vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: memorie

2 articole
Eveniment

Renunțarea la fumat chiar și la 50 de ani poate încetini degradarea memoriei

Un nou studiu realizat de University College London (UCL) arată că renunțarea la fumat, chiar și la vârste mai înaintate, poate ajuta la încetinirea apariției problemelor de memorie asociate îmbătrânirii. Rezultatele, publicate în revista Lancet Healthy Longevity, vin să confirme legătura dintre fumat și declinul cognitiv, dar aduc o veste bună: nu este niciodată prea târziu pentru a renunța. Fumatul accelerează îmbătrânirea creierului Echipa de cercetători de la UCL a analizat datele a 9.436 de persoane din 12 țări, toate cu vârsta peste 40 de ani. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Jumătate dintre participanți renunțaseră la fumat, iar cealaltă jumătate continua să fumeze. Scopul studiului a fost să determine cum influențează fumatul declinul cognitiv asociat vârstei, adică deteriorarea capacității de a gândi, învăța și memora pe măsură ce înaintăm în vârstă. Ce au descoperit cercetătorii Analiza testelor de memorie și fluență verbală a arătat că persoanele care au renunțat la fumat au înregistrat o scădere mult mai lentă a performanțelor cognitive. Rata de declin a memoriei a fost cu aproximativ 20% mai lentă, iar cea a fluenței verbale cu 50% mai lentă comparativ cu fumătorii activi. Potrivit autorilor, beneficiile se observă chiar și atunci când renunțarea se produce după vârsta de 50 de ani. „Nu este niciodată prea târziu să te lași” Doctor Mikaela Bloomberg, de la Institutul de Epidemiologie UCL, a declarat că rezultatele demonstrează clar importanța renunțării la fumat, indiferent de vârstă: „Știm deja că renunțarea la fumat îmbunătățește sănătatea fizică și starea generală de bine. Se pare că nici pentru sănătatea cognitivă nu este niciodată prea târziu să renunțăm.” Ea a adăugat că aceste dovezi ar trebui să-i motiveze pe fumătorii de vârstă mijlocie și pe cei mai în vârstă să renunțe, mai ales că aceștia resimt cel mai mult efectele nocive ale fumatului, dar sunt adesea mai puțin dispuși să încerce să se lase. Beneficii pentru sănătate și politici publice Specialiștii afirmă că descoperirile ar trebui să reprezinte un argument suplimentar pentru investiții în programe de renunțare la fumat. Pe măsură ce populația Europei îmbătrânește, prevenirea declinului cognitiv devine o prioritate de sănătate publică. „Dovezile conform cărora renunțarea la fumat ajută sănătatea cognitivă pot fi o motivație puternică pentru cei care încă ezită”, a spus Mikaela Bloomberg. Legătura cu riscul de demență Profesorul Andrew Steptoe, coautor al studiului, a subliniat că un declin cognitiv mai lent este asociat cu un risc mai mic de demență. „Aceste rezultate sugerează că renunțarea la fumat ar putea fi o strategie preventivă împotriva demenței, dar sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma această legătură”, a precizat el. Fumatul crește riscul de demență Doctor Julia Dudley, directoarea departamentului de cercetare al organizației Alzheimer’s Research UK, a subliniat că fumatul este deja asociat cu multiple boli grave — cancer, afecțiuni cardiovasculare și demență, inclusiv Alzheimer și demența vasculară. „Renunțarea la fumat reduce semnificativ riscul de a dezvolta aceste afecțiuni”, a spus Dudley, adăugând că rezultatele cercetării britanice oferă „un nou motiv de speranță” pentru fumătorii care doresc să-și protejeze sănătatea creierului.

Renunțarea la fumat încetinește declinul memoriei (sursa: Pexels/Alexandra Irimia)
Rozmarinul, aliat în tratarea bolii Alzheimer (sursa: Pexels/Rachel Claire)
Eveniment

Rozmarinul poate stimula memoria și ar putea ajuta în lupta împotriva bolii Alzheimer

Rozmarinul, aliat în tratarea bolii Alzheimer. Rozmarinul este apreciat de secole în bucătăriile lumii pentru gustul său distinct. Însă, dincolo de savoarea sa culinară, rozmarinul câștigă tot mai multă recunoaștere pentru beneficiile sale asupra sănătății, în special în ceea ce privește creierul, inflamația și imunitatea, fiind considerat un aliat important în prevenirea și tratarea bolii Alzheimer. Rozmarinul, aliat în tratarea bolii Alzheimer Studii recente arată că rozmarinul ar putea juca un rol promițător în prevenirea bolii Alzheimer, principala cauză a demenței la nivel global. Citește și: Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” Încă din Antichitate, grecii și romanii considerau că rozmarinul îmbunătățește memoria și claritatea mentală, obiceiuri care acum sunt susținute de știință. Un experiment a demonstrat că simpla inhalare a aromei de rozmarin a dus la performanțe mai bune în teste de memorie, comparativ cu un mediu fără miros. Cum acționează rozmarinul asupra creierului Rozmarinul stimulează circulația sângelui, inclusiv la nivel cerebral, furnizând mai mult oxigen și nutrienți. În plus, are efecte calmante: aroma sa poate reduce anxietatea și îmbunătăți somnul, factori esențiali pentru o memorie mai bună și o capacitate de concentrare crescută. Unul dintre compușii activi ai rozmarinului, 1,8-cineolul, inhibă descompunerea acetilcolinei, o substanță chimică esențială pentru învățare și memorie. Astfel, rozmarinul poate sprijini performanța cognitivă, mai ales pe măsură ce înaintăm în vârstă. Antioxidanții puternici protejează celulele cerebrale Rozmarinul este bogat în antioxidanți care combat stresul oxidativ, unul dintre factorii principali ai declinului cognitiv. Dintre fitocompușii benefici, acidul carnosic se remarcă prin proprietățile sale antiinflamatorii și neuroprotectoare. DiAcCA, compus revoluționar derivat din rozmarin În 2025, cercetătorii au dezvoltat diAcCA, o formă stabilizată a acidului carnosic. În studii preclinice, acest compus a demonstrat efecte spectaculoase: îmbunătățirea memoriei, creșterea numărului de sinapse (conexiuni între celulele nervoase) și reducerea proteinelor toxice asociate cu Alzheimer — cum sunt amiloid-beta și tau. Un aspect inovator al diAcCA este că se activează doar în zonele inflamate ale creierului, reducând riscul de efecte adverse. Testele pe animale nu au indicat toxicitate și au evidențiat îmbunătățiri cognitive importante. Următorul pas ar putea fi testarea pe oameni. DiAcCA ar putea avea aplicații și în tratarea altor boli inflamatorii, precum diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare și Parkinson. Beneficiile rozmarinului dincolo de funcția cerebrală Rozmarinul are o istorie îndelungată și în medicina tradițională, fiind folosit pentru digestie, combaterea balonării și reducerea inflamațiilor. Compuși precum acidul rozmarinic și acidul ursolic contribuie la reducerea inflamațiilor în întregul organism. La nivel cutanat, rozmarinul poate ameliora acneea și eczema, iar acidul carnosic are potențial anti-aging, protejând pielea de efectele nocive ale soarelui. Proprietăți antimicrobiene și utilizări practice Uleiul de rozmarin are proprietăți antimicrobiene, fiind eficient împotriva bacteriilor și fungilor. De aceea, este tot mai utilizat în conservarea alimentelor și în formule farmaceutice. Precauții: rozmarinul poate deveni periculos În doze normale, ca ingredient în mâncare, ceai sau aromaterapie, rozmarinul este sigur pentru majoritatea persoanelor. Totuși, în concentrații mari sau sub formă de extracte, poate provoca efecte adverse, precum greață, vărsături sau, rar, convulsii, în special la persoanele cu epilepsie. De asemenea, femeile însărcinate ar trebui să evite dozele mari, din cauza riscului teoretic de stimulare a contracțiilor uterine. Rozmarinul poate interacționa cu medicamente anticoagulante, așadar consultul medical este recomandat înainte de administrarea suplimentelor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră