să operaționalizăm proiectul care nu este în SAFE, dar este prioritar pentru România, de la Victoria (...) Cât de urgent se poate, acolo sunt niște etape juridice. E pe final un litigiu pe care îl avem în urma unei exproprieri cu firma Viromet. Stă să se termine acel litigiu. Chiar în următoarele săptămâni e termen în instanță și apoi ar trebui să fim în linie dreaptă. Noi suntem pregătiți pentru a face joint venture cu RheinMetall și a finaliza acest proiect  Q: Un termen... Trei ani, două luni, două săptămâni. Darău: Până nu se termină acest proces, nu mă hazardez. Am eu acest... Q: În ce stadiu este acest proces? Darău: Dpre final, finalul apelului.  Q: Să spunem încă o dată, România în acest moment cumpără pulberi pentru explozibili de la un stat foarte prieten cu Rusia, pentru că România nu mai produce în acest moment  Darău: De aceea e urgent să producem pulberi și le vom produce la Victoria”.  DeFapt.ro a arătat că Răzvan Marian Pîrcălăbescu, șeful Companiei Naționale Romarm, s-a aflat în incompatibiliate în perioada august – noiembrie 2025 pentru că a deținut simultan și funcția publică de consilier în cadrul Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior. Cariera controversatului Razvan Marian Pîrcălăbescu este strâns legată de cea a protectorului său, pesedistul Radu Oprea, actualul secretar general al Guvernului, căruia i-a fost șef de cabinet. Din această postură, Pîrcălăbescu a fost propulsat la conducerea Companiei Naționale Romarm, deținută de Ministerul Economiei, în urma unui simulacru de selecție organizat în baza Ordonanței 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.

VIDEO Ministrul Economiei, Irineu Darău, arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, soarta plângerii la DNA împotriva șefului Romarm, client PSD
Ex-șef al IPJ Gorj, pensionar special, pus de ministrul USR al Economiei la conducerea uzinei de armament Sadu. Viorel Salvador Caragea a absolvit Școala de Subofițeri de Poliție
Politică

Ex-șef al IPJ Gorj, pensionar special, pus de ministrul USR al Economiei la conducerea uzinei de armament Sadu. Viorel Salvador Caragea a absolvit Școala de Subofițeri de Poliție

Ex-șef al IPJ Gorj, acum pensionar special, a fost pus de ministrul USR al Economiei, Irinel Dărău, la conducerea uzinei de armament Sadu: este vorba de Viorel Salvador Caragea, care a absolvit Școala de Subofițeri de Poliție, în 1990.  Citește și: Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE Ex-șef al IPJ Gorj, pensionar special, pus de ministrul USR al Economiei la conducerea uzinei Sadu „Fostul șef al Inspectoratul de Poliție Județean Gorj, Viorel Salvador Caragea, a fost numit, astăzi, administrator special la Uzina Mecanică Sadu, prin ordin al ministrului Economiei. Decizia vine în contextul în care unitatea din județul Gorj, parte a industriei naționale de apărare, se află în coordonarea Ministerul Economiei”, a anunțat TV Sud. Potrivit propriului CV, Salvador Caragea a studiat, între 1989 și 1990 la Şcoala Militară de Subofiţeri Poliţie  “Vasile Lascăr “ Câmpina. Prima sa slujbă menționată în CV este: „1994 - 2000: ofiţer operativ II şi specialist II, poliţie rutieră, Poliţia Municipiului  Tg.Jiu”. Din 2009 în 2015 a condus poliția județeană Gorj, iar ulterior a ajuns în fruntea Şcolii de câini de la Sibiu - Centrul chinologic. „Caragea a fost denumit şi «poliţistul lui Ponta» din cauza faptului că a condus timp de şase ani (2009 - 2015) Inspectoratul de poliţie al judeţului din care şi Victor Viorel Ponta a fost ales în mai multe rânduri parlamentar”, scria Adevărul despre acesta, în 2017. În 1997, Caragea a absolvit și Facultatea de Tehnologia Construcțiilor de Mașini, la Petroșani.  G4Media scrie că acesta a fost membru USR pentru o singură zi, iar ulterior s-ar fi transferat la AUR. Însă, într-o declarație pentru G4Media, fostul polițist a recunoscut că îl știe pe ministrul USR al Apărării, Radu Miruță: „Domnul Miruță este viceprim-ministru al țării. Îl cunosc de când era un tânăr. L-am cunoscut pe tatăl dumnealui mai mult. A fost președintele Tribunalului Gorj. Nu avem o relație de vizită acasă. O chestiune de mare respect pentru toată familia. Am fost și adjunct de municipiu, casa dumnealor este lângă poliție. Pe domnul Miruță l-am cunoscut de copil, era cu taică-su. Târgu Jiu are 80 de mii de locuitori. Dacă lucrezi 27 de ani în Poliție… Ce treabă are domnul Miruță cu treaba asta?”. 

Ministrul Economiei, despre Fabrica de pulberi Făgăraş: acolo arde gunoi lângă substanţă explozivă
Politică

Ministrul Economiei, despre Fabrica de pulberi Făgăraş: acolo arde gunoi lângă substanţă explozivă

Ministrul Economiei, despre Fabrica de pulberi Făgăraş: acolo arde gunoi lângă substanţă explozivă, a susținut Radu Miruță. El a declarat, vineri, la Braşov, că nu se poate discuta despre revitalizarea Fabricii de pulberi de la Făgăraş atâta vreme cât acolo, la câteva sute de metri de locul în care se fabrică explozivi, arde gunoi în condiţii "care nu sunt conforme cu legea" şi a precizat că rezultatele unor verificări efectuate, acolo, de Corpul de control din minister au fost transmise instituţiilor responsabile. Citește și: Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero Ministrul Economiei, despre Fabrica de pulberi Făgăraş: acolo arde gunoi lângă substanţă explozivă „Deocamdată, la Făgăraş, avem un munte de gunoi lângă nişte depozite de explozibil. Nu putem să avem pretenţii la chestiuni performante, câtă vreme, la câteva sute de metri de substanţă explozivă, arde gunoi într-o situaţie care nu este în conformitate cu legea şi am cerut Gărzii de Mediu să ducă la îndeplinire respectarea ei. Sunt preocupat de ce se întâmplă la Fabrica de pulberi de la Făgăraş pentru că este nevoie de acele pulberi explozive, ştiu că este un proiect vechi, care nu a continuat. (...) Am trimis Corpul de Control pentru a vedea care sunt problemele acolo (...) iar rezultatele au fost trimise la instituţiile statului român care au capacitatea să ia nişte măsuri. (...) Sunt în legătură cu oamenii de la Făgăraş, care, de multe ori, acuză nedreptăţi, inechităţi care li se fac. Eu nu am pârghii să-i spun directorului de acolo 'pleacă acasă' pentru că nu-şi face treaba, asta este pârghia Consiliului de Administraţie şi aşa este normal", a afirmat Miruţă, într-o conferinţă de presă.Totodată, ministrul a spus că o problemă a unora dintre firmele din industria de apărare este că, din cauza managementului neperformant, nu şi-au modernizat capacităţile de producţie şi de aceea, în prezent, pierd contracte."Sunt firme în industria de apărare românească care au zeci de milioane de euro în conturi (...) şi, în acelaşi timp, refuză contracte pe bani mulţi deoarece nu au capacitatea să realizeze produsele care li se cer în perioada de timp în care li se cere. De ce se întâmplă asta? Pentru că ei nu şi-au modernizat liniile de producţie, pentru că au avut un management prost", a afirmat Radu Miruţă.El s-a referit şi la proiectul dronei româneşti de la Carfil Braşov, în legătură cu care a subliniat că succesul acestuia "va fi dat de performanţa produsului pe care vor reuşi să-l facă" şi "de trecerea cu brio a testelor pe care trebuie să le treacă pentru a fi autorizat şi utilizat de Armata Română"."Nu ştiu care este acum situaţia acestor teste. În trecut, ele nu au fost trecute", a spus ministrul Economiei, răspunzând unei întrebări a presei.Totodată, el a precizat că, din informaţiile pe care le deţine, modelul de elicopter Airbus H215 nu ar îndeplini criteriile cerute pentru a fi achiziţionat prin programul european SAFE."Avem prezenţă Airbus pe raza judeţului Braşov şi sunt preocupat ca ea să crească. Atunci când se mută o linie de producţie cu licenţă, dintr-o parte în alta, se condiţionează de creşterea numărului de comenzi. Prin mecanismul SAFE sunt şanse să se achiziţioneze elicoptere. Cu privire la caracteristicile acelui elicopter, (decizia - n.red.) este în zona Armatei Române. (...) Din informaţiile pe care le am în acest moment, criteriile cerute de Armata Română sunt peste cele oferite de modelul 215", a afirmat ministrul Economiei.Nu în ultimul rând, el a menţionat proiectul Fabricii de pulberi de la Victoria, a cărei construcţie va începe anul viitor."Când am venit la minister, ni se spunea că este un contract gata de semnat, pentru că s-a negociat în toate chipurile, cu firme de avocatură, şi nu se mai poate schimba nimic. Forma de atunci era un mare dezavantaj pentru România şi pentru judeţul Braşov. Acel contract a fost modificat, iar prin schimbări a fost adusă suma de 92 de milioane de euro în avantajul statului român şi, în mod indirect, pentru judeţul Braşov", a mai punctat Radu Miruţă.Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Miruţă, s-a aflat, vineri, la Braşov, unde a vizitat, alături de parlamentarii USR din judeţ, fabrica Carfil, din subordinea Romarm, şi o companie privată autohtonă.De asemenea, în programul său figurează, în cursul serii, o întâlnire cu reprezentanţii mediului de afaceri braşovean.

Miruţă: Să vorbeşti de digitalizare, astăzi, în statul român este o jignire a acestui substantiv
Politică

Miruţă: Să vorbeşti de digitalizare, astăzi, în statul român este o jignire a acestui substantiv

Să vorbeşti de digitalizare, astăzi, în statul român este o jignire a acestui substantiv, a declarat vineri, la Braşov, într-o conferinţă de presă, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Miruţă, care a adăugat că România a pierdut 9 ani, deoarece până acum "digitalizarea a fost o pâlnie prin care oameni politici din statul român au circulat banii publici". Citește și: Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero Miruţă: Să vorbeşti de digitalizare, astăzi, în statul român este o jignire a acestui substantiv „Noi nu suntem la nivel de digitalizare în România astăzi. Să vorbeşti de digitalizare, astăzi, în statul român este o jignire a acestui substantiv 'digitalizare'. Ce facem - şi am reuşit asta cu specialiştii pe care i-am recrutat şi pe care îi plătim aproape cu ce se plăteşte mediul privat - este să facem arhitectura de digitalizare a statului, care să fie tehnic coordonată de acest minister şi care va şti fiecare minister ce trebuie să facă (...) după care decizia politică trebuie să treacă prin Cancelaria prim-ministrului. (...) Astăzi este un haos care produce beneficii celor care sunt 'umflaţi' cu contracte de software la statul român. Dacă auziţi că un soft a costat 10 milioane sau 100.000 de euro, probabil că aveţi un nod în gât că nu ştiţi ce să scrieţi ca să informaţi populaţia. Dacă auziţi de un spital, de o autostradă, de un pod, aveţi o unitate de măsură - e mare, e mic, e frumos, e funcţional - însă dacă auziţi de un soft, nu ştiţi ce face algoritmul din spate şi dacă este corect măsurat", a spus Radu Miruţă.Potrivit acestuia, digitalizarea nu va produce efecte pentru cetăţeni dacă doar „vor fi schimbate calculatoare într-un minister"."Cheia în digitalizare este comunicaţia, să nu plăteşti de două ori acelaşi soft de care are nevoie şi Consiliul Judeţean Braşov şi Consiliul Judeţean Gorj şi, de fapt, fiecare plăteşte şi asta se întâmplă de vreo 42 de ori. Cheia este să nu execuţi banii dintr-un minister pentru că schimbi calculatoarele cu unele mai noi. Trebuie să faci aceste lucruri cu un scop: acela de a comunica unii cu ceilalţi. Digitalizarea nu va produce efecte pentru cetăţeni dacă nu schimbă date", a mai afirmat ministrul Radu Miruţă.La rândul său, subsecretarul de stat Andrei Miftode, care coordonează Direcţia Generală Comunicaţii Electronice, Politici şi Strategii în Digitalizare din minister, a arătat că se confruntă atât cu probleme de personal, cât şi de infrastructură, menţionând că, atunci când a preluat funcţia, "ploua prin tavan şi se ardeau echipamente"."Sunt foarte multe lucruri (în ce priveşte digitalizarea - n.red.) de adus, de cele mai multe ori, de la un nivel de avarie, sunt proiecte aflate în comă, pe care trebuie să le resuscităm şi asta este, pe scurt, cea mai mare provocare cu care ne confruntăm. Sunt doar patru oameni care lucrează, în prezent, la Direcţie şi doar doi dintre ei sunt pe partea tehnică. Să nu mai spun că avem probleme de infrastructură. Când am ajuns la minister, ploua prin tavan, apa se scurgea prin pereţi şi se ardeau echipamentele de reţea din minister", a afirmat subsecretarul de stat Andrei Miftode.

Jaf la Fabrica de pulberi Făgăraș: cumpăra acid azotic cu 200 de euro și-l vindea cu 70 de euro
Eveniment

Jaf la Fabrica de pulberi Făgăraș: cumpăra acid azotic cu 200 de euro și-l vindea cu 70 de euro

Jaf la Fabrica de pulberi Făgăraș: cumpăra acid azotic cu 200 de euro și-l vindea cu 70 de euro, a relatat, azi, ministrul Economiei, Radu Miruță (USR). Citește și: Olguța Vasilescu, despărțire patetică, cu aspecte nord-coreene, de soțul ei, care părăsește PSD Dolj. Liderii partidului, înșirați la un eveniment fără miză El a prezentat, azi, rezultatul verificărilor la mai multe instituții din subordine. Jaf la Fabrica de pulberi Făgăraș: cumpăra acid azotic cu 200 de euro și-l vindea cu 70 de euro De exemplu, a relatat Miruță, Salrom a cumpărat două combine miniere pentru salinele de la Slănic şi Vâlcea, care au costat 35 de milioane de lei (circa șapte milioane d eeuro), deşi echipamente similare se vând pe piaţă cu aproximativ 250.000 de euro bucata. În plus, la Praid s-a cumpărat o combină care nu respecta regimul de lucru în salină, exista risc de explozie datorită emanațiilor de gaze.  Ministrul USR a spus că, la fabrica de pulberi Făgăraș,  în perioada 2022–2025, compania cumpăra acid azotic cu 200 de euro, dar vindea produsul obţinut cu doar 70 de euro. „Una dintre cele trei firme pe care le-am verificat este din România, avea un singur angajat, iar cifra de afaceri era exact diferenţa dintre 200 şi 70, înmulţită cu tonele vândute”, a arătat Miruță.  Conducerea fabricii a beneficiat, în luna mai a acestui an, de o creştere  de 12 ori a salariului. Miruță a trimis dosarul la DNA. 

Incredibila sinecură oferită electricianului PSD Dumitru Chiriță, cel mai controversat șef al ANRE
Politică

Incredibila sinecură oferită electricianului PSD Dumitru Chiriță, cel mai controversat șef al ANRE

Incredibila sinecură oferită electricianului PSD Dumitru Chiriță, cel mai controversat șef al ANRE: acesta a fost plasat în Consiliul de Administrație al Uzinei Mecanice București (UMB), o filială a Romarm. Citește și: Cât este pensia medie a unui pensionar obișnuit ca procent din salariul mediu. Care este situația magistraților La rândul ei, Romarm este controlată de statul român prin ministerul Economiei.  Incredibila sinecură oferită electricianului PSD Chiriță, cel mai controversat șef al ANRE UMB este o companie specializată în industria de armament, iar Chiriță, fost electrician cu facultate finalizată la 37 de ani - dreptul, la o universitate privată - nu are nici o legătură cu această activitate. Chiriţă a fost numit la şefia ANRE în 2017, fiind susţinut la acea vreme de Liviu Dragnea şi Iulian Iancu. Anterior, fusese lider sindical și deputat PSD.  Potrivit unui CV depus pe site-ul UMB, Chiriță a ajuns în CA-ul UMB în martie 2025, când ministru al Economiei era pesedistul Bogdan Ivan.  În 2024, el a fost și director adjunct la Electrica Furnizare, până în august, și președinte al consiliului de administrație, din februarie în octombrie. În cele zece luni în care a făcut parte din aceste structuri de conducere, Chiriță a câștigat peste 406.000 de lei - o medie de peste 40.000 de lei pe lună. Statul român deține, prin ministerul Energiei, puțin sub 50% din acțiunile Electrica Furnizare. Ministru al Energiei era Sebastian Burduja.  Anterior, în anul fiscal 2023, Chiriță a avut un salariu de 598.613 lei de la ANRE, unde a fost președinte până în aprilie, iar apoi expert al unui vicepreședinte ANRE, până la 22 octombrie 2023.  Doar în conturi bancare și titluri de stat, Chiriță deține aproximativ 1,6 milioane de lei. 

Cum se bate conducerea PSD a Salrom cu ministrul Miruță ca să nu fie schimbată
Politică

Cum se bate conducerea PSD a Salrom cu ministrul Miruță ca să nu fie schimbată

Cum se bate conducerea PSD a Salrom cu ministrul Radu Miruță (USR), ca să nu fie schimbată: deși statul deține majoritatea acțiunilor, prin ministerul Economiei, nu poate convoca o adunare generală în care șefii Salrom să fie debarcați. Citește și: Consiliile Județene Ilfov și Teleorman, campioane la angajări în ultimii zece ani - presă Azi, Salrom a difuzat un comunicat în care îl certa pe ministrul Miruță pentru că șia-r atribui merite legate de viitoarea exploatare a grafitului: „Regretăm că în spaţiul public au apărut afirmaţii care atribuie merite unor persoane ce nu au participat în mod concret la acest proces. Considerăm că efortul real al profesioniştilor care, cu discreţie şi responsabilitate, lucrează pentru proiecte strategice vitale pentru dezvoltarea României trebuie recunoscut şi apreciat ca atare”.  Cum se bate conducerea PSD a Salrom cu ministrul Miruță ca să nu fie schimbată Director al Salrom este Constantin Dan Dobrea, fost funcționar din Lehliu Gară, cu masterat la Academia de Poliție și client PSD Galați, numit în funcție din 2022. Numirea a fost făcută de către fostul său coleg din UNPR, Florin Spătaru, fost ministru al Economiei cu susținerea PSD. Președinte al Consiliului de Administrație este Nicolae Cîmpeanu, care a absolvit o facultate privată la 42 de ani. El a fost președintele PSD Berca, Buzău, unde a avut și funcția de consilier local. În 2017 fost plasat în Consiliul de Administrație al companie de stat Oil Terminal, iar în 2019 în CA-ul Romgaz.  Ministrul Economiei a relatat că a cerut convocarea unei ședințe a Adunării Generale a Acționarilor (AGA) pentru schimbarea conducerii, dar AGA a refuzat să o convoace.  „S-a dat o decizie de convocare a Adunării Generale a Acţionarilor, care să constate pierderile de la Salrom şi consecinţa legală este că din moment ce constaţi pierderi se revocă mandatele membrilor Consiliului de Administraţie. Adunarea Generală a Acţionarilor a refuzat să convoace, ceea ce este o chestiune evident ilegală. S-a mers în instanţă pentru obligaţia de a convoca. Atât de tare se ţin cu dinţii, încât refuză să se întâlnească, cu toate că îi obligă legea. Mai câştigă câteva zile, că e ordonanţă preşedinţială”, a arătat Miruță.   

Foștii miniștri PSD ai Economiei simulează că au vrut să elibereze sediul pe care încasau zero lei chirie
Politică

Foștii miniștri PSD ai Economiei simulează că au vrut să elibereze sediul pe care încasau zero lei chirie

Foștii miniștri PSD ai Economiei simulează că au vrut să elibereze sediul pe care încasau zero lei chirie: atât Radu Oprea (ministru din 15 iunie 2023 în 24 decembrie 2024), cât și Bogdan Ivan (ministru al Economiei din 24 decembrie 2024 în 23 iunie 2025) au publicat documente care arătau că știau situația. Citește și: EXCLUSIV Probabil cel mai mare jaf din București: lunar, PMB plătește trei milioane de euro către Constanda pentru Parcul Bordei Foștii miniștri ai Economiei simulează că au vrut să elibereze sediul pe care încasau zero lei chirie „Am descoperit, cu mare stupoare, că Ministerul Economiei deţine în Bucureşti o clădire cu 54 de birouri în care funcţionează mai multe firme, dar de 18 ani ministerul nu încasează niciun leu chirie”, spunea actualul ministru al Economiei, Radu Miruță (USR), la 21 iulie.  Radu Oprea a publicat o notificare trimisă către una din firmele din acest imobil - deși erau mai multe în această situație - în care cere, la 16 decembrie, evacuarea spațiului folosit în cinci zile. Dar Oprea nu spune ce s-a întâmplat ulterior, deși el a fost ministru până la 24 decembrie. Fostul ministru - acum șef al Secretariatului General al Guvernului - nu pare să fi făcut vreun demers, după ce firma a rămas în sediu. Urmașul său din PSD, Bogdan Ivan, pare să nu fi știut de notificarea de evacuare trimisă de Oprea. El spune că în martie 2025 a primit un raport al Curții de Conturi, care semnala „nereguli grave”, în aprilie a trimisd corpul de control al ministerului - deci nu a existat nici un demers pentru a continua evacuarea începută, aparent, de Oprea - și apoi a sesizat Parchetul. Dar Ivan nu spune în ce speță a sesizat procurorii. El mai scrie: „Deși Ministerul Economiei a solicitat evacuarea spațiului, cei care îl ocupă au refuzat. Astfel, evacuarea poate fi realizată doar prin hotărâre a instanței”.  Ivan nu publică nici un document care să-i susțină afirmațiile. 

Clădire de 1.500 mp a Ministerului Economiei, închiriată la zeci de firme pe zero lei
Eveniment

Clădire de 1.500 mp a Ministerului Economiei, închiriată la zeci de firme pe zero lei

O clădire de 1.500 mp a ministerului Economiei este închiriată la zeci de firme pe zero lei, de 18 ani, a arătat, azi, ministrul Economiei, Radu Miruță.  Citește și: Grindeanu compară contribuabilii cu niște vaci care dau prea puțin lapte și ar trebui furajate mai bine Ministerul Proiectelor Europene plătește chirie unei firme private 2,4 milioane euro pe an, pentru sediu. Potrivit ministerului de Finanțe, doar în anul 2024, de la buget s-au achitat pentru chiriile diferitelor instituții ale statului 727,87 milioane de lei. Același minister arată că în inventarul statului sunt 46.027 bunuri imobile, din care 3.627 au destinația de clădiri cu birouri. Clădire de 1.500 mp a ministerului Economiei, închiriată la zeci de firme pe zero lei „Am descoperit, cu mare stupoare, că Ministerul Economiei deține în București o clădire de 1.500 mp, cu 54 de birouri în care funcționează mai multe firme, dar de 18 ani Ministerul nu încasează niciun leu chirie, chiar daca ele sunt închiriate si subînchiriate. Da, ați citit bine: ZERO lei timp de aproape două decenii in timp ce alții încasau bani frumoși (...) Am dispus evacuarea, statul roman va putea utiliza pentru stat o clădire întreagă de birouri, iar Ministerul va încasa chiria, iar șmecherașii nu”, a scris Miruță, pe Facebook. Ulterior, el a relatat la Antena 1 că a aflat din întâmplare de această clădire, situată pe strada Olteniței. „La începutul mandatului, adică acum 2-3 săptămâni, veniseră la mine nişte angajaţi să le semnez un acord pentru a închiria din privat nişte spaţii pentru că nu mai au loc. Dacă nu au loc, nu au loc, dar trebuia să găsesc o metodă - chiar nu mai are ministerul ăsta niciun birou? Daţi-mi o hârtie că nu mai există niciun birou. Nu a mai venit a doua zi nicio hârtie. La un moment dat, primesc totuşi o hârtie cu adresa Strada Olteniţei nr. 225, despre care eu ştiam că nu e arondată ministerului, şi am început să întreb ce-i cu ea. Nimeni nu spunea nimic”, a relatat demnitarul.  El a explicat cum s-a ajuns la această situație: „În anul 2004 a existat o facilitate pentru nişte incubatoare de afaceri, în baza cărora s-a dat un spaţiu. Contractul a fost valabil 12 luni cu prelungire încă 12. Asta a fost din 2004 până în 2005 şi încă o prelungire până în 2006, prin Agenţia Naţională a Forţelor de Muncă. În 2012, ministerul a primit prin hotărâre de guvern această clădire unde, cu ani în urmă, exista situaţia asta. După ce a primit această clădire, a moştenit-o cu cei care locuiau acolo şi care o foloseau ilegal din 2006. Este un contract care la final are o clauză care spune că dacă nu cere niciuna dintre părţi întreruperea lui, se prelungeşte automat în fiecare an”.   

Ministrul Economiei spune că va lichida companiile care „nu pot să-și revină”
Politică

Ministrul Economiei spune că va lichida companiile care „nu pot să-și revină”

Ministrul Economiei, Radu Miruță (USR), spune că va lichida companiile care „nu pot să-și revină”. El a arătat că nu este de acord cu ștergerea datoiilor companiilor de stat. Citește și: Primul baron PNL care îi face scandal lui Bolojan: primarul Slatinei, supărat că se taie sporurile. De Mezzo ar pierde peste 2.000 de lei Ministrul Economiei spune că va lichida companiile care „nu pot să-și revină” „Am cerut o analiză financiară a tuturor acestor companii pentru a mă uita la evoluţii. Mă aştept ca unele să fie fără nicio cale de întoarcere şi acelea sunt balast şi pentru acest minister şi pentru statul român. Dacă nu există nici cea mai mică speranţă ca acea companie să-şi revină, dezlipim bandajul, o lichidăm, recuperăm ce mai putem recupera din activele pe care compania le are, pentru că altfel ne ustură tot pe noi.Statul, adesea, vine şi şterge datoriile companiilor de stat. Dar nu e ca şi cum statul apasă pe un buton şi nu doare pe nimeni, pentru că decizia asta, de fapt, transferă plata acelor datorii la toţi oamenii din România. Nu mai plăteşte Ministerul de Finanţe direct ci plătesc 23 de milioane sau câţi români mai sunt, eu, dumneavoastră şi aşa mai departe. De acolo trebuie tranşate lucrurile”, a spus el, pentru Agerpres. El a relatat că ministerul deține o companie cu trei angajați și patru șefi. „Am găsit, spre exemplu, la Neptun-Olimp (Societatea Neptun Olimp SA - n.r.), rapoarte financiare în care banii cheltuiţi nu aveau acoperire cu documente. Astfel de chestiuni nu o să fie vreodată acceptate de către mine când îmi voi da seama despre ele. Am găsit la o altă companie trei angajaţi, Mamaia SA. La trei angajaţi sunt patru şefi, alţii decât ăia trei angajaţi. Deci, Mamaia SA are doar trei angajaţi! E consiliul de administraţie compus din trei oameni care sunt selectaţi şi este un director. Adică patru oameni conduc o companie cu trei angajaţi. E absurd! Evident că am dispus schimbarea modului în care se conduce compania. Abordarea prin care s-a desfăşurat interacţiunea cu zona de turism e una învechită. Dau bani pe participări prin toate părţile, fără să se măsoare cu ce rezultate se întorc”, a mai arătat demnitarul USR. 

Ce obiectiv-cheie are un director al unei companii de stat: să stea opt ore la muncă, spune ministrul Economiei
Politică

Ce obiectiv-cheie are un director al unei companii de stat: să stea opt ore la muncă, spune ministrul Economiei

Ce obiectiv-cheie are un director al unei companii de stat: să stea opt ore la muncă, spune ministrul Economiei, Radu Miruță (USR). pentru îndeplinirea unor astfel de obiective, unii directori iau salarii de 50.000 lei. Citește și: INSCOP: Sprijin puternic pentru Nicușor Dan, inclusiv din partea electoratului PSD Ce obiectiv-cheie are un director al unei companii de stat “Există directori în aceste companii de stat care încasează 50.000 de lei pe lună, dar nu bifează nici măcar criteriile lor de performanţă. M-am uitat pe criteriile de performanță din Ministerul Economiei și am văzut obiective precum: "Să stai opt ore la serviciu" sau "Să nu întârzii dimineața". Dosare întregi sunt pline cu astfel de criterii. Lucrurile acestea trebuie schimbate”, a spus Radu Miruţă, la Conferința RO 3.0 - Upgrade România.  „Suntem, însă, în situația în care România este pe ultimul loc în UE la capitolul digitalizare. Studiile Băncii Mondiale și ale OECD arată că, dacă România ar ajunge măcar la jumătatea mediei UE în digitalizare, am avea o creștere economică cu 3% din PIB. Iar 3% PIB înseamnă echivalentul întregului buget alocat educației. Iar acest lucru se poate obține exclusiv prin digitalizare. Totuși, există o rezistență reală la digitalizarea României. E ca un joc de tras de sfoară: unii trag într-o direcție, alții în cealaltă. Această rezistență vine din faptul că digitalizarea scoate dosarele din sertare, pune ordine în fluxurile administrative, introduce transparență și face vizibile zonele cu probleme – de exemplu, TVA-ul nerecuperat. Dacă „aprindem lumina” acolo unde sunt aceste informații, procesul de recuperare începe automat să se miște mai bine”, a mai arătat Miruță.    

Salarii enorme în companii de stat “de care multă lume n-a auzit“, cu directori numiți politic și greu de concediat, arată ministrul Economiei
Politică

Salarii enorme în companii de stat “de care multă lume n-a auzit“, cu directori numiți politic și greu de concediat, arată ministrul Economiei

Salarii enorme în companii de stat “de care multă lume n-a auzit“, cu directori numiți politic și greu de concediat, arată ministrul  Economiei, Radu Miruță (USR), într-un interviu la TVR Info. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ El a mai spus că “Indicatorii de performanță sunt o jignire“, aceștia fiind îndepliniți dacă directorul companiei vine la serviciu și stă opt ore, uitându-se pe fereastră.  Salarii astronomice în companii de stat “de care multă lume n-a auzit“, cu directori numiți politic “Sunt companii de stat despre care multă lume n-a auzit, ceea ce înseamnă că lumea nu prea știe ce se întâmplă acolo. (…) Sunt salarii de 50.000, 45.000 de lei, 47.000 (…) – sunt sume enorme, pe care acei oameni nu le iau făcând treabă. Nu vorbim de manageri de top care și-au suflecat mânecile și au spus: «Las privatul, mă duc la stat să fac performanță». S-a alocat o sumă mare de bani din pixul ministrului, pentru ca oamenii care nu au mai încăput pe liste – de parlamentari, prefecți, secretari de stat – să primească niște bani pe spatele românilor care plătesc aceste taxe. (…) Indicatorii de performanță sunt o jignire. Dacă te duci 8 ore la serviciu, se consideră că îți îndeplinești indicatorii de performanță. Și-au betonat un contract cu indicatori pe care îi îndeplinești și dacă te uiți pe geam de la birou. (…) Să știți că, întâmplător, și-au pregătit lucrurile astea au fost finalizate cam cu o lună înainte să ajung eu aici. Până atunci, patru ani au fost interimari. Bănuiau că urmează să plece și și-au rezolvat bucata de contracte“, a spus Radu Miruță. 

Directorii puși politic la companiile ministerului Economiei iau salarii astronomice, spune noul ministru Radu Miruță
Politică

Directorii puși politic la companiile ministerului Economiei iau salarii astronomice, spune noul ministru Radu Miruță

Directorii puși politic la companiile ministerului Economiei iau salarii astronomice, spune noul ministru Radu Miruță (USR): 37.700 lei, brut, pe lună. Într-un interviu la Prima TV, el a explicat că ordonanța de urgență 109/2011 privind guvernanța corporativă “s-a inventat (...) ca să pună la adăpost niște combinații“.  Citește și: Spor de condiții periculoase pentru toți angajații primăriei Baia Mare, a decis primarul PSD Directorii puși politic la companiile ministerului Economiei iau salarii astronomice “Salrom este un exemplu în care Consiliile de Administrație au venituri de, cred că, peste 10.000 de lei - un membru pentru a fi în consiliul de administrație (...) Am văzut astăzi 60 (de Consilii de administrație - n.r).  Am văzut astăzi director care are salariu 37.700 de lei (...) Nu e unul, sunt mai mulți“, a relatat Miruță. El a vorbit și despre numirile politice în aceste companii de stat. “Director în companiile de stat, adesea selectat de un consiliu de administrație, care a fost selectat de interese politice (...) Nu de guvernanța corporativă. Asta e doar o mască prin care unii să se scuze (...) Miroase de la o poștă mecanismul Ordonanței 109 de guvernanță corporativă. Pare că s-a inventat mecanismul ăsta doar ca să pună la adăpost niște combinații. Te scuzi că este prin intermediul a ceva pe care tu îl controlezi înainte de a face lucrurile astea. Trebuie oprit. Nu te poți aștepta să crească eficiența în aceste companii dacă folosești aceleași metehne care au arătat că nu duc lucrurile spre bine. E o provocare. Și-au betonat contracte de mandat cu condiții, dacă sunt dați afară“, a explicat noul ministru al Economiei.  El a explicat și cum se verifică dacă directorii au îndeplinit condițiile de performanță: “Sunt cazuri în care consilieri ai persoanelor (directorilor - n.r.) au fost puse să intre în Consiliul de Administrație, de unde să spună că persoana e bună să fie director. Nu poate fi asta o metodă legală“.   

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, se plânge că nu este ascultat de companiile din subordine: „De multe ori vorbesc singur”
Politică

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, se plânge că nu este ascultat de companiile din subordine: „De multe ori vorbesc singur”

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan (PSD), se plânge că nu este ascultat de companiile din subordine: „De multe ori vorbesc singur”, a spus el într-o intervenție la Antena 3. Citește și: Burduja spune suma imensă cu care contribuabilii și-au subvenționat energia și ce datorii mai sunt la furnizori Ivan a mai arătat că nu el a stabilit conducerile companiilor subordonate ministerului Economiei. El este ministrul al Economiei din 23 decembrie 2024. Anterior, Ivan a fost ministru al Digitalizării. DeFapt.ro a arătat că Salrom este condusă de politruci selectați din clientela PSD, fără legătură cu acest sector.  Ministrul Economiei se plânge că nu este ascultat de companiile din subordine „Eu am pornit un audit acum două luni pentru toate companiile din subordinea ministerului și pentru cele din industria de apărare, cât și pentru cele miniere, pentru a le eficientiza. E o situația oarecum ciudată, sunt ministru de cinci luni, Consiliul de Administrație a fost stabilit înainte, pe 4 ani, și e o situație în care cer performanță, dar de multe ori vorbesc singur. Când ceri rapoarte, când ceri situații... Eu asta am făcut efectiv de când am ajuns în minister. Le-am cerut perspective de dezvoltare pentru fiecare dintre aceste companii, la unele am primit, la altele nu. Unele sunt profitabile și funcționează foarte bine, altele lasă foarte mult de dorit și în urma set up-ului pe care v-am spus că îl pregătesc acum și lucrez deja la el, e o concluzie foarte simplă: care este scopul pe care îl facem? Să vedem de ce e nevoie acolo unde avem companii și industria minieră și cea de armament, de exemplu, care au potențial, au foarte multe active. Pe de altă parte, acolo unde avem companii care au producție de lucru care nu se mai caută pe piață, să folosim activele lor și să găsim alți parteneri privați,  să găsim alți parteneri în companiile de stat prin care ne putem dezvolta. Am început inclusiv o mapare a activelor companiilor pentru că astăzi nu avem o situație foarte clară scrisă în cartea funciară, nici în privința patrimoniului ministerului, nici în privința patrimoniului companiilor din subordine. Am alocat 2 mil. de euro pentru achiziții, expertiză juridică, expertiză topografică pentru a ști, în primul rând, pe ce stăm”, a explicat Ivan, la Antena 3.     

Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău
Politică

Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău

Salina Praid este pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine: Nicolae Cîmpeanu (în fotografie, preluată de pe pagina sa de Facebook) este din februarie 2024 președinte al Salrom, compania de stat subordonată ministerului Economiei.  Citește și: Președintele CCR, Marian Enache, are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport, pe lângă salariu și două pensii speciale El a fost președintele PSD Berca, Buzău, unde a avut și funcția de consilier local.  În 2017 el a ajuns în Consiliul de Administrație al companie de stat Oil Terminal, iar în 2019 în CA-ul Romgaz.  Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu diplomă de agent de pază Cîmpeanu - care potrivit relatărilor din presă s-ar fi născut în 1968 - are diplomă de mecanic auto, obținută la un grup industrial din Buzău. A absolvit „științe economice” la una din cele mai controversate universități private, Spiru Haret, în 2010, când avea circa 42 de ani.  CV-ul său menționează o amplă colecție de diplome și calificări, printre care cea de agent de pază și ordine, obținută în 2004, sau procesarea documentelor Word, obținută în 2001.  După ce a terminat liceul, în 1986, el a fost „reconditioner scule” la o sondă Petrom din Berca, Buzău. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră